De la 14.00 fac niste portrete din cuvinte doritorilor la Carturesti in gradina din Verona (vineri, 31 mai). Organizatorii mi-au cerut o mostra asa ca am oferit una dintr-un singur cuvant pt cineva de la tv.
In sfarsit, ar trebui sa fie cu mai multe cuvinte un portret, dar la a doua poveste m-am descurcat ceva mai bine. Aşa ca doritorii pot sa primeasca propriul tablou in gradina librariei. Cred ca nu stau prea mult pt ca trebuie sa ajung la lansari in Bookfest incepand de pe la 5.
În acest weekend, evenimentele de poezie îşi declară război deschis în Bucureşti. Pe de o parte avem lansările şi dezbaterile de la târgul de carte Bookfest, din care am reuşit să adun câteva legate de poezie sau de poeţi (orice evenimente de poezie din târg mi-au scăpat, vă rog să îmi atrageţi atenţia pentru a le adăuga la lista de mai jos). Pe de altă parte, trei evenimente ies în oraş sigure că publicul vrea să mai şi părăsească târgul de la Piaţa Presei.
VINERI, 31 MAI
11.00-12.00 EDITURA PARALELA 45
(STAND PROPRIU)
Bariera de dincolo de zid” de Daniela Crăsnaru, colecţia „Biblioteca românească”
Lansare de carte (Premiile de Debut ale Editurii Cartea Românească, ediţia 2013): Poezie – Zeii platanelor mixează pentru tine, de Dominic Stănescu; Proză – Agenţia, de Cristian Ardelean
Lansarea volumului de poezie Partea din toate (Carte singură, VI)
Invitaţi: Paul Cernat, Liviu Ioan Stoiciu
Moderator: Daniel Cristea-Enache
15.30-16.00 EDITURA POLIROM
(STAND PROPRIU)
Lansarea volumului de poezie Costumul negru, de Adrian Popescu
Invitaţi: Dan Cristea de Cosmin Ciotloş
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
16.00-17.00 EDITURA POLIROM
(STAND PROPRIU)
Lansarea antologiei de poezie Născuţi în ‘58, coordonată de Adrian Alui Gheorghe
Invitaţi: Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Radu Voinescu, Varujan Vosganian
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
17.00-17.30 EDITURA PARALELA 45
(STAND PROPRIU)
Lansare de carte: Mesagerul, de Liviu Georgescu, colecţia Biblioteca Românească
Invitat: Horia Gârbea
Moderator: Tiberiu Stamate
17.00-18.00 EDITURA VINEA
(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)
Elegiile Casei Scriitorilor, de Nicolae Popa
Participă: Nicolae Popa, Nichita Danilov, George Vulturescu, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Tzone
17.30-18.30 EDITURA CASA RADIO
(SCENA AGORA, PAV. C4)
Prezentarea cărţii audio Mircea Ivănescu – Biografii imaginare, 11 poeme rostite la Radio, 1969-1974, 1988; 2001; colecţia Biblioteca de poezie românească, seria Colecţionarul de voci
Invitaţi: Simona Popescu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Florin Iaru
Moderator: Daria Ghiu
EVENIMENTE ALTERNATIVE
Vineri, 31 mai, şi sâmbătă, 1 iunie, în Club A, două FEST-uri vor aduce cărţi noi, autori din toate generaţiile şi experimente reale pentru industria de carte din România. CDPL FEST 11 reuneşte trei lansări, cu cele mai recente titluri CDPL. Volume de Călin Torsan, George Geacăr şi Mihai Bădică vor fi în atenţia dumneavoastră, într-un program ce include şi un eveniment de lansare al site-ului societatesicultura.ro.
Ora 18.11 Cristina Ştefan va prezenta, alături de autor, Plasterca de Călin Torsan. Un experiment editorial prin care unui masterand la litere i se permite să devină editor cu acte în regulă.
Ora 19.11 Direct din tipografie: zoom. gaura de vierme (George Geacăr). Participă: Diana Geacăr, Cristina Ispas, Adina Diniţoiu, Răzvan Ţupa.
