Peste o sută de galerii te așteaptă în NAG2024 în 11 orașe în program Programul de vizitare al NAG este cuprins între 4 și 6 octombrie Este a 18-a ediție a NAG în București și a 8-a la nivel național
NAG 2024, ce reunește în programul său din acest an unsprezece orașe și peste o sută de de galerii. Ai ocazia să vizitezi spații alternative, ateliere de artist, centre culturale și muzee. Întâlnirile sunt programate în București, Brașov, Cluj, Craiova, Deva, Iași, Reșița, Sibiu, Timișoara, Târgu Mureș și Valea Jiului ca să descoperi cele mai inedite spații dedicate culturii contemporane. Program oficial de vizitare al NAG ai între 4 și 6 octombrie, în intervalul orar 18:00-00:00. Mai exact găsești evenimente în link-ul de mai sus de la fiecare oraș pe ore, zile și domenii. Noaptea Albă a Galeriilor / NAG este cel mai longeviv eveniment dedicat comunității creative din România. Inițiat și organizat de Asociația Ephemair, NAG s-a extins la nivel național odată cu a zecea ediție din 2016 și în prezent este organizat în cadrul unei rețele naționale a organizatorilor locali NAG în mai multe orașe din România, explică organizatorii.
Leyah dă startul turneului național „Cinestezia”, opt concerte unice de cinematic pop, arată un comunicat.
București, 30 septembrie 2024: Pe 3 octombrie, Leyah începe turneul național „Cinestezia”, seria concertelor de cinematic pop, un gen muzical inovator pe care artista l-a adus pe scena din România. Primul spectacol va avea loc pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, orașul copilăriei artistei. Este un debut care marchează nu doar începutul unui tur artistic, ci și o reîntoarcere emoționantă acasă, în locul unde Leyah (Magdalena Diana Marica, pe numele său) și-a descoperit pasiunea pentru muzică, inspirată de tatăl ei, dirijorul Modest Cichirdan, arată organizatorii.
Turneul „Cinestezia” promite o experiență unică în peisajul muzical din România, prin fuziunea inovatoare dintre muzica clasică și muzica pop cinematografică. „E ca și când ai merge la un concert de muzică de film, modern, adaptat vremurilor noastre. Avem un cvartet de coarde, proiecții cinematice și un repertoriu care te trece prin toate stările, de la balade emoționante până la piese dinamice ce debordeaza de energie”, spune Leyah – artistă și compozitoare.
Pe tot parcursul turneului, Leyah va interpreta compozițiile sale originale, atât vocal, cât și la pian, fiind acompaniată de o echipă de șase muzicieni care adaugă profunzime spectacolului prin instrumente precum basul, tobele și coardele. „Cinestezia” marchează primul turneu din România care introduce stilul cinematic pop, un gen inovator ce îmbină muzica de film cu influențe pop. Nu sunt simple concerte, ci dialoguri între stiluri muzicale pentru toate generațiile, adresându-se atât publicului iubitor de muzică clasică, cât și celor atrași de sound-ul modern și curioșilor iubitori de inovație.
„Am început să cânt la pian la 5 ani, iar la 16 ani am debutat pe scena Filarmonicii din Craiova, sub bagheta tatălui meu. Craiova este locul unde muzica clasică mi-a intrat în suflet și m-am format ca artist, sub îndrumarea unor mentori de excepție. Acasă se asculta zilnic muzică clasică, iar vinerea mergeam la Filarmonică – momente care m-au format și mi-au dat curajul să explorez diferite stiluri de muzică, până să ajung la stilul cinematic pop, cel care-mi place cel mai mult, mă reprezintă și mă împlinește”, povestește Leyah.
Cu doar câteva zile înainte de acest moment special, Leyah promite publicului din Craiova și din toată țara o experiență memorabilă, unde tradiția și inovația se îmbină într-un format unic în România.
După Craiova, următoarele concerte ale turneului vor avea loc în:
4 octombrie – Râmnicu Vâlcea, Teatrul Anton Pann
10 octombrie – Piatra Neamț, Teatrul Tineretului
1 noiembrie – Brașov, Filarmonica Brașov
3 noiembrie – Ploiești, Teatrul Toma Caragiu
8 noiembrie – Pitești, Filarmonica Pitești
16 noiembrie – Galați, Teatrul de Operă și Operetă Nae Leonard
18 noiembrie – București, Teatrul Național, Sala Studio
Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.
Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte
Tu cum recunoşti poezia?
Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.
Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Citește în continuare Sezon de festivaluri de poezie prin România→
Peisajul poeziei contemporane româneşti este mai dinamic decât oricând. La mijlocul anilor ’90, când tocmai se formau cei pe care ne-am obişnuit să îi legăm de douămiism era foarte greu să asculţi poemele cuiva fără să ştii exact din ce zonă a poeziei vine. Iar harta poeziei era destul de clară în acel moment, cu vocile critice influente pentru actualitatea poetică a momentului (Al.Cistelecan, Ion Pop, Octavian Soviany, Marin Mincu, Dan C Mihăilescu, Ştefania Mincu). Citește în continuare Faţa publică a poeziei (B)→
