Archive for: iunie 2014

Free online paralell texts: Liviu Ioan Stoiciu – Born in Romania / Născut în România

Press Release Bucharest, Monday 30 June 2014
Online Publication
Contemporary Literature Press,
under The University of Bucharest, in conjunction with The British Council, The Romanian Cultural Institute, and The Embassy of Ireland,

Announces the publication of

Liviu Ioan Stoiciu
Born in Romania
Născut în România
Parallel Texts

Edited by Lidia Vianu
Translated into English by Leah Fritz and Alina Bușe
Illustrated by Cristina Ioana Young
ISBN 978-606-8592-52-7

We are publishing now, in the year 2014, 25 years after the fall of communism, and 24 years after what we call „Piața Universității”, an anthology of poems by Liviu Stoiciu, a poet who was not fooled by any of the traps history set him. .

The poet allowed the Publishing House to choose a title for this book. We have chosen, from one of his lines, Born in Romania. The reason is in the poems, which we hope our readers will decode.

The book was first translated by Ioana Bușe, a former student of the MA Programme for the Translation of the Literary Text, and, then, the remarkable American-born poet Leah Fritz worked on it for two full years. We all knew translating a Romanian poet, and especially translating Liviu Ioan Stoiciu, would be a hard nut to crack. Once again, we do hope our readers will read his poems and understand why.

Born in Romania / Născut în România. Parallel Texts, by Liviu Ioan Stoiciu is formally launched on Monday 30 June 2014. The volume is available for consultation and downloading on receipt of this Press Release, at the following internet address:

http://editura.mttlc.ro/liviu-stoiciu-poems.html

You are kindly invited to visit the Contemporary Literature Press website at http://editura.mttlc.ro/. For comments or suggestions, please contact the publisher lidia.vianu@g.unibuc.ro. Continuare

O întrebare de evaluare națională

De câteva zile nu mai prididește presa cu mirările și amuzamentul revoltat și ușor superior pe marginea răspunsurilor date de absolvenții de clasa a 8a în evaluarea națională la subiectul legat de povestirea unei întâlniri organizate la școală cu un scriitor contemporan.

Voi în clasa a opta ați studiat scriitori contemporani?

Întreb pentru că nu îmi amintesc să fi vazut vreo programa cu așa ceva. Nu de alta, dar mă întreb de unde până unde tot amuzamentul legat de zăpăceala majorității elevilor în legatură cu acest subiect din moment ce nici ministerul invatamantului, nici alte organizatii sau comitete nu stiu sa fi avut altceva decat incercari izolate ( chiar daca punctual reusite) pe tema asta.

Eu si la concursurile de poezie la care vin elevi de pana la liceu, deci unde ar fi vorba despre tineri interesati de domeniu, abia daca gasesc 5-6 copii care sa para a fi citit din ce scriu ceva mai recent de Nichita Stanescu.

Si nu e doar asta dar nici nu prea imi vin in minte cine stie ce scriitori contemporani romani al caror public tinta sa fie tinerii 10-14 ani. Voi?

Nu cred ca la fizica primesc la evaluare subiecte legate de experimentele de la CERN.

Critica imprecației pure

Să demontezi prin imprecații demersurile altora a devenit o normă de comunicare. Vezi politicieni care își aruncă vorbe grele, vedete create pe baza reproșurilor, activiști de toate felurile pierduți în logica usturătoare a pamfletului si asa mai departe. Sigur că nu lipsesc nici legitimările unei tradiții a genului, revendicările stilistice și tot ce e nevoie pentru acreditarea unui comportament. Dar, în final, rămânem cu clișeul.
Și atunci când imprecația devine normă, nici măcar dacă ai dreptate nu mai contează. Nici talentul, nici priceperea din punct de vedere stilistic, nici justețea aprecierilor nu mai ajung să diferențieze (altfel decât literar) un demers justificat de nefericitele exerciții de băgare în seamă. Continuare

Poezia la Iaşi… e „en gros”

Despre mimarea poeziei se pot spune multe. Dar mai uşor este să se arate. În cadrul Festivalului international al educatiei, in perioada 22-25 iunie 2014, la Iaşi are loc Festivalul internaţional „POEZIA LA IAŞI”, ediţia I. USR Iaşi anunţă că la eveniment vor participa 100 de poeţi din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Franţa, Israel. Potrivit aceleiaşi surse, poeţilor invitaţi la prima ediţie a Festivalului Internaţional ”Poezia la Iaşi” li se va conferi titlul de POET AL IAŞULUI de către Primarul Municipiului Iaşi.

Cam aici se pare că s-a blocat gândirea organizatorilor de evenimente de poezie de amploare în România. Faptul că poeţi buni sau foarte buni sunt amestecaţi cu poeţi mai puţin importanţi ar putea să fie chiar util atunci când e vorba despre evenimente publice. Dar, atunci când fiecare poet adus în faţa publicului are parte de câteva minute într-o oră, şansele ca poezia sa să aibă parte de vreo receptare este minimă mai ales atunci când poemele celor programati să citească nu au nicio legătură unele cu altele.

Mă interesează mai puţin implicaţiile politice ale orgaqnizatorilor care găsesc de cuviinţă să promoveze poezia şi „mirosul florilor de tei” fix în evenimentul finanţat de instituţia acuzată public de tăierea teilor din Iaşi. Ba chiar, trebuie remarcat faptul că afişul secţiunii de poezie este singurul realizat după o estetică a pozelor de buletin (poate este o referinţă timidă la celebrul tablou al membrilor „Convorbirilor Literare”) dintre toate afisele evenimentelor incluse în FIE. În plus, faptul că poeţilor li se cere să citească în mai multe cartiere ale Iaşiului este, din nou, o idee cât se poate de ofertantă.

Mai puţin ofertant este însă aerul triumfalist al evenimentului prezentat de presă ca o manifestare europeană sau chiar universală. Lucru greu de susţinut atunci când invitaţii din străinătate sunt poeţi români stabiliţi acolo, destul de puţin reprezentativi pentru fenomenul poetic din patria de adopţie.

Toata lumea merita felicitata pentru creerea unei astfel de ocazii de revedere intre autori si public. Dar, poate, la un moment dat, cineva isi va pune si problema poeziei si masurii in care poate un spectator sa perceapa ceea ce se intampla pe o scena in succesiune rapida de nume si texte prezentate făra nicio alta logica in afara intamplarii.

Problema poeziei este foate apropiata de orice alta problema a manifestarilor publice oficiale în România de azi. Chiar şi cei care formulează şi documentează în mod autentic un fel de a fi (fie el naţional ori poetic) sunt constrânşi la prezentări care încurajează, promovează şi impun mimarea poeziei, mimarea implicării şi a interesului pentru orice este cultural, politic ori, în general, real. Desigur, de fiecare in parte depinde renuntarea la simulare, de la cel mai slab poet, pana la cel mai bun.

Pana atunci, va propun un pic de ploaie pentru ca asta nu se preface

 

 

Continuare