Archive for: mai 2015

Tomáš Míka, poetul ceh care publică mai des în antologii decât în volume personale

Al doilea poet ceh invitat la Bookfest 2015 și adus în paginile poetic.ro de Oana Boca este unul dintre cei 13 autori pe care Mircea Dan Duță i-a selectat pentru volumul dedicat poeziei cehe contemporane publicat anul acesta de editura Tracus Arte. Într-un an în care poezia tradusă în română se bucură de monumente ca primele volume din seriile de opere de Ezra Pound (Humanitas), Paul Celan (Polirom) sau de consistenta antologie de poezie flamandă de la Casa de Editură Max Blecher, se remarcă selecția de poezie cehă „Întunericul din Camera Copiilor” oferind una dintre cele mai pertinente priviri asupra mutațiilor pe care le-a cunoscut poezia în ultimele decenii. Traducerile în limba română parcurg pentru fiecare autor ceh reținut în antologie tot traseul referințelor de la diversitate la repere sociale sau revizitări ale formulelor consacrate, la mitologii pop și mecanisme colocviale.

Tomáš Míka s-a născut la Praga, pe 1 decembrie 1959. A studiat Boemistica și Anglistica la Facultatea de Științe Umaniste a Universității Caroline din Praga (pe scurt, FFUK), după care, începând din 1987, a funcționat ca pedagog la diverse școli pragheze, până în 1991 profesând și în cadrul Catedrei de Translatologie a FFUK. În cursul anului 2002 a predat și la University of Texas din Austin, SUA. În afară de poezie, se dedică prozei, muzicii, jurnalisticii și traducerilor din literatura engleză și americană. Este și unul dintre cei mai apreciați textieri din Republica Cehă și, ca o curiozitate, a făcut parte, ca saxofonist, din mai multe trupe de jazz sau de rock. Fragmente din creația sa literară au fost traduse în engleză, italiană și slovacă, el fiind unul dintre cei mai cunoscuți poeți cehi contemporani în străinătate. Potrivit lui Mircea Dan Duță, poezia lui Tomáš Míka acoperă un impresionant spectru de registre, începând de la angajamentul moral-cetățenesc din Omul grăbit”, până la concentrarea extremă, de sorginte lirico-filozofică, din poeziile publicate în antologia din 2004 sau la erotismul rafinat din antologiile apărute în 2005 și 2006. Ca o curiozitate, Tomáš Míka nu a fost foarte interesat să publice volume individuale, majoritatea creației sale literare apărând în antologii sau în diverse reviste de specialitate. Poezia lui se găsește în volumele „Retezat cu forța” (2003), “Antologie de literatură cehă nouă 1995 – 2004” (2004), “Antologie de literatură erotică cehă. 1990 – 2005” (2005), “Jurnalul omului grăbit” (2007)

 To, co píšete, je spjato s prezentováním Vašich děl na veřejnosti. Jak tato skutečnost ovlivnila osobnost spisovatele Tomáše Míky?

Ceea ce scrieți este legat de prezentarea în public a creației dv. În ce fel a influențat acesastă realitate personalitatea scriitorului Tomáš Míka?

Nemám pocit, že by má osobnost byla nějak ovlivněna tím, že to, co píši, také prezentuji na veřejnosti. Je-li tou otázkou míněno to, že už při psaní zohledňuji to, jak budu následně své texty prezentovat, myslím, že tomu tak není. Ano, kromě vyloženě deníkových textů, počítám s tím, že text bude nějakým způsobem zveřejněn. Ale otázka zřejmě míří k oněm méně obvyklým způsobům prezentování, jako je promítání textů pomocí meotaru (overhead projector) přes akvárium s rybičkami, plastový odpad, detergenty, případně simultánní recitace mých textů vícero osobami atd. Chtěl bych jasně říci, že nepíši texty proto, aby byly později těmito způsoby prezentovány. Když jsou však texty již napsané, některé z nich pak pro tyto jevištní akce používám. Říkám „některé“, neboť ne všechny se pro tyto účely hodí.

