“Poeti in dialog” la muz lit- cu poeti spanioli si romani

Joi, 6 noiembrie 2008, ora 18.00, Rotonda Muzeului Literaturii din Bucuresti

Poeti invitati, din Spania si Romania: Denisa Comanescu, Fulgencio Martinez Lopez, Nicolae Prelipceanu, Andra Rotaru, Berna Wang

Se vor citi poezii in romana si in spaniola si se va discuta despre statutul poeziei si al litearturii in lumea de azi.

“Scriitorul se naste, creste, se reproduce (uneori) si moare, ca toate fiintele vii. Toate celelalte lucruri, în afara funcţiilor vitale, le învata; singur sau împreuna cu altii.” E o atitudine pragmatica, înca ciudata pentru multe urechi obisnuite cu ideea romantica, înalta (aproape pîna la zei), de literatura si de scriitor-creator. Dar într-o tara ca Spania, unde atelierele de literatura (talleres de literatura) sînt la tot pasul si o mulţime de scriitori sînt implicati în acest tip de activitate, ba chiar unii îsi cîstiga astfel existenta, conceptia Bernei Wang este una aproape comuna: „Cred ca ma întrebati asta, continua ea, pentru ca încă exista oameni care cred în mitul romantic conform caruia scriitorul, la fel ca artistul, este o fiinta speciala, cu o sensibilitate extrema, atins de muze sau de mîna lui Dumnezeu si asta e tot. Eu cred însa ca, din contra, noi, scriitorii, sîntem persoane obisnuite, comune (iar aceia care se cred speciali sînt doar, în afară de a fi obisnuiti si comuni, si plicticosi). Ca toata lumea, avem o anumita usurinta în a face unele lucruri si sîntem neîndemînatici cu altele.” Aici, cred eu, s-ar putea deschide o discutie interesanta, daca cei care vor fi prezenti joi seara la Muzeul Literaturii vor putea trece peste duritatea unei asemenea atitudini fata de ideea de scriitor. Pentru ca, daca acceptăm ideea Bernei Wang, s-ar putea sa constatam ca exista, chiar si printre scriitorii tineri, multi din categoria celor care se cred „speciali, alesi”, dar care nu detin, de fapt, nici macar îndemînarea despre care vorbeste poeta spaniola. (Luminita Marcu in Suplimentul dedicat evenimentului care apare in aceasta saptamina impreuna cu revista Observator cultural)

Imi pare rau de eveniment pt ca e organizat in acelasi timp cu poeticile cotidianului la care prezentam sony

Cine credeti ca e in foto si ce legatura poate sa aiba cu povestea asta?

QuickPost Quickpost this image to Myspace, Digg, Facebook, and others!

un pic de teorie de la Igor

Robert Deliege

Robert DELIEGE

Introducere în
antropologia
structurală
Lévi-Strauss astăzi

Istoric: Puterea cuvintelor

Plecând de la studiul unui cercetător american, Lévi-Strauss studiază mecanismele sociologice si psihologice pe care se bazează cazurile de moarte prin blestem sau vrajă: un individ, con.tient că este obiectul unui blestem, este profund convins, de tradiţia grupului din care face parte, că este condamnat. Prin urmare, comunitatea se retrage, se îndepărtează de blestemat, se poartă cu el casi cu un mort. Moartea devine pentru acesta destinul său ineluctabil. „Rupt de legăturile sale de familie, exclus din societate, integritatea sa fizică nu rezistă disoluţiei personalităţii sale.” După Lévi-Strauss, ostracizarea socială este cea care explică moartea.
Formula indigenă „vrajă › moarte” devine, la Lévi-Strauss, „vrajă › excludere din societate›moarte”. Avantajul noii formule este acela de a minimaliza efectul oricărui element supranatural. Într-o perspectivă durkheimiană, este natural să mori fiind ostracizat, iar explicaţia devine, din punct de vedere sociologic, acceptabilă. Totusi, ne întrebăm ce am câstigat cu aceasta. Credinţa magică s-a metamorfozat într-o credinţă sociologică, căci nimic nu vine să ne explice cum anume ostracizarea duce la moarte, doar poate un fel de credinţă în puterile absolute ale somatizării”, adică ale transformării unei idei într-o problemă fizică.

Continuare

Atelierul Casa de poezie de la CS Timisoara. oct 2008


Asa arata harta lucrata de Ana dupa atelierul de la Casa Studentilor de acum 2 saptamani.