Archive for: noiembrie 2011

Un film rusesc despre Vasotski

Ca si orice e legat de Pasolini, Vasotski ramane un autor a carui evocare ma impresioneaza oricand.
Vysotskiy. Spasibo, chto zhivoy e un film biografic

Poezie la modul relational

27 nov carteLansată sâmbătă de Casa de editură „Max Blecher”, „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” este o carte aşteptată din 2005. Cel puţin aşa ne spun editorii despre volumul semnat de Răzvan Ţupa.

Volumul a fost lansat la târgul de carte încheiat ieri cu un performance care a inclus crearea pe loc a unui ziar din ceea ce a răspuns publicul strâns în jurul poetului la întrebările adresate de autor. “Răzvan Ţupa a devenit cel mai energic şi mai inventiv promotor al poeziei în spaţiul public. Proiectele pe care le-a creat au adunat de fiecare dată oameni în jurul său. Dinamica secretă a poeziei lui Ţupa provine din aceeaşi sursă, este firească, prietenoasă, naturală ca aburul care se ridică dimineaţa din asfalt”, scrie Claudiu Komartin despre volumul lansat la editura pe care o conduce.

„Corpuri român3şti”
„flori mai mici pentru cuvinte scurte/flori mai mari pentru lucruri de nespus/flori uriaşe care ne conţin şi/care îşi leagănă capetele/cuprinse de panică atâtea/cuvinte scurte atâtea lucruri/pe care nu le poţi spune şi toa-/te legănate cald în mintea ta//”, se citează pe manşeta volumului. Poezia din “poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” continuă demersul propus de Ţupa în “fetiş” (2001) şi “corpuri româneşti” (2005), dar de data aceasta nu mai avem niciun fel de comentarii teoretice incluse în carte pe marginea textelor, cum se întâmpla în volumele sale anterioare. Autorul a anunţat că volumul lansat acum de „Max Blecher” este numai o parte din proiectul „Corpuri român3şti”, care include cărţi-obiect realizate de artişti plastici, o parte din acestea fiind prezentate la standul editurii în timpul târgului de carte.

98 de pagini are volumul de poezie „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”.

din ziarul ring

Imagini şi lămuriri legate de Proza românească din lectura de la Berlin

public Berlin Seara de lectură dedicată prozei tinere din România, Fictiunea Provocării a strâns în sala de la Literaturwerkstatt din Berlin ceva mai bine de 100 de spectatori.

Cum era de aşteptat, lectura a durat mai mult de 3 ore, astfel că publicul merită să fie felicitat la fel ca şi scriitorii invitaţi. A fost o seară dedicată unei serii de direcţii din literatura de azi. Aşa se face că, de când am anunţat primele propuneri pentru selecţia de texte şi autori, în august 2010, am recunoscut că nu putem avea nici pretenţia unui top literar şi nici pe cea a unei prezentări exhaustive.

Dintre cele 6 direcţii pe care le-am identificat în proza autorilor români care nu au împlinit încă vârsta de 40 de ani, la Berlin am dus scriitori care au reprezentat ceea ce numeam:

-„Ficţiunea istoriei” (Cosmin Perţa şi Dragoş Ghiţulete fiind doi reprezentanţi cât se poate de diferiţi între ei pentru aceeaşi tematică),

-„Naraţiunile prezentului” (Adina Rosetti fiind autorul ales pentru lectură mai ales datorită inspiraţiei de a păstra expicite referinţele la evenimentele reale care i-au inspirat cartea),

-„Peisaje narative” (este o direcţie în care s-a impus cel mai recent roman al Ioanei Bradea, „Scotch” în care personajul principal nu este un individ sau un grup de persoane, ci un peisaj pe care critica l-a numit „post-industrial”)

-„Vocile contraculturii” (este o secţiune în care am ales din nou doi autori foarte personali. Andrei Ruse este cunoscut drept un autor care a reuşit să atragă spre literatură tineri cititori care nu aveau nicio treabă cu lecturile specializate, iar Mitoş Micleuşanu este cel care analizează atât cu mijloacele prozei cât şi cu cele ale muzicii şi picturii traumele imaginarului şi logicii artistice dar şi sociale).

