Archive for: mai 2010

Poetic este prezent cu Anca Mizumschi la Poeticile cotidianului

Joi, 6 mai de la ora 19.00

in club The Other Side

(Str Brezoianu nr 4)

poeticile cotidianului

editia 133

POETIC ESTE PREZENT

cu

Anca Mizumschi

Intr-o epoca in care televizoarele ne polueaza cu vitejiile cate unui supererou ce vine cu mainile goale si infrunta o divizie de soldati superinarmati, cineva are curajul sa iasa in fata noastra si sa vorbeasca despre arta, despre criza de legitimitate a poeziei in societatea de azi, despre incalzirea globala a cortexului si lumea vidata de povesti si mituri” scria Iulian Costache despre cel mai recent volum semnat de Anca Mizumschi. In timpul in care a studiat medicina, jurnalistica, si a absolvit psihologia, Anca Mizumschi a parcurs un drum poetic ce a inceput in 1988 cu debutul in colectia cartea cea mai mica. In 2008, cand lansa „Poze cu zimti”, a anuntat inchiderea unui arc peste timp adresat generatiei sale si a inceput sa vorbeasca de o noua etapa a poeziei sale.

„merg pe stradă foşnind/ din bucăţile mele lipsă/ ca vântul atingându-se de un mormânt surprins/ de frunze în mişcare din volumul Anca lui Noe


In al cincilea an de poeticile cotidianului suntem pregatiti pentru un format radical: poetici relationale.

Primii patru ani si jumatate ai evenimentului conceput pentru promovarea celor mai recente aparitii editoriale s-au desfasurat ca “literaturi in miscare”, formula prin care fiecare dintre autorii invitati au fost prezentati publicului si pusi in fata unor interviuri live. Din octombrie 2009, poeticile cotidianului au dezvolat “Republica poetica”, un eveniment in care accentul a fost pus pe lectura textelor proprii si ale autorilor cu efect formator pentru fiecare dintre invitati.

De pe 14 ianuarie 2010, Poeticile cotidianului imbogatesc formula initiala cu o propunere pe care o face publicului sau: poetica relationala.

In acest sezon invitatul principal este publicul asa ca va invitam sa aduceti cu dumneavoastra hartie si instrumente de scris pentru ca o sa ne distram citind cu notitze. Poeticile cotidianului se trasforma intr-un atelier de lectura coordonat de Razvan Tupa in club Other Side, in fiecare zi de joi, de la ora 19.00.

Fiecare dintre serile poeticilor cotidianului isi propune sa investigheze un element esential pentru expresia poetica de astazi. Vom continua bursa de poezie şi, dacă vă înscrieţi cu 10 minute înainte de începerea evenimentului aveţi publicul pentru poezia voastră timp de 5 minute de microfon deschis. Daca publicul cere mai mult de la voi, continuaţi.

Un eveniment sprijinit de fdl

http://casadepoezie.wordpress.com/poeticile-cotidianului-2010/

English

http://poeticsofthequotidian.wordpress.com/

Poetica 3.0. licart 2.0+1.0

Poetica 3.0. licart 2.0+1.0

(partea I)

Pentru mine, Licart este locul în care am întâlnit în fiecare an direcțiile în care se dezvoltă poeticile celor mai tineri autori. Mai important decât orice mi se pare faptul că poeziile acestea încep să funcționeze complet separat de orice marketing literar, indiferent de găștile și grupurile literare. Poezia lor în 2010 este o poezie a conștiinței de sine investigate, provocate și pusă la încercare pentru a da măsura fiecărui autor chiar și în acest moment timpuriu al expresiei lor.

Mai mult decât în alți ani, de data aceasta m-am întrebat unde îi poftești pe tinerii poeți? Într-o lume literară meschină, obsedată de aranjamente și jocuri de putere minore? Într-un mediu unde găsești la tot pasul mici profitori dornici să strige că vorbești în cuvintele lor? Nu! aceasta este doar lumea iluzorie a jucătorilor de-a poezia. Ar putea să aiba și ei momentele lor bune. Dar ceea ce lipsește, doar tinerii poeți pot să aducă: măsura unei conștiințe poetice, o dimensiune etică pe care să nu o mai poată trece cu vederea nici macar politicienii îndeobște orbiți de mici și mari gesticulații moraliste.

