Archive for: martie 2015

Concursul şi Zilele de Poezie ,,Constantin Virgil Bănescu” 2015

Ajunsă la ediţia a şasea, manifestarea dedicată autorilor care încă nu au debutat cu un volum personala de poezie continuă la Târgovişte şi în 2015. Familia lui Constantin Virgil Bănescu anunţă o nouă serie de înscrieri pentru concursul care oferă ocazia celor interesaţi de poezie să vină la Târgovişte pentru două zile de lecturi şi ateliere. Detalii, în comunicatul de mai jos:
Ediția a VI-a 2015
Primăria Municipiului Târgovişte
Teatrul Municipal Târgovişte
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa
Complexul muzeal Curtea Domnească
Biblioteca Județeană „I. H. Rădulescu” Dâmboviţa
Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte
cu sprijinul Observatorului Cultural București
organizează a VI – a ediție a Zilelor de poezie și a Concursului Naţional de Poezie ,,Constantin Virgil Bănescu”
Manifestarea îşi propune încurajarea şi promovarea tinerilor creatori de poezie.

REGULAMENT

1. La concurs pot participa autori care nu au depăşit vârsta de 30 de ani, nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor, nu au debutat editorial şi nu au obţinut Premiul „Constantin Virgil Bănescu” la ediţiile precedente ale concursului.

2. Lucrările se trimit în perioada 1-20 aprilie 2015. Acestea se vor trimite pe adresa doinabanescu@yahoo.fr şi vor purta, în loc de semnătură, un motto ales de autor şi un curriculum vitae al autorului, în care se va specifica:
– numele şi prenumele autorului;
– locul şi data naşterii, adresa, numărul de telefon şi adresa e-mail.

3. Fiecare participant se poate înscrie în concurs cu maximum 5 (cinci) poezii.

4. Lucrările vor intra în patrimoniul Concursului național de poezie ,,Constantin Virgil Bănescu”.

5. Laureaţii vor fi anunţaţi cu o săptămână  înainte , pentru a fi prezenţi la Zilelele de poezie și la festivitatea de premiere, care vor avea loc la Târgovişte, în zilele de sâmbătă 16 mai şi duminică 17 mai 2015. În cadrul Zilelor de poezie se vor organiza expoziţii, recitaluri de poezie, dialoguri literare, ateliere de creaţie, lansări de carte, întâlniri cu personalităţi din lumea literară, vizite la:
– Complexul muzeal Curtea Domnească;
– Muzeul tiparului și al cărții românești vechi;
– Muzeul scriitorilor târgovisteni;
– Casa atelier „Gheorghe Petrașcu”;
– Muzeul de Artă;
– Casa atelier „Vasile Blendea”;
– Muzeul regional de istorie (Galeriile Stelea);
– Muzeul național al Poliției Române.
Organizatorii asigură masa, cazarea şi cheltuielile de transport premiaților (bilete tren – clasa a doua).

6. Jurizarea lucrărilor va fi asigurată de personalităţi din lumea literară.
Președintele juriului este scriitorul Octavian Soviany.

7. Lucrările readactate vor fi trimise pe adresa:
– doinabanescu@yahoo.fr;
– telefon fix: 0245-210732; 
– mobil: 0724-528425.

Continuare

Primăvara lui Goran. Traducere în poezie. Un dans croat

Orice festival care ajunge la 52 de ediții trebuie să aibă o metodă. Pentru Primăvara lui Goran (Goranovo Proljece) in 2015 asta a presupus o serie de lecturi multiple. imagePrima la Zagreb, unde cei mai bine de 20 de poeți invitați au intrat în poveste cu lecturi scurte încadrate de reformulări când ironice când surprinzătoare a’capella ale unor cântece ale partizanilor. Din când în când mă uit pe site la ziarulring.ro care mi-a susținut drumul la festival să văd cum merg știrile despre care nu știam că apar (după jumătate de an în care le-am citit pe toate). Continuare

Cu poezia prin patru oraşe din Croaţia

goran springDin când în când poezia mi-a făcut chestii din astea. M-a dus prin locuri pe care nu le aşteptam, dar încă şi mai tare este că îmi dă ocazia să revăd oameni şi poeţi pe care abia dacă speram să îi mai întâlnesc.

