Tag: Dinu Flămând

http://www.poetic.ro/argumentative-essay-on-fast-food/

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuare

Premiile Mihai Eminescu Opera Omnia si Opera Prima (nominalizari)

Evenimentul organizat de poetul Gellu Dorian la Botosani este cea mai coerentă manifestare dedicată premierii poeziei româneşti. Ajuns la a 23-a ediţie, Premiul Mihai Eminescu Opera Omnia este unul dintre puţinele evenimente al căror juriu nu prea are cum să se înşele. Până acum, premianţi au fost în 1991 – Mihai Ursachi, 1992 – Gellu Naum, 1993 – Cezar Baltag, 1993 – Petre Stoica, 1995 – Ileana Mălăncioiu, 1996 – Ana Blandiana, 1997 – Ştefan Augustin Doinaş, 1998 – Mircea Ivănescu, 1999 – Cezar Ivănescu, 2000 – Constanţa Buzea, 2001 – Emil Brumaru, 2002 – Ilie Constantin, 2003 – Angela Marinescu, 2004 – Şerban Foarţă, 2005 – Gabriela Melinescu, 2006 – Adrian Popescu, 2007 – Mircea Dinescu, 2008 – Cristian Simionescu, 2009 – Dorin Tudoran, 2010 – Dinu Flămând, 2011 – Ion Mircea şi în 2012 – Nicolae Prelipceanu.
Şi acum, pe oricine ar alege dintre nominalizaţi, juriul, din care anul acesta fac parte Nicolae Manolescu, preşedinte, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ion Holban, va şti că atrage atenţia asupra unui poet român relevant pentru ultimele decenii. Continuare

Poezie din 2012 și tot atâtea sfârșituri ale lumii ei

Fără să ai nici măcar ideea cea mai

Vagă, te-ai trezit la capăt
Lucruri în care credeai te-au înlocuit

Fără să-ți dea de ales, fără să îți mai
Adreseze niciun reproș
Vorbele au căpătat sensul lor propriu

Nu l-au mai înapoiat celor ce le-au spus
Și-au făcut propria lume
Unde totul devine prezență

Fiecare suntem și mașinării bi-
ologice dar și inter-
Fețele estetice ale lumilor

I. Balul debutanților

ritual reînviat[1] , formule calde
Care ne învață din nou
Cum rostim cuvintele și cui aparțin

Minunile privirii[2] dintre doi oameni
Cât se poate de înrudiți
Planând unul deasupra, celălalt sub el[3]

Continuare

Sylvestre Clancier la Cafeneaua Critica in Club A

Dezbatere PEN Club România la Cafeneaua critică. Invitat special este poetul francez Sylvestre Clancier, preşedintele PEN Club Franţa. Potrivit unui comunicat, joi 7 iunie, Cafeneaua critică propune, în colaborare cu PEN Club România, o dezbatere despre Rolul poeţilor într-o lume de tensiuni şi contraste. Invitat special va fi poetul Sylvestre Clancier, preşedintele PEN Club Franţa*, iar din partea PEN Club România vor participa scriitorii Magda Cârneci, Constantin Abăluţă, Simona-Grazia Dima, Gabriela Adameşteanu, Ioana Ieronim, Grete Tartler, precum şi alţi membri ai organizaţiei.
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A şi Club Control. De la debutul „stagiunii” 2011-2012, Cafeneaua critică a revenit la Club A şi se desfăşoară joia seara.

Sylvestre Clancier (n. 19 iunie 1946 la Limoges, Franţa) a participat la sfîrşitul anilor ’60 şi pînă în 1976 la mişcările de avangardă TXT, Génération şi Textruction, influenţat fiind de suprarealism şi de grupul Marele Joc. Tatăl său este Gorges-Emanuel Clancier, unul dintre scriitorii francezi cei mai implicaţi social din ultima jumătate de secol. Sylvestre Clancier este, la rândul său, poet şi filozof, uneori şi pictor, el devine apoi editor (Clancier Guénaud/Erés). Revine la scris în 1990. Principalele sale volume de poezie: Enfrance, Ierbarul în flăcări, Prezentul compus, Animalul iubit, Pietrele memoriei, Poemele micului golf, Atît de departe de ocean, Sufletul alchimist, Scrierile începutului, O culoare în noapte, La lingua improbabile della memoria, Eternul efemer al chipurilor şi corpurilor, O grădină în care noaptea respiră, Cartea lui Isis, Genealogia peisajului, Promisiunea morţilor, Expansiunea domeniului bulei, Memoria improbabilă. Continuare