Tag: Târgul Naţional al Cărţii de Poezie

british museum research papers

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuare

Faţa publică a poeziei

2005-2015 Mişcări în front

Degeaba fugiţi, degeaba vă ascundeţi, poezia e aici şi îşi face treaba. Ceva mai greu de stabilit este însă care ar fi această treabă şi cum o scoate la capăt (aşadar instrumentele pe care le foloseşte azi). Acum 10 ani, un candidat la preşedinţie care tocmai pierduse alegerile vorbea despre două Românii complet diferite una de cealaltă. În poezia contemporană vorbim despre mult mai multe poetici concurente. Aparent, orice poet alegi te potcoveşti cu o viziune personală. În realitate lucrurile stau ceva mai concentrat. Continuare

Problemă pentru acasă oferită de Târgul Naţional al Cărţii de Poezie şi o rezolvare posibilă

Ceva ce trebuie văzut. In acest an, Târgul Naţional al Cărţii de Poezie merită felicitat. Din cele 10 cărţi prezentate în seara dedicată celor mai bune cărţi de poezie, numai trei dintre ele păcălesc criteriul pe care se jură organizatorii că l-au folosit (“Au fost luate în calcul topurile şi bilanţurile publicate în revistele Cultura, Observator Cultural, România literară”).

Titlurile alese de organizatori pentru gala de vineri, 16 mai 2014, ora 18.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, în cadrul celei de-a V-a ediţii a TNCP/Târgul Naţional al Cărţii de Poezie sunt:

Ştefan Baghiu, Spre Sud, la Lăceni, Editura Cartea Românească

Bogdan Coşa, O formă de adăpost primară, Editura Cartea Românească

Claudiu Komartin, Cobalt, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița

Angela Marcovici, Intimitate, Editura Charmides, Bistrița

Viorel Mureşan, Salonul de toamnă, Editura Tracus Arte

Ioana NicolaeAutoimun, Editura Cartea Românească

Ioan Es. Pop, 1983.Marş.2013.Xanax, Editura Charmides

Dan SociuVino cu mine ştiu exact unde mergem, Editura Tracus Arte

Eugen Suciu, Ţeasta, Editura Tracus Arte

Krista Szöcs, Cu genunchii la gură, Editura Charmides

Nu o să spun care sunt cele trei titluri pompate în topul tncp, şi pt ca poeţii respectivi n-ar trebui să aibă mare vină. Şi nici organizatorii… pt că 7 cărţi alese pe merit din 10 este totuşi un procentaj care promite.

În schimb merită spus care sunt volumele nedreptăţite. Cei interesaţi pot să controleze şi vor constata că, în topurile şi bilanţurile invocate de tncp-işti, mult mai des pomenite decât unele titluri nominalizate sunt „Bonobo sau cucerirea spaţiului” de  Stefan Manasia, „American Experience” de Dósa Andrei şi „Rezervația de îngeri”de Brumaru Emil. Aşa înţelegem de ce se feresc promotorii de topuri şi premii româneşti ca de tămâie să facă publice criteriile după care judecă. Personal, încă nu îmi revin din surpriza plăcută a raportului 7 cărţi meritoase la 3 introduse pe sub mână (unul dintre titlurile nominalizate nu prea se găseşte chiar deloc în topurile invocate drept ghid de “sinteza în care au fost cuprinşi critici şi comentatori literari” şi nici între “premiile acordate la Gala Tinerilor Scriitori, Gala Radio România Cultural şi Gala revistei Observator cultural” chemate şi ele drept scuză pentru praful aruncat în ochi).

Partea bună, atunci când se întâmplă aşa, este că orice nemulţumit de serviciu poate să spere că data viitoare ar putea să îşi găsească volumul pe cele trei locuri de pompare dincolo de merit. Desigur, toată lumea merită încurajată, dar nu ştiu dacă minţitul poate să fie confundat cu încurajarea. Şi până la urmă, ce carte nu are măcar un merit…

Să ne prefacem că totul este în regulă, aşadar… Dacă tot faci o gală, de ce să nu inviţi şi galezi?!