Vineri seara, la Tramvaiul 26, Jerome Rothenberg şi antologia sa românească, Mistici, hoţi şi nebuni (Casa de Editură Max Blecher, 2013)
SÂMBĂTĂ, 1 IUNIE
11.00 Program pentru copii: poezii de şi cu Jan Koneffke pentru copii peste 6 ani
(STANDUL INVITATULUI DE ONOARE, PAV. C4)
13.00-13.30 EDITURA POLIROM
(STAND PROPRIU)
Curs de geometrie şi poezie: lansarea volumului Memorii din biblioteca ideală
Invitaţi: Adina Diniţoiu, Florina Pîrjol şi Radu Gologan
Moderator: Claudia Fitcoschi
13.00-14.00 EDITURA VINEA
(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)
Lansare de carte: Monica Lovinescu. Est-etica. Vol. 1: Geneze, de Angela Furtună; PER LA SELVA OSCURA / Date parlato, de Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican
Participă: Angela Furtună, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican, Gabriel Cărăbuş, Simona Grazia-Dima, Nicolae Tzone
14.00-15.00 EDITURA VINEA
(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)
Lansare de carte: Imortele (versuri), de Ana Trestieni; Desene de cretă (versuri), de Marius Gârniţă
Participă: Ana Trestieni, Marius Gârniţă, Gelu Vlaşin, Nicolae Tzone
14.30-15.00 EDITURA POLIROM
(STAND PROPRIU)
Lansarea volumului de poezie Cîinele ud e o salcie, de Nora Iuga
Invitaţi: Octavian Soviany, Radu Vancu
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
15.00-16.00 EDITURA VINEA
(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)
Lansare de carte: Confesive (poeme), de Dumitru Bădiţa; Îmnul CioZvârtei (poeme), de Raluca Bleznic (Marele Premiu Vinea, secţiunea debut, Ediţia a 22-a); Sonată pentru cornet de hârtie (versuri), de V. Leac
Participă: Dumitru Bădiţă, Raluca Blezniuc, Răzvan Ţupa, Mihail Gălăţanu, Nicolae Tzone
16.00-17.00 EDITURA VINEA
(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)
Lansare de carte: Maladivul (versuri), de Paul Daian Said
Participă: Paul Daian Said, Mihail Gălăţanu, Răzvan Ţupa, Nicolae Tzone
17.00 EDITURA LITERA
(STAND PROPRIU)
Lansarea cărţilor declarate câştigătoare în cadrul concursului Debut literar (ediţia 2012): Pe uliţele răvăşiţilor, de Georgiana Teodorescu; Volum de poezie, de Pitorac Andreea
Deschiderea oficială a simpozionului: Gherasim Luca recitând poemul Passionnément
(proiecţie video, după filmul realizat de Raoul Sangla: Comment s’en sortir sans sortir, de et par Gherasim Luca); Cuvânt de salut: Grigore Arsene, Ion Bogdan Lefter,Nicolae Tzone. Vernisarea expoziţiei Gherasim Luca. Grupul Suprarealist Român
Prezentare comunicări şi dezbateri:
01. Emilian Galaicu-Păun, Chişinău: [Sous le pont Mirabeau… ] Apa. 3 D (poem-fluviu)
02. Petre Răileanu, Paris: Vampirul pasiv, o nouă ordine poetică a lumii
03. Maria Dinu, Craiova: Receptarea lui Gherasim Luca în critica românească
04. Constantin Abăluţă, Bucureşti: Gherasim Luca: insolitarea realului
05. Petrişor Militaru, Craiova: Gherasim Luca şi terţul ascuns
06. Horaţiu Mihaiu, Piatra Neamţ: Amphitrite- scenariu non-oedipian cu mişcări suprataumaturgice, de Gherasim Luca. De la text la spectacol
(expunere urmată de prezentarea video a unui fragment de 10 minute din spectacolul cu acelaşi titlu realizat la Teatul Ariel din Târgu-Mureş)
07. Mircea Ţuglea, Constanţa: Rana la Gherasim Luca
08. Alexandru-Ovidiu Vintilă, Suceava: Gherasim Luca. Dincolo de poezie
09. Chris Tanasescu (MARGENTO), Bucureşti: Locul lui Luca. Ganduritmuri la Ghera(RI)sim
10.Yigru Zeltil, Constanţa: Dimensiunea grafică a Plinului. Colajele lui Gherasim Luca
11. Ion Bogdan Lefter, Bucureşti: Bilingvi, multilingvi: Paul Celan, Gherasim Luca, Oskar Pastior, Şerban Foarţă
EVENIMENTE ALTERNATIVE
Sâmbătă, 1 iunie, orele 19 în grădina TIAB (lângă Cărtureşti Verona, Str. Arthur Verona 17)
ViceVersa România-Germania
atelier de traduceri literare
Lecturi bilingve:
Thomas Lehr (Germania)
Claudiu Komartin (România) şi alţii
şi
Lansarea antologiei „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii. Poezii, proză, polemici”
Vor vorbi: Corina Bernic, Mircea Dinescu, Andrei Ujică, Ernest Wichner
Este vorba despre două evenimente literare inedite: prima ediţie din România a atelierului de traduceri literare ViceVersa şi lansarea „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat ş prietenii. Poezii, proză, polemici”, coordonată de Corina Bernic şi Ernest Wichner şi apărută la Editura Polirom.
