C. George Sandulescu A Lexicon of Allusions and Motifs in Finnegans Wake (free pdf online)

With Joyce, Language and Literature are one! says the press release.

Contemporary Literature Press wishes to point out by this publication that Finnegans Wakeis, in more ways than one, the last great book that civilization has produced and published just before the outbreak of the Second World War in 1939.

Having foreseen that in the after-war years the Image would gradually replace the Word, James Joyce focuses both on the Word as word in language studies, and on the Word as word in pure literature.

In the series Joyce Lexicography, having dealt with Romania and Germany and Scandinavia from the strictly linguistic point of view, it is now high time to turn to the literature side, and embark upon what we should call Literary Lexicography.

When Joyce deals with Allusion, the whole of European literature is mentioned there: not only do we meet Shakespeare in plenty, but we also meet Cervantes and Rabelais, and we also meet Lewis Carroll, and especially, and above all, the great Dante and his Divine Comedy — the book that was not only constant reading material for James Joyce, but also for his two best friends, Ezra Pound and T.S. Eliot.

This book is meant to provide circumstantial evidence that with James Joyce the essence and substance of Weltliteratur is as important as all the words of all the European languages taken together, including the Bible and Dickens. All the names and motifs that you are sure to find in Joyce are properly mentioned in this book.

We wish you Happy Reading of James Joyce and all the books that he read himself, and warmly invites you to read in your turn. He tells us never to forget that Language and Literature are one.


Please click on the link below and choose “Save file” to download the book in .pdf format

C. George Sandulescu: A Lexicon of Allusions and Motifs in Finnegans Wake

You are kindly invited to visit the Contemporary Literature Press Website at http://editura.mttlc.ro/. For comments or suggestions, please contact the publisher lidiavianu@yahoo.com.

Amos Oz la Ateneul Român

La invitaţia Editurii Humanitas Fiction şi a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni, va fi prezent la Bucureşti, în perioada 27–28 februarie 2012. Luni, 27 februarie, ora 18,30 la Ateneul Român, va avea loc conferinţa Amos Oz în dialog cu Gabriel Liiceanu
Biletele vor fi puse in vanzare marţi, 21 februarie, la casa de bilete a Filarmonicii “George Enescu”
Seria nouă a Conferinţelor Ateneului Român a fost inaugurată în luna septembrie a anului 2011 prin prezenţa la Bucureşti a Hertei Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.
Marţi, 28 februarie, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti. Festivitatea de decernare se va desfăşura în Sala “Constantin Stoicescu” a Palatului Facultatii de Drept (Bd. Mihail Kogalniceanu nr. 36–46). In aceeasi zi, la ora 17.00, la Libraria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) va fi lansata seria de autor “Amos Oz” a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele Odihna desavarsita, Cutia neagra, Cum sa lecuiesti un fanatic, Rime despre viata si moarte, Poveste despre dragoste si intuneric si Scene de viata campestra. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Parvulescu si Denisa Comanescu.
Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi prozatori şi eseişti israelieni, s-a născut la Ierusalim în 1939, într-o familie de cărturari şi profesori, originară din Polonia şi Rusia. Figura tutelară a familiei, aşa cum apare în cunoscutul său roman autobiografic de mai târziu, “Poveste despre dragoste şi întuneric”, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit în Palestina la începutul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoaşterii sociale şi intelectuale – o stradă din Ierusalim îi poartă numele, în timp ce scrierile lui sunt de referinţă în bibliografia iudaismului. Părinţii lui Amos vor avea însă un alt destin: tatăl lui, Yehuda Arieh Klausner, deşi studiase literatura şi istoria în Polonia, cunoştea 17 limbi şi avea o cultură vastă, va rămâne în umbra unchiului său, fiind nevoit să accepte un post modest de bibliotecar, în timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivată, de o sensibilitate aparte, purtând în suflet nostalgia Europei, va ceda în faţa greutăţilor şi a lipsurilor vieţii de emigrant şi se va sinucide când Amos împlinea vârsta de 12 ani.
În 1954, la 15 ani, adolescentul fragil şi crescut printre cărţi se răzvrăteşte împotriva tatălui şi părăseşte Ierusalimul. Se stabileşte în kibbutzul Hulda, unde îşi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publică primele povestiri în revista literară Keshet, cu puţin timp înainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului să studieze filozofia şi literatura la Universitatea din Ierusalim. În 1967 luptă în Războiul de Şase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur.
După absolvirea Facultăţii de Filozofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura şi predă la liceul local timp de 25 de ani, până în 1986, când se mută împreună cu soţia şi fiul său în oraşul Arad, pe ţărmul Mării Moarte.
De-a lungul timpului Amos Oz a fost invitat al unor prestigioase instituţii de învăţământ superior precum Colegiul St. Cross, Oxford (1969-1970), Universitatea Ebraică din Ierusalim (1975, 1990) şi Colegiul Colorado Springs (1984-1985) din S.U.A. Din 1987, Amos Oz predă literatura ebraică la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva.
În 1991 Amos Oz devine membru al Academiei de Limbă Ebraică din Israel.
Scriitorului israelian i-au fost acordate până în prezent zece titluri Doctor Honoris Causa din partea: Hebrew Union College – Cincinnati, Ohio şi Ierusalem (1988), Colegiul Western New England din Springfield, S.U.A. (1988), Universitatea din Tel Aviv, Israel (1992), Universitatea Brandeis, S.U.A. (1998), Seminarul Teologic Evreiesc din New York, S.U.A. (2006), Universitatea Ebraică din Ierusalim, Israel (2006), Institutul Weizmann din Rehovot, Israel (2006), Universitatea din Anvers, Belgia (2008), Universitatea pentru Străini din Siena, Italia (2010), Universitatea din Melbourne, Australia (2011).
Din 1965 până în prezent Amos Oz a publicat 35 de cărţi, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri şi nuvele, cărţi pentru copii şi nouă volume care cuprind eseuri şi articole.
Cărţile lui Amos Oz au fost traduse în 42 de limbi, în 43 de ţări.
Printre numeroasele distincţii primite de autor se numără: Premiul Păcii (Germania, 1992), Premiul Israel pentru Literatură (1998), Marele Premiu Ovidius (România, 2004), Premiul Catalonia pentru Literatură (2004), Premiul Grinzane Cavour (Italia, 2007) şi Premiul Heinrich Heine (Germania, 2008).
Amos Oz a mai fost în România în anul 2004, când a primit Premiul Ovidius la Festivalul “Zile şi Nopţi de Literatură”, organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Amos Oz, care a participat şi la ediţia din 2003 a festivalului organizat de Uniunea Scriitorilor, a descris, în 2004, experienţele din România drept foarte emoţionante.

