În seara de 15 septembrie, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a respirat poetic. Spațiul bucureștean devine epicentrul internațional al poeziei vii, cu 200 de poeți și artiști din peste 30 de țări și peste 60 de evenimente ce vor reînsufleți capitala între torentele septembrie și dialogul septentrional.
Spectacolul inaugural se lasă deschis de declarația directorului general al Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu: „Am reușit să creionăm un program divers, variat și cu foarte multe forme de expresie poetică, dincolo de geografii și dincolo de vremurile pe care le trăim … socialul și umanul sunt mult mai bine să fie prezente, pentru că suntem oricum supuși unor agresiuni mentale și sufletești”.
Fragmente de limbaj, secvențe de identitate
După alocuțiuni — cu prezența lui Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, („A fost un timp când totul era poezie, inclusiv istoria. Poezia era arta de a vorbi și chiar de a cânta frumos despre trecut. Aezii colindau Grecia arhaică cam în aceiași vreme când se elaborau poemele homerice și încercau să sensibilizeze lumea, dar nu era prea mult de lucru pentru că așa cum v-am spus totul părea poezie. Aș vrea ca în aceste zile să nu spunem Inter arma silent musae, ci să spunem Poezia ucide armele”, a notat Pop), Mireille Rădoi, Excelența Sa Divia Cepeda Rojas, Abel Murcia Soriano, Laura Napolitano, Varujan Vosganian — fila poeziei devine globală și totodată intimă. Vosganian recitește istoria, subliniind rolul scriitorilor: „statul român în întemeierea lor s-au sprijinit pe scriitori”. Oameni ai diplomației, ai culturii, ai cetății, vorbesc despre poezie ca pod și răscruce, ca memorie și viitor. „Prezența reprezentanților din peste 30 de țări, din Columbia până în Georgia, din Mexic până în Japonia, este dovada că poezia funcționează ca o matrice a demnității și a memoriei colective” a explicat la deschidere Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’.
Pe scenă a fost corul Madrigal. În spațiile dedicate poeților au urcat Ana Blandiana, Magda Cârneci, Denver Butson, Dan Coman, Ruxandra Cesereanu, Luigi Colagreco, Teodor Dună, Iria Fariñas, Adriana Hoyos, Clyo Mendoza, Juan Carlos Mestre, Călin-Andrei Mihăilescu, Radu Vancu, Lucian Vasiliu, Denise Vargas. Gazda momentului a fost Dinu Flămând, vocea care unește ritmurile cuvântului în dialoguri limpezi, bilingve, vibrând între engleză și română.
Pe lista oficialităților invitate s-au numărat Excelența Sa, Doamna Lili-Evangelia Grammatika, Ambasadoare a Republicii Elene, Excelența Sa, Doamna Tamar Beruchashvili, Ambasadoare a Georgiei, Excelența Sa, Domnul Julio Antonio Bravo Iubini, Ambasador al Chile, Excelența Sa, Domnul Paulo Cunha Alves, Ambasador al Portugaliei, Domnul Alejandro Omar Vázquez Martínez, atașat cultural în cadrul Ambasadei Mexicului, Doamna Lili Zhang, Consilier în cadrul Ambasadei Republicii Populare Chineze în România; Domnul Yesid Romero, Prim-secretar pentru afaceri externe în cadrul Ambasadei Columbiei în România; Domnul Kósa András László, director al Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Doamna Ketevan Dumbadze, director al Casei Scriitorilor din Georgia, Doamna Tamta Khelaia, coordonatoarea Proiectelor Internaționale, Doamna Tea Tvalavadze, director al Muzeului Literaturii Georgiene, Domnul Markus Huber, Directorul Institutului Goethe, Beatrice Trocinescu, din partea Ambasadei Braziliei.
