Arhive lunare: octombrie 2024

actual, media, util

BETTER TOGETHER este conceptul noului an UNATC

Lasă un comentariu

BETTER TOGETHER este conceptul noului an universitar al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, arată un comunicat.

În data de 1 octombrie, la ora 10:00, la Sala Atelier – Outdoor, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București a inaugurat noul an academic 2024-2025 dedicat educației artistice, sub conceptul „Better Together”.

Festivitatea a fost deschisă de rectorul universității, prof. univ.dr. Liviu Lucaci, care a subliniat importanța colaborării internaționale pentru crearea conținutului artistic la standarde de excelență în domeniul teatrului și cinematografiei. De asemenea, a prezentat și proiectul realizat în coproducție cu Yerevan State Institute of Theatre and Cinematography.

Discursurile președintelui Senatului UNATC, prof. univ. dr. Doru Nițescu, decanilor celor două facultăți – Teatru și Film și ale invitaților, au fost completate de prezența oficialităților: ambasadorul Republicii Armenia, Tigran Galstyan, ambasadorul Elveţiei, Massimo Baggi, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti, Laura Napolitano, directorul regional al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), Laura Castin.

În cadrul evenimentului au fost prezentate şi proiectele UNATC pentru anul 2023 – 2024: DRRM, Caravana UNATC, Teatrul BAC şi ale oportunitățile oferite de Erasmus +. Deschiderea oficială a anului s-a făcut cu intonarea „Gaudeamus Igitur”, un moment artistic deosebit realizat de cadrele didactice ale UNATC și studenți, a continuat cu un moment de coregrafie, iar seara a avut loc spectacolul „La tempête intérieure” o coproducție UNATC – Yerevan State Institute of Theatre and Cinematography.

actual, media, util

Vanner Collective – programul lunii octombrie

Lasă un comentariu

Vanner Collective anunță o toamnă încărcată în programul lunii octombrie, arată un comunicat. Pe măsură ce temperaturile și frunzele sunt în cădere liberă, publicul își poate distrage atenția de la evaporarea verii cu o serie de evenimente culturale oferite de Vanner Collective. Alături de spectacolele de succes din repertoriul companiei, Vanner prezintă în această lună și un spectacol proaspăt lansat, adresat tinerilor și o expoziție de artă și fotografie care explorează diversitatea expresivității și frumusețea persoanelor cu dizabilități. Iată programul următoarelor săptămâni:

Expoziția „Să cunoști lumea”

            Vernisajul acestei expoziții participative de fotografie și de artă vizuală a avut loc pe data de 22 septembrie în spațiul galeriei The Institute din Combinatul Fondului Plastic, fiind deschisă publicului până pe data de 6 octombrie. Expoziția participativă invită la introspecție și curiozitate, punând în lumină frumusețea autentică a persoanelor cu dizabilități. Proiectul, inspirat de opera lui Constantin Brâncuși, celebrează puterea de a ne (re)cunoaște prin artă, într-un dialog profund cu imperfecțiunea care ne definește pe toți. Doritorii pot vizita expoziția între orele 17:00 și 20:00 de marți până vineri și între orele 12:00 și 20:00 sâmbăta și duminica. Intrarea este liberă. Începând din data de 19 octombrie, expoziția va putea fi vizitată în spațiul Galateca.

Bestiar

            Cel mai nou spectacol Vanner Collective, bazat pe un text dramatic nou scris de Raluca Mănescu și Denisa Nicolae, Bestiar este un spectacol adresat tinerilor, aplecându-se asupra problemei presiunii sociale din ce în ce mai acute din era social media. Între conformism și comodificarea rebeliunii adolescentine, spectacolul aruncă o privire empatică, dar tăioasă asupra mediului social (digital și fizic) tot mai uniformizant, în care tinerii se zbat pentru individualizare și descoperirea unui sine autentic.