În cadrul proiectului ViceVersa, zece traducători literari din Germania, Austria şi România s-au întâlnit pentru câteva zile în Portul Cultural Cetate, unde au avut ocazia să discute despre proiectele în lucru, pieţele editoriale de limbă română şi germană, dar să şi lucreze pe texte noi ale unor autori din aceste ţări. Cu această ocazie vor fi prezentate texte inedite în original şi traducere, în lectura autorilor şi traducătorilor – autori: Thomas Lehr (Germania), Claudiu Komartin (România) şi alţii.
Antologia „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat ş prietenii. Poezii, proză, polemici”, coordonată de Corina Bernic şi Ernest Wichner şi tocmai apărută la Editura Polirom conţine texte inedite ale membrilor grupului Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm, Johann Lippet, Gerhard Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Richard Wagner, Ernest Wichner şi ale prietenilor lor Helmuth Frauendorfer, Klaus Hensel, Roland Kisch, Herta Müller. Volumul conţine texte scrise începând cu anii ’70 până în prezent. Textele selectate şi incluse în antologie au fost traduse de Michael Astner, Corina Bernic, Nora Iuga şi Alex. Al. Şahighian. Despre literatura, viaţa, cenzura acelor ani, solidaritatea de grup şi refuzul compromisurilor vor vorbi Mircea Dinescu, Andrei Ujică şi coordonatorii antologiei.
Thomas Lehr (n. 1957, Speyer, Germania) – a studiat biochimia în Berlinul de Vest şi, înainte de a edevni scriitor, a lucrat ca programator în biblioteca Freie Universität Berlin. A publicat numeroase volume de proză, printre care Nabokovs Katze (Pisica lui Nabokov, editura Aufbau 1999) şi September. Fata Morgana (Septembrie. Fata Morgana, editura Carl Hanser 2010). Pentru scrierile sale a fost distins cu importante premii literare, cum ar fi Premiul Berlinez pentru Literatură (2011), Premiul Marie-Luise-Kaschnitz (2012).
Claudiu Komartin (n. 1983, Bucureşti, România) – poet, traducător şi editor, redactor-şef al revistei Poesis International şi coordonator al cenaclului Institutul Blecher. Printre volumele publicate, amintim: Un anotimp în Berceni (Ed. Cartier 2009) şi Cobalt (CdE. Max Blecher 2013).
DUMINICĂ, 2 IUNIE
11.00-12.00 EDITURA PARALELA 45
(STAND PROPRIU)
Lansare de carte: Antologie George Almosnino, colecţia Biblioteca Românească
Invitaţi: Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Constantin Abăluţă, Octavian Soviany
O capodoperă: Poemul Invectiva Viaţa imediată: Poezia pe care vrem să o facem
Bogza şi Luca: Despărţirea de avangardă
02. Reper: Petre Solomon
Încheierea tipăririi sub titlul: Am să povestesc cândva aceste zile… (vol. III, IV), a celor 4 volume de jurnal, memorii şi însemnări; ediţie îngrijită de Yvonne Hasan şi coordonată de Nicolae Tzone
16.00-16.30 EDITURA POLIROM
(STAND PROPRIU)
Lansarea volumului de poezie O formă de adăpost primară, de Bogdan Coşa
Oana Pulpă mi-a pus câteva întrebări pentru Bookaholic legate de atelierele de poezie sau de scris creativ sau cum se mai numesc ele. Pornind de la ce o interesa pe ea, am ajuns si eu la urmatorul text.
Pentru cineva care vrea să se apuce de scris, necesităţi nu sunt decât scrisul şi cititul. Orice alte întreprinderi pot doar să îl ajute să schimbe perspectiva pe care o are asupra strategiilor în care are mai mult sau mai puţină încredere. Cred că primele ateliere creative pentru scris la care am participat nici măcar nu se numeau aşa. Cel mai consistent a fost cel din care a rezultat textul montat de regizorul Marcel Ţop în piesa „Deformaţii”. Aveam nişte idei, ne corectam reciproc, ne continuam fragmentele şi schimbam personajele după cum ne puteam provoca unii altora surpriză şi satisfacţie din punctul de vedere al păstrării unei atenţii vii. Nu era un eveniment public, eram acasă la Mitoş şi toţi ne distram cu textele astea. Pe rând. Cam aşa a fost primul atelier la care am simţit că a avut rost să particip.
Surpriza întâlnirii cu alţi termeni (limbaje şi alte naţionalităţi)
De atunci, am căutat diferite tipuri de întâlniri dedicate „scrisului creativ”, „exerciţiilor de scriere” sau oricum li se poate spune, fiecare promiţând în fond acelaşi lucru: o să exersăm distrându-ne.
Pentru mine, surpriza cea mai mare au fost atelierele de traducere la care am participat împreună cu poeţi maghiari, suedezi sau israelieni. De fiecare dată traducerea s-a făcut prin engleză, cu excepţia poeţilor maghiari care, fie erau din Transilvania, fie cunoşteau pe cineva care ştia română şi puteau să ne explice şi în limba noastră ce se întâmplă în textele lor. Doar acest gen de ateliere mi-au construit convingerea că dezbaterea poeziei cu poeţi buni, chiar şi din altă cultură sau spaţiu lingvistic oferă întotdeauna revelaţii neaşteptate.
