Arhive lunare: februarie 2012

media

Poezie pe scenă

Lasă un comentariu

Anna Russ face parte din noul val de poeţi ruşi. S-a născul la Kazan în 1981 şi din 2002 a adunat premii internaţionale şi naţionale atât pentru literatura pe care o scrie pentru copii cât şi pentru poezia sa. S-a remarcat şi prin felul în care îşi pune textele în scenă. În 2007 a câştigat „Big Russian Slam Cup” împreună cu Gennadiy Kanevskiy. Înregistrarea de mai jos (engleză-rusă-germană) este făcută în 2010 la „Internationalen Slam!” din Berlin.

actual

Remember Dan Mizrahy

Lasă un comentariu

Potrivit unui comunicat,  Filarmonica „George Enescu” anunţă un recital vocal extraordinar dedicat celui care a fost pianistul, compozitorul si pedagogul Dan Mizrahy la împlinirea a doi ani de la dispariţie.

Recital vocal
Duminica, 04 Martie 2012, 19:00 – 21:00, Sala mică
Aşa a fost Dan Mizrahy – in memoriam
Solişti:
FLORIN DIACONESCU – tenor
IULIA ARTAMANOV – soprană
LAURA CHERA – soprană
LAVINIA MAMOT – soprană
CLEOPATRA DAVID – soprană
NELLY NICOLAE – soprană
MĂDĂLINA STAN – soprană
LIANA PODLOVSCHI – soprană
MIRELA IONESCU – soprană
GEANINA MUNTEANU – mezzosoprană
ALEXANDRA ANDREI – mezzosoprană
MIRCEA CIUREZ – tenor
RĂZVAN GEORGESCU – bas
La pian: DESPINA CARABELLA OPROIU, VERONA MAIER
Cu participarea actorilor: ILINCA GOIA, ADRIAN PĂDURARU

În program cântece şi romanţe de Dan Mizrahy, lectură din volumul autobiografic Aşa a fost de Dan Mizrahy

Din toată truda unei vieţi, din ce rămâne în urmă după marea despărţire, cea mai preţioasă este amintirea din sufletele celor care l-au cunoscut şi iubit. Este semnul sub care se desfăşoară concertul din seara aceasta.
Să ne amintim de Dan Mizrahy pianistul; personalitate originală care s-a dedicat cu pasiune introducerii muzicii lui Gershwin în sălile noastre de concert; fragmentul pe ca-l vom asculta ne va rememora calitatea excepţională a jocului său pianistic (şi nu numai în Gershwin, ci oricând în faţa claviaturii).
Să ne amintim compozitorul care cu aceeaşi determinare interioară a cultivat miniatura vocală, ridicând romanţa la rangul de lied subtil elaborat, reliefând valenţele expresive ale vocii.
Să ne amintim profesorul entuziast, ataşat de tineri, dornic să le transmită neţărmurita sa dragoste de muzică şi modelul spiritual al muzicianului complex, în care credea.
Să ne amintim de onestitatea şi mărinimia mărturisirii sale despre viaţa zbuciumată care i-a fost dată.
Şi mai ales să ne amintim omul, „ultimul gentleman”, cu eleganţa şi farmecul său, cu generozitatea, cultul prieteniei, căldura şi înţelepciunea dăruite fără rezerve celor din jur.
Să ne amintim de Dan Mizrahy


