Cum in prima seara la Tel Aviv ne-am intalnit cu Andrei Sofin http://andreysofin.blogspot.com/ si am descoperit arta inainte sa incepem atelierul de poezie.

A inceput mai devreme.

Postarea arata ciudat pentru ca e mai mult o proba. Nu am mai scris pana acum pe un aparat care pune unde verea el cursorul, asa ca nici gand de corecturi. Poate ma obisnuiesc in zilele urmatoare.

Stiti toate legendele despre controalele de la aeroport inainte sa ajungi in Israel?

Sunt adevarate. Cu buretelul pe pantofi, pe fiecare obiect din bagajul de mana. Dar niciodata nu m-am simtit asa in siguranta ca acum. Si am ajuns.

Deocamdata, cum eram doar noi, nu prea am trancanit in microbuzul care ne astepta la aeroport. Abia asteptam sa intram in camere. „apartamente vreti sa spuneti” ne-a zis la receptie”. Si apartamente erau. In afara de living-ul cu colturi separate pentru pregatit mancare si ceai si cel pentru scris, dormitorul si baia sunt o lume separata. Internetul este peste tot in hotel dar ba merge, ba nu.

Plaja a fost prima atractie la 2 noaptea. Pe cat e nisipul de fin, pe atat de clare sunt semnele cu inotul interzis. Asa ca ne-am intors la timp pe promenada de langa hotel ca sa il gasim pe Claudiu comunicand cu unul dintre rarii trecatori ai orei. Era un pictor rus. Eu zic „un pictor” dar dupa ce am inceput sa descoperim ce cuvinte mai stim din limba rusa si ne-a invitat sa ne arate tablourile lui puteti sa vedeti cum e.

Ajungi intr-un oras si la doua ore iti dai seama ca te intelegi foarte bine cu o persoana cu care comunici din ce iti amintesti din orele de rusa de la liceu de pana in 1993.

Acum ceai.