La invitaţia Editurii Humanitas Fiction şi a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni, va fi prezent la Bucureşti, în perioada 27–28 februarie 2012. Luni, 27 februarie, ora 18,30 la Ateneul Român, va avea loc conferinţa Amos Oz în dialog cu Gabriel Liiceanu

Biletele vor fi puse in vanzare marţi, 21 februarie, la casa de bilete a Filarmonicii “George Enescu”

Seria nouă a Conferinţelor Ateneului Român a fost inaugurată în luna septembrie a anului 2011 prin prezenţa la Bucureşti a Hertei Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.

Marţi, 28 februarie, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti. Festivitatea de decernare se va desfăşura în Sala “Constantin Stoicescu” a Palatului Facultatii de Drept (Bd. Mihail Kogalniceanu nr. 36–46). In aceeasi zi, la ora 17.00, la Libraria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) va fi lansata seria de autor “Amos Oz” a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele Odihna desavarsita, Cutia neagra, Cum sa lecuiesti un fanatic, Rime despre viata si moarte, Poveste despre dragoste si intuneric si Scene de viata campestra. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Parvulescu si Denisa Comanescu. Citește în continuare Amos Oz la Ateneul Român

Poeţi din Banat la Ziua Îndrăgostiţilor de poezie de la Timişoara

brumarEditura Brumar şi Muzeul de Artă din Timişoara vă invită marţi, 14 februarie, ora 17, la Sala Barocă a muzeului, la un eveniment aparte: ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR DE POEZIE.
Cu acest prilej va avea loc lansarea cărţii POEŢI DIN BANAT. CELE MAI FRUMOASE POEZII. Antologie de Marian Oprea şi un recital poetic al mai multor scriitori antologaţi în volum.


POEŢI DIN BANAT. CELE MAI FRUMOASE POEZII adună, în peste 300 de pagini, prefaţate de criticul Ion Pop, 55 de poeţi: Gheorghe Azap, Levente Balint, Gheorghe Bălan, Mircea Bârsilă, Adrian Bodnaru, Ionel Bota,  Constantin Brânduşoiu, Eugen Bunaru, Ilie Chelariu, Ion Chichere, Ion Cocora, Simona Constantinovici, Tudor Creţu, Adrian Derlea, Simona-Grazia Dima, Octavian Doclin, Francisc Doda, Eugen Dorcescu, Traian Dorgoşan, Nicoleta Douca, Anghel Dumbrăveanu, Ioan Flora, Şerban Foarţă, Adriana Tudor Gâtan, Sorin Gârjan, Petru Ilieşu, Borco Ilin, George Lână, Vasile Mitu, Ion Monoran, Olga Neagu, Marian Oprea, Sabin Opreanu, Ioan Palici, Duşan Petrovici, Traian Pop Traian, Nicolae Popa, Gheorghe Pruncuţ, Liubiţa Raichici, Daniela Raţiu, Monica Rohan, Iacob Roman, Dan Emilian Roşca, Liana Sabău, Costel Stancu, Moni Stănilă, Petre Stoica, Viorel Suciu, Ioan George Şeitan, Robert Şerban, Ana Ştefănescu, Pavel Şuşară, Gabriel Timoceanu, Marcel Tolcea, Damian Ureche.