Elena Zottoviceanu

util

Rasismul si justificarea crimei de la cap se trag

Lasă un comentariu
Tot se clămpăne că legionarii l-au împușcat pe I. G. Duca, (la Sinaia), iar crima Nicadorilor este prezentată ca una odioasă. Nu se recunoaște un fapt: I. G. Duca, ca și Armand Călinescu, mai târziu, și-au meritat soarta. Și că autorul moral al uciderii celor doi prim miniștri, (adaug încă doi, Gheorghe Argeșeanu și Nicolae
Iorga), a fost Carol al II-lea. I. G. Duca acceptă un târg politic ordinar, pus la cale de „marele european”, Nicolae Titulescu: în schimbul postului de șef al guvernului, scoaterea „Gărzii de Fier” în afara legii. Pentru că așa vroia masoneria vest-europeană. Duca n-a luat în seamă abuzul la care a fost împins. Și-a asumat un risc,
și va plăti. Pentru că, legionarii, în decembrie 1933, erau constituiţi într-un partid legal, reprezentat în Parlament, iar ilegalizarea sa a fost un act politic profund anticonstituţional. Iar atunci când cei trei legionari s-au urcat în tren, cu direcţia Sinaia, Mihail Moruzov, șeful serviciilor secrete, i-a telefonat lui Carol, aflat la Peleș, că legionarii au trimis un comando să-l împuște pe primul ministru.
„Mai știe cineva?”, întrebă Carol al II-lea, „Doar tu? Ei bine, taci! Nu spune nimănui ceea ce știi”. Însăși chemarea lui I. G. Duca, de către rege, pe 30 decembrie 1933, la Peleș, a avut doar rostul de a-l scoate
pe acesta în bătaia gloanţelor celor trei legionari. Adevăratul ucigaș al lui I. G. Duca, nu sunt Nicadorii, ci Carol al II-lea. Regele îl ura pe Duca din mai multe motive. Întâi din cauza unei declaraţii a acestuia după care, mai degrabă și-ar tăia mâna decât să i-o întindă acestui aventurier (cu ocazia „glorioasei” restauraţii, mi se pare, iunie, 1930). Al doilea, I. G. Duca avea spre păstrare, după moartea lui Ionel Brătianu (noiembrie 1927) documente ce-l dovedeau pe Carol de hoţ (afacerea Focker). Că nu este vorba de nici o speculaţie,
ci de un adevăr, este bine să subliniez că, imediat ce a fost împușcat de Caranica și Belimace, pe peronul gării Sinaia, de la I. G.Duca a dispărut cheia de la seiful cu documente, de la el de acasă, o cheie de care rafinatul om politic nu se despărţea niciodată. Iar a doua zi, ușa seifului a fost găsită deschisă!
Armand Călinescu a fost braţul înarmat al lui Carol al II-lea.
S-a folosit de toată greutatea instituţiilor statale românești pentru a-i prigoni pe legionari. Uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu și a încă 13 căpetenii legionare, toţi oameni valoroși, de elită, în noiembrie
1938, a fost ordonată de rege, Armand Călinescu executând-o, împușcarea sa, la 21 septembrie 1939, era așteptată de el.
Nu-și făcea iluzii, știa că a ucis oameni nevinovaţi. Comandoul care l-a ucis pe Călinescu a făcut dreptate. Acei oameni n-au fost niște ucigași oarecare, ci eroi adevăraţi. După ce l-au lichidat pe Călinescu,
puteau să fugă cu ușurinţă. N-au făcut-o! Au pătruns în clădirea radioului, au anunţat vestea ţării, lăsându-se prinși și executaţi, chiar pe locul unde fusese împușcat Armand Călinescu. Nu așa procedează niște ucigași de meserie. Ucigașii lui Barbu Catargiu (iunie 1862) nu se cunosc nici astăzi, la fel cei care l-au asasinat, la Dallas, pe J. F. Kennedy. Omorârea celor care l-au împușcat pe Armand Călinescu nu l-a săturat de sânge pe Carol al II-lea. Își pune o slugă drept prim-ministru, Gheorghe Argeșeanu (Ghiţă Militaru‘), pentru o săptămână, care tot la ordinele lui, ordonă să fie împușcaţi peste 300 de lideri legionari din fiecare dintre cele 72 de judeţe ale României Mari. Aceasta era România „democratică” interbelică: statul devenise agresor și ucigaș ai propriilor cetăţeni.