Cu ani în urmă, undeva lângă Sfântu Gheorghe, la Arcuş am participat la primul atelier de acest fel, o întâlnire la care poeţi români din diferite generaţii, lucram împreună cu poeţi de limbă maghiară din Transilvania. Niciodată nu am mai avut senzaţia unei comunicări asemănătoare între tipuri de poezie care abia dacă au reuşit să comunice în istoria lor şi care au aceleaşi probleme chiar dacă au ales să dezvolte strategii şi instrumente expresive diferite. Felul în care rima şi formele fixe au fost cultivate şi dezvoltate în termeni contemporani în poezia maghiară a pus pentru mine într-o lumină complet nouă ezitările şi anchilozările tradiţionaliste din poezia noastră. Abia atunci am putut să văd cât de departe de fibra concretă a demersului poetic se duc cele mai multe dezbateri literare româneşti. Probabil că unul dintre cele mai vii performace-uri de poezie pe care le-am văzut au fost legate tocmai de capacitatea poeziei de a depăşi limitele lingvistice. Am avut şansa într-un festival de poezie de la Bratislava să o văd „performând” pe Katalin Ladik. Căutaţi pe internet. Experienţa este inexplicabilă: poezie care nu are nevoie de traducere, pentru că alege să coboare dincolo de limba în care este scrisă. Am povestit acest lucru pentru că a fost mereu aproape de un atelier neoficial. Foarte aproape de această senzaţie a fost pentru mine o întâmplare din New York. Tocmai terminasem una din lecturile pe care le-am avut acolo în 2008 şi ne adunasem toţi, împreună cu oaspeţii într-o cameră din hotelul Jolly Madison din Manhattan. La un moment dat, ne-am dat seama că poetul Vasile Leac, unul dintre autorii care vorbesc exclusiv română, discuta de o jumătate de oră foarte aprins cu un traducător american din limba spaniolă despre „Finnegans Wake”. Nu aveau nicio limbă comună. Dar spectacolul expresivităţii făcea legătura între sensurile lor. Acest spectacol cred că este relaţia asupra căreia poate să lucreze un atelier.
Noile mize expresive (împotriva ipocriziilor)
La un moment dat am fost invitat să susţin o prezentare în cadrul primei ediţii a Atelierului de Scris Creativ de la Mânăstirea Râşca. Atunci, participanţii trecuseră deja printr-o întreagă săptămână de exerciţii pornind de la antologia lui Marin Mincu „Generaţia 2000”, aşa că atunci când am ajuns, aveam deja o mulţime de termeni comuni. Din poemele scrise atunci au apărut imediat două debuturi, premiate în anul următor. Cam asta pot să spun despre ceea ce îţi poate oferi un atelier.
Pentru mine, cele mai vii ateliere de scriere sunt cele în care lucrez cu studenţi sau elevi de liceu. Prima situaţie mi s-a întâmplat la Timişoara, în mai multe ediţii ale Studentfest. Cea mai recentă ediţie a fost chiar luna trecută şi am fost încântat să văd că autorii care încep să apară acum schimbă complet regulile obosite ale lumii literare româneşti.
Tot ce ştiaţi despre valoare metafizică sau postumă a poeziei îi lasă rece şi cei mai noi autori sunt mai atenţi decât oricând la forţa pe care scrisul lor o manifestă asupra cititorului. În termenii aceştia, moftul şi moda sunt doar nişte cuvinte care nu mai au legătură cu poezia.
Este totuşi foarte greu să comparăm un atelier românesc şi un workshop dedicat scrisului în străinătate. Un motiv este contextul complet diferit. Poţi să înveţi cât vrei în România strategii textuale, exerciţii creative, trasee narative… piaţa de carte nu funcţionează decât după ani întregi şi, chiar şi atunci, cu rateuri incredibile. Ceea ce aduc însă autorii pe care îi citesc în concursuri tip Studentfest, Licart sau Zilele Constantin Virgil Bănescu este o disponibilitate greu de sperat până acum 5-6 ani faţă de mizele reale ale scrisului ca experienţă a relaţiei cu toţi ceilalţi. Această atitudine explică şi eşecul instituţiilor care au uitat să se modernizeze în România, de la Uniunea Scriitorilor la Institutul Cultural Român în perioada Marga. Mizele artificiale, promovarea unui cult al personalităţii care nu are legătură cu literatura şi clădirea relaţiilor culturale pe simplul trafic de influenţă au golit de sens discursurile oficiale astfel că este nevoie mai mult decât oricând de formulările care pot regăsi legătura cu realitatea, chiar şi cu realitatea aflată în plină reformulare.
