Când ziceam că pot să răsuflu ușurat, că s-a terminat anul și în acord cu poetica volumului, interfața sonoră, scapă nepremiat, cu toate că sunt recunoscător studenților care l-au nominalizat astă vară (cred că a fost singura nominalizare) iată că mai intră ”poetic. interfața sonoră” pe o listă de volume remarcate. Cu mulțumiri și felicitări cui câștigă, orice carte de pe acea listă e un câștigător bun și corect pentru 2022:
Asociația ,,Societatea Leibniz din România” anunță lista de nominalizări pentru Premiul Leibniz 2023 pentru Poezie (pentru lucrări publicate în anul 2022):
Moni Stănilă, Ofsaid, Nemira
Claudiu Komartin, Inoculare, Cartier
Alina Purcaru, Tot mai multă splendoare, Cartier
Teodor Dună, Flașneta Babel, Nemira
Răzvan Andrei, Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+, OMG Publishing
Răzvan Țupa, poetic: interfață sonoră. 365 de poeme de dragoste postumane și unul uman, Cartier.
Gala pentru decernarea Premiilor Leibniz va avea loc joi 14 decembrie, de la ora 16 la 18, la Muzeul de Artă Recentă (Bd. Primăverii 15, București). De aici
Un fragment din poemul de 14 decembrie din ”poetic. interfața sonoră” reține că ”de-asta când zic mine spun ăla și ăsta care nu se regăsesc în ce se spune că ar fi despre ei și nu e o acuzație”, și uite că e la propriu, așa cum mă așteptam.
Altfel, poetic. interfața sonoră se alege cu recunoașterea fiecăruia dintre cei care au mizat pe volum sau i-au dat ocazia să fie, și o parte dintre voi ați primit mulțumire aici.
Dar din lumea literară nu a luat premii, cum spuneam, așa e și normal, când te plasezi excentric (sau rizomic? give it time) în câmpul simbolic de azi. N-aș vrea să fiu înțeles greșit, chiar așa trebuia, nu e un volum care să fie premiat literar, mizează pe discurs imposibil, insensibil la gustul epic general și pe poeme nesfârșite. Fără nicio ironie, chiar ar fi fost incorect față de multe cărți ale anului să fi fost premiat ”poetic. interfața” din punct de vedere literar. E primul an când îmi dau seama că toate juriile literare au înțeles ce trebuie din ”poetic. interfața sonoră”. Să vedem la anul… 🙂
De fapt și lista despre care vorbim mai sus cred că e un demers universitar, nu unul literar. De altfel volumul a mai fost nominalizat doar de studenții din juriul premiului Observator Universitas, cărora le mulțumesc și aici: studenții, masteranzii și doctoranzii implicați în realizarea nominalizărilor și alegerea cîștigătorului: Vlad-Mihai Bogza, Măriuca Mihalcea-Eliade, Paul Florescu, Vasile Gribincea, Ioana Hodor, Lavinia Liță, George Mihalache, Mihaela Munteanu, Rareș Nadaban, Daniel Cătălin Năstase, Andrei Neacșu, Iris Nuțu, Octavian Plăiașu, Dan-Bogdan Popescu, Lavinia Tache, Ioana Tătărușanu, Alexandra Torjoc, Daniela Vizireanu, Andrada Yunusoglu (Universitatea din București), Denisa Bolba, Teona Farmatu, Diana Huțanu, Emanuel Lupașcu, Paul Mihai Paraschiv, Șerban Mark Pop (Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca), Andrei Peptine (Universitatea „Transilvania“ din Brașov), Alexandru Higyed (Universitatea de Vest din Timișoara), Ioan Coroamă, Anastasia Fuioagă, Andrada Strugaru, Gabriela Vieru, Bogdan Vișan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași). Mulțumesc frumos poetic!
Din când în când particip la lansări. Joi, 30 noiembrie 2023 e ziua în care îți arată cărțile noi Florin Dan Prodan și Călin Dănilă. Toată treaba e în Beat bar umanist, în Calea Plevnei 137A. Discuția e și cu Paul Mihalache și Cristian Gălățanu. Și mă interesează ce îl face pe fiecare dintre ei să zică aici e ce vreau când citesc ce citesc.