Și Ghiţă Militaru‘ va plăti pentru servilismul și cruzimea sa. În noaptea de 27 noiembrie 1940, când „Garda de Fier” conducea România, nu cea Mare, ci una mutilată – fără Basarabia, Nordul Bucovinei, Herţa, Cadrilater și nord-vestul Transilvaniei – împreună cu generalul Ion Antonescu, toţi cei 64 de înalţi demnitari și funcţionari
care își murdăriseră mâinile, ucigând sute de cetăţeni români nevinovaţi, vor fi uciși, la Jilava, de legionari, răsplată pentru abuzurile/fărădelegile comise. Numai Carol al II-lea nu va plăti, el marele și singurul vinovat de toate aceste crime amintite, ca și de prăbușirea, fără onoare, a României Mari, în rușinoasa, dar dramatica
vară a anului 1940.
HYPERION 177
Legionarii sunt încă percepuţi drept îngerii negri ai istoriei românilor. Iar românii, opinia publică, și-a însușit clișeul: legionar = criminal. Nici nu-i de mirare faptul, dacă, în sondaje cretine, cu privire la „mari români” aceeași opinie publică îi așează printre puţinii care merită un asemenea nume pe Nadia Comăneci, Burebista, Carol I sau, o infamie a infamiilor, un ţigan, Răzvan Lucescu! ! ! Pe cine au ucis legionarii în scurta lor existenţă de sunt înţeleși atât de greșit? Înainte de toate, ei n-au ucis oameni doar nevinovaţi, ci, au făcut dreptate.
Așa-i bine să fim: toleranţi și amnezici, iertători faţă de toţi. Iar pe Ceaușescu ar fi bine să-l scoatem din mormânt, că tot ne-a oferit el singura „epocă de aur” din istorie, tot ne-a asigurat un trai mai mult decât civilizat, că tot a slujit naţiunea mai abitir ca oricine, păzindu-i cu sfinţenie drepturile, onoarea și „independenţa”! Și dacă l-am împușcat, să ne punem cenușă în cap, să ne tragem sacul de penitenţă peste trup, să-i ridicăm, cu toţii, un mausoleu faraonic, în semn de recunoștinţă și remușcării târzii!
Cele mai noi rasisme si justificare crimei la noii istorici vechi. Se vorbeşte despre uneori despre instinctele animalice care duc la crimă sau rasism. Citatele de mai jos fac parte dintr-un articol de Gică Manole din Hyperion nr 123/2012. Şi nu au nimic de-a face cu instinctele ci numai cu logica si fortarea ei. Ţinuta intelectuală a revistei nu poate fi pusă la îndoială. Dar demonstraţia domnului istoric ne convinge că niciun fel de istorie nu este suficientă pentru a evita confuziile rasiste şi elanul justificator. Ba chiar, după cum se vede mai jos, le încurajează.
Dacă vă întrebaţi cumva ce se mai poate scuza în România, răspunsul este aici: ORICE! (Sublinierile îmi aparţin).
Tot se clămpăne că legionarii l-au împușcat pe I. G. Duca, (la Sinaia), iar crima Nicadorilor este prezentată ca una odioasă. Nu se recunoaște un fapt: I. G. Duca, ca și Armand Călinescu, mai târziu, și-au meritat soarta. Și că autorul moral al uciderii celor doi prim miniștri, (adaug încă doi, Gheorghe Argeșeanu și Nicolae Iorga), a fost Carol al II-lea. I. G. Duca acceptă un târg politic ordinar, pus la cale de „marele european”, Nicolae Titulescu: în schimbul postului de șef al guvernului, scoaterea „Gărzii de Fier” în afara legii. Pentru că așa vroia masoneria vest-europeană. Duca n-a luat în seamă abuzul la care a fost împins. Și-a asumat un risc, și va plăti. Pentru că, legionarii, în decembrie 1933, erau constituiţi într-un partid legal, reprezentat în Parlament, iar ilegalizarea sa a fost un act politic profund anticonstituţional. Iar atunci când cei trei legionari s-au urcat în tren, cu direcţia Sinaia, Mihail Moruzov, șeful serviciilor secrete, i-a telefonat lui Carol, aflat la Peleș, că legionarii au trimis un comando să-l împuște pe primul ministru. Citește în continuare Rasismul si justificarea crimei de la cap se trag →
actual