Corul Madrigal: sunetul începutului
„Deschiderea Festivalului Internațional de Poezie București 2025 nu a fost doar un eveniment, ci o declarație. Într-o lume fragmentată, poezia devine mod de reîntregire, iar Madrigal — inima muzicală — amplifică această unitate”. Fondat de Marin Constantin, ansamblul poartă simboluri ale libertății și păcii: „dincolo de repertoriul Renașterii, suntem Ambasador al Libertății, Speranței și Păcii” (interviu colectiv, madrigal.ro). Turneele recente, de la Drumul Mătăsii la EXPO Osaka și Festivalul Coral de la Yokohama, aduc în festival ecoul universalității, al derivelor sonore care înconjoară lectura și îmbracă spațiul în semn.
Poetica zilelor care urmează
Festivalul include mai bine de 60 de lecturi publice, performance-uri și seri tematice. Seara performance, slam-ul de la ARCUB, poezia underground, recitalurile în grădinile și librăriile orașului reconfigurează tradiția și experimentează forme noi, într-un alt mod de a fi împreună. seri de muzică diversă, de la recitaluri de violoncel cu Jean-Marie Leclair, concerte fado cu Jezebel, până la jazz și experimente sonore cu Mircea Tiberian, Nadia Trohin, Mircea Rusu Band sau evenimente care îmbină poezia și muzica alături de Mircea Florian.
Ce evenimente îți alege AI din programul FIPB2025
Festivalul Internațional de Poezie București 2025 continuă până pe 21 septembrie. Când întreb AI ce ar alege ca persoană interesată să vadă ce se întâmplă cu poezia contemporană și persoană dornică să se relaxeze la un eveniment spectaculos, zice că: iată cum ar arăta selecția ta pentru FIPB 2025, concentrată pe poezia contemporană și relaxare:
– Marți, 16 septembrie, ora 20.00, Grădina MNLR: Lecturi publice. Descoperă noi voci poetice într-o atmosferă relaxantă.
– Joi, 18 septembrie, ora 17.00 – 22.00, Grădina MNLR: Lecturi publice (I) și (II). Continuă explorarea poeziei contemporane, cu o pauză relaxantă între sesiuni.
– Joi, 18 septembrie, ora 19.00, ARCUB: Slam poetry & spoken poetry. Experimentează un format dinamic și interactiv al poeziei contemporane.
– Sâmbătă, 20 septembrie, ora 17.00, Cărturești Modul: Poezia subculturilor. Descoperă poezia underground și reflexiile sale sociale și culturale.
– Sâmbătă, 20 septembrie, ora 18.00, ARCUB, Strada Lipscani 84 – 90: Seara performance. Un eveniment care îmbină poezia cu alte forme de artă performativă, oferind o experiență unică și stimulatoare.
Această selecție îți oferă o varietate de abordări ale poeziei contemporane, de la lecturi tradiționale la performance-uri inovatoare, permițându-ți să te relaxezi și să te bucuri de festival în ritmul tău.
Tu ce ai alege altfel?
FIPB ste o invitație deopotrivă la relaxare și explorare, la respirația poeziei în toate limbile și formele ei. Ce alegi pentru FIPB 2025? Un început de toamnă în care poezia nu e doar cuvânt, ci alinare, viziune și ritual comun.
Programul FIPB în ziua a doua, 16 septembrie
Lansare de carte
ORA 14:00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lansarea cărții Mi madre es una flama en la ribera | Mama mea este o flacără pe malul râului, de Jeannette L. Clariond (Mexic), Editura Tracus Arte, 2025, traducători Dinu Flămând și Cătălina Iliescu Gheorghiu.
Evenimentul se va desfășura în prezența autoarei și a traducătorilor cărții.
Cu participarea E.S. Doamna Amparo Eréndira Anguiano Rodriguez, ambasadoare a Mexicului în România, și a domnului Abel Murcia Soriano, directorul Institutului Cervantes.