Despre capăt şi începuturi („şi voi faceţi asta în România?”)
Când am început să scriu poezie puteam să jur că toţi ceilalţi se înşeală şi că numai eu am legătură cu bazele solide ale lirismului. Când am înţeles pentru prima dată ceea ce se întâmplă în poezia scrisă de Ion Barbu am avut senzaţia că deţin un secret pe care nimeni nu îl mai are. Cu timpul am descoperit încă 20-30 de asemenea secrete în variante infinite. De altfel de acest gen de evenimente creative sunt legate şi câteva dintre realizările pe care mi le recunosc atunci când încep să analizez diferite aspecte ale „lucrului cu poezia”. S-a întâmplat la Berlin, în 2008, când colaboram cu opt sau nouă poeţi români şi cu Silent Strike pentru o noapte lungă a poeziei româneşti. Am vrut să promovăm lectura noastră cu un atelier relaţional şi până şi organizatorii de la Literaturwerkstatt s-au uitat puţin miraţi la ceea ce le-am propus. Pe scurt, timp de două ore, poeţii români urmau să scrie poeme pentru trecători, iar traducătorii ar fi oferit poemelor rezultate pe loc variante în limba germană, pe care le notau printre versurile originale. În câteva minute, zona din faţa fundaţiei germane se umpluse doritori de poeme. La sfârşit, germanii care tocmai sărbătoreau un deceniu de specializare în promovarea poeziei, miraţi de interesul pe care îl trezise atelierul nostru la publicul de limbă germană ne întrebau: „Şi voi faceţi lucrul ăsta în România?”.
De la volumul cu care am debutat, „Fetiş” în 2001 până la a treia carte de poezie, „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”, acum doi ani la Casa de Editură Max Blecher, nu am părăsit niciodat modul acesta de lucru. Cei care citesc pot să identifice rezultatele diferitelor exerciţii pe care le-am făcut cu limbajul poetic şi cu mine în tot acest timp. Un exerciţiu care nu îmi provoacă o schimbare a felului în care văd poezia s-ar putea să nu-l fi executat cum trebuie sau atât cât trebuie. Abia anul trecut am putut să spun că am ajuns la capătul din care a început poezia în limba română. Şi acest lucru mi s-a întâmplat abia după ce am putut să înţeleg de ce, în „corpuri româneşti” (2005) am insistat să exersez câteva poeme de câte cinci cuvinte. De aici la silabele stihurilor în Stema Moldovei nu era decât un pas.
8 mai
1906 – Roberto Rossellini, regizor italian (d. 1977)
1912 – George Woodcock, activist şi poet canadian (d. 1995)
1914 – Romain Gary, autor francez (d. 1980)
1937 – Thomas Pynchon, romancier american
Love never goes away,
Never completely dies,
Always some souvenir
Takes us by sad surprise.
You went away from me,
One rose was left behind –
pressed in my Book of Hours,
That is the rose I find …
Though it’s another year,
though it’s another me,
under the rose is a drying tear,
Under my linden tree ….
Love never goes away,
Not if it’s really true,
It can return, by night, by day,
Tender and green and new
As the leaves from a linden tree, love,
That I left with you.
(A poem from Gravity’s Rainbow)
9 mai
1895 – Lucian Blaga, poet, filozof şi eseist român (d. 1961)
Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu,
din umbră mă ispitesc singur să cred
că lumea e o cântare.
Străin zâmbind, vrăjit suind,
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund.
De vânturi şi isprăvi visate îmi sunt
ochii plini,
de umblat umblu ca fiecare:
când vinovat pe coperişele iadului,
când fără păcat pe muntele cu crini.
Închis în cercul aceleiaşi vetre
fac schimb de taine cu strămoşii,
norodul spălat de ape subt pietre.
Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult
în mine cum se tot revarsă
poveştile sângelui uitat de mult.
Binecuvânt pânea şi luna.
Ziua trăiesc împrăştiat cu furtuna.
Cu cuvinte stinse în gură
am cântat şi mai cânt marea trecere,
somnul lumii, îngerii de ceară.
De pe-un umăr pe altul
tăcând îmi trec steaua ca o povară.
(Biografie)
1921 – Mona Van Duyn, poetă americană (d. 2004)
1924: Bulat Okudjava, scriitor, poet şi cantautor rus (d. 1997)
Once upon a time there lived
a brave and handsome soldier,
but he was just a children’s toy,
for he was just a paper soldier.
He would have liked to change the world
so everyone would be happy,
but he always hung on a thread,
for he was just a paper soldier.
He would have been glad in fire and smoke
to die for you twice over,
but you could only laugh at him,
for he was just a paper soldier.
You never did confide in him
your most important secrets.
But why? Just because
he was a paper soldier.
But he, cursing his destiny,
didn’t crave a peaceful life,
and always begged for gunfire and flames,
forgetting he was a paper soldier.
