Tag: lectura

Lectură publică: „Dmitri: genul cinic”

Acum doi ani, poetul american de origine română Gene Tanta ne invitase la o discuţie despre nihilism în poezie. La prima întâlnire, Dmitri Miticov pare să fi fost impresionat de momentul în care s-a vorbit despre etic şi estetic în poezia contemporană şi, chiar dacă la evenimentele ulterioare el nu a mai ţinut să intre în discuţie, a lansat poem după poem în care pune la treabă relaţia dintre cele două concepte.  Vineri, 26 iunie, ora 19.00, în Grădina Green Hours din Bucureşti (Calea Victoriei nr. 120), Dmitri Miticov va citi din cel mai nou volum de poezie, Dmitri: genul cinic, apărut la Editura Cartea Românească, disponibil şi în ediţie digitală. Invitat, alături de autor, este Cosmin Ciotloş.

Fără a face poezie conceptuală, Dmitri Miticov îşi asumă în Dmitri: genul cinic riscul de a duce demersul poetic în zone extreme mizând pe intuiţia că în poezie e tot mai necesar dialogul cu un alt fel de sensibilitate se arată într-un comunicat de presă.

Dmitri: genul cinic interoghează automatisme de limbaj, convenţii sociale şi, în general, insistă asupra fisurilor diferitelor discursuri suspecte. Vocea propusă ocupă aproape întreaga paletă de nuanţe dintre ironie şi cinism.
Continuare

Scrisul poeziei, presa S.R.I., versuri şi voce în cadrul evenimentului global „100 de mii de poeţi pentru schimbare”

Un afis de Ana Toma

Un afiş de Ana Toma

În 2014, România pare dornică de lapidarea oricui se oferă „oprobiului”, fie că motivul urii este pedepsit de lege, dar mai ales atunci când nu e nimic ilegal. Se caută agenţi secreţi, ofiţeri acoperiţi, cu toate că, în România, nimeni nu s-a obosit în ultimul sfert de secol să formuleze o lege care să interzică infiltrarea acestora în vreun domeniu.

Sâmbătă 27 septembrie, la Tramvaiul 26 (str. Cercului nr.6) sunteţi invitaţi să înlocuim producţia de dispreţ la hectar cu poezie. Contribuţie jam poetic 10 lei
De la ora 19.00, prima parte a serii este dedicată dezbaterii „POEZIE ŞI INSTITUŢII” cu Răzvan Ţupa şi Flaviu George Predescu (scriitor, Redactor şef al revistei „Intelligence”, publicaţia oficială a Serviciului Român de Informaţii – S.R.I.). A debutat în 2004 cu poezie şi, în 2007 şi-a dat demisia din PSD pentru a conduce revista S.R.I.. În 2012, după şase volume de poezie, Flaviu Predescu a publicat un prim volum de eseuri, „Chezăşie pentru libertate”, din acelaşi an devenind membru al Uniunii Scriitorilor din România. Vorbim despre raportul dintre valorile scriitorului si valorile institutiei la care lucrează acesta, limbaj poetic şi despre libertatea de a nu încălca legea.

A doua parte a întâlnirii programează demonstraţia poetică „SEXUL BRÂNCUŞI”, lectură de poezie şi interpretare vocală. Cu lectura este responsabil Răzvan, iar intervenţiile vocale (de la spoken poetry la cântec) îi aparţin Deliei Andrieş. Selecţia poemelor şi conceptul întâlnirii sunt rezultatul rezidenţei lui Răzvan Ţupa la Ledig House din octombrie 2013.
Delia Andrieş este artistă vizuală. În postura de vocalistă publicul a avut ocazia să o cunoască şi în cadrul seriei de întâlniri Chill Pill, alături de Bandesnaci şi Claudiu Komartin.
Evenimentul este a patra manifestare programată la Bucureşti în cadrul campaniei globale „100 de mii de poeţi pentru schimbare”, programat în aceeaşi zi în aproape 100 de ţări din toată lumea. După ediţiile în care au adus „Poezia pe ecrane”(2011), „Reformularea puterii”(2012) şi „Scoate poezia de la colţ”(2013), în această toamnă, versurile au de lucru cu instituţiile. Rezervări şi detalii pe pagina de fb a evenimentului. Mai multe pe ziarulring.ro

Punctul maxim al Târgului Naţional de Poezie. Din ce am prins online: Angela Marinescu (Marcovici) din volumul „Intimitate”

Despre Angela Marinescu se spun multe. Că nu este niciodată mulţumită, că nu îi place un poet sau altul, că ar vrea să fie apreciată mai mult, că a refuzat un premiu al Academiei pentru că poetul care urma să fie premiat o dată cu dânsa ar fi „uitat” să îi înapoieze nişte bani cu ani în urmă. O parte dintre aceste zvonuri sunt gestionate chiar de Angela Marinescu. Cel mai enervant la acestea este faptul că nu au mare legătură cu poezia pe care o scrie.

Regula poeziei româneşti a fost mai mereu „să pari poet”. De parcă de la „Viiaţa lumii”  încoace nu s-ar mai fi terminat cu analiza  fiziologiei poetului, poezia românească pare să fie citită cel mai bine în cheie idolatră (altfel cum să explici pasiunea pentru târnosiri postume?!). Angela Marinescu este unul dintre puţinii poeţi români interesaţi în primul rând de forţa versurilor pe care le scrie şi mai puţin de poza publică. Şi lucrul acesta se poate auzi în înregistrarea pe care Victor Potra a realizat-o pentru site-ul TNCP pe 14 mai, la, Libraria Bastilia:

Pentru mine e momentul de poezie al anului (până acum) pentru că a ales nişte versuri în care ia la şuturi reveria şi poezia oraculară cu o lejeritate care te face să te simţi scăpat într-o cutie de rezonanţă. Sigur, asta e o metaforă, dar nu ştiu niciun alt poet care să îşi permită să scrie ca şi cum ar avea toate vârstele posibile în acelaşi timp.
Vouă ce v-a atras atenţia în lecturile de anul ăsta şi de ce?

Poezie la Galati

Galati