Isidore Isou: Romanele hipergrafice 1950-1984 la ICR Stockholm

Când lupţi contra convenţiilor nu ai public, dar îţi creezi un public viitor.
Lorsqu’on rompt, on n’a pas de public, on forme un public future.
(Isidore Isou, Les Journaux des Dieux, 1950)

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 23 februarie, şi va cuprinde trei momente: o discuţie între Frédéric Acquaviva (curator), Jonas (J) Magnusson (scriitor) şiGerard-Philippe Broutin (artist), un performance pornind de la filmul Ready-made cinématographique sur Initiation à la Haute Volupté (1970) şi improvizaţii muzicale după poeme de Isidore Isou, în interpretarea mezzosopranei Loré Lixenberg.

Institutul Cultural Român de la Stockholm prezintă pentru prima oară într-o expoziţie romanele hipergrafice ale fondatorului letrismului, Isidore Isou. Este vorba de lucrări vizionare care anticipează reprezentările grafice create cu ajutorul calculatorului o jumătate de secol mai târziu. Expoziţia cuprinde cele 734 de planşe care compun romanele Les Journaux des Dieux (1950), Initiation à la Haute Volupté (1960) şi Jonas (1977-84), serigrafii, litografii şi desene originale, precum şi documente şi extrase din presa timpului.

Hypergraphie Pour Virginie Nr. 9, 1971Romanul hipergrafic este un roman care nu se foloseşte doar de cuvinte, ci integrează toate simbolurile uzuale de comunicare, deturnate de la funcţia lor iniţială pentru a produce o bulversare a prozei şi a artei narative. Astfel, romanul hipergrafic trebuie perceput ca o ”suprascriere” ce cuprinde toate alfabetele (antice, contemporane sau inventate), codurile (Morse, Braille, notele muzicale, rebusurile), semnele de comunicare, pictogramele etc. În mod profetic, Isou a prefigurat posibilităţile calculatorului şi ale internetului.

Această multi-naraţiune post-joyceană, care, privită prin prisma viziunii noastre moderne, poate părea de la distanţă o serie de bandă desenată, se folosea acum o jumătate de secol de straturi de diferite culori, plasate unul peste celălalt, precum filtrele de pe ecranele calculatoarelor. Rezultatul este de o modernitate uluitoare, ce încă poate inspira creaţii fantastice.


Poetul, artistul, economistul, scriitorul, cineastul, coregraful şi teoreticianul de origine română Isidore Isou (1925-2007) este fondatorul letrismului, ultima mişcare avangardistă care a încercat să răstoarne toate sistemele existente şi care a grupat în jurul său personalităţi diferite, precum Gabriel Pomerand, Maurice Lemaître, Gil J Wolman sau Guy Debord. Citește în continuare Isidore Isou: Romanele hipergrafice 1950-1984 la ICR Stockholm

Muzici contemporane britanice la Tinerimea Română

Potrivit unui comunicat, joi, 23 februarie 2012, British Council vă invită să descoperiţi muzica contemporană britanică începând cu orele 19:00 la Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” (strada Gutenberg Johann, nr.19), în cel de-al treilea concert al Stagiunii de Compoziţie Britanică.

Acest concert aduce o selecţie de lucrări pentru diverse orchestraţii – instrumente de suflat, coarde, percuţie, pian, parcurgând un registru stilistic larg, axat mai cu seamă pe un sunet bogat, puternic, în care violenţa şi delicateţea devin repere de necontestat în traducerea melodicului şi armonicului în piese precum „Carillon” a lui Martin Butler sau „Trezeşte-ţi vocea neîmblânzită” a lui Judith Weir.

Interpretează Ansamblul “Archaeus” – dirijor: Liviu Dănceanu

În program

Helen Grime – „A privi cerul verii” (vioară, violă)

Martin Butler – „Carillon” (clarinet, vibrafon, piano forte)

Philip Cashian – „Cântece dintr-o lume nemişcată” (clarinet)

Tansy Davies – „Acvatic” (CAng, percuţie)

Judith Weir – „Trezeşte-ţi vocea neîmblânzită” (fagot, violoncel)

Mark-Anthony Turnage – „O scurtă procesiune” (vioară, violoncel, piano forte)

Julian Anderson – „Bach Machine”

Durată: aprox. 70 de minute

Intrarea este liberă.

Aflată la a doua ediţie, Stagiunea de Compoziţie Britanică prezintă, în premieră în România, un program construit în jurul creaţiei muzicale a celor mai importante compozitoare din Marea Britanie, în cadrul unei serii de patru concerte lunare – 16 decembrie 2011, 26 ianuarie 2012, 23 februarie 2012, 29 martie 2012. Selecţia cuprinde lucrări care îmbină elementele clasice cu elementele multi-media ale tehnologiei moderne şi a fost realizată de compozitorulPhilip Cashian, conducătorul catedrei de compoziţie a Academiei Regale de Muzică din Londra.

Parteneri principali: Academia Regală de Muzică Londra, Universitatea Naţională de Muzică, „Muzeul Naţional George Enescu”, Radio România Muzical

Parteneri media: Observatorul Cultural, Radio România Cultural, Hotnews – Smart Woman, Port.ro, Metropotam

Mai multe informatii pe www.britishcouncil.ro/britishcomposition

SatisFUCKtion la Teatrul Foarte Mic

Teatrul Mic din Bucuresti va invita joi, 23 februarie, ora 19, la Teatrul Foarte Mic, la premira spectacolului SatisFUCKtion de Thomas Bernhard.

O intalnire de exceptie cu Valeria Seciu intr-un spectacol captivant, semnat de Theodora Herghelegiu anunta Teatrul Foarte Mic.

În încordarea de-o crispare aproape patologică pe care o resimţim atunci când suntem puşi faţa-n faţă cu coşmarul (sau cu visul) desăvârşit, se distinge, uneori, câte o străfulgerare de zâmbet. Poate că e doar spaimă camuflată; spaima de ce va să vină; poate că e un lucru mult mai simplu: satisfacţie. Satisfacţia propriei căderi. SatisFUCKtion

SATISFUCKTION o farsă de Thomas Bernhard, traducerea Victor Scoradet

Cu: Valeria Seciu (Mama), Florina Gleznea (Fiica), Cristian Popa (Scriitorul), Mihaela Popa (Spiritul Mamei)

Regia: Theo Herghelegiu | Scenografia: Dan Titza, Asistent scenografie: Cristina Milea | Coregrafie: Andreea Duţă | Compoziţie muzicală:Dragos Alexandru | Consultant cascadorie: Gabriel Duţu | Antrenor poiuri: Ramona August