Into the fire? OK then, go! You’re going?
And he took one step forward;
and there he perished all for naught,
for he was just a paper solder…
1938 – Charles Simic, poet american de origine sârbă
10 mai
1760 – Johann Peter Hebel, poet german (d. 1826)
1929 – Ion Horea, poet şi traducător român
sufletul, iarăşi. dezleagă-l, dă-i drumul.
stă ca un câine, roade pociumbul.
singur pe coastă, caută cumu-l
biruie setea, timpul ca plumbul.
lasă-l să urle, cineva spune,
poate el însuşi, prins de urâtul
care-i aşază dealul şi râtul
în aşteptare şi-n rugăciune.
(El însuşi)
11 mai
1763 – János Batsányi, poet maghiar, a tradus proclamaţia lui Napoleon către maghiari (d. 1845)
1904 – Salvador Dalí, pictor, grafician şi eseist spaniol (d. 1989)
1907 – Rose Ausländer, poetă de limbă germană născută în Bucovina (d.
1988) stabilită în Germania în 1967.
Grüne Mutter
Bukowina
Schmetterlinge im Haar
Trink
sagt die Sonne
rote Melonenmilch
weiße Kukuruzmilch
ich machte sie süß
Violette Föhrenzapfen
Luftflügel Vögel und Laub
Der Karpatenrücken
väterlich
lädt dich ein
dich zu tragen
Vier Sprachen
Viersprachenlieder
Menschen
die sich verstehn
(Green mother/ Bucovina/ butterflies in her hair// Drink/ says the sun/ red melon milk/ white maize milk/ I made them sweet// Violet pine cones/ airwings birds and foliage// The Carpathian ridge/ paternally/ invites you to carry you// Four languages/ songs in four languages// People/ who understand each other//- Bukowina I )
12 mai
1812 – George Bariţiu, istoric şi publicist român (d. 1893)
1812 – Edward Lear, poet englez cunoscut pentru poezia umoristică (d. 1888)
1828 – Dante Gabriel Rossetti, poet englez (d. 1882)
WAVING whispering trees,
What do you say to the breeze
And what says the breeze to you?
‘Mid passing souls ill at ease,
Moving murmuring trees,
Would ye ever wave an Adieu?
Tossing turbulent seas,
Winds that wrestle with these,
Echo heard in the shell,—
‘Mid fleeting life ill at ease,
Restless ravening seas,—
Would the echo sigh Farewell?
Surging sumptuous skies,
For ever a new surprise,
Clouds eternally new,—
Is every flake that flies,
Widening wandering skies,
For a sign—Farewell, Adieu?
Sinking suffering heart
That know’st how weary thou art,—
Soul so fain for a flight,—
Aye, spread your wings to depart,
Sad soul and sorrowing heart,—
Adieu, Farewell, Good-night.
(Adieu)
1914 – Bertus Aafjes, poet olandez cunoscut pentru atitudinea creştin catolică a poemelor sale (d. 1993)
1933 – Andrey Voznesensky, poet rus (m. 2010)
<ahref=”http://www.dailymotion.com/video/xdivzv_in-memoriam-andrey-voznesensky-last_creation” target=”_blank”>In Memoriam AndreyVoznesensky Last Poet Of… de <ahref=”http://www.dailymotion.com/TECHNOLOGOS”target=”_blank”>TECHNOLOGOS
13 mai
1940 – Mircea Ciobanu, poet şi prozator român (d. 1996)
Fiara bătrână, cum am numit-o cândva,
Într-un ungher de poem,
Fiara bătrână, viţa de vie, crescuse pe ziduri urlând,
Împânzise oraşul.
Urlând se trezea dimineaţa,
Urlând adormea,
Măruntaiele ei se-mbuibau cu alcalii amare,
Vreau să soun cu sudoarea de noapte
A negrelor,asprelor varuri.
Leii, în largile cuşti,
Leii în parc,ascultând-o gemea,
Pielea spinărilor lor se-ncreţea ca o apă
Suflată de vânt.
