Tag: Sibiu

Faţa publică a poeziei

2005-2015 Mişcări în front

Degeaba fugiţi, degeaba vă ascundeţi, poezia e aici şi îşi face treaba. Ceva mai greu de stabilit este însă care ar fi această treabă şi cum o scoate la capăt (aşadar instrumentele pe care le foloseşte azi). Acum 10 ani, un candidat la preşedinţie care tocmai pierduse alegerile vorbea despre două Românii complet diferite una de cealaltă. În poezia contemporană vorbim despre mult mai multe poetici concurente. Aparent, orice poet alegi te potcoveşti cu o viziune personală. În realitate lucrurile stau ceva mai concentrat. Continuare

Ce poate face din poezie un festival de profil când se întâmplă la Sibiu

Anul trecut am răsfoit antologia care a fost rezultatul Festivalului Internaţional de poezie de la Sibiu şi m-am bucurat că, în sfârşit, un eveniment românesc reuşeşte să lase în urmă ceva concret legat de întâlnirile poeţilor pe care îi adună. Sibienii revin şi în acest an în postura de gazde pentru cea mai consistentă selecţie de poeţi străini pe care i-am văzut vreo dată în România. Timp de trei zile, poezia petrece la Sibiu în cinci evenimente la care mă bucur că pot să asist.

Dacă poeţii străini sunt ceva ce rar întâlneşti la festivalurile de la noi, lista invitaţilor autohtoni raspund la întrebări legate de mersul poeziei româneşti ieri, azi şi mâine, autori ca Mircea Cărtărescu sau Dumitru Crudu stând bine alături de Marius Chivu sau Ioana Nicolae şi Ionel Ciupureanu dar şi cu detaşamentul Zonei Noi cu poeţi care abia au început să publice primele volume, dar deja au stiluri uşor de recunoscut. Eu mă pregătesc pentru povestea de sâmbătă dimineaţă cu o selecţie din Sexul Brâncuşi, punerea în scenă a poeziei cu care o să închei luna septembrie.

Dintre toate lucrurile care se pot întâmpla cu poezia, selecţia şi programarea lecturilor la Sibiu ridică foarte sus standardul evenimentelor de gen de la noi. În afara poeţilor pe care îi puteţi regăsi mai jos, Festivalul se bucură şi de prezenţa lui Bas Kawakman, directorul Poetry International Foundation din Rotterdam, organizaţia din spatele celei mai cuprinzătoare manifestări de profil din spaţiul european.

L.E. Nu stiu cum dar nu am scris mai sus de afisul Anei Toma. Grafica ei a sarit mereu in ochi fie ca e vorba despre design de carte, fie ca vorbim despre afise. De data aceasta… pare sa fi mers si mai departe. Culoarea verde de pe manerele farelor de calcat cu talpile desfasurate in pagini se regaseste in numele tarilor din care vin poetii invitati la Sibiu. Si exact asta astept de cate ori merg la un festival unde autori de poezie din mai multe tari promit lecturi relevante din poezia de azi. Am trait asta si la Ars Poetica in Bratislava si in Berlinm, cand Lirikline aniversa un deceniu de activitate… Poezia buna ramane legata de tara pe care o reprezinta dar isi desface fatetele atat de departe de presiunile si prejudecatile uniformizante si (inter)nationale ca ai senzatia ca esti nu doar in locul ci si in momentul potrivit.

Pe larg:

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE POEZIE DE LA SIBIU
Ediția a III-a, 19-21 septembrie 2014festivalul international de poezie de la sibiu

Vineri, 19 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 18
Deschiderea Festivalului

Florin Iaru
Stanka Hrastelj (Slovenia)
Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova)
Ionel Ciupureanu
Kateryna Babkina (Ucraina)
Marius Chivu
David Baker (SUA)

Sâmbătă, 20 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 11

Arturo Sánchez (Spania)
Rita Malhotra (India)
Răzvan Țupa
Matei Hutopila
Paul Jeute (Germania)
Tara Skurtu (SUA)
Dumitru Crudu (Republica Moldova)

Sâmbătă, 20 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 18

Vasilis Amanatidis (Grecia)
Ioana Nicolaie
Page Starzinger (SUA)
Amir Or (Israel)
Ruxandra Cesereanu
Gökcenur C. (Turcia)
Mircea Cărtărescu

Duminică, 21 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 11

Zona nouă. Prezentarea grupului & lecturi:
Vlad Pojoga
Cătălina Stanislav
Daniel Coman
Krista Szöcs
Sînziana Șipoș
Andrei Șerban