Targuri, expozitii, instrumente muzicale si ateliere la MTR

Lasă un comentariu
Targuri, expozitii, instrumente muzicale si ateliere la MTR
24 – 29 februarie 2012, in curtea MTR
Targul Martisorului
Peste 200 de mesteri tarani, artisti plastici si studenti va asteapta sa targuiti martisoare traditionale, martisoare de criza si suprarealiste, vintage si recycle, mesterite din lut, textile, lana, hartie sau fetru — martisoare de toata mana.
Fie ca le veti lua de drag, pentru a le purta, fie ca le veti darui, fie credeti ca va vor aduce noroc sau ca va vor feri de rele, veti avea de unde alege.
Nu vor lipsi nici martisoarele gastronomice: turta dulce, dulceturi, zacusca, gem de prune, kürtös kalács, prajiturele de Alexandria si de Baia Mare, suc de mere de Malancrav, miere si alte bunatati.
Pret bilet: 6 lei, 3 lei (elevi, studenti, pensionari)
1 – 4 martie 2012, in curtea MTR
TARGUL BOIERULUI la Muzeul Taranului
MARTISOARE, PLANETE SI FLASNETE
E sigur. Primavara a venit. Cu flori, cu martisoare, cadouri pentru cele dragi, mestesugite lucraturi manuale, bijuterii, cate si mai cate. Si, desi suntem in post, va ispitim cu un periplu gastronomic pe mai multe meridiane. Delicaterie, dar si produse traditionale. Toate doar la TARGUL BOIERULUI.
Sambata si duminica, ora 11.00: teatru pentru copii cu trupa LUPETO: Povesti de adormit copiii
Intrare este libera.
1 martie – 1 aprilie 2012, Sala Foaier
Chopin indragostit
Institutul Polonez din Bucuresti, Muzeul National de Etnografie din Varsovia si Muzeul National al Taranului Roman va invita joi, 1 martie 2012, de la ora 17.00, la vernisajul expozitiei CHOPIN INDRAGOSTIT, care va avea loc in Sala Foaier.
Vor vorbi:
dr. Virgil Stefan Nitulescu – directorul Muzeului National al Taranului Roman,
Maja Wawrzyk – directorul Institutului Polonez din Bucuresti si
dr. Adam Czy¿ewski – directorul Muzeului National de Etnografie din Varsovia
Dupa momentul de deschidere, publicul este invitat la Studioul Horia Bernea, la concertul Influente nationale in muzica lui Chopin, sustinut de Janusz Prusinowski Trio.
Expozitia prezinta legaturile dintre muzica traditionala si muzica lui Fryderyk Chopin si contine lucrari ale artistilor din diferite parti ale lumii – traditii care par sa-l fi inspirat pe compozitorul polonez. Adam Czy¿ewski, cel care a creat conceptul acestei expozitii, a colaborat cu specialisti de la Institutul de Arta din cadrul Academiei Poloneze de Stiinta. Printre obiectele prezentate in expozitie se afla instrumentele folosite in epoca, in zona rurala din regiunea Mazovia. Unele dintre ele, precum tambalul, basul si cimpoiul sunt inca folosite in muzica populara poloneza. Altele, precum suka din Bi³goraj si Mielec sau vioara din P³ock nu au supravietuit pana astazi, dar au fost reconstituite dupa surse iconografice sau in baza descoperirilor arheologice, fiind prezente in cadrul expozitiei.
Pana pe 18 martie 2012, sala Oaspeti
Ultima transhumanta
Expozitie de fotografie
Un proiect de Dragos Lumpan
5 ani de cercetare, 6 tari studiate, 40.000 de km parcursi, 100.000 de fotografii, 70 de ore material filmat si 100 de ore inregistrari audio despre disparitia unui mod de viata milenar
In perioada 23 februarie – 18 martie 2012, artistul vizual Dragos Lumpan va prezenta la Muzeul National al Taranului Roman, sala Oaspeti, expozitia de fotografie a proiectului Ultima transhumanta. Documentarul vizual reprezinta rezultatul unui proiect artistic, etnografic si sociologic ce a durat 5 ani si insumeaza calatorii de peste 40.000 km in 6 tari: Romania, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie si Turcia.
Pana pe 29 februarie 2012, Sala Irina Nicolau
Portret / Atelier Dumitru Schiopu
Curator: Lila Passima
Muzeul National al Taranului Roman a initiat seria Portret / Atelier dedicata de data aceasta mesterilor batrani si centrelor de mestesuguri pe cale de disparitie. Prin expozitiile si exercitiile noastre vizuale incercam sa reconstruim si sa recuperam, sub semnul urgentei, povestile si reperele pe care mestesugurile traditionale inca ni le ofera, fara a cadea in scenografierea si calchierea traditiei. Pentru al treilea exercitiu am ales schitarea portretului / atelierului de olar al lui Dumitru Schiopu, ramas printre ultimii care mai lucreaza olarie in Vladestii de Valcea. Radiografia noastra isi propune sa urmareasca contururile unei perioade de peste 60 de ani, in care profilul mesterului se recompune pornind de la adevarul meserie furate si reinventate, personalizandu-si ceramica de la oalele de rand lucrate pentru gospodarie si pentru sarbatorile de Mosi, la creatii artizanale sau populare unicat asa cum erau denumite in perioada anilor ’70 – ’80.
Intrarea libera.
Pana pe 31 august 2012, Muzeul Udriste Nasturel din Heresti, Judetul Giurgiu
Piatra si lutul
Expozitie de ceramica
Atelierele de creativitate continua de la MTR
Lectii de etnologie, desen si pictura
Teatru de marionete
Teatru de papusi
Curs practic de teatru de umbre
Curs foto
Cartea cu povesti
Povesti cu urechi
Cusut, croit si tesut
Atelier de hartie manuala

