Archive for: decembrie 2011

Comenzile pentru "poetic. cerul din delft si alte corpuri romanesti"

Cartile le gasiti pe formularul de la acest link

sau puteti cere „poetic. cerul din delft si alte corpuri romanesti” la

rt004

Bistriţa

Librăria „Nicolae Steinhardt” Casa Cărţii
str. Mihai Eminescu nr. 4-5

Bucureşti
Librăria Dalles
B-dul Nicolae Bălcescu nr. 18, sector 1

Librăria Muzeului Literaturii Române
B-dul Dacia nr. 12, sector 1

Librăria Bastilia
Piaţa Romană nr. 5

Cluj-Napoca

Librăria Book Corner
str. Eroilor nr. 15

Iaşi

Librăria Avant-Garde
str. Lăpuşneanu nr. 16

Oradea

Librăria Universitaria
str. Roman Ciorogariu nr. 4
(fosta Porţile de Fier, intrarea din str. Republicii)

Timişoara

Librăria Caligraf
b-dul C.D.Loga nr. 2
(în incinta Filarmonicii Banatul)

Librăria Cartea de nisip
str. V. V. Delamarina nr. 1

La Suceava anul se incheie cu cenaclu si la fel incepe la Sibiu si o indreptare a referintelor legate de Cerul din Delft domnului Dan Danila

Pe 29 decembrie, cenaclul sucevean Zidul de Hârtie vă invită la mansarda din Music Pub pentru o suită de evenimente literar-artistice: recitaluri de poezie, lansări de carte, workshop de grafică. Astfel, începând cu ora 17, poetul Claudiu Dobre va susţine o prelegere despre legăturile dintre limba română, limba dacilor şi limba huţulilor. O sinteză a cărţii sale, Enigmatica limbă a geto-dacilor, o istorisire fabuloasă.

Prozatorul ieşean Paul Mihalache îşi va lansa recent apărutul roman Târg de arlechini, publicat la editura Tracus Arte. Romanul său este un portret al artistului la tinereţe (Radu Vancu) şi un neaşteptat bildungs roman care contrazice, cu naturaleţe, prospeţime, ba chiar cu candoare care-i şade bine, imaginea tinerei generaţii blazate şi obtuz-pragmatice (O. Nimigean).

Seara va fi completată de un mic workshop vizual cu artiştii Constantyn Ungureanu-Box, Sorin Baciu, Constantin Oliviu Sebastian, Uniunea Artiştilor Plastici din Suceava, şi Nick Marcu, membru al Uniunii Cineaştilor din România.

Vor citi poeţii Roxana Baltaru, Dan Cristian Iordache, Florin Dan Prodan şi George Serediuc.

Anul incepe la fel in Sibiu. În cadrul Serilor Artgotice este programata intalnirea Boema sibiană, o întâlnire cu scriitori sibieni, poeţi şi prozatori, o seară anuntata ca „lejeră, flow, relaxată, ca după sărbători”.

Lucrul acesta se intampla in Sibiu marţi, 3 ianuarie, ora 19.00, la Bohemian Flow art&pub, Piaţa Mică nr. 26.
Invitatii serii sunt Silviu Guga, Dan Herciu, Niu Herisanu, Valentin Leahu, Marinela Porumb, George Precup, Calin Samarghitan.

Evenimentul este programat in prima marţi din fiecare lună.

Latter Edit>

Dl. Dan Danila scrie intr-un comentariu legat de volumul „poetic. cerul din delft si alte corpuri romanesti” : „Desigur, cerul din Delft a fost întotdeauna albastru, nu doar la Razvan Tupa… dar ce coincidenţă: există o poezie din 2010 a lui Ronald C. Downie intitulată Beneath Sky Delft iar în poezia ei Through the Square Window din 2009, Sinead Morrissey vorbeşte despre acelaşi cer din Delft… ce mică e lumea câteodată, nu?”
Am simtit nevoia sa raspund unei asemenea lecturi care m-a incantat.

Va scriu sa va multumesc. Ati scos in evidenta niste referinte foarte interesante pentru imaginea facuta celebra de tabloul lui Vermeer. In ce ma priveste cred ca ati ales una dintre cele mai potrivite interpretari pentru sintagma respectiva. Nu imi prea place insa sa fie considerata o „coincidenta”.
Dar, cum nici „influenta” nu este, cel putin nu din sursele pe care le citati, as fi gata oricand sa raspund aluziei elegante pe care o faceti.

Mi-ar fi placut sa imi asum legatura cu cele doua exemple pe care le dati. Macar pentru ca sunt poeti cat se poate de contemporani. Din pacate eu scriu destul de greu si cu multe reveniri si asa se face ca prima forma a poemului din care este luata sintagma pentru titlul volumului meu a aparut in 2009 chiar in februarie. Aveti aici link-ul iar acea prima forma a poemului o gasiti la pagina 39 http://www.primariabarlad.ro/baaadul%20literar/baaadul8.pdf , desigur, pana la varianta din volum s-au mai intamplat schimbari in text una dintre variante fiind publicata pe blogul meu anul trecut.

