Arhive etichete: 2013

BVrenga, un exerciţiu din atelierul metode relaţionale

BVenga

Indiferenţa cu care treci prin
ziua asta ca o ghilotină mereu mă
face să-mi izbesc capul şi
(Anastasia Gavrilovici)

îmi plasez viaţa între umbră şi suflet
lăsând în urmă bucăţi din mine/ decăzut
(Florin Negru)

simt cum te îndepărtezi tot
mai departe şi alunec în noapte iar
aceste mâini reci se risipesc
(Lavinia Loredana Nechifor)

pentru ca tu să crezi că iubirea
e un lux chiar şi pentru mine
(Maria Gavrilovici)

cea care îşi împarte ziua
momentul unu momentul doi momentul trei, stop
mâinile tale rup din crucificare
(Mădălina Grosu)

rup din carnea putredă ca atunci când
viermii înghit cu poftă din scheletele morţilor
(Mara Diana Alexoaea)

culeg păsări moarte de pe parbrizele maşinilor
întoarce privirea din teneşii mei
lasă-mă să cad în liniştea gropilor comune
(Florina Huzoaica)

care s-au sinucis şi ele astă iarnă
ca să lase loc lucrurilor de piatră.
(Crina Cristache)

20130812-204006.jpg

Calendar de poezie: săptămânile 23/25

Săptămâna douăzeci şi trei

5 iunie
1898 – Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (d. 1936)
Verde que te quiero verde,
verde viento, verdes ramas.
El barco sobre la mar
y el caballo en la montaña.
Con la sombra en la cintura
ella sueña en su baranda,
verde carne, pelo verde,
con ojos de fría plata.
Verde que te quiero verde.
Bajo la luna gitana,
las cosas la están mirando
y ella no puede mirarlas.
(sursa)

1937 – Hélène Cixous, poetă şi gânditoare feministă franceză

6 iunie
1799 – Alexandr Puşkin, poet rus (d. 1837)

1891 – Masti Venkatesha Iyengar, poet şi dramaturg indian de limbă kannada (d. 1986)

7 iunie
1917 – Gwendolyn Brooks, poet american (d. 2000)

1943 – Nikki Giovanni, poetă americană
Citește în continuare Calendar de poezie: săptămânile 23/25

3, 2, 1 – jurizare pentru poemele Zilelelor de Poezie ,,Constantin Virgil Bănescu” Ediţia a IV

Zilele de Poezie ,,Constantin Virgil Bănescu” Ediţia a IV – a, 17-18 mai 2013 au intrat în linie dreaptă. Cum criteriul de bază pentru lectura juriului a rămas expresivitatea textelor, s-ar putea ca persoanele sensibile să se simtă nedreptăţite. Din fericire, acelaşi criteriu a fost folosit şi în anii trecuţi, astfel că, în ciuda câtorva excepţii, majoritatea participanţilor ştiau cărui fel de jurizare îşi supun creaţiile. Acum suntem chiar la faza de jurizare şi, în ce mă priveşte, lectura poemelor propuse pentru concurs arată aşa:

FIŞĂ DE JURIZARE razvan

NR. DOCUMENT

OBSERVAŢII

O, cum omul a devenit concret…

O variantă a confesiunii poetice care exerseaza instrumente plastice în construcţii pe care nu reuşeşte întotdeauna să le valorifice pe măsura originalităţii de care dă dovadă: “Ochii mi-erau lifturi de sticlă,/îmi cărau aer de pe unde găseau şi ele”. Pe de o parte, suprasimbolizează, pe de alta, încearcă să găsească formule memorabile: „soarele culegea oameni frumoşi/ din ochii mei”.

Cred că m-am îmbolnăvit de moarte
într-o zi
când m-am născut.” – Marin Sorescu

Mecanismul pus la punct de acest poet avanajează expresia une biografii polemice“lenea de primăvară se prelungeşte încet/ spre diafragmă. prin geamuri văd copaci cu dinţi/ îngălbeniţi”.