Nu am impresia că personalitatea mea ar fi influențată în vreun fel de faptul prezint în public ceea ce scriu. Dacă prin această întrebare sugerați că în timp ce scriu m-aș gândi deja cum îmi voi prezenta textele în public, trebuie să vă spun că nu este așa. Ce-i drept, în afară de anumite texte cu caracter memorialistic, îmi propun ca textele mele să fie într-un fel sau altul prezentate public. Probabil însă că întreabrea se referă la acele moduri mai puțin obișnuite de prezentare a textului, cum ar fi de exemplu proiectarea sa cu ajutorul overhead projector, între sursa proiecției și ecran aflându-se un acvariu cu pești, deșeuri din plastic sau detergenți, sau recitarea simultană a textelor mele de către mai multe persoane etc. Aș vrea să spun cât se poate de clar că nu-mi scriu textele în scopul de a fi prezentate mai târziu în aceste moduri. Totuși, după ce le scriu, îmi utilizez o parte dintre texte pentru asemenea acțiuni scenice. Numai o parte, întrucât nu toate se pretează pentru așa ceva.
Continuare

Kateřina Rudčenková, poeta cehă care și-a căutat autorul preferat român la Bookfest

Republica Cehă a fost invitatul de onoare al ediției din acest an a Târgului de Carte Bookfest. Nu s-a întâmplat prea des ca invitatul de onoare al unei manifestări de acest fel să aducă în fața publicului românesc o serie de evenimente atât de bine pusă la punct. Un grup de scriitori care și-au susținut reciproc evenimentele din cadrul târgului și din perioada în care au fost în România au adus la București aerul Republicii Literaturii. În ceea ce privește poezia, evenimentul a fost marcat de mai multe discuții cu autori invitați dar și de lansarea unei antologii. Despre premierele asigurate de volumul de la editura Tracus Arte vom mai vorbi curând, această primă postare fiind rezervată primului dintre cei doi poeți pe care organizatorii evenimentului i-au recomandat pentru interviuri exclusive pe poetic.ro. La finalul acestei postări veți găsi și două variante ale unui poem semnat de Katerina Rudcenkova. Mai întâi este vorba despre varianta unei traducătoare profesioniste, apoi, încercarea unui poet român de a identifica instrumentele și mizele poetei născute la Praga.

Kateřina Rudčenková(n.1976) este poetă apreciată la nivel internațional, prozatoare, dramaturg. A absolvit Conservatorul „Jaroslav Ježek” și Universitatea Cehă de Agricultură, lucrând în acest moment ca editor. Așa cum a reieșit și din dezbaterea de la Bookfest, stilul ei literar se bazează foarte mult pe elemente tradiționale ale romantismului și ale existențialismului. Printre cele mai importante lucrări ale sale numărându-se titluri precum: „Ludwig”(1999), „Nu e nevoie să mă vizitați”(2001), ”Cenușă și desfătare”(2004), „Mersul pe dune”(2013), colecția de proze „Nopți nopți”(2004) sau drama „Niekur”(2007).