Pentru că tot veni vorba… ce ţi-e şi cu etimologia asta:

L’origine de ce mot ne semble pas bien établie et répond à l’italien, au portugais gala où il signifie « magnificence, faste, réjouissance », mais l’ancien français avait gale et galer (« se réjouir, dépenser » dont « régaler » est un composé) et gala est peut-être une réimportation d’un mot originellement français, ou une création (si c’est le cas, assez unique avec sa terminaison en a) pour éviter l’homophonie avec « gale » (du latin galla, excroissance), la maladie de peau.
De gala / gale dérivent galon : « passementerie de luxe, ornement de parade », galant signifiant autrefois « bien habillé ».
Quant à gale, l’étymologie est sans doute germanique et à rapprocher de geil (aujourd’hui « libidineux » en haut-allemand mais encore « gai, réjoui » en Autriche et en vieil allemand geilt (« faste, réjouissance »). Le sens fondamental de ce mot est « plaisir, joie » et « fête ».

Cum am criticat eu aiurea in tramvai Targul National al Cartii de Poezie, sunteti invitati sa spuneti aici cum si ce credeti

Anul acesta, Targul National al Cartii de Poezie a aglomerat lecturi şi mai ales poeţi în evenimente cărora li se poate reproşa lipsa unei logici explicite. Cu excepţia întâlnirilor de la sediul Uniunii Scriitorilor dedicate Celor mai bune cărţi de poezie din anul 2011 sau poezie de 10 si Duelului Parodistilor, nicio altă lectură din cadrul festivalului nu a avut titlu sau temă cu care sa te poti orienta. O dezvoltare salutara a evenimentului o reprezinta inregistrarile online lasate de Victor Potra pentru cateva dintre momentele Târgului.

De altfel aceste înregistrări sunt un argument serios pentru a dovedi că eu am vorbit aiurea atunci când îmi începeam acest text cu un reproş. Niciuna dintre serile cu titlu şi program evident nu a strâns mai mult de 50 de vizionări până duminică 20 mai, la o zi după încheierea Târgului.

Scriind acest text, m-am bucurat să descopar că organizatorii mi-au facut cinstea sa ma programeze în cea mai urmărită seară a festivalului. În afara sălii arhipline din La Scena, am descoperit că înregistrarea postatată joi de Victor Potra online a trecut de 200 de vizionări destul de repede. Cum am mai postat-o pe blog, nu o sa repet. Cine vrea poate sa o gaseasca aici.

Din punctul de vedere al vizionărilor, un oarecare interes văd că a trezit şi lectura de deschidere a Târgului, în 16 aprilie. Lectura la care au fost invitaţi Dumitru Bădiţa, Dan Mircea Cipariu, Bogdan Coşa, Teodor Dună, Cosmin Perţa, Andra Rotaru, Violeta Savu, Pavel Şuşară şi Radu Vancu. adunase la ora scrierii acestei postări 129 de accesări. Întâlnirea din Rotonda MNLR a fost moderată de Ioan Cristescu.

Cum, imi închipui că este greu să fie identificaţi toţi participanţii la evenimentele Târgului Naţional al Cărţii de Poezie 2012, adaug aici mai multe dintre evenimentele filmate de Victor Potra şi vă invit să comentaţi cum vi se par acestea, care v-au atras atenţia şi în ce fel.

-TNCP 2012 19 mai de la Biblioteca Metropolitana, partea 1 a lecturii cu Andra Rotaru si Ruxandra Anton văzută până la ora scrierii acestei poveşti de 53 de internauţi (15:43 min).

-TNCP 2012 19 mai, Biblioteca Metropolitana, partea a 2 a strans 30 vizionari (40:12 min) cu Ciprian Măceşaru, Eliza Macadan, Marieta Radoi Mihaita, Nicoleta Popa, Ioan Mateut, Leonard Ancuţa prezentaţi de Andra Rotaru şi Violeta Savu
Continuare