Tocmai a fost dat publicitatii Barometrul de Consum Cultural pentru anul 2010. Intr-un timp cand oricine are cate o parere despre ce se citeste si cum, sondajele au rostul lor de a oferi o privire aplicata asupra fenomenului. Desigur, ca in orice sondaj, rezultatele vorbesc despre peisajul cultural general si mai putin despre amanunte ori nuante intelectuale.

Comparand cu cresterea de patru ori a preturilor la carte fata de 2005, scaderea numarului celor care cumpara sau citesc carti cu numai 10% nu pare chiar cea mai proasta veste. Studiul spune ca, in acest caz,”criza afectează în primul rînd segmentele vulnerabile economic şi educaţional de cititori – adică persoanele cu venituri mici, rezidente în oraşele mici sau zona rurală, mai ales muncitori şi pensionari, dar şi tinerii inactivi”. Mai mult, „criza economică afectează conduita cumpărătorilor de carte pornind dinspre exteriorul spre interiorul nucleului dur de consumatori – adică de la cumpărătorii slab motivaţi spre cei puternic motivaţi”.

Majoritatea care cumpara carti si nu le citeste niciodata

Ceea ce ar trebui sa atraga atentia editorilor este insa faptul ca „Motivaţiile legate de pasiunea lecturii libere
sînt mai puternice decît interesul profesional sau obligaţiile şcolare în menţinerea unui comportament achizitiv faţă de carte. În nucleul dur al cumpărătorilor de carte rezistă astfel în mai mare măsură pasionaţii de lectura dezintereseată decît cititorii cu comportament utilitarist”.

Cum cele mai multe carti sunt cele achizitionate de la chioscurile de presa in Romania, ar putea sa fie o surpriza pentru multi faptul ca majoritatea celor care cumpara acest gen de carte declara ca nu citesc niciodata.  Dintre cei care nu citesc dar cumpara carti mai bine de 70% sunt clientii chioscurilor.

Poate la fel de interesant este faptul ca mai bine de jumatate dintre cumparatorii de carte se orienteaza spre beletristica. Iar acest capitol se poate incheia in nota pozitiva oferita de faptul ca „populaţia, în ansamblu, valorizează puternic educaţia şi lectura ca mijloace de realizare personală şi condiţie a bunăstării generale„.

Autoritatea prietenilor

Pentru cei care totusi citesc carti, sondajul arata ca sursele cele mai importante sunt „libraria centrala”(19,2) si „imprumutul de la prieteni”(17,9). Toate celalte surse sunt de la 10,9% in jos. Aici interesant este ca fata de anticariat (2%) un numar dublu de cititori indica internetul drept sursa pentru cartile citite (4%).

Dar un lucru care ar trebui sa deschida o noua perspectiva asupra rolului pe care media o are in consumul cultural priveste vesnica problema romaneasca a autoritatilor culturale. Potrivit sondajului Centrului de Cercetare si Consultanta in domeniul Culturii, 24,5% dintre cititori aleg cartile citite la recomandarea unui prieten, iar 18% declara ca descopera singuri cartile in librarie. Asta arata ca mai bine de 40% dintre cititori afla despre ceea ce vor sa citeasca din circuite complet private sau intime.

Abia 4% din cititori au aleg ceea ce citesc pentru ca au „citit prezentari in presa/ la radio/ la televiziune”. Asta arata si ca autoritatea profesorilor este mult superioara jurnalistilor, criticilor sau crainicilor culturali, 14% fiind procentul celor care indica un cadru didactic drept sursa a recomandarii unei carti cumparate.