Archive for: noiembrie 2012

Cântecele new yorkeze

Cântecele new yorkeze

Aeroport

În mijlocul haosului trăim

O ordine neaşteptată pentru

Perioade mai lungi sau mai scurte

unele zile asigură toate

aceste plecări în orice direcţie

unele cu escală altele

direct dar mereu petrecute în

plină lumină cu tot restul lumii

împachetat în propria ta umbră

new york taxi

când arzi

oraşul este şi pe

dinăuntru

pentru că niciodată nu poţi să fii

doar tu

oricând eşti şi cel cu care te întâlneşti

şi fiecare suntem şi altcineva

cu care ne vedem mereu

şi doar eu o să fiu doar atunci când

şi tu eşti aici

şi tu eşti aici de fiecare dată când spunem

asta

şi

în timp ce privim ne gândim

că fiecare dintre noi cunoaştem

oameni care cunosc oameni care cunosc oameni

şi cunoaştem pe oricine din lume

unii spun din şase persoane, alţii

din 12

cei care lucrează cu serii mai lungi de numere pot să dovedească

numărul exact este 24

şi acum chiar putem să fimşi pe dinăuntru şi pe dinafară

şi niciodată doar într

-un fel

şi atâtea vorbe care să exprime

asta

în atâtea limbi încât să nu părem

singuri

nici măcar complet diferiţi încât să putem

să facem cunoştinţă

la un debarcader din beton cu lista lucrurilor care trec

pe East River în mână

mănunchiuri de paie, aşchii, şi o singură sticlă din plastic

în toată lumea ca o piesă de

muzeu cu

faţa ta

union square



joi dimineaţă cu mâna pe bara din metrou

m-a prins centrul lumii în jurul meu maimuţele

blonde tocmai începeau să coboare din copaci

cu paşi tot mai solemni. pe la uşi, unele umbre

se transformau deja în lumină.



emisia continuă

celofanul unei bomboane desfăcut la nesfârşit

în plin spectacol între conductele vintage din partea

de sus a pereţilor şi gândurile nopţii strâns

încolţite de şuvoiul roşu de pe 3rd avenue

unde o să bem un pahar de vin de despărţire

sfârşitul jocului se întâmplase deja una din

cele 20 de reprezentaţii de la BAM

când am ieşit se lăsase întunericul şi

brooklyn-ul îşi vedea de treburile lui relaxate

înaintea despărţirii am spus să supunem unor

cuvinte radioactive câteva bucăţi de

pizza de la express italianul ne-a ascultat

şi a fost curios să afle de unde am venit

“am avut şi noi restaurante româneşti aici

Unul era chiar după colţ dar tot ce făceau era doar

Să bea să danseze şi să se bată între ei. Nici noi

Italienii nu ne mai batem între noi de mult timp

În brooklin, doar românii şi albanezii mai fac asta

Spectacolul se terminase, a doua zi plecam

Farurile maşinilor ne priveau impasibile

Până la urmă bătrânica din sala de teatru a

Renunţat la dulciurile care îi făceau în ciudă.

Amintirile vor păli şi vor deforma totul

Doar memoria o să ne ducă înainte şi

Înapoi pe scala de radio a vieţii noastre

Pe Broadway în jos (şi în sus)

Singurul ziar care scria de rău despre omul

Păianjen se întâmpla lângă parcul Madison Square

Pornind pe Broadway în jos în Strand ultima

Librărie dintre cele 48 care începeau

Secolul XX în zonă. Super-eroii aveau rafturile lor

Ne-am jucat chiar şi cu un volum cu titlul Fetish

Ne pregăteam pentru noaptea în ţinuturile sticlei

Mult peste pod în Williamsburg între fostele săli

De box ajunse locurile cool ale concertelor

Între sticlele de bere între ieşiri şi intrări

Pentru şi de la ţigară ne ciocneam de adolescenţi

Care nu aveau voie înăuntru până la două-

Zeci şi unu şi, cu toate astea, în faţa scenei

Abia se ţinea pe picioare învârtită de muzici

O efigie caldă a vârstei tuturor interdic-

ţiilor. Cu mănuşi de dantelă şi cizme brutale

Primea orice băutură ai fi vrut să-i arunci ca

O gestionară ameţită a superpu-

Terilor noastre făcea lumină cu întrebarea

Când ne mai vedem, cu un accent abia

Perceptibil. Ieşit afară şi am dat câteva

Colţuri până când am văzut ceva cunoscut:

Broadway. Gata, de aici mergem drept şi ajungem chiar

La hotel. În spate era un gard aproape distrus

Aşa că am pornit pe jos. Când am găsit taxiul

Realitatea era în direcţia opusă. Alt Broadway, alt film

Cădere la MOMA

De pe balustrada deformată a clarităţii

Toţi păreau francezi în afară de Pollock şi Rothko

Până şi cutiuţele de supă şi păsările

În spaţiu. Doar balustrada însăşi în toate culo-

rile, în sfârşit, dreaptă ne arăta că am ajuns:

Andrei unul dintre cei Romanian, born in Poland

Cu o scurtă lecţie despre valori: cele care

nu sunt, nu reprezintă, doar fac softul multicolor

al unei memorii care emite întâlnirile

fără să se îndepărteze în nicio amintire

sinopsisul nopţii

drumul până la etajul 14 se poate dovedi destul

pentru o întreagă viaţă oricât de repede ar

urca unele lifturi întâlnirea pare conti-

nuarea unor evenimente recente când aveam

impresia vagă că nu ne-am întâlnit încă

şi acum ştiam că asta se întâmplă atunci când

te aştepţi din orice moment să treacă un elefant

pe patine cu rotile roz prin aglomeraţia lejeră

a nopţii şi tu să te uiţi amuzat: ia, uite, aici

au şi elefanţi pe patine cu rotile roz, şi

imediat ce îţi cumperi pantofii sport de alergare

s-ar putea ca unul dintre pachiderme să fii tu

cu irisul scanat de o rază de care nu te temi

dar care pare un pic ridicolă împotriva spaimei

Camuflaj

1.

Lucruri pe care îţi e frică să nu le auzi

Cuvintele tale Cuvinte ale celor pe

care oricând ai fi gata să îi asculţi Picioa-

rele ascunse în apele călduţe ale

memoriei şi mai fiecare obiect numit

vestimentaţie obişnuit să îţi redea

încrederea în tine însuţi: când naveta

Challenger îşi făcea numărul cu atenţia

noastră  înspăimântată tu (sau partea aceea

din ce ai ajuns acum) întârziaţi asupra

ledurilor aprinse pe ecranul ceasului

ce nu înţelegeai a venit, mai târziu, după

tine (şi aproape te-a prins) ai rămas destul de

speriat pe treaba asta Azi, astea-s doar repere.

Binefacerile traducerilor proaste

În ultimele zile am citit câteva traduceri incredibil de neinspirate pentru poeme ale unor autori esenţiali. Mă interesează mai puţin să trag la răspundere pe cineva, e vorba de poezie, totuşi, aşa că orice însăilare cu sunet poetizant poate să îşi facă treaba ei.

Cu toate că nimic nu poate să fie mai departe de poezie decât o traducere care nu are nicio treabă cu reperele limbajului în domeniu, rar se poate vorbi despre ceva care evidenţiază diferenţele dintre poezie şi discurs ratat mai clar decât o traducere ratată. De cele mai multe se vorbeşte (în mod eronat după părerea mea) despre lipsă de talent. Dar nu este nevoie de prea mult talent ca să te interesezi ce rigori avea poezia pe care şi-a propus să o scrie un poet sau altul. Altfel, dacă am traduce Eminescu fără ritm şi fără jocul pauzelor de la jumătatea versurilor, cu lungimi de vers care nu mai urmăresc niciun model… nu prea s-ar obţine mare lucru.

De fapt testul unei traduceri este simplu: nici măcar nu ai nevoie de cine ştie ce confruntări ale textelor cu originalul. Dacă în varianta românească nu e prea clar ce se întâmplă, atunci s-a pierdut ceva în traducere. De cele mai multe ori, s-a pierdut tot şi asistăm la un show privat, poate sincer, poate conştiincios, dar fără legătură cu poezia.

Poezie, film şi New York la Bastilia

Voyage, Voyage 10_NY

Nadine Vlădescu găzduieşte marti 27 noiembrie, de la ora 18:30, la Libraria Bastilia din Piata Romana nr. 5, Bucuresti o ediţie a întâlnirilor Voyage Voyage dedicată New York-ului.
Invitaţii sunt Denisa Comanescu şi Răzvan Ţupa, cartea în discuţie este „Extrem de tare şi incredibil de aproape” de Jonathan Safran Foer, iar filmul proiectat după discuţie va fi „New York, I Love You!”.
Discutam despre cautare, inocenta, noi începuturi şi energia molipsitoare a unui oraş care îşi trăieşte permanent adolescenţa efervescentă.
„Vă aştept, veniţi deschişi şi curioşi. Dacă vreţi să câştigaţi premiul, urmaţi şi dress-code-ul: metalic, geometric, asimetric…sau veniţi direct drept Statuia Libertatii ” a anunţat organizatoarea întâlnirilor.
Din partea mea o să tot citesc poeme care au legătură cu tema şi povestea (majoritatea inedite).

Gheorghe Iova la Cafeneaua critică pe 29 Noiembrie 2012

Gheorghe Iova la Cafeneaua critică
29 Noiembrie 2012
În urmă cu cîteva luni, pe 17 mai, discuția cu invitatul ediției de atunci a Cafenelei critice, Gheorghe Iova, a ajuns la perioada facultății și a proiectului de elaborare a unui nou limbaj poetic şi prozastic – pe scurt, „textual” – românesc, alături de Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Mircea Nedelciu şi alţi colegi şi prieteni. După o jumătate de an, reconstituirea biografico-literară continuă. Partea a doua – pe 29 noiembrie, din nou cu Io va însuşi!
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A şi Club Control. De la debutul „stagiunii” 2011-2012, Cafeneaua critică a revenit la Club A şi se desfăşoară joia seara (uneori miercuri).
Cafeneaua critică
Joi 29 noiembrie 2012, orele 19.00-21.30
Club A

Observator cultural anunță că Gheorghe Iova se întoarce la Cafeneaua Critică pentru o a doua întâlnire cu publicul. „În urmă cu cîteva luni, pe 17 mai, discuția cu invitatul ediției de atunci a Cafenelei critice, Gheorghe Iova, a ajuns la perioada facultății și a proiectului de elaborare a unui nou limbaj poetic şi prozastic – pe scurt, „textual” – românesc, alături de Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Mircea Nedelciu şi alţi colegi şi prieteni. După o jumătate de an, reconstituirea biografico-literară continuă. Partea a doua – pe 29 noiembrie, din nou cu Io va însuşi!” se arată în anunț.

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A şi Club Control. De la debutul „stagiunii” 2011-2012, Cafeneaua critică a revenit la Club A şi se desfăşoară joia seara (uneori miercuri).

Cafeneaua critică

Joi 29 noiembrie 2012, orele 19.00-21.30

Club A