Începând de miercuri fac poezie împreună cu invitaţii celei de-a 52-a ediţii a Festivalului Primăvara lui Goran (Goran’s Spring – Goranovo proljeće) în Croaţia. Adrian Oproiu şi Ana Brnardić au tradus mai multe „corpuri româneşti” mai vechi dar şi din seria relaţională aşa că m-am bucurat să primesc sprijinul ziarului „ring” ca să pornesc spre Zagreb.

E cel mai mare festival de poezie din zonă, iniţiat în 1964 de asociaţia studenţească „Ivan Goran Kovacic“. Iniţial era o manifestare care aduna doar cei mai buni poeţi din fosta Iugoslavie, dar în timp s-a transformat într-un eveniment internaţional. Poeţii au ocazia să citească în mai multe locuri din Croaţia, să participe la întâlniri cu elevi, cu studenţi sau să viziteze diferite proiecte locale.

Din 2003, „Primăvara lui Goran“ a fost relansată ca o întâlnire care primeşte poeţi din toată Europa. În 2015, printre invitaţi se numără Otto Tolnai (Ungaria), Bojan Vasić (Serbia), María Eloy-García (Spania), Katja Perat (Slovenia), Claudio Pozzani (Italia), Valerie Fritsch (Austria), Ervinë Halil (Kosovo), Eugenijus Alishanka (Lituania), Jonas Zboril (Czech Republic), Kim Moore (Marea Britanie), Luljeta Lleshanaku (Albania), Gytis Norvilagoran1s (Lituania), Linn Hansen (Suedia) sau Sigurbjorg Thrastardottir (Islanda), alături de mai mulţi poeţi greci şi croaţi.

E o ocazie să îi revăd pe Linn Hansen cu care am citit poeme şi ne-am tradus reciproc versurile în Suedia, pe Marko Pogacar alături de care am trecut prin întâlnirile de poezie şi politică de la Budapesta acum câţiva ani şi să-l regăsesc pe Claudio Pozzani pe care l-am văzut performând în Slovacia la Banska Stavnica. Dar şi să o aud live pe Katja Perat pe care am citit-o în Zona Nouă.

Acum 12 ani am văzut prima dată Croaţia într-un proiect al reţelei Discovery care filma un material despre limba istro-română satul Zeani. De data aceasta revin în poveste cu poezia, trecând fix prin zona în care îşi făcuse nebunia D’Anunzio cu statul lui, Fiume dar şi pe la Calea Glagolitică de la Hum.

52nd GORAN’S SPRING

Poetry Festival

GORANOVO PROLJEĆE

 PROGRAM

Zagreb, Rijeka, Pazin, Lukovdol Continuare

Cum paranoia mi-a îndeplinit o dorinţă pe wikipedia

pentru şi la cererea lui Guru K

Acum 10 ani m-am trezit cu o pagină personală pe Wikipedia. Mult timp nu i-am dat mare importanţă pentru că îmi era egal ce scria acolo mai ales că nu se intersecta deloc cu lucrurile pe care le găseam eu de făcut. De la primele festivaluri de poezie la care am fost invitat, pagina respectivă a început să mă încurce. Orice discuţie pomenea descrierea mea de pe site-ul respectiv şi, mai devreme sau mai târziu, cineva îmi spunea „dar tu eşti şi pe wikipedia”, ca un argument în discuţia despre poezie. Cineva a avut ideea justificată să şteargă destul de repede descrierea poveştii mele cu poezia de pe varianta în limba română a site-ului (vezi foto) şi abia atuwikinci am realizat ce uşurare este să nu mai fie nevoie să te raportezi la varianta de dicţionar a lucrurilor pe care le faci. Aşa am ajuns să le scriu celor care se ocupau de varianta în limba engleză a site-ului (unde pagina referitoare la mine încă mai apărea) ca să îmi şteargă descrierea pentru că nu sunt aşa important încât să apar acolo. A durat câteva luni până când cineva mi-a răspuns că lucrurile nu se fac aşa pe site-ul lor şi că pot să şterg eu însumi pagina, dar că editorii pot să o reposteze dacă vor hotărâ că se potriveşte regulilor site-ului. Continuare