Archive for: mai 2011

Cum a fost la Colonia Poetică împreună cu poeţii suedezi la Bucureşti

afis_27maiDe ani buni, ICR susţine un program de ateliere în cadrul cărora poeţi români şi suedezi traduc poezie folosind limba engleză ca instrument comun. Până acum, în proiect, poezia suedeză a fost reprezentată de Ida Börjel, Kristofer Flensmark, Malte Persson şi Kajsa Sundin (la ediţia I), Cecilia Hansson, Viktor Johansson şi Henrik Nilsson (la ediţia a IIa), Anna Hallberg, Leif Holmstrand, Sofia Stenström şi David Vikgren la (ediţia a IIa) şi Johannes Anyuru, Ann Hallstrom, Linn Hansen şi Par Thorn la ediţia din aprilie 2011.
Pe 27 mai a fost organizată la sala oglinzilor din Uniunea Scriitorilor o ediţie a Institutului Blecher din seria Colonia Poetică, întâlniri dedicate prezentării în România a celor mai recente tendinţe din poezia suedeză.
Ambasadorul Suediei la Bucureşti, Anders Bengtcén a deschis seara vorbind în limba română despre colaborarea pe care instituţia pe care o reprezintă şi Swedish Arts Council o are cu mediul cultural din România.
Fiecare dintre poeţii invitaţi au adus în faţa publicului bucureştean perspective proaspete asupra creativităţii poetice de azi. Kajsa Sundin (n. 1978) a publicat volumul de poezie „Definition” (2007, „Definiţie”), la OEI, unde a şi fost apoi angajată ca redactor al editurii şi al revistei cu acelaşi nume. Împreună cu Linn Hansén a construit grupul-proiect Shark, una dintre cele mai cunoscute creaţii ale acestuia fiind filmul-poem “Bonjur enfance”, făcut în colaborare cu artistul video Orjan Markusson.
Kajsa Sundin a publicat în România, în revista Cuvântul, poemul “Flick”.


Linn Hansén
(n. 1983) a debutat în 2008 cu volumul „Ta i trä” („Apucă lemnul”), pentru care a fost nominalizată la Premiul Katapult, decernat de Uniunea Scriitorilor din Suedia. Este redactor la revista literară Glänta şi unul dintre curatorii Festivalului Internaţional de Poezie de la Göteborg – cel mai vechi festival de poezie din Suedia. În 2005 a redactat şi editat, împreună cu poeta Athena Farrokhzad, antologia de poezie suedeză contemporană „Omslag: queer poesi” („Focus: poezia queer”). Continuare

"Aer cu diamante" şi "Cinci" in discutii

CINCI copertaAer cu diamante şi Cinci redivivus in Club Control, marţi 31 mai 2011. Cafeneaua critică anunţă o ediţie de „final de stagiune” consacrată reeditării volumelor colective de poeme Aer cu diamante şi Cinci, semnate de autori ai faimosului Cenaclu de Luni (1977-1983), condus de Nicolae Manolescu. Participă: dintre poeţii semnatari ai celor două volume, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Romulus Bucur, Alexandru Muşina (Bogdan Ghiu lipseşte din ţară: participă la deschiderea Bienalei de artă de la Veneţia!); graficianul Tudor Jebeleanu; criticul Nicolae Manolescu; poeta – „lunedistă” şi ea – Magda Cârneci; şi editorii Ioan Cristescu şi Cosmin Perţa (Tracus Arte). Seara va fi dedicată amintirii Marianei Marin şi a lui Ion Stratan. Vor fi ascultate înregistrări din fonoteca Radio România cu Mariana Marin şi Ion Stratan, cu concursul Mariei Negoescu şi al lui Horia Pop (Editura Casa Radio/Societatea Română de Radiodifuziune).

