Cretinul cultural este una dintre formele de manifestare cele mai serioase în România. Pentru că, de obicei, cretinul cultural resimte tot ceea ce nu înțelege ca o agresiune, el va avea tendința să dea lecții și să dezvolte mici teorii de morală practică.
Încercând să descriu cele câteva feluri de cretin cultural pe care sunt sigur că le cunoașteți, încerc să înlătur câte ceva din prejudecata conform căreia un cretin cultural ar trebui disprețuit. De fapt, ca și în cazul istericilor culturali despre care am mai scris aici, “atitudinea față de o astfel de persoană trebuie să fie întotdeauna fermă. Nu trebuie să se manifeste emoție sau milă, ci blândețe. Dupa criză, bolnavul nu trebuie ridiculizat iar episodului, pe cât posibil, trebuie să i se acorde cât mai puțină importanță.”
Cea mai des întâlnită formă de cretinism cultural este cea moralistă. Cretinul cultural moralist știe că nu stăpânește foarte bine domeniul pe care se simte chemat să îl reprezinte dar se bazează pe imaginație. Fără să știe despre ce vorbește, va judeca orice fapt cultural din perspectiva decenței și a utilității moral-religioase, încercând să își închipuie ce este plăcut sau neplăcut pentru cei mai importanți decât el. Citește în continuare Cateva feluri de cretinism cultural