(sursa)
1962 – Kathleen Jamie, poetă scoţiană
14 mai
1817 – Alexander Kaufmann, poet german (d. 1893)
1920 – Ursula Bedners, poetă, prozatoare şi traducătoare româncă de etnie germană
1960 – Anne Clark, poetă şi textieră engleză
A douăzecea săptămână
15 mai
1891 – Mihail Bulgakov, romancier rus (d. 1940)
1911 – Max Frisch, romancier şi dramaturg elveţian (d. 1991)
16 mai
1788 – Friedrich Rückert, poet, translator, orientalist german (d. 1866)
1887 – Igor Severianin, poet rus care a dezvoltat Ego-futurismul în 1910. (m.1941)
1898 – Desanka Maksimović, poetă sârbă (d. 1993)
1898– Kenji Mizoguchi, regizor japonez (d. 1956)
1910 – Olga Berggolts, poetă rusă (d. 1975)
1958 – Corneliu M. Popescu, traducător în memoria căruia se acordă la Londra premiul pentru traducere de poezie (d. 1977)
1943 – Marko Kravos, poet sloven
17 mai
1155 – Jien, poet, călugăr budist şi istoric japonez (d. 1225)
1836 – Virginie Loveling, poetă belgiană (d. 1923)
1845 – Jacint Verdaguer, poet catalan considerat unul dintre liderii renaşterii naţionale în Catalunia (d. 1902)
1866 – Erik Satie, compozitor francez (d. 1925)
1920 – Geo Dumitrescu, poet român (d. 2004)
Omul care pazea luneta parea sa fie filozof,
parea sa stie multe din tainele cerului –
i-am dat doi lei sa ma lase sa privesc luna
si sa patrund în tarile misterului.
N-as fi putut sa-mi închipui vreodata
ca ce-am vazut exista în realitate!…
Am surprins stelele în somnul lor ciudat,
dormind burghez, desumflate.
Unii credeau ca stelele sunt niste globuri frumoase si colorate
înfipte în pari în gradina lui Dumnezeu,
asa povesteau toti poetii
si de fapt asa credeam si eu.
Stiti, nu-i adevarat nici ca stelele au colturi –
le-am vazut eu cu ochii – pe onoarea mea!
Erau rotunde, buhaite si murdare
nici una din ele nu se misca.
(din Aventură în cer)
18 mai
1048 – Omar Khayyám, Persian mathematician, poet, and philosopher (d. 1131)
Cerul despre taina sa nimic n-a spus.
Mii de crau vestiţi şi sfetnici a răpus.
Bea, căci viaţa nu se dă de două ori.
Nimeni nu s-a întors din toţi cei ce s-au dus.
(trad Otto Starck, în Poeme persane – ed Herald, 2013)
1872 – Bertrand Russell, filosof englez, laurat al Premiului Nobel (d. 1970)
19 mai
1889 – Tan Da, poet vietnamez care a folosit deopotrivă forme de poezie
sino-vietnameză dar şi influenţe europene (d. 1939)
1893 – Horia Bonciu, romancier, poet şi jurnalist român (d. 1950)
Sună stingerea, tăcere, singur lasă-mă vecine,
Gândurile fără duşumea, fără acoperiş,
Fără gânduri, fără tine, cu mine şi fără mine,
Uite cum le prind, uite cum le pierd, uite-te!
Eu le dau, eu le iau, mă joc cu ele, bat în tine,
Îmi răcoresc arşiţele, le zvârl în sus şi cad,
Fără să mai dau, fără să mai cer ce mi se cuvine,
Nici de sus, şi nici de jos din iad,
Spre care plec cântând şi duc un om străin în mine.
(Năluci)
20 mai
1799 – Honoré de Balzac, scriitor francez (d. 1850)
1806 – John Stuart Mill, filosof englez (d. 1873)
1956 – William Michaelian, poet şi romancier american
21 mai
1688: Alexander Pope, poet englez (d. 1744)
1880: Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu), poet, prozator şi publicist român (d. 1967)
O, tu aceea de-altădată, ce te-ai pierdut din drumul lumii!
Care mi-ai pus pe suflet fruntea şi-ai luat într-insul locul mumii,
Femeie răspândita-n mine ca o mireasma-ntr-o pădure,
Scrisă-n visare ca o slovă, înfiptă-n trunchiul meu: sacure,
Tu ce mi-ai prins de cântec viaţa cu braţe strânse de grumaji
Si m-ai oprit ca să mi-o caut la tine-n palme şi-n obraji
Pe care te-am purtat brăţara la mâna casnica-a gândirii.
Cu care-am năzuit alături să leagan pruncul omenirii.
Pur trandafir, bătut în cuie de diamant, pe crucea mea
Si care-n fiece mişcare pierzi cu-o petală câte-o stea.
Pământ figăduit de ceruri cu turme, umbră şi bucate.
(din Psalmul de taină)
1884 – Manuel Pérez y Curis, poet urguayan (d. 1920)
1926 – Robert Creeley, American poet (d. 2005)
A douăzeci şi una săptămână
22 mai
1808 – Gérard de Nerval, scriitor francez (d. 1855)
Je suis le Ténébreux, – le Veuf, – l’Inconsolé,
Le Prince d’Aquitaine à la Tour abolie :
Ma seule Étoile est morte, – et mon luth constellé
Porte le Soleil noir de la Mélancolie.
(El Desdichado)
1813 – Richard Wagner, compozitor german (d. 1883)
1904 – Paul Viiding, poet estonian (d. 1962)
1978 – Igor Kotjuh, poet şi traducător estonian
23 mai
1902 – Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), critic literar, eseist, poet român (d. 1970)
1930 – Friedrich Achleitner, poet austriac şi critic de arhitectură remarcat ca autor de cabaret literar, poeme în dialect şi poeme concrete.