Totusi acest lucru nu rezolva mare lucru daca ne amintim ca aluzii sau referinte la cerul din tabloul lui Vermeer apar atat intr-un poem din 2004 al lui Transtromer, cat si intr-o scriere ceva mai veche (1996 sa fie?) a lui Howard Nemerov.

In plus, o alta referinta pe care am si recunoscut-o de mai multe ori este dintr-un film din 1990, All the Vermeers in New York. Mai mult, in 2002, poetul Alfred Corn a inclus poemul „Seeing all the Vermeers” in volumul sau Contradictions.

Asta in ce priveste referintele la cerul din Delft pentru ca Vermeer este un motiv recurent de multa vreme pentru poezia contemporana, in 2000 fiind publicat de altfel volumul „In Quiet Light: Poems on Vermeer’s Women” al carui titlu este destul de clar.

Va multumesc asadar pentru ocazia pe care mi-ati dat-o sa imi amintesc de toate aceste puncte pe care s-a sprijinit abordarea mea. Desigur, fara cele scrise de dumneavoastra, sunt sigur ca nici nu se punea problema sa cred ca erau prea multi cititori care sa faca legaturile pe care mi le-ati propus si de care ma bucur atat.
Poate si pentru ca aveti lecturile pe care le aveti, si pentru ca poezia pe care o citim fiecare dintre noi este atat de diferita.

Va multumesc din nou,

Un an nou plin de impliniri va doresc

Referinte februarie 2009 p 39 una din primele forme publicate ale poemului

Traseul berlinez al literaturii romane- Cosmin Perta: Cum trebuia să ajung un mare poet (Berlin text)

Eram la Berlin, trebuia să am o lectură de proză şi poezie, alături de alţi români, în aula Universităţii Humboldt. Eram foarte agitat, foarte stresat. Cu proza mai era cum era, aia ştiam că o scriu bine, dar eu eram în principal poet şi vroiam neapărat cu ocazia asta să demonstrez odată pentru totdeauna că sunt un poet bun, un poet foarte bun. Evenimentul era organizat de Răzvan Ţupa. Ţin la Răzvan, am ţinut mereu foarte mult la el, dar întotdeauna în prezenţa sa eram, sunt, timorat, pentru că ştiu că el nu mă consideră cine ştie ce poet. Da, bun, sunt, în opinia lui, de pluton, pasabil, mă tolera. Am simţit prima dată asta în urmă cu peste 9 ani când am împărţit un premiu literar la Beclean pe Someş. De atunci m-a luat la ochi şi de atunci până acum m-a considerat un intrus de slabă calitate în lumea literară. Acesta era momentul, momentul în care, mai mult decât publicului berlinez, trebuia să îi demonstrez lui Răzvan că sunt un poet de primă linie. Continuare

Traseul berlinez al literaturii romane- Dragos Ghitulete: Din Berlin la Poarta Bradenburg

Primii au fost luaţi şi băgaţi în garniturile morţii în 1941. Apoi, dacă o iei la pas, numeri dalele de fier şi ajungi la martie 1945. Se micşorează şi numărul. Dar, ce înseamnă numărul? Unul a spus odinioară că un million înseamnă statistică. Cu vreo 70 de ani înainte ca primul tren să plece spre lagărele de concentrare, luai trenul din acea gara. Mergeai la Postdam, fără bilet. La mai bine de 60 de ani de la sfîrşitul unui război, am ajuns în acea gară. Nici anii deja nu mai sînt ţinuţi cu stricteţe. Ne preocupă imediatul atît de tare încît nu mai sîntem atenti la o bagatelă, ia acolo, vreo 5 sau 10 ani în care se pot întîmpla atîtea grozăvii. Ştiut-ai tu, Mihai, din ce gară o să iei trenul? Te-ai gîndit vreodată la ce grozăvii o sa vina dupa tine? La cine şi cum şi dacă o sa îşi mai aducă aminte? Ei îşi aduc aminte, nu vor să uite trecutul, e al lor, cu bune şi rele. Dar pentru asta trebuie antrenament. Să ştii să îţi recuperezi memoria recentă. Noi ăştia însă nu prea băgăm de seamă. Calcăm pe stradă şi doar o privire atentă, o aplecare spre trecut îţi spune că în locul acelei pietre cubice se află o plăcuţă de metal cu un nume. Un nume care la un apel, între 1941 şi 1945, a răspuns prezent. Şi dus a fost. Tot fără bilet, Mihai. Erau buzele roşii lîngă tine, nu bănuiai că peste 70 de ani, din aceeaşi gară, buze vinete de frig, tremurînde era să spun, dar am uitat că e licenţa ta poetică, vor merge mai departe de Postdam. Spre Auschwitz. Unii poate cu versurile tale în minte Continuare