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Volumele Aer cu diamante, cu poeme de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru şi Ion Stratan, şi Cinci, cu poeme de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin şi Alexandru Muşina, prefaţate de Nicolae Manolescu şi în prezentarea grafică a lui Tudor Jebeleanu (concepţie, coperţi şi desene), au apărut în 1982, la Editura Litera. Reeditarea Aerului cu diamante a fost lansată la Tîrgul Gaudeamus 2010, iar reeditarea Cinci-ului – la Tîrgul Bookfest 2011. Ediţiile 2010-2011, apărute la Humanitas, respectiv Tracus Arte, realizate sub îngrijirea lui Tudor Jebeleanu, le reproduc fidel pe cele din 1982.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, seria a doua – în perioada noiembrie 2008-iulie 2009 la Cluburile A şi The Silver Church, iar seria actuală, a treia, a fost inaugurată în martie 2010 la Club Control*.

*

Cafeneaua critică

Marţi 31 mai 2011, orele 18.30-21.00

Club Control

Bucureşti, Str. Academiei nr. 19

Ion Zubascu – 100% viata poeziei

Ion ZubascuInspre sfarsitul anului trecut, poetul Ion Zubascu a fost la Atelierelationale pentru o prezentare a poeziei sale din „Moarte de om- o poveste de viaţă” dar si pentru o discutie despre ce se intampla cu poemele astazi.Ce respecta, ce aude si pentru ce vine autorul „omului disponibil”.
Discutia a mers de la cenaclul Flacara pana inspre zilele de acum, împletind biografia cu poezia. Veti avea surprinderea sa aflati ce se citea in Maramures in anii 80 si cum circula poezia care te marcheaza.
tema: viata poeziei. În partea a doua a discuţiei, înainte de a citi „splendoare cu citostatice” şi două „tragedii de familie”, din volumul „moarte de om, o poveste de viata”, zubascu explica poezia sa: epică şi dramatică. Apoi (in partea a treia) poetul vorbea despre registre de adresabilitate si canale de comunicare, despre internet ca etnografie de mana a doua si a povestit amintiri despre nichita stanescu la Sighetul Marmatiei.
La final, in partea a sasea a inregistrarii ion zubascu citeste poemele „viata mea, dupa istoria lui manolescu”, „testament”, „logoterapie”, „epitaf”, „gaudeamus igitur. lui nicolae prelipceanu” si „mereu inceputul lumii”,

Interviu Eugen Bunaru, revista Orizont, 2006

orizont1.Răzvan Ţupa, eşti născut, în urmă cu treizeci şi unu de ani, la Brăila, unde – presupun – ţi-ai petrecut copilăria şi adolescenţa. Brăila are prestigiul – şi sub acest aspect, ,, aş apropia-o’’ de Timişoara – unui oraş cosmopolit, cu o anume tradiţie, pitorească uneori, (cum apare, bunăoară, la Panait Istrati) a multiculturalităţii, a intersectării unor tradiţii şi spiritualităţi ce aparţin diverselor etnii ale locului. Ce înseamnă (eventual şi din acest punct de vedere) Brăila pentru poetul Răzvan Ţupa, pentru poezia lui şi, în genere, pentru cel plecat de acolo? Crezi că există în poezia ta o oarece filiaţie venind din acea ,,lume’’?
Brăila înseamnă cîţiva prieteni de cînd eram mic şi fratele meu mai mare pe care abia l-am văzut de cîteva ori. M-a marcat, mai degrabă faptul că după ce am plecat din Brăila am trecut prin trei oraşe. A fost important anul petrecut în Buftea şi anul în care mă zbenguiam prin pădure la Buşteni şi apoi cartierele în care am stat prin Bucureşti (Militari, Sebastian, Rahova, Drumul Taberei, Titan). Aşa se face că m-a marcat mereu o neputinţă de a mă opri într-un loc.

2.Pe coperta a patra a volumului tău de poezii, ,,Corpuri româneşti’’, Cartea Românească, 2005, cititorul e avertizat: ,,Cu poetul Răzvan Ţupa misiunea fracturistă nu numai că începe să aibă greutate, dar ea se manifestă deja, în diversitate (…)’’. Aprecierea – măgulitoare – îi aparţine lui Al.Cistelecan. Fiindcă e vizată apartenenţa ta la fracturism, te-aş ruga să nuanţezi caracterizarea criticului din Târgu-Mureş, să pui câteva accente vizavi de programul tău poetic şi de ceea ce tu numeşti, într-un fel de argument al cărtii despre care vorbim, ,,poetici netextuale… transcenderi ale textelor, din interior (…).’’ Continuare