Altfel, chiar, tu la ce te uiți când citești o poezie prima dată?
Mai exact, Călin DĂNILĂ vine cu ”Orchestra Pi”, publicat la editura Junimea. În sens civil, poetul s-a născut la 22 ianuarie 1965 la Fălticeni. E licenţiat în Educaţie Fizică şi Sport – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din anul 1994 este cadru didactic la Colegiul Tehnic „Mihai M. Băcescu” din Fălticeni. Membru al grupării literare „Zidul de hârtie” din Suceava. Participant la numeroase festivaluri literare şi tabere de creaţie, a susţinut mai multe lecturi publice în ţară şi în străinătate. Asta zice prezentarea oficială de pe site-ul editurii. A câștigat Festivalul Naţional de Poezie „Costache Conachi”, ediţia a XXX-a, Tecuci, 2022. Și așa aflu și eu că e cunoscut și datorită proiectului “Fălticeni – Gibraltar, 4000 de kilometri la pas prin Europa”, pe care l-a derulat în anul 2013 alături de prietenul său Ioan Cojocaru. Dar la asta revenim. Fragmente din volumul de debut premiat la Tecuci au fost prezentate până acum în cadrul ședințelor Cenaclului literar “Nicolae Labiș” din Fălticeni. Un poem din volumul lui Călin Dănilă este:
fractură
Vine munca. Printr-o tubulatură pătrată. Are bocancii roși. E transpirată. Îi este sete. Pentru că e ziua în amiaza mare. Pentru că altă dată a fost și noapte. Munca nu zâmbește și, Doamne-ferește, nu face glume. Rezultatul muncii e altă muncă. Și nu încerca să te revolți că iei două în freză. Vine munca printr-o tubulatură pătrată cu tot cu următorul capitol.
La rândul lui, Florin Dan PRODAN propune ”Untergrund”, la aceași editură. Cu un an mai tânăr decât mine (n. 1976) semnează volumele de versuri Pe scurt (Editura T, 2005), On the Road (Shambhala Press, 2012), Poem pentru Ulrike (Editura Vinea, 2013), Notas informativas sobre héroes y tumbas (El Genio Maligno, 2015), Poemele de pe Facebook (Editura Cartea Românească, 2017), Road Poetry (Casa de Pariuri Literare, 2021). A fondat o grupare literar-artistică în nord-estul ţării, Zidul de Hârtie. Asta știam dar tot prezentarea oficială a editurii îți spune și că a organizat rezidenţe literar-artistice şi evenimente precum Lectora, Artă la Uzină (Suceava), Inside Zone (Borsec), Poeţi la Meru (Iaşi), festivalul nomad Poezie pe iarbă. A realizat instalaţii artistice, expuse în galerii din ţară şi din străinătate. Florin Dan Prodan scrie în Zone, prima parte din cele patru ale volumului (celelalte sunt Agentul Haosului, Orașul interzis, Whatsup):
Luni de noiembrie
după întoarcere (a fost o călătorie oare?), a treia zi, cu oboseala pe care o calc și în care degetele mi se afundă încetișor (covor pe care aș putea zbura) m-am întors și umbra mi s-a schimbat s-a zdrențuit și mângâie lucrurile prin care trece ca o străină
ar putea fi reînvățate poate dar prefer să le ating în grabă: ce timp a mai rămas? Pentru aici, nici unul. Pentru plecare unul care nu poate fi mângâiat.
Ediția 30 (sau XXX?) a Târgului de Carte Gaudeamus, București se întâmplă între 22 și 26 noiembrie 2023, la Pavilionul Central (A) Romexpo.
În ciuda prejudecății curente, în programul lansărilor poți să găsești multe evenimente legate de poezie. Tu pe care le-ai alege? Sigur, dacă ai recomandări sau completări, nu ezita să le adaugi în comentarii. Ca și evenimente pe care le recomanzi ocolite.
