Tag: Andra Rotaru

Solidaritate internațională pentru Ashraf Fayadh la Bucureşti

Potrivit unui comunicat de presă, joi 14 ianuarie 2016, PEN România organizează o seară de solidaritate și literatură dedicată poetului palestinian Ashraf Fayad, condamnat la moarte pentru apostazie de către autoritățile din Arabia Saudită. La această seară vor participa peste 30 de poeţi, prozatori, eseişti, jurnalişti din diverse generaţii şi de diverse orientări care îşi vor exprima liber punctul lor de vedere asupra acestei situații teribile, care pune în discuţie valorile de toleranță și libertate individuală specifice lumii europene.

1

petrolul e inofensiv, dacă lăsăm la o parte dâra de sărăcie pe care o lasă în urmă

 

în ziua în care, când feţele celor care-au mai găsit un puţ de ţiţei se-ntunecă,

atunci când ţi se forează viaţa din inimă ca să se extragă mai mult ţiţei

ca utilitate publică

Asta… e … făgăduinţa ţiţeiului, o adevărată făgăduinţă.

 

sfârşit..

 

 

2

s-a zis: stabileşte-te aici…

dar unii dintre voi sunteţi duşmanii tuturor

s-o lăsăm aşa pe moment

 

admiraţi-vă de pe fundul râului;

cei de deasupra ar trebui să furnizaţi nişte milă pentru cei de dedesupt…

cei mutaţi sunt neajutoraţi,

ca sângele pe care nu-l cumpără nimeni pe piaţa petrolului !

 

3

îmi pare rău, iartă-mă

că n-am putut să extrag mai multe lacrimi pentru tine

că nu ţi-am bolborosit numele cu dor.

Mi-am întors faţa spre căldura braţelor tale

Altă dragoste n-am în afară de tine, doar de tine, şi- ntre cei care te caută-s primul

Poeme din volumul « Instrucţiuni în interior », publicat în 2008 şi interzis în Arabia Saudită. Variantă românească de Răzvan Ţupa după traducerea englezească de Mona Kareem

 

solidar poetParticipanți: Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Dan Mircea Cipariu, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Liliana Corobca, Simona-Grazia Dima, Caius Dobrescu, Sorin Gherguţ, Valentin Iacob, Medeea Iancu, Florin Iaru, Ioana Ieronim, Nora Iuga, Riri Sylvia Manor, Iulia Militaru, Carmen Muşat, Felix Nicolau, Andrei Oişteanu, Alexandra Pârvan, Cosmin Perţa, Simona Popescu, Ştefan Popescu, Andra Rotaru, Simona Sora, Ioan Stanomir, Cecilia Ştefănescu, Elena Ştefoi, Răzvan Ţupa, un cristian, Ioan Vieru, Miruna Vlada.

Moderator: Magda Cârneci. Organizator: un cristian.

 

Acțiunea PEN România va avea loc în simultaneitate cu sute de acţiuni similare din lumea întreagă, organizate de PEN-cluburi naţionale şi de zeci de asociaţii literare de pe diverse continente, sub coordonarea organizaţiei mondiale PEN International şi a Festivalului internațional de literatură de la Berlin.

Vă așteptăm joi 14 ianuarie, ora 19, la Club A din București (str.Blănari nr.14, Lipscani).

Sezon de festivaluri de poezie prin România

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuare

Armata cu care am cucerit lumea înainte să o dau înapoi celor de care începeam să mă îndrăgostesc

10407671_843375132374894_9218517901212509123_nLa invitaţia Ruxandrei Ceseranu am pus în legătură treaba mea cu poezia cu nebuniile consecvente ale copilăriei. Şi textul pe care l-am trimis îl vedeţi mai jos. Priviţi-o ca pe o avanpremieră a revistei Steaua 1-2 / 2015. Tema era SCRIITORI, JUCĂRII, COPILĂRIE iar din grupajul pe care o să-l găsiţi în publicaţia care va începe curând să circule mai apar T.O. Bobe, Veronica D. Niculescu, Ion Vianu, Mariana Codruţ, Dora Pavel, Calin-Andrei Mihailescu, Radu Pavel Gheo, Simona Sora, Andrei Codrescu, Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Corin Braga, Doru Pop, Corina Sabau, Stefan Manasia, Andra Rotaru, Margento Romania, Moni Stanila, Banciu Carmen-Francesca, Peter Demeny, Radu Vancu, Marius Chivu, Romulus Bucur, Cosana Nicolae Eram, Tudor Cretu, Svetlana Cârstean & Ruxandra Cesereanu însăşi. Tabloul a fost pus la punct de graficianul Octavian Bour.

Din păcare nu am nicio fotografie cu soldăţeii în jurul cărora se învârteau jocurile mele. Dar imaginea de când aveam pe undeva pe la doi ani a prins primele jucării pe care mi le amintesc: Minnie, Micul Oşean şi Mieluşelul. De fapt, în fotografie, jucăriile sunt puse pe o ladă lucioasă care s-a aflat mulţi ani după la capătul patului şi care, în timpul războaielor cu soldăţeii (care se numeau pentru mine „cowboy” chiar dacă erau indieni sau luptători din războiul Civil American ori soldaţi din al doilea război mondial) se transforma, pe rând, fie în tanc, ori în diligenţa din celebrul film al lui John Ford. Aşadar, personajul principal al fotografiei pe care o alătur nu sunt nici eu, nici jucăriile, ci lada aceea care găzduieşte pe capac micul meu regiment de jucării. Continuare

Fața publică a poeziei (D)

(continuare de aici -A– si de aici -B– și de aici-C-)

Mijloace de transport în comun 2. Realitate (colectiv)

În 2010, Teodora Dumitru nota în revista Culturape marginea unui text exploziv al francezului Jacques Roubaud (Obstination de la poésie) câteva dintre semnele declinului poeziei. În afara dezorientării din lumea editorială, încă și mai interesantă este fuga de poezie repliată în spatele „versului internațional liber”. Poeziei din ultima jumătate de secol i-au fost reproșate de foarte multe ori mizele intime, limitarea perspectivei la detalii irelevante și așa mai departe. Însă o bună parte a poeziei se întâmplă chiar în spațiul public, între reperele grupurilor naționale ori culturale pe care părerile generale par să le considere uitate de poezie. Continuare