Duminică, 21 septembrie, Welt Kultur, ora 20

Beat Bukowski. Spectacol pe texte de Charles Bukowski susținut de Claudiu Fălămaș

Închiderea Festivalului

În spatele scandalurilor culturale (problemele reale şi protestele formale)

An de an, fiecare sesiune de finanţare a proiectelor şi publicaţiilor culturale, Administraţia Fondului Cultural are de răspuns unei serii de contestaţii şi acuzaţii. Institutie publica subordonata Ministerului Culturii, AFCN „oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale”. Criteriile de acordare a finanţărilor sunt destul de clare, atât pentru publicaţii, cât şi pentru proiecte. Cu toate acestea, oricâte jurii s-au succedat, nu a fost secţiune a concursurilor care să nu fie privită cu neîncredere de aplicanţi. Din start, merită spus că tipul de argumentaţie folosit de cei care protestează expune, în mod relevant, câmpul de aşteptări al celui care propune un proiect cultural pentru finanţare în România de azi.

Discursul cultural autoritarist

Mi-am permis să numesc astfel poziţia pe care o exprimă o scrisoare de grup semnată de persoane din jurul scriitorului Nicolae Breban, cărora li s-au adăugat şi alte semnături, în principiu legate de proiectele respinse de AFCN. După Acad. Nicolae Breban şi Acad. Dumitru Radu Popescu, lista continuă cu Mihai Popa, director, Editura Academiei Române, Ioan Cristescu, președinte al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Cassian Maria Spiridon, președinte al ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor), Aura Christi, ale cărei calităţi de scriitor și editor sunt de nedezlipit de revista, fundaţia şi editura primului semnatar al scrisorii, Cosmin Perța, director, Editura Tracus Arte, unde fondator este al patrulea semnatar al scrisorii, Magda Ursache, scriitor şi Iolanda Povară, Alexandra Ciutacu, Doina Argeșeanu, Liliana Ionescu, redactor, redactor-șef adjunct, redactor-șef adjunct, respectiv, șef serviciu economic la Editura Academiei, condusă, aşadar de al treilea semnatar al scrisorii. Nu aş fi început prezentarea acestei poziţii cu o enumerare de nume dacă, numele nu ar fi miza principală a protestului publicat pe site-ul revistei Contemporanul. Potrivit scrisorii, „gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN” sunt legate de nedreptăţireamarilor edituri și publicații naționale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, Timpul, Contemporanul, Convorbiri literare” (adică instituţiile la care lucrează vreo 10 dintre cei 12 semnatari ai scrisorii). Ca prin minune, această nedreptate este reclamată de semnatari după ce au aflat că nu au primit bani şi nu înaintea concursului, când a fost „stipulată următoarea condiție impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, și anume: Nu sunt admise pentru finanțare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Ca să ne întoarcem la atenţia acordată numelor de semnatarii de la Contemporanul, nedreptăţiţii sunt academicieni sau „personalităţi ale culturii române” dar şi „proiecte de anvergură europeană şi naţională”. Nemulţumirea esenţială privind componenţa Consiliului AFCN potrivit acestui stil de contestare priveşte absenţamarilor nume ale culturii române vii”, un criteriu cuantificabil, probabil tot pe baza unei liste. Pentru a încheia productiv, toată treaba este expediată Academiei Române, domnul acad. Ionel Valentin Vlad, domnului Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, domnului Victor Ponta – Prim-ministru al României, domnului Valeriu Zgonea – Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnului Georgică Severin, Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României, domnului Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor, domnului director AFCN, Leonard Artur Horvath. Continuare

Atelier relational Targoviste 2012 si poeme ale premiantilor de la Zilele de Poezie Constantin Virgil Banescu

In cadrul Zilelor de Poezie “Constantin Virgil Banescu” am avut ocazi a unui Exercițiu relațional pornind de la poemul “Cantec pentru Estera (16)” de Constantin Virgil Bănescu. Desigur ca, asezand aici o parte dintre discutii si textele elaborate la Targoviste va invit sa continuati discutia ca si prelucrarea textului pentru a obtine variante personale.

A. Impărțirile poemului

Participanții au propus propriile opțiuni de lectură asupra poemului. 

1. Vlad
– Prezentarea situatiei pana la “androgin fara de ea”
– Conflictul până la prima sintagmă “trupul de iudeu”
– Asumarea situatiei

2. Diana Căpraru, Nicoleta Petrariu
– exterior
– Interior
Continuare