Mă gândesc destul de serios că poezia o găsești la târgurile de carte în multe evenimente care nici nu pomenesc cuvântul. Ba chiar de multe ori s-ar putea să nu dai peste poezie chiar acolo unde ești anunțat că evenimentul ar fi dedicat genului. Dar asta e o discuție pe care poate o avem la un moment dat.
● Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus de toate, unul dintre cei mai entuziaști și constanți prieteni ai Târgului. Implicat activ, timp de aproape trei decenii, în câteva dintre proiectele tradiționale marca Gaudeamus Radio România, Ion Bogdan Lefter a fost primul coordonator al ziarului târgului, realizat împreună cu studenții Facultății de Litere de la Universitatea București și membru al juriului care a stabilit câteva dintre cele mai importante premii anuale Gaudeamus.
● Gaudeamus 30 în cifre:
peste 5.500 mp de standuri și spații de evenimente, care vor ocupa toate cele patru niveluri ale Pavilionului Central Romexpo; aproape 200 de participanți care vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte noi, la început de drum. peste 500 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele cinci spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților. Ca și la edițiile precedente, în incinta târgului va fi amenajat un spațiu dedicat activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatori, „Atelierul de Creație”, amplasat pe nivelul 3.20.
MIERCURI, 22 nov 2023
Târgul de Carte Gaudeamus – București 2023 | Deschiderea oficială Radio România 22 Noiembrie >> 12:00 – 12:45 Deschiderea oficială a celei de a XXX-a ediții a Târgului de Carte Gaudeamus – București va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12.00. ● Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus
Lansare de carte: „G. Călinescu Universurile Poeziei”, ediție de Ileana Mihăilă și Nicolae Mecu Editura Cetatea de Scaun 22 Noiembrie >> 13:30 – 14:15 Invitați: Oana Soare, director adjunct Institutul de Istorie și Teorie Literară
Evenimentul se desfășoară la standul editurii Cimitirul – punte către Înviere. Epitafuri românești, Alexandru M. Ioniță, Gheorghe I. Paschia Editura Eikon 22 Noiembrie >> 15:00 – 15:55 Prezintă: Alexandru M. Ioniță, Valentin Ajder
Prezentare de carte ePublishers – eLiteratura – eDidactica 22 Noiembrie >> 16:00 – 16:45 Prezentare de carte: „Nemărginita absenţă. Versuri” de Anna Dan Invitaţi: Passionaria Stoicescu, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloş
Lansări de carte Editura Eikon 22 Noiembrie >> 16:00 – 16:55
Cineva demult a scris, Mircea Pora
Anul (unui) ciudat, Ciprian Vestemean
Pe aripile gândului, Dan Culicovschi
Denunțul, Ioan Paler
Firul de iarbă, Doina Popa
Prezintă: Vianu Mureșan și Valentin Ajder
Jurnal editorial (01): Editura Vinea 22 Noiembrie >> 17:00 – 17:45 Cătălin Pavel, CONTRESCARPE, poeme, Ed. Vinea, 2023 coperta: egon schiele, herbstbaum mit fuchsien, 1909 ulei pe pânză, hessisches landesmuseum, darmstadt; inv. gk1178 Adi Filimon, TRATAT DE NEFERICIRE, poeme, Ed. Vinea, 2023 Coperta: Louvre Paris, poate fiica regelui Akhenaten şi a reginei Nefertiti (fragment) Ioana Cosma, VISAM CĂ FUMEZ CU BARTHES, Prefaţă: Ştefan Manasia,
JOI, 23 nov
Editura Spandugino va invită joi 23 noiembrie orele 12-13.15 la doua lansări de carte: Virginia Woolf: Aventura lecturii. Eseuri alese ( traducere, studiu introductiv și note de Monica Pillat ) și Monica Pillat: Colinde și daruri de veghe, la Romexpo standul editurii Spandugino: etaj, nivelul 4.59, Nr. 220. Participanți la lansare: Cristian Patrasconiu, Valeriu Stoica, Ioan Stanomir, Monica Pillat.