Sub pătură totul e un vis

Concurentul reuşeşte să reformuleze motive moderne (porumbeii sunt aşa de liberi încât/ se eliberează din zbor/ peste ghinioanele noastre), dar ceea ce distinge poezia sa este concizia cu efect expresiv: „în exterior/ totul era pe mut”

De atâtea griji

Mamei i-a mai rămas

doar un fir de păr alb

pe cămaşa tatei.

Citește în continuare 3, 2, 1 – jurizare pentru poemele Zilelelor de Poezie ,,Constantin Virgil Bănescu” Ediţia a IV

Atelierul de poezie relaţională> CUM S-A ÎNTÂMPLAT atelierul de poezie de la Timişoara din Studentfest

Între 12 şi 14 aprilie, la Librăria “Cartea de Nisip” din Timişoara s-au desfăşurat întâlnirile atelierului „chipuri ale poeziei azi- elemente de poetică relaţională”. Participanţii au fost studenţi din Bucureşti, Târgu Mureş şi Timişoara, dispuşi să profite de interesul pe care îl au pentru poezie în cadrul unor exerciţii care să le dezvolte deopotrivă atenţia şi capacitatea de a corecta propriile texte, dar şi pentru a le deschide alte perspective prin care ar reuşi să îşi gândească poezie din perspective noi faţă de cele cu care erau obişnuiţi. Concluzia evenimentului ar putea să fie poemul-circuit care a închis şi lectura publică din finalul atelierului:


Renga pe Bega: Reparaţi-vă, RGB vine

Cu ochii înfipţi în tavan
Ascult respiraţia clădirii crescând odată cu singurătatea
Cineva toarnă acuarele în ţevi (Sorin Despot)

Ţeava de deasupra capului meu e spartă
Nuanţe de verde-mi cad direct pe tâmplă (Bogdan)

Mă cutremură gândul că rugina ar fi verde
Şi mucegaiul va fi cu miros de carte (Mălina)

Singurătatea e o jucărie aruncată pe podea
Îţi înţeapă tălpile ca un cui ruginit (Andrei)

Să fie vreun instalator care pictează ceruri
Sau, poate, un pictor instalând lumina stelelor (Teo)

Ce se sparg pe tronsonul scării de bloc
Văd fluturi multicolori, m-am sedat, hai la „ad hoc” (Ramona)

Singur ca un rinichi după extirpare aştepţi
Să curgă la robinet puţină apă colorată (Radu)

Putem face lupte marţiale sau nişte poezie
Sau să murim, oricum, lumea rămâne aceeaşi (Carolina)

Camera cedează, sub presiune, oraşul sub îndoieli
Se trezeşte sub tirania red green blue (Sorin)


Înainte şi după
„Ce astept de la atelierul de poezie” şi „cum a fost până la urmă” au fost întrebările la care au răspuns participanţii la atelier în prima, respectiv, ultima întâlnire de la librăria timişoreană. Andrei Ene recunoscut înaintea atelierului: ” am venit ca sa-mi descopar slabiciunile si sa le elimin. Vreau să înţeleg şi ce nu fac bine când scriu”. Duminică, înaintea prezentării publice a poemelor din atelier tot el povestea: „Au fost interesante exercitiile. Mi-au starnit spontaneitatea”.
Marius Dimcea îşi dorea să iasă din atelier cu un concept mult mai bine definit asupra poeziei. „Ce facem pe mine mă ajută. De exemplu, nu ştiam că pot să scriu în cateva minute” arăta Marius după primele întâlniri.
Atelierul a fost o ocazie pentru Carolina Vozian să reînceapă să scrie poezie, lucru care îi lipsea de când s-a mutat la Bucureşti, lăsând la Chişinău atelierul iniţiat de Dumitru Crudu. La atelierul din Studentfestul timişorean, „a fost intens. Cu multe senzatii, multi oameni noi. Am fost multumita de unele chestii scrise. Cred ca poemul din ziar si poemul cu parcul mi-au iesit cel mai bine” spune participanta. Citește în continuare Atelierul de poezie relaţională> CUM S-A ÎNTÂMPLAT atelierul de poezie de la Timişoara din Studentfest