Nu stiu pentru altii cum e, dar eu pot sa pun degetul pe textele care mi-au lasat gustul literaturii cu multi ani in urma. Imi trecuse cheful de povestea cu pagini decupate si aventuri in relief ale baronului munchausen si incepuse tatal meu sa ne citeasca din Toparceanu. Cred ca nici acum nu mi-a trecut uluirea pe care mi-a lasat-o capacitatea unui joc de cuvinte de a avea sens si, lucru de neimaginat, chiar de a schimba starile celor care asculta.
Mai tarziu am descoperit ca nu ma intereseaza literatura. Cred ca pana in clasa a XII-a nu am citit niciodata o carte din lista lecturilor obligatorii. O poveste fara aventura sau enigme, pentru mine, nu era carte. Niciodata nu am mai imbracat la fel o camasa dupa ce am citit „Calaretul fara cap”, povestea western de Mayne Reid. Mai exact, era vorba despre capitolul douazeci si patru, „Pe terasa”, de unde m-am ales cu obiceiul de a ma uita in jur. In plin western, capitolul respectiv incepe cu o descriere a diminetii si a privelistilor de la hacienda Casa del Corvo. Cred ca am citit scena intr-o dupa amiaza si abia am asteptat sa se faca dimineata sa vad ce percep eu din toate senzatiile locului in care ma aflam, la Busteni, undeva aproape de padure,pentru mine o replica rezonabila a preeriei din roman (cu toate ca in realitate era exact opusul). In sfarsit, a doua zi, singura legatura cu ierburile fosnitoare din romanul pe care il citeam mi s-a parut ca era zgomotul camasii atunci cand am tras-o pe maneci. Si asa a ramas.
I-am promis Mariei Galan ca o sa scriu aici despre Habarnam sau despre „Musuroiul de furnici” de Paul Henricks din colectia Enigma de la care m-am impacat un pic, dar numai un pic, cu treaba asta literara. Dar astea sunt lucruri asa personale ca nu pot sa imi inchipui in ce fel ar putea sa intereseze pe altcineva (de altfel, romanul lui Henricks e publicat in romana chiar in anul in care m-am nascut iar eu l-am citi mult mai tarziu, dupa ce ii mazgalisem paginile ani intregi).
Duminica, 26 august bucurestenii pot sa aduca oricate carti pentru copiii de la centrul de plasament din Alexandria in Strada Dianei nr 4. Veti fi intampinati cu muzici si alte surprize.