24 mai
1899 – Henri Michaux, poet belgian (d. 1984)
1899 – Kazi Nazrul Islam, poet din Bangladesh (d. 1976)
Looking at my head
Is cast down the great Himalayan peak!
Say, Valiant,
Say: Ripping apart the wide sky of the universe,
Leaving behind the moon, the sun, the planets
and the stars
Piercing the earth and the heavens,
Pushing through Almighty’s sacred seat
Have I risen,
I, the perennial wonder of mother-earth!
The angry God shines on my forehead
Like some royal victory’s gorgeous emblem.
Say, Valiant,
Ever high is my head!
http://www.nazrul.org/nazrul_works/poems_lyrics/kabir_rebel.htm
1923 – Ion Caraion, poet, traducător, eseist român (d. 1986)
1940 – Iosif Brodski, poet rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1987) (d. 1996)
1941 – Bob Dylan, poet, compozitor, cântăreţ, chitarist şi actor american
1954 – Florin Iaru, poet român
25 mai
1803 – Ralph Waldo Emerson, scriitor şi filosof american, fondator al transcendentalismului (d. 1882)
1846 – Naim Frashëri, poet albanez (d. 1900)
1908 – Theodore Roethke, poet american (d. 1963)
1925 – Rosario Castellanos, poetă mexicană (d. 1974)
26 mai
1926 – Miles Davis, muzician de jazz (d. 1991)
1939 – Merab Kostava, profesor, poet şi activist georgian (d. 1989)
27 mai
1894 – Louis–Ferdinand Céline, scriitor francez (d. 1961)
1900 – Uładzimir Zylka, poet uzbec (d. 1933)
28 mai
1140 – Xin Qiji, poet şi om de stat chinez (d. 1207)
1779 – Thomas Moore, poet irlandez (d. 1852)
1946 – Satchidanandan, poet şi critic indian
A douăzeci şi doua săptămână
29 mai
1917 – Kate Harrington, pedagog şi poetă americană (b. 1831)
30 mai
1844 – Félix Arnaudin, poet şi fotograf francez (d. 1921)
1918 – Pita Amor, poetă mexicană (d. 2000)
31 mai
1819 – Walt Whitman, poet american (d. 1892)
I sing the body electric,
The armies of those I love engirth me and I engirth them,
They will not let me off till I go with them, respond to them,
And discorrupt them, and charge them full with the charge of the soul.
Was it doubted that those who corrupt their own bodies conceal themselves?
And if those who defile the living are as bad as they who defile the dead?
And if the body does not do fully as much as the soul?
And if the body were not the soul, what is the soul?
(I Sing the Body Electric )
1919 – Huy Can, poet vietnamez
1 iunie
1636 – Nicolae Milescu Spătarul, scriitor memorialist, teolog şi diplomat român (d. 1708)
1878 – John Masefield, romancier şi poet englez (d. 1967)
1925 – Dilia Díaz Cisneros, poetă din Venezuela
1956 – Mircea Cărtărescu, scriitor român
când ai nevoie de dragoste nu ţi se dă dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti singur nu poţi să scapi de singurătate.
când eşti nefericit nu are sens să o spui.
când vrei să strângi în braţe nu ai pe cine.
când vrei să dai un telefon sunt toţi plecaţi.
când eşti la pământ cine se interesează de tine?
cui îi pasă? cui o să-i pese vreodată?
fii tu lângă mine, gândeşte-te la mine.
poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
nu mă părăsi, căci n-aş mai suporta încă o ruptură.
fii lângă mine, ţine cu mine.
înţelege-mă, iubeşte-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversaţie,
fii iubita mea permanentă.
hai să uităm regula jocului, să nu mai ştim că sexul e o junglă.
să ne ataşăm, să ajungem la echilibru.
dar nu sper nimic. nu primeşte dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti la pamânt nici o femeie nu te cunoaşte.
(Când ai nevoie de dragoste)
1938 – Khawar Rizvi, poet pakistanez, autor de versuri deopotrivă în urdu şi persană.
1940 – Katerina Gogou, actriţă şi poetă greacă (d. 1993)
1943 – Kuki Gallmann, poetă şi activistă kenyană născută în Italia.
1978 – Matthew Hittinger, poet american
2 iunie
1740 – Marchizul de Sade, scriitor francez (d. 1814)
1935 – Dimitri Kitsikis, poet şi pedagog grec
3 iunie
1844 – Detlev von Liliencron, poet german (d. 1909)
1913 – Pedro Mir, poet dominican membru al generaţiei „poeţilor independenţi din anii 40” (d. 2000)
1926 – Allen Ginsberg, poet american (d. 1997)
1939 – Jon Tolaas, poet norvegian (d. 2012)