Virgil Tănase – 80
ORA 16:00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Participă: Paul Cernat, Simona Modreanu, Dinu Flămând
Moderator: Ioan Cristescu, director general MNLR
Seară de poezie georgiană
ORA 17:00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Invitați: Ketevan Dumbadze, director al Casei Scriitorilor din Georgia, Tamta Khelaia, coordonatoarea Proiectelor Internaționale, Tea Tvalavadze, director al Muzeului Literaturii Georgiene, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România
Prezentarea Muzeului Literaturii Georgiene
Prezentarea proiectelor internațional – Casa Scriitorilor din Georgia
Lecturi publice: Giorgi Balakhashvili și Miranda Eristavi (Georgia)
Ceremonia de semnare a acordului de parteneriat între Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Literaturii Georgiene, Casa Scriitorilor din Georgia și Uniunea Scriitorilor din România
Eveniment organizat în parteneriat cu Ambasada Georgiei în România, Casa Scriitorilor din Georgia, Muzeul Literaturii Georgiene, Uniunea Scriitorilor din România
Evenimentul se va desfășura în limba engleză și în limba română (traducere consecutivă).
Vernisajul expoziției The Wild Dream of Colours a artistei Luminița Gliga
ORA 17:00 Sediul MNLR, Calea Griviței 64-66
Acces pe bază de invitație
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 16 septembrie – 4 octombrie 2025.
O ramă renegată: vernisajul expoziției artistului David Greenslade (Marea Britanie)
Performance poetic
ORA 18:00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Expoziție de fotografie cu un registru suprarealist. Imagini din Japonia, Anglia, Țara Galilor, Orientul Mijlociu și România.
Prezintă Peter Sragher
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 16 septembrie – 2 octombrie 2025.
Vernisajul expoziției de semne de carte Versuri cusute, autor Anamaria Nișcoveanu
ORA 18:30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Curator Monica Morariu
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 15 septembrie – 5 octombrie 2025.
Recital poetic „Vocea Iubirii – Yunus Emre”
ORA 18:30 Casa Memorială „Anton Pann”, strada Anton Pann 20
Recital susținut de actorii Cezar Ghioca și Oana Ghioca
Cu participarea Domnului Mustafa Yildiz, directorul Institutului Yunus Emre, și a Doamnei Roxana Zidaru, președintele Asociației Radiografia Culturală.
Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Yunus Emre și Asociația Radiografia Culturală.
Cu participarea Excelenței Sale, Domnul Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Türkiye la Bucureşti, a domnului Mustafa Yildiz, directorul Institutului Yunus Emre, și a doamnei Roxana Zidaru, președintele Asociației Radiografia Culturală.
Seară de poezie franceză
ORA 19:00 Institutul Francez, Bulevardul Dacia 77
Participă: Sylvestre Clancier (Franța), Gregory Rateau (Franța).
Moderator: Magda Cârneci
Evenimentul se va desfășura în limba franceză.
„Cum și de ce se joacă literatura?”
ORA 19:00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Invitați: Toma Pavel și Călin-Andrei Mihăilescu
Discutând jocurile literare mimetice și cele care merg dincolo de imitație, vom comenta atenția tacită la cei din jurul nostru, plăcerea de a ști și de a judeca, explicația și prevestirea, și, în concluzie, felul în care literatura ne ajută să evaluăm virtuțile și defectele umane.
Lecturi publice
ORA 20:00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Invitați: Marius Aldea (România), Hanna Bota (România), Iustin Butnariuc (România), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Cristina Drăghici (România), Ioana Gruia (România/Spania), Acoyani Guzmán Bárcena (Mexic/Spania), Hussein Habasch (Kurdistan/Germania), Szöllősi Mátyás (Ungaria), Riri Manor (Israel), Ștefan Mitroi (România), Ion Mureșan (România), Abel Muria Soriano (Spania), Alexandra Nicod (Elveția/Spania), Laus Strandby Nielsen (Danemarca), Ion Pop (România), Adrian Popescu (România), Bogdan O. Popescu (România), Amelia Stănescu (România), Moni Stănilă (Republica Moldova), Serghei Timofeev (Letonia), Nikolaos Vlahakis (Grecia), Varujan Vosganian (România), Cheng Yong (China), Florina Zaharia (România), Alexandru Vakulovski (Republica Moldova), Denise Vargas (Honduras).
Moderator: Gelu Vlașin
Cu participarea E.S. Domnul Uffe A. Balslev, ambasador al Republicii Danemarca în România