Temele poeziei la Atelierelationale #2

Atelierelationale

Libraria Dalles, BoomLIT.com și Bookiseala.ro

organizează sâmbătă, 18 septembrie, de la ora 17.00 la Cafeneaua Dalles

(Bd Nicolae Balcescu nr 18, Bucureşti )
a doua sesiune de altelierelationale

Temele poeziei azi

invitaţi

Gabriel Daliş & Sorin Despot

cu Răzvan Țupa

A doua sesiune de atelierelaționale este dedicată temelor care străbat poezia scrisă în prezent. În istoria poeziei, temele în jurul cărora se organizau demersurile creative au fost criterii de clasificare a genurilor poetice. Citește în continuare Temele poeziei la Atelierelationale #2

“the user is offline” zise Ovidiu si stinse lumina

“Here, in this land where I live, it’s enough if I manage to be a poet among the uncivilised Getae.”

“Hoc ubi uiuendum est, satis est, si consequor aruo, inter inhumanos esse poeta Getas.”

(V. COTTAE MAXIMO, P. OVIDI NASIONIS EPISTVLAE EX PONTO)

si o lista de slam poets
Bob Holman (Nowy Jork, USA), Taylor Mali
(Providence, USA), Jive Poetic (USA), Mahogany Browne (Nowy Jork, USA), John Paul O’Neill (Londyn, UK), Zena Edwards
(Londyn, UK), Charlie Dark (Londyn, UK), JC001 (Londyn, UK), Crisis (Londyn, UK), Francesca Beard (Londyn, UK),
DreadLockAlien (Londyn, UK), Nii Parkes (Londyn, UK), Salena Godden (Londyn, UK), Tony Walsh (Manchester, UK), Dike
Omeje (Manchester, UK), Chelley McLear (Belfast, Ireland), Wehwalt Koslovsky (Hamburg, Niemcy), Boris Peckwitz (Berlin,
Niemcy), Francizka Ruprecht (Monachium, Niemcy), Xochil A. Schütz (Berlin, Niemcy), Lasse Samstrum (Kolonia,
Niemcy), Pilote Le Hot (Paryż, Francja), Thorkil Jacobsen (Kopenhaga, Dania).

mici excrescente pufoase reprezentand excrescenta pufoasa finala

Mi s-a parut că nimic
nu e aiurea. că oriunde
de obicei ești alergic,
să mergi să faci puncte,

poți oricând să tragi
aer în piept, să o faci
să pară ca prima oară,
când nimicul a rămas pe-afară.

Se auzea din cd…
când încă mai era zi
și crengile vii
agățau nori străvezii.

Se întuneca și, cum era destul de devreme,
ne-am trezit că nu avem destule perne
prin jur. Ne-am apucat să strângem de prin casă
lucruri moi, dar noaptea fițoasă le întingea deja în gem

Mark Rothko puterea artei

Acum un an si jumatate cotrobaiam cu Constantin Vica pe culoarele de la MoMa in New York. Dupa vreo ora de opere de arta importante lucrurile incepeau sa se amestece. Trebuia sa fac efort sa le separ si asta era cam ametitor. Dintr-o data, in aglomeratia aia de capodopere printr-o deschizatura in zid m-a lovit imaginea unei uriase pete de culoare.
In zgomotul acela continuu de capodopere un tablou pulsa si schimba complet raportul de forte dintre cel care cauta si tabloul cautat.
Mai vazusem doar reproduceri dupa tablourile lui Mark Rothko dar in dupa amiaza aceea a fost prima data cand m-am trezit inghitit de un tablou. Exact senzatia pe care o aveam atunci cand pe marginea unui hau incepeam sa am vertij. Dar niciun vertij pe care l-am avut vreodata nu se compara cu experienta pe care am avut-o atunci.

Si totul are o explicatie (un documentar BBC dintr-o serie intitulata puterea artei):