Continuare

Asa cum ma asteptam, s-au gasit

asa cum ma asteptam s-au gasit destule persoane ganditoare care sa-mi explice ele mie de ce am refuzat eu nominalizarea la premiile Niram. Ba chiar si persoane care sa spuna ca nu am dreptul sa refuz o nominalizare.

un iubitor al poeziei (desigur) care se autointituleaza laura mihai gaseste ca

“Intamplator il cunosc pe Razvan Tupa si numai el putea sa debiteze o prostie atat de mare, adica sa refize o nominalizare. Vax. Era sigur ca nu o sa ia niciun premiu si a facut valuri ca refuza nominalizarea ca sa aiba scuze dupa aia ca de asta nu a luat premiul. S-a gandit el sa faca valuri ca sa se aleaga macar cu ceva. Dan Coman si Ion Muresean sunt mai buni decat el cu diferenta. Razvan Tupa pe langa astia nici nu putea sa aspire macar sa ia premiul. Toti poetii de varsta lui din Romania viiseaza sa ia un premiu in Spania.”

un Mircea Florescu a simtit nevoia sa fie explicativ:

“..Asta concureaza la guinness book pentru penibil. Asta nu stie ce e aia o nominalizare? Textul nu anunta, cel putin in ziarul asta, castigatorii. Si cum refuza? sta el asa in pat si se gandeste la refuz? Saracu! Romanul cand e prost e fruntas, nu se incurca. Oare ce poezie face asta? Hopa sus Hopa jos, am fatat o metafora. Suspecti mi se par aia care l-au nominalizat, ca vad in lista si oameni de mare calibru, nu Razvanica asta e suspect, asta trebuie sa fie de o prostie de te infiori dincolo de suspiciune. Lasa el comentariu ca refuza! Lasa nene refuz cu titlul in articol daca te tin curelele nu cacatele de comentari.”

iar cineva autoproclamat inspirat cisco si-a facut cont pe www.fdl.ro special ca sa ne impartaseasca din gandirea sa cum ca:

“Cum poate cineva sa refuze o nominalizare? Se refuza un premiu, nicidecum o nominalizare. Felicitari! Esti primul din lume care refuza o nominalizare. Sau cel putin nu se cunosc alte cazuri in istorie… S-ar putea crede ca ai “refuzat” nominalizarea de teama ca nu o sa castigi premiul. Mi se pare un pic incoerent sa refuzi o nominalizare din motivele pe care le-ai mentionat si sa ai o sectiune numita “concurs” pe blogul tau.”

dar campioana parerismului despre ce ar trebui sau nu sa accept eu in cazul de fata este doamna Rodica, directoare care jura ca e voluntara pentru traditionala liga Romano Americana:

“Adica de unde sa tot vina burse si rezidente, domnule poet?

Daca ati fi un om cu adevarat si profund daruit culturii si sufletului ar trebui sa fiti multumit cu premieri care chiar asta sunt : incurajari ..Abia dupa ele pot aparea si sansele unor premii cu bani, caci la asta bateti, nu-i asa?

Romania are f.multi poeti…dar cine sa platesca pt ei???

Se organizeaza ei, va organizati – dati timp si energie sa dezvoltati actiuni/activitati de adunari de fonduri ca din ele sa infiintati premieri cu bani sau obtineti donatii in-kind (de ex.o saptamina la munte, o excursie la ..Praga, bilete gratuite la o serie de concerte sau la opera, teatru, etc.?

Daca noi am fi fost in juriu nu v-am fi premiat de loc pt. ca, desi suntem plecati de aproape 30 de ani din tara sau nu folosim limba romana zilnic dar mite la nivelul expresiei literare…am fost socati de cite greseli de limba/semantica faceti si exprimari contorsionate care nu numai ca nu spun nimic valoros, dar dovedesc exact ca sunteti nepoliticos, mofluz si nu cine stie ce de educat/cultivat; mai grav, ca nici nu va dati seama si, astfel, penibil, va dati singur in petic.. “

pai cu aceste rationamente semnate de persoane care uita ca parerile sunt libere, dar nu obligatorii, nici nu e de mirare ca adrian paunescu este cel mai cunoscut poet living and still kicking (sau un fel de). Continuare