Când domnul Dan Mircea Duță m-a invitat la discuția de la Bookfest pentru discuția cu poeta cehă Katerina Rudcenkova am scris foarte repede prietenilor mei care scriu poezie în Cehia ca să aflu cum funcționează celebritatea textelor acestei scriitoare. Am schimbat cu ei câteva idei despre rolul pe care îl au construcțiile artificiale în poezia de azi dar, fie că interlocutorul meu aprecia sau nu aceste dispozitive poetice, fiecare discuție se încheia cu formula „oricum, este una dintre cele mai cunoscute poete, așa că, probabil, de aici se poate vorbi despre importanță”. De fapt discuția pe care o am în minte pentru târgul de carte o să fie în sensul invers față de ce spun mai sus: care sunt mizele pe care Rudcenkova le percepe în poezia pe care o citește. Și asta pentru că pregătind ediția de anul acesta a Zilelor de Poezie „Constantin Virgil Bănescu” de la Târgoviște, unde poeticile celor mai tineri autori par să prindă consistență de la an la an, am descoperit între destinatarii mesajelor trimise în 2010 și adresa Katerinei Rudcenkova. E o întâmplare, dar acest gen de întâmplări, care pot să leage Marea Caraibilor și lacul Balaton în cehă sau un mic festival de poezie din Târgoviște de invitații speciali de la Bookfest, sunt lucruri pe care poezia le face depășind barierele lingvistice. Părăsind poezia pentru teatru sau fotografie și revenind periodic la versuri, Katerina pare să vină cu experiența paradoxului pe care lirica îl reprezintă în fața genurilor expresive stabilite azi ceva mai solid din punct de vedere instituțional. (r.ț.)

foto Bogdan Suceavă

Care sunt diferențele dintre cititorii de poezie, cei de proză şi spectatorii de teatru din punctul dumneavoastră de vedere, ca autoare ce abordează toate aceste genuri?

Cei mai numeroși cititori ai mei sunt în majoritate tot poeții pe care îi întâlnesc la serile de lectură, la Praga, sunt adesea prietenii mei. Pe cititorii prozei mele nu îi prea cunosc. În ceea ce îi privește pe spectatorii pieselor de teatru, între ei sunt diferențe în funcție de teatrul la care se joacă. Publicul lecturilor scenice este mai tânăr spre deosebire de cel de la Teatrul praghez Ungelt, unde s-a jucat piesa mea “Niekur”, care era de vârstă mijlocie. Deși nu scriu cărți umoristice, printre cele mai satisfăcătoare momente pentru mine, ca autoare, se numără cele în care aud că am reușit, prin textele mele, fie la lecturile scenice, fie la spectacolele de teatru să îi înveselesc pe cititori și pe spectatori.

Continuare

Festivalul internațional Lectora din Suceava, la a treia ediție

Miercuri, 27 mai, debutează la Suceava cea de-a treia ediție a festivalului internațional de literatură și artă contemporană Lectora, care se va desfășura pe parcursul a patru zile la Universitatea Ștefan cel Mare (USV), Muzeul de Științe Naturale, centrul cultural Uzina de apă, Colegiul Național Petru Rareș și în Cetatea de Scaun a Sucevei. Anul acesta participă scriitori,  artiști, directori de festival și regizori de film din România, Spania, Marea Britanie, Ucraina, Austria și Estonia.

Lecturi publice de poezie și proză și concert live

De joi până duminică în zori, scriitori din România și străinătate vor citi în română, engleză, germană sau estoniană la Universitate, în sălile Muzeului de Științe ale Naturii, în licee dar și la Noaptea Poeților, care va aduna zeci de autori invitați și locali, tineri debutanți de la Clubul de poezie Alecart sau consacrați în Cetatea de Scaun, recitalul lor fiind încheiat de un spectacol multimedia live susținut de artistul și muzicianul Sebastian Seifert din Barcelona. Continuare

International writers call for justice for bloggers murdered in Bangladesh

According to a press release sent yesterday, more than 150 writers from around the world, including Margaret Atwood, Amitav Ghosh, Karl Ove Knausgaard, Yann Martel, Salman Rushdie and Colm Tóibín have condemned the murders of Ananta Bijoy Das (or Dash), Washiqur Rahman Babu and Avijit Roy, three secular bloggers who have been brutally killed in Bangladesh this year.

The group includes writers, publishers and lawyers who have joined PEN International and English PEN in calling on Bangladeshi Prime Minister Hasina Wajed and her government to do all in their power to ensure that the tragic events of the last three months are not repeated and to bring the perpetrators to justice. Continuare