Lansare de carte: Editura Amurg Sentimental 23 Noiembrie >> 13:00 – 13:45 „O viaţă închinată artei” deOctavia Crăciun , ed. a II-a; „Crăişorul” de Mihai Istudor , ed. a V-a; „Anotimpul gândului hoinar”, autor Mihai Valentin Gheorghiu.
Spaţiul de evenimente „Mircea Nedelciu” | nivel 7.70 map pin 338 Lansarea volumelor de poezie ADEPC | Asociația Difuzorilor și Editorilor – Patronat al Cărții 23 Noiembrie 13:00 – 13:45 Lansarea volumelor de poezie: „Printre Vise” de Maria Dinescu; „Fără de toamnă” de Alexandru Ciocioi; „Exerciții de singurătate”, de Fl. Anghel Vedeanu; „Inorogul verde”, de Adria Bănescu; „Detectorul de durere”, de Dan C.David; „Scrinul cu ace”. de Gheorghe I.Gheorghe; „Bijuterii de toamnă”, de Adrian Manolache
Vorbitori: Nicolae Georgescu, George Corbu, Victor Atanasiu, Florin Grigoriu, Aureliu Goci, Eliza Roha, Lucian Gruia, Victoria Milescu, Paula Romanescu, Răzvan Nicula.
Lansări de carte Editura Eikon 23 Noiembrie >> 14:00 – 14:55
Kaleidoscope/Caleidoscop, Lidia Vianu
The Wind and the Seagull/Vântul şi Pescăruşul, Lidia Vianu
Poetry is tightrope walking on the lines in God’s palm/Poezie înseamnă să faci echilibristică pe liniile din palma lui Dumnezeu, antologie, coord. Lidia Vianu
Any minute now/În orice clipă, Anne Stewart
The Spiders
XXXXX Lansare carte: Opere III. Jurnalul unei vieţi moarte de-a gata, de Cristian Popescu Editura Tracus Arte 23 Noiembrie >> 15:00 – 15:45 Participă: Dana Popescu – Jourdy, Mircea Martin, Mugur Arvunescu, Alexander Hausvater, Cătălin Ţîrlea. Moderator: Ioan Cristescu Jurnal de un fel sau altul a scris Cristian Popescu aproape tot timpul, în poeme sau chiar în articole de ziar. Jurnalul unei vieţi moarte de-a gata, unul din titlurile date de autor, s-ar
Jurnal editorial (02)/ Gabriela Schuster: „În lanul lui Van Gogh”, poeme, ilustraţia copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021// Vlad Niculescu, PUŢIN… SUFICIENT: SUPORTABIL POATE, poeme, Ed. Vinea, 2021/ Fevronia Novac, V. DE LA VIAŢĂ, poeme, Ed. Editura Vinea 23 Noiembrie >> 17:00 – 17:4
Jurnal editorial (02) Editura Vinea 23 Noiembrie >> 17:00 – 17:45 Gabriela Schuster: În LANUL LUI VAN GOGH, poeme, ilustraţia copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021 Vlad Niculescu, PUŢIN… SUFICIENT: SUPORTABIL POATE, poeme, Ed. Vinea, 2021 Fevronia Novac, V. DE LA VIAŢĂ, poeme, Ed. Vinea, 2020 Dorina Brânduşa Landén, JUDECATA APEI, poeme, ilustraţia copertei de Joni Stoian, Ed. Vinea, 2020 Angela Nache-Mamier
Recital poetic Editura Eikon 23 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
Bric-à-brac, Iulia Mihalcea
Jocuri de Cer, Ana Barbu
Îngânduratul pelerin, Liviu Mihai Pavelescu
Întotdeauna și încă o zi. Poeme 2021 – 2022, Liviu Antonesei
Participă: Iulia Mihalcea, Liviu Antonesei
VINERI, 24 nov
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336 Lansare de carte ePublishers – eLiteratura – eDidactica 24 Noiembrie >> 12:00 – 12:45 Lansare de carte: „Fata cu o singură aripă. Versuri” de Mihaela Măcelaru. Lansare de carte: „Inserţii de necunoscut. Capitala. Proză scurtă” de Louis Vigny. Invitaţi: Mihaela Măcelaru, Louis Vigny, Vasile Poenaru. Moderator: Gina Micloş
Spaţiul de evenimente „Marin Preda” | nivel 3.20 map pin 102 Lansarea cărţii: „Nichita şi Securitatea”, autor Fabian Anton Editura Cuantic 24 Noiembrie >> 13:00 – 13:45 Lansare de carte în prezenţa autorului Fabian Anton şi a editorului Hadrian Mateescu
Lansarea celor mai recente apariţii la Editura Universitară: Poezie Editura Universitară 24 Noiembrie >> 14:45 – 15:45 Lansarea celor mai recente apariţii la Editura Universitară: Poezie: „Sâmburi şi fructe. Haiku şi Tanka”, de Paula Bârsan; „Emoţii şi simţiri”, de Gabriela Trandafir „Dicţionarul celor 99 de poezii”, de Iulian Mitof Participă: Paula Bârsan, Gabriela Trandafir, Iulian Mitof, actorul George Ioan Hodor, Vasile Muscalu Moderează: conf. univ. dr. Silvia Osman
Lansarea volumului de poeme Înzecit, de Nicolae Popa Editura Cartier 24 Noiembrie >> 15:00 – 15:45 Lansarea volumului de poeme: „Înzecit”, de Nicolae Popa.
Lansarea volumelor din Cartier de colecţie: Panteră neagră am fost cândva, de Ruxandra Cesereanu; Etica grunge. Sîntem generaţia extincţiei, de Ştefan Manasia; p tlkmnd alba ai btn d POWER, de O.Nimigean Editura Cartier 24 Noiembrie >> 16:00 – 16:45 Lansarea volumelor din Cartier de colecţie: „Panteră neagră am fost cândva”, de Ruxandra Cesereanu; „Etica grunge. Sîntem generaţia extincţiei”, de Ştefan Manasia; „p tlkmnd alba ai btn d POWER”, de O.Nimigean. Participă: Giovanni Magliocco, Ilona Duţă, Ruxandra Cesereanu, Cristina Ispas, Andrei Răzvan, Ştefan Manasia, Bogdan Creţu. Moderator: Em.Galaicu-Păun
Evenimentul se desfășoară la standul editurii Autografe de la Dan Perjovschi: „The Horizontal Newspaper. The Last 5 Years” Curtea Veche Publishing 24 Noiembrie >> 16:00 – 16:45 Sesiune de autografe
Standul Radio România map pin 242 Muzică și versuri Radio România Bucureşti FM 24 Noiembrie >> 16:30 – 17:30 Răzvan Petre (realizator București FM) și reprezentanți ai industrei muzicale, artiști și textieri vă invită la o discuție relaxată despre muzică și versuri.
Prezentarea volumului: Mihai Eminescu „Vreme trece, vreme vine/ Passe le temps, vient le temps” (Ediţie bilingvă română / franceză), selecţie de poeme, note şi traducere de Paula Romanescu Cartea Românească Educațional 24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Lansare de carte Editura Vinea 24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45 Editura Vinea 33/ Lansare de carte: Ruxandra Cesereanu, „FEMEIA-CRUCIAT/ LA DONNA-CROCIATO”, Ed. Vinea, 2023. Ediţie îngrijită de/ Edizione a cura di Giovanni Magliocco e Ilona Duţă Prefaţă şi traduceri în italiană de/ Prefazione e traduzioni in Italiano di Giovanni Magliocco. Postfaţă de/ Postfazione di Ilona Duţă. Ilustraţii de/ Illustrazioni di Rada Niţă Josan.
„Când totul va fi liniştit” – Eveniment dedicat poetei Angela Marinescu Institutul Cultural Român 24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45 „Când totul va fi liniştit” – eveniment dedicat poetei Angela Marinