Arhive etichete: jurizare

actual, media, poeme, util

Bucharest Poetry Slam: cum am notat și ce am observat

Lasă un comentariu

Bucharest Poetry Slam: cum am notat și ce am observat, cum am jurizat și ce mi-a rămas, ce am extras și în ce fel îmi dau peste nas. Cei de la Poethree și Slam Poetry Transylvania m-au chemat să jurizez selecția lor din București. A fost așa de captivant că nici nu ne-am prins nici eu nici colegii de judecăți (Lorena Enache, Om Necunoscut, Răzvan Omotă și Cosmin Perța) când ni s-au dus comentariile pe arătură, sau nu ni s-au dus dar așa s-au resimțit. Noroc mare cu comentariile de pe Instagram care ne trag de mânecă.

Am fost mereu stresat de jurizarea poeziei. Poate de-asta am tot evitat în ultimii ani juriile de concursuri. De data asta regula prin care nota cea mai mare și cea mai mică de la jurați se exclud din calcularea mediei fiecărui participant m-a lăsat să mai respir un pic. Dar nu mult, pentru că tot rămâne undeva impresia că poate se putea judeca mai atent. Și ca să-mi răspund la senzația asta mi-am pus observații în telefon de la fiecare moment pe care l-am jurizat. Și am lăsat pentru fiecare punctajul pe care l-am văzut eu.

Andrei Arpinte povestești și explici cu o dinamică a textului orientată spre metafore. Acolo se întâmplă supralicitarea unor motive pe care le faci prea puțin ale tale. 6,8

Oana Angelo folosești scena și reușești să îmi arăți că faci ce te interesează și faci loc pentru atenția publicului. Cu punct în plus pentru felul în care ai construit finalul. 8,8

Adela Silvan e foarte retoric, puncte în plus pentru teme, dar graba cu care îți spui textul te derutează ca și aluvionarea temelor. 6,5

Thea Lungu Ne-a arăți ritm, și doar faptul că te depășește propria forță te trage înapoi 7.8

Ana Florentina Popa te trădează rimele și scapă controlul direcției apre care mergi cu poemul 5.6

Alexia Băileșteanu faci o super treabă cu perspectiva și ai dexteritatea de a face senzație din povestire. 8.8
Cristian Petre te-ar ajuta poate să decupezi secvențele puternice. Te dezavantajează exagerările retorice chiar dacă le moderezi autoironic. 5,6

Daniela Bejinariu ne-ai prins cu pauzele de efect și funcționează modul în care îți negociezi intensitățile. 8,9

Laurențiu Big up pentru cum livrezi, sunt curios unde duci flow-ul tău și cum reușești să aduci lucruri personale. Faci să pară ușor punctarea socială, doar pe tine te văd mai puțin. 7,6

Viku Zenescu faci toate nebuniile livrării. Și te bați într-un mod wow cu flowul. Dar mă lași fără final. 8.3

Ana Zett super swift controlul tău pe text în livrare. Poate ce nu mă prind mereu cum îți faci trecerile de intensitate. 8,5

Elisa Beta îți iese intro-ul dar de la un punct nu mai lași timp să te urmărim. Și textul tău are mizele lui. 6.5

Bădoi Bianca Nu reușesc să prind momentul în care textul tău devine mecanic. Îmi lipsește o diferență între început și final 5.2

Victor Drăgici, în ciuda faptului că vii cu o prezență teatrală de invidiat, textul pare să rămână în urma inflexiunilor tale. Felul în care variezi intensitatea e de invidiat. Și tematica la obiect. Dar nu apare deloc persoana care spune toate astea. 8.2

Maria Elena Szabo, reușești să îți ajuți textul cu pauze dar pe parcurs te stingi în livrare. Și finalul e cumva lăsat cum cade. 7.7

Daniel Popa, ești complet în control cu ce faci, m-ai făcut să intru în textul tău. Foarte atentă dozarea cu care lucrezi și îmi schimbi stările pe parcusul poemului. Super final! 9.9

Silvia Bărtușică, creezi efect cu livrarea dar nu îți nuanțezi textul încât să îi scoți în evidență mizele 5.1

Marius, faci un vârtej cu ce spui. Uneori gesturile și poemul intră în contratimp fără să faci din asta un efect. E puternic textul tău din detalii și jocuri de ritm. Dar retorismul îmi deturnează priza la momentul tău bine construit. 8.8

Matei Cătălina, vii cu super implicarea atenției și livrezi la punct ce ai de zis. Ai făcut poemul tău chiar momentul potrivit concursului. 9.7

Cătălin Cristian Petre te pune în scena lui, dar jocul textului nu mă convinge că te privește. Ești foarte hotărât dar parcă nu vii în ziua ta. 7,1

Viku Zenescu revii cu text care trece dincolo de livrare. Variezi în mod fericit ritmul livrării. Nu îmi iese modul în care implici reacția la trecerile dintre scene. 9.4

Diana Stana îți construiește așteptare și reușește să parcurgă drumul de la general la personal. Nu prinzi mereu raportul dintre ce zici și ce faci. Pentru mine, poemul tău păstrează una dintre imaginile cele mai puternice din seară cu ”coroana de spini și tocurile de sticlă”. 9.3

Repet sunt doar punctajele mele, lor li s-au adăugat notele colegilor mei de juriu de duminică. Pentru fiecare concurent au fost excluse de la calcul nota cea mai mare și cea mai mică, media fiecăruia fiind calculată din punctajele rămase astfel. Cine sunt câștigătorii etapei București pentru slam îi las pe organizatori să anunțe.

În plin flux m-a copleșit amintirea momentului din 2012 când încercam prima formă de slam la București.

Am văzut un comentariu care amenda atitudinea juriului. Că nu toate comentariile au fost supportive, că nu poți să reproșezi emoțiile, că de ce jurații cunoșteau din concurenți (și nu au stat într-o bulă în ultimii 15 ani ca să nu se contamineze, probabil) că nu poți una și alta. Ca om care cred că știa șapte sau opt dintre concurenți sunt principalul vinovat. Și înțeleg suspiciunile. Până la urmă ce o să se întâmple cu rezultatele de la Bucharest Slam o să arate cine are poziționarea eronată în poveste. Nu am nicio îndoială. În același timp cred că e nevoie de reacții din astea chiar și atunci când nu suntem de acord cu ele. În fond e cel mai bun mod prin care poți să te gândești ce să faci mai bine în situații de genul acesta. Regretul e pentru faptul că a rămas loc să se simtă chiar și o singură persoană rău în context. Îmi pare rău. Sunt sigur că o să fac din nou. Doar că o să mă gândesc mai bine în proces. Mulțumesc chiar și pentru nemulțumiri. Dar și pentru atmosfera și dinamica wow pe care le-au asigurat și cei care au condus discuțiile și fiecare dintre cei care au urcat pe scenă în concurs, și cei care au venit să își susțină pasionat favoriții. kudos!

util

Din fişa de punctare pentru Finala Festivalului “Gellu Naum” 2012 (secţiunea liceu)

2 comentarii
6,5 – autor 1 – Decupează, enumeră şi montează văzându-şi demersul poetic sabotat de un oarecare dezechilibru între segmentele concise şi dezvoltările de imagini:”fiecare va zice cuvinte grele despre dezmierdări despre săruturi/
explozive şi că-ţi număr genele că-ţi sfâşii buzele/ cu colţi de lupoaică jună că mp3-ul e luat cu japca şi/ chitara e împrumutată şi vocea are vocalele şi consoanele/ lui billy the kid//”. Alteori stilul îi încurcă instrumentele expresive: „după pauza asta aproape eternă/ te întreb de unde vii”.
7 – autor 2 – Scrie o poezie a notaţiei delicate. Alternând senzaţii şi elemente concrete (de obicei luate din zona minoră) îşi calibrează discursul spre o relatare lirică a propriei existenţe. Lucrurile se blochează atunci când uşurinţa cu care formulează (alţii i-ar spune talent) îl fac pe autor să uite că epitetele nu ţin loc de expresivitate: „Abia m-am trezit şi am o dispoziţie extraordinară/ Dispoziţia e un lucru atât de fragil/ Iar atingerea gândacului plin de săpun/ E mult mai catifelată  decât crezi/ Când încă nu te-ai spălat”.
8 – autor 4 – Ştie cum să nu alunece înspre poetizările facile şi are o privire foarte atentă pentru gesturi şi detalii cotidiene: „O oră întreagă de repetiţii./ Fără pauză./ În jur de 1000 de piruete./ Plus un băţ primit pe cocoaşă./ A da!/ Şi ţipetele gen:/ “Genunchii mai sus.”/ “Zâmbeşte la partener.”//.
6 – autor 5- are o uşurinţă deosebită atunci când este vorba să treacă de la obiecte la acţiuni, de la static la mişcare şi acest lucru slăbeşte unele versuri. Poezia aceasta pierde forţa din cauza sintagmelor cu caracter general care îşi dublează sensul: „în mine mă culc mereu când sunt singură/ de obicei în weekend-oamenii pleacă/ alunec uşor pe pat ca să-mi ţin echilibrul”. Îi reuşesc, însă, foarte bine constatările cu caracter general pentru care caută epitete inedite:”vara face oamenii vulnerabili”.
6 autor 6- O poezie care mizează pe atmosferă, scrâşnită de multe ori de mărci ale patetismului:”tapet de catifea mov ai buze reci de marmură” sau „n-au niciodată  happy-end finiş deprimant coadă de peşte”. Alăturările fără cuvinte de legătură sunt metoda preferată de dinamizare, uneori versurile capătă energie, alteori, însă, efectul este contrar:”mă întrebi de personaj în film fericirea e palpabilă/ e închiriată pentru 2 ore/ filmul rulează/ ca un vis haotic”.
6,5 autor 7 – Are o foarte bună frazare, versurile se succed logic şi clar. Nu alunecă pe lângă ceea ce are de spus decât arareori. I se întâmplă chiar să aibă poeme în care fiecare vers începe cu acelaşi număr de silabe: „fiecare loc pe unde ai trecut”, „te-aş fi aşteptat în fiecare zi” şi „fiecare dimineaţă e un chin.” (primele două au cezura după 5 silabe) dar nu sunt alte elemente care să sugereze că ar folosi conştient acest instrument.
7,6 autor 8 – Este un exemplu paradoxal de text poetic. Pe de o parte reuşeşte să abordeze teme şi motive proaspete „lumea îţi spune/ eşti o stranieră eşti făcută în spania”, pe de alta îşi lasă versurile să eşueze în jocuri de sunet neduse până la capăt:”te dădeai pe gheaţă aveai buze negre prin faţa ochilor/ treceau ca turbaţii bărbaţii cu numele maya”.
9,6 – autor 9 – Primul lucru care te izbeşte aici este felul în care joacă forţa de la un capăt la celălalt în sintagmele folosite:”stă carnea amestecată cu ploaia. un balet”, „pata oarbă”. Un punct forte al poemelor din această serie este concepţia bine conturată cu privire la construcţia textului.
9,5 – autor 10 – Este concentrat asupra dezvoltarilor tactile, trecând lent de la elemente diafane la contururi brutale: „ceva ca un lift de carne acoperit cu fier forjat” sau „în timpul acesta copiii/ îsi împachetau inimile lor micute în celofan galben/ ca înainte de craciun/”. Speciala este si capacitatea de a doza efectele de la un capat la celalalt al poemului.
7,5 – autor 12 – Ceea ce individualizeaza aceasta poezie este o predilectie pentru elemente banale, pe care vocea poetica încearca sa le dinamizeze. Uneori, aceasta încercare nu reuseste, depasind posibilitatile de expresie folosite: „Sclipirea din ochii ei safirii te hipnotizează”. Alteori poemul se încheaga:”tavanul stă să cadă/ în duşumea vizuină de serpi”. Probabil ca poemele acestea ar fi câstigate dupa o delimitare mai clara a elementelor din care li se constituie fluxul poetic.
8 – autor 13 – Îşi subminează desfăşurarea imaginilor prin ironie, fără să renunţe la forţa poetică a unor formulări grele: „dulapurile se desfaceau toate în acelasi timp/ ca niste paturi instant” sau, mai clar, „trebuie sa existe o fericire mica pentru barmani/ pentru femeia de serviciu/ si vamesii din port” . Când frazele sunt lasate în legea lor, poemul se înneacă într-un fel de patetism soft:”am putea trece soarele dintr-un cerc în altul/ cum trece muzica prin boxe si intra în noi/ cum intra/ trenurile de noapte în elvetia”.
6 autor 14- imprumuta versuri si chiar fragmente intregi din NIORD ( Iisus Vine) si înca si mai mult din Kazi Ploae (Manual de Aquabonita, Din adancuri) să spunem că le remixează dar cam atât pentru că rezultatul final lasă impresia de texte neduse până la capăt. Este un risc pe care şi-l ia poezia vorbită atunci când e trecuta pe hârtie şi pierde din energia iniţială. Dar e de lucrat în direcţia asta:”Sunt pierdut de baby-sitter în raionul cu percepţii. Copil sărac încălzit de lipsuri, dereglat” (unde rescrie ceva luat cu copy-paste din kazi ploae) http://www.lyrics85.com/KAZI-PLOAE-KAZI-PLOAE–BONUS-TRACK-GORGONE-(PROD-PHOSSILAH)-2007-LYRICS/460646/
9 – autor 15 – Jonglează foarte atent cu fragmente de imagine şi text reuşind să transforme elemente „reci” în versuri expresive:”un district plin de dubstep-ul/ care ne curge din gură./ o plajă pe care viaţa eşuează/ sub formă de balene.//”

Adaug aici şi notele pe marginea jurizării la secţiunea liceu din secţiunea finală a Festivalului „Gellu Naum” 2012. M-am bucurat să pot să citesc poeme atât de bine conturate, dar ştiu că deja, ei au trecut prin etapele anterioare ale concursului. Ordinea autorilor este cea pe care am primit-o neavând nicio legătură cu punctajele sau clasamentul final. Mi-a displăcut profund faptul că a trebuit să aleg între textele lor şi să punctez reuşite ca şi depunctarea stângăciilor.

În realitate, este foarte posibil ca unii dintre cei care reuşesc să controleze cel mai bine instrumentele din poemele lor să şi renunţe la un moment dat la poezie. Şi asta pentru că distanţa dintre realitate şi poemele pe care le scriu este din ce în ce mai mică şi ei chiar pot să exprime acest lucru. În acelaşi timp, sunt conştient că o parte dintre cei cărora le mai scapă din mână versurile pe care le trimit la concurs ar putea să îşi concentreze energia şi să fie autorii care ne vor ului imediat ce vor publica volumele personale sau vor debuta în reviste.

Ca de obicei, oricine nu este de acord sau consideră că mi-au scăpat lucruri importante din poetica sa este rugat să scuze spaţiul atât de mic pe care îl acord prezentărilor. Dar, oricine este binevenit să mă corecteze comentând mai jos.

autor 1 – Decupează, enumeră şi montează văzându-şi demersul poetic sabotat de un oarecare dezechilibru între segmentele concise şi dezvoltările de imagini:”fiecare va zice cuvinte grele despre dezmierdări despre săruturi/ explozive şi că-ţi număr genele că-ţi sfâşii buzele/ cu colţi de lupoaică jună că mp3-ul e luat cu japca şi/ chitara e împrumutată şi vocea are vocalele şi consoanele/ lui billy the kid//”. Alteori stilul îi încurcă instrumentele expresive: „după pauza asta aproape eternă/ te întreb de unde vii”.

autor 2 – Scrie o poezie a notaţiei delicate. Alternând senzaţii şi elemente concrete (de obicei luate din zona minoră) îşi calibrează discursul spre o relatare lirică a propriei existenţe. Lucrurile se blochează atunci când uşurinţa cu care formulează (alţii i-ar spune talent) îl fac pe autor să uite că epitetele nu ţin loc de expresivitate: „Abia m-am trezit şi am o dispoziţie extraordinară/ Dispoziţia e un lucru atât de fragil/ Iar atingerea gândacului plin de săpun/ E mult mai catifelată  decât crezi/ Când încă nu te-ai spălat”.

autor 4 – Ştie cum să nu alunece înspre poetizările facile şi are o privire foarte atentă pentru gesturi şi detalii cotidiene: „O oră întreagă de repetiţii./ Fără pauză./ În jur de 1000 de piruete./ Plus un băţ primit pe cocoaşă./ A da!/ Şi ţipetele gen:/ “Genunchii mai sus.”/ “Zâmbeşte la partener.”//. Citește în continuare Din fişa de punctare pentru Finala Festivalului “Gellu Naum” 2012 (secţiunea liceu) →

util

Din fişa de punctare pentru Finala Festivalului "Gellu Naum" 2012

Lasă un comentariu

Am primit textele nominalizate in finala festivalului Gellu Naum – 98 de pagini de poezie… 23 de autori tineri (16 liceu si 7 gimnaziu) nicio poezie de trecut cu vederea. Pentru secţiunea dedicată elevilor la gimnaziu am notat aşa:

autor 1– Are o dexteritate iesita din comun in construirea unor scene din care scoate elemente cu sens pentru poem. Evita destul de atent formularile cliseizate şi, chiar şi atunci când avem de-a face cu simboluri comune, reuşeşte să găsească o abordare inedită: „Pe cer,/ O lumină aprinsă/ care pare o stea/ ce se îndreaptă spre
mine.//”

autor 3 – Compune naraţiuni dintr-un spaţiu cu sens liric. Parcurge un drum destul de necesar între o zonă conceptuală şi una plastică a imaginilor şi a elementelor cu care lucrează, dar distanţa dintre acestea nu reuşeşte să o anuleze decât foarte rar: „insectele sunt triste ca nişte beţe de chibrit.” Uneori îi scapă complet de  sub control expresia la care face apel: „Sentimentul acela era de nestăpânit” şi eşuează în incert. Citește în continuare Din fişa de punctare pentru Finala Festivalului "Gellu Naum" 2012 →