            În datele de 3 și 4 octombrie, spectacolul este invitat la Teatrul Gong din Sibiu, oraș în care s-a desfășurat o parte din laboratorul său de creație. Reprezentațiile vor începe la ora 18:00 în ambele zile și vor fi urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri cu echipa artistică. Intrarea este liberă, pe bază de rezervare la adresa de email ticketing@teatrulgong.ro

            Apoi, spectacolul se va juca la Teatrul Metropolis din București, pe datele de 10 și 11 octombrie de la ora 19:30, cu două reprezentații dedicate exclusiv tinerilor. Turneul național Bestiar continuă în datele de 23 și 24 octombrie la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, sala I.D. Sârbu. Biletele sunt disponibile pe site-ul teatrului. Pe datele de 26 și 27 octombrie, spectacolul va călători la Constanța.

            Komorebi. Lumina care se filtrează printre copaci

            Vorbind despre masculinitate în raport cu teama, despre dragoste, umor, curaj, traume deconstruite și acceptare, spectacolul Komorebi. Lumina care se filtrează printre copaci este o meditație acută și actuală asupra parcursului către sine pe care trebuie să îl înfrunte orice bărbat, dar mai ales asupra impactului pe care îl are contactul cu propria autenticitate. Următoarele reprezentații ale spectacolului vor avea loc pe 12, respectiv 31 octombrie, de la ora 19:00, la Sala Mică a Teatrului Național din București. Biletele sunt disponibile aici.

LUNGS

            Cel mai longeviv spectacol al Vanner Collective, LUNGS este o oglindire a problemelor cu care se confruntă un cuplu modern, de la inevitabilele sincope în comunicare, la temerile legate de un viitor din ce în ce mai nebulos, atât pentru societate cât și pentru planetă. Eco-anxietatea este o forță din ce în ce mai prezentă în discursul tinerilor adulți, exercitând presiuni enorme asupra deciziilor pe care aceștia le iau, inclusiv când vine vorba de a face copii. În LUNGS, Denisa Nicolae și Liviu Romanescu dau glas acestor temeri și invită publicul la reflecții profunde, într-un context din care nu lipsește umorul subtil și empatia. Următoarea reprezentație a spectacolului va avea loc pe 30 octombrie, de la ora 19:30, la Teatrul ACT. Biletele sunt disponibile aici.

Vanner este un colectiv de creatori de teatru din România și Irlanda, format în Marea Britanie în 2014. Crescând idei și proiecte artistice inovatoare, Vanner le vorbește oamenilor prin intermediul unui teatru provocator, proaspăt, actual, accesibil.

actual, media, util

Asociația Culturală Marginal: 3’17” podcasturi între artă și știință

Lasă un comentariu

Asociația Culturală Marginal lansează proiectul 3’17” – o serie de podcasturi la intersecția dintre artă și știință – la Simultan Festival din Timișoara, între 3 și 6 octombrie, arată un comunicat.

            Activând în spațiul de intersecție dintre artă și știință, 3’17”, noul proiect Marginal, propune o discuție deschisă împreună cu publicul și specialiști în domeniu, despre ce înseamnă colaborare, transdisciplinaritate și și alte provocări ale problematicilor societale curente. Construit ca platformă colaborativă pentru creație audio și video, materializată într-o serie de 9 podcasturi de câte 3 minute și 17 secunde fiecare, abordând 3 teme specifice: (in)determinism tehnologic, artivism societal și relaționări mai-mult-decât-umane. Prima prezentare publică a acestor producții la intersecția dintre artă, știință și jurnalism va avea loc în cadrul Simultan Festival, între 3 și 6 octombrie, la Timișoara.

            Informația ajunge la public în moduri din ce în ce mai diversificate, oglindind modul în care diferitele domenii ale cunoașterii se suprapun și se intersectează în mediul cultural digital. Podcasturile au devenit în ultimii zece ani surse excelente de diseminare a unor concepte transdisciplinare, a unor filosofii și mentalități proaspete, aliniate cu problemele sociale, culturale și ecologice cu care ne confruntăm. Un studiu recent, realizat în România, în 2020, de BRAT, arată că doar 38% din români se declară ascultători de podcasturi. Conform aceluiași studiu, procentul ar putea crește la 44%, dacă acestea ar avea și o componentă video. În același timp, Spotify a publicat statistici conform cărora durata medie a unui cântec – de departe cel mai ascultat tip de conținut de pe platformă – este de 3 minute și 17 secunde. Provocarea lansată de Marginal către echipa formată din 13 artiști și 9 cercetători a fost să creeze podcasturi pe teme complexe, însoțite de lucrări de artă video și sonoră, într-un format la fel de condensat ca etalonul sugerat de Spotify, fără a compromite profunzimea discursului. În comunicarea din era digitală, proiectul 3’17” oferă o alternativă pentru atenția publicului, în pastile de informație de câte 3 minute și 17 secunde.