Targul Martisorului se incheie azi in curtea MTR

Peste 200 de mesteri tarani, artisti plastici si studenti va asteapta sa targuiti martisoare traditionale, martisoare de criza si suprarealiste, vintage si recycle, mesterite din lut, textile, lana, hartie sau fetru — martisoare de toata mana.

Fie ca le veti lua de drag, pentru a le purta, fie ca le veti darui, fie credeti ca va vor aduce noroc sau ca va vor feri de rele, veti avea de unde alege.

Nu vor lipsi nici martisoarele gastronomice: turta dulce, dulceturi, zacusca, gem de prune, kürtös kalács, prajiturele de Alexandria si de Baia Mare, suc de mere de Malancrav, miere si alte bunatati.

Pret bilet: 6 lei, 3 lei (elevi, studenti, pensionari)

De maine până duminică (1 – 4 martie 2012, in curtea MTR se intampla TARGUL BOIERULUI.

MARTISOARE, PLANETE SI FLASNETE

E sigur. Primavara a venit. Cu flori, cu martisoare, cadouri pentru cele dragi, mestesugite lucraturi manuale, bijuterii, cate si mai cate. Si, desi suntem in post, va ispitim cu un periplu gastronomic pe mai multe meridiane. Delicaterie, dar si produse traditionale. Toate doar la TARGUL BOIERULUI.

Citește în continuare Targuri, expozitii, instrumente muzicale si ateliere la MTR →