Ultima calatorie, prima intalnire de lucru. asta era pentru duminica si s-a dus pana la capat tot. Mai intai finalul calatoriei cu creta si tot ce trebuie intre sculpturi in muzica minunata a carturilor din bariera
apoi usor usor izvorul de pe calea iesilor fara apa potabila dar cu graffiti si racoare intre scarile de piatra
si tinerii care te surprind la tot pasul in Chisinau
Ziua 2 s-a urnit mai greu. Asta si pentru ca a durat ceva pana am inteles eu care e strada bucuresti si care strada ismail (le intelesesem pe dos) si…
Am pornit usor cu recapitulari si cu atelierul de slow poetry propus de Alex Cosmescu.
ne-am contrazis un pic, doar cat sa ne incalzim
si strada Moscova, am venit.
pe strada Moscova, cum era de asteptat, s-au gasit si cativa pensionari care sa sune la politie pentru ca „scriem pe strada”, „nu ne ajunge cat am facut populatia?!”. Dar politia nu a venit niciodata.
lui Vladimir i-au pus mana pe aparat, „de ce fotografiezi”, si pana la urma ne-am imprietenit cu graffitiurile Citește în continuare ChisinEU – INTERVENTII POETICE – asa a fost ziua 2 (sambata, 17 aprilie)→
e dupa doua zile asa:
am venit trei persoane in tot vagonul de la bucuresti si ma trezeam din cand in cand convins ca atunci cand o sa se faca ora la care ar fi trebuit sa ajungem la chisinau o sa aflu ca intarziem. la granita aveam deja 3 ore intarziere asa ca dupa ce am trecut de controale, am apucat sa vad ca prima gara are stele in cinci colturi intre flori de piatra. am adormit la loc.
cand m.am trezit era deja 12 si am apucat sa imi strang asternutul cu trandafiri si inimioare si sa il dau insotitorului de tren. cand m-am intors in compartiment am apucat sa aud pe culoar cum cineva scoate capul dintr-un alt compartiment si intreaba „ajungem azi?” „cred ca maine” I s-a raspuns.
dupa o ora ma strecuram spre coborare si peste capetele celor care coborau am vazut doua fete pe peron fiecare cu cate o foaie de hartie. pe una dintre foi scria tupa pe cealalta razvan. natalia si ecaterina asteptau de vreo doua ore si ceva.
cand am ajuns la hotel, in spatele nostru s-a auzut un pocnet. am intors capul si am vazut un om care se rasucea in aer iar microbuzul care il lovise tocmai se oprea dupa intersectie. zburatorul a aterizat, iar soferul furios pe cel care se aruncase pe rosu in fata masinii abia a apucat sa deschida portiera ca omul care cazuse la pamant a sarit in picioare si a rupt-o la fuga.
bine ati venit: aici e moldova unde totul face cute, de la pamant pana la vorbe si, dupa cum se vede, pana la evenimente mai mult sau mai putin accidentale.
ce a urmat ati vazut mai jos.