Marți, 21 februarie 2012, de la ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38) va avea loc conferința „Abordări hermeneutice ale sculpturii brâncușiene“, susținută de Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” din cadrul Academiei Române.
„Analiza unor motive brâncuşiene este folosită ca pre-text pentru a expune principiile unei metode de explorare intensivă a semnificaţiilor culturologice subiacente sculpturii abstracte.
Privite sub lupa culturologiei, Cuminţenia Pământului, Sărutul, Rugăciune, Domnişoara Pogany, Adam şi Eva se revelă drept structuri compoziţionale complexe, unde pot fi identificate între douăzeci şi patruzeci de zone de codificare plastică pentru o singură lucrare. Fireşte, când interpetarea critică ajunge să prelucreze câteva zeci de indici în reconstituirea discursului plastic, sculptura devine text – iar metoda de lucru se cere înscrisă între cadrele herrmeneuticilor aplicate.
Consistenţa băncii de date de observaţie puse astfel la dispoziţia criticului va limita tentaţia speculativă, sporind proporţional acurateţea deducţiilor. În cazul sculpturii brâncuşiene, explorarea în adâncime a sintaxei plastice permite, în plus, evindenţierea unui fir de continuitate ideatică, şi aceasta chiar între lucrări radical distincte în planul concepţiei morfologice.
Raportarea datelor de observaţie la istoria culturii se dovedeşte oportună pentru a repera descoperirile plastice în jurul cărora se cristalizează progresiv viziunea estetică şi viziunea filosofică a maestrului.
Dincolo de reconstituirea prin tehnci novatoare a discursului sculptural în opera unui artist anume (aici, Constantin Brâncuşi) – conferinţa aduce argumente în sprijinul instituţionalizării unei discipline de evaluare culturologică şi axiologică a artei abstracte.“ – Matei Stîrcea-Crăciun
Accesul publicului este liber.
Marți, 21 februarie 2012, de la ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38) va avea loc conferința „Abordări hermeneutice ale sculpturii brâncușiene“, susținută de Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” din cadrul Academiei Române.
„Analiza unor motive brâncuşiene este folosită ca pre-text pentru a expune principiile unei metode de explorare intensivă a semnificaţiilor culturologice subiacente sculpturii abstracte.
Privite sub lupa culturologiei, Cuminţenia Pământului, Sărutul, Rugăciune, Domnişoara Pogany, Adam şi Eva se revelă drept structuri compoziţionale complexe, unde pot fi identificate între douăzeci şi patruzeci de zone de codificare plastică pentru o singură lucrare. Fireşte, când interpetarea critică ajunge să prelucreze câteva zeci de indici în reconstituirea discursului plastic, sculptura devine text – iar metoda de lucru se cere înscrisă între cadrele herrmeneuticilor aplicate.
Consistenţa băncii de date de observaţie puse astfel la dispoziţia criticului va limita tentaţia speculativă, sporind proporţional acurateţea deducţiilor. În cazul sculpturii brâncuşiene, explorarea în adâncime a sintaxei plastice permite, în plus, evindenţierea unui fir de continuitate ideatică, şi aceasta chiar între lucrări radical distincte în planul concepţiei morfologice.
Raportarea datelor de observaţie la istoria culturii se dovedeşte oportună pentru a repera descoperirile plastice în jurul cărora se cristalizează progresiv viziunea estetică şi viziunea filosofică a maestrului.
Dincolo de reconstituirea prin tehnci novatoare a discursului sculptural în opera unui artist anume (aici, Constantin Brâncuşi) – conferinţa aduce argumente în sprijinul instituţionalizării unei discipline de evaluare culturologică şi axiologică a artei abstracte.“ – Matei Stîrcea-Crăciun
Accesul publicului este liber.