Sorin Badea, jurnalist de știință la Radio Guerilla, a intervievat artiști, cercetători și experți în tehnologie din întreaga lume pentru acest proiect, subliniind faptul că abordările colaborative și schimbul de bune practici sunt fundamental necesare în cercetările științifice și artistice din zilele noastre. Adeseori neînțelese, proiectele transdisciplinare reunesc reprezentanți ai unor discipline variate, colaborând pentru a crea noi metode de lucru prin combinarea aspectelor specifice din domeniile fiecareia. Proiectul 3’17” este așadar conceput ca un mod de a ilustra și testa limitele pentru ceea ce funcționează și, mai ales, ce nu funcționează în acest tip de colaborări.

Tema (in)determinismului tehnologic a fost tratată alături de Tom Chatfield (UK), Lev Manovich (SUA) și Alexandra Sofonea (RO), abordând subiecte din sfera științelor umaniste și a filosofiilor contemporane în raport cu tehnologia, ecologia și postumanismul.

Tema intersecției dintre activism și arte a fost privită prin prisma modului în care arta este un element disruptiv în cadrul convențiilor sociale și un motor al schimbării pozitive, prin proiecte înrădăcinate în cercetare științifică și tehnologică, studii de ecologie și etică mai-mult-decât-umană. Interlocutorii au fost Laura Welzenbach (AT), Annick Bureaud (FR) și Sonja Schachinger (AT).

Nu în ultimul rând, trei dintre podcasturi s-au aplecat asupra temei tehnologiilor concepute pentru o lume post-antropocentrică, concentrându-se asupra științei și inovației din perspective în care omul și necesitățile sale nu mai sunt singurul aspect prioritar, orientate între sustenabilitate pe termen lung. Partenerii de discuție au fost cercetătorii Yvonne Volkart (CH), Špela Petrič (SI) și Claudia Schnugg (AT).

În același timp, 9 artiști video (Charlotte Eifler (DE), Katsuki Nogami (JP/FR), Claudia Brăileanu (RO), Alex Halka (RO), Cristina Bodnărescu (RO), Pablo Mendez (ARG/FR), Vera Hector (FR), Nona Inescu (RO/DE) și Mara Oglakci (RO) au creat lucrări  care acompaniază interviurile, iar 3 artiști sonori (Simina Oprescu, Vlaicu Golcea, [ d s l x ]) au realizat compoziții de sound design – câte una pentru fiecare categorie tematică. Andrei Tudose (curator) și Sabina Suru (director artistic), membrii fondatori ai Asociației  Culturale Marginal, au pus în relație toate aceste componente și straturi, într-o mașinărie conceptuală mai vastă decât suma părților sale componente. Lucrările vor fi prezentate sub forma unei instalații interactive, creată de Alin Rotariu (artist vizual).

În urma showcase-ului din cadrul Simultan Festival, proiectul va fi prezentat la București în noiembrie la Institutul Francez, eveniment care va include și două mese rotunde cu artiști și cercetători internaționali. Mai multe informații despre proiectul 3’17” se găsesc pe site-ul Marginal.

actual, media, util

Perfecționismul: O mască a traumelor emoționale

Lasă un comentariu

Perfecționismul este adesea văzut în cultura modernă ca o calitate, arată un comunicat de presă de la Asociația Română de Hipnoză. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă. Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.

Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză,afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.

Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”

Cum se leagă trauma de perfecționism?

Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.

De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.

Semne că perfecționismul ascunde o traumă

Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.

Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.

Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.

Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.

Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.

Cum poate fi tratat perfecționismul?

Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.

Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.

Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.

Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.

“Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa, potrivit comunicatului emis de Asociația Română de Hipnoză.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni, explică Asociația Română de Hipnoză.