Accesând legăturile la textele din timpul selecţiei, veţi vedea că am preferat să nu includem în această lectură autori din alte două direcţii identificate: „Evadarea textuală” şi „Poveştile afectivităţii„. Motivul neincluderii acestor tendinţe în lectura de la Berlin ţine exclusiv de faptul că era vorba despre zonele cele mai bine promovate ale literaturii de azi.

Continuare

Educatia merita sa fie a celor care studiaza

ocuparea istorieiISTORIA SE OCUPA & SE DEZBATE este o miscare a studentilor stransi de cateva zile in  Amfiteatrul Vasile Pârvan al Facultatatii de Istorie din Bucuresti.

Din punctul meu de vedere este foarte important ce fac ei acolo. Mai ales ca o institutie de invatamant in care studentii au un cuvant de spus este primul pas spre o societate de cetateni care au ce spune. Puterea inseamna implicare.

Lista de solicitari a pornit  asa:

ISTORIA SE OCUPA SI SE DEZBATE

PROBLEME SI REVENDICARI

formulate pe 25 noiembrie, amfiteatrul Vasile Parvan, Facultatea de Istorie

PROBLEMELE SISTEMULUI

  • Educatia trebuie sa reprezinte principala prioritate a statului. Cerem respectarea Pactului National pentru educatie, unde se specifica acordarea a minimum 6% din PIB pentru educatie si a minimum 1% pentru cercetare.
  • Cerem alegerea reprezentantilor studentilor pe o perioada de 1 an si 6 luni, cu o perioada de campanie electorala de 2 saptamani iar votul sa se desfasoare in decurs de o saptamana pe toata durata programului zilnic de curs.
  • Dorim participarea studentilor la sedintele Consiliului Facultatii si ale Senatului Universitatii, precum si accesul la programele cu subiectele ce urmeaza a fi dezbatute si la stenogramele  sedintelor.
  • Vrem reformarea programelor universitare (60% din trunchiul canonic impus de senat, restul de 40%, la alegerea studentului, format din cursuri  teoretice sau cu aplicabilitate practica).
  • Cerem introducerea admiterii pe baza de examen (proiect, proba practica,etc) pentru toate cele trei forme de invatamant (zi, frecventa redusa, invatamant la distanta).
  • Cerem obligativitatea evaluarii profesorilor de catre studenti. Rezultatele acestor evaluari trebuie sa fie publice.
  • Universitatea apartine tuturor. Oricine trebuie sa poata participa  la evenimentele si cursurile universitatii, nu doar studentii.
  • Cerem ca accesul studentilor in Universitate noaptea sa fie permis pe baza de legitimatie sau carnet de student.
  • Cerem ca Biblioteca Centrala Universitara sa fie deschisa pe timpul noptii.
  • Vrem ca Universitatea sa nu reprezinte un spatiu de discriminare, opresiune, umilire. Trebuie sa se poata problematiza, discuta si descuraja aceste atitudini. Dorim acces la un proces real de rezolvare a acestor probleme, care sa acorde demnitate si protectie partilor implicate.
  • Studentii si cadrele didactice sunt parteneri egali in procesul educational.
  • Solicitam autoritatilor competente sa cerceteze masurile abuzive luate impotriva persoanelor care au dorit sa participe la dezbaterea publica „Universitatea si rolul ei civic” din data de 24 noiembrie 2011.

CONDITIA SOCIALA A STUDENTULUI

Cerem statului marirea subventiei fondului de burse. Actuala suma alocata fiecarui individ ca bursa este insuficienta pentru a avea un trai decent. Consideram inacceptabila aceasta umilinta sistematica aplicata studentilor.

CONDITIA SOCIALA A PROFESORULUI

Statutul actual al profesorului este sub demnitatea umana ce poate fi acceptata. Mai mult, remuneratia este inacceptabila, contribuind la scaderea drastica a calitatii educatiei.

PROIECT IN LUCRU.

Dezbaterile continua. Sunteti asteptati in Amfiteatrul Parvan,  Etajul III, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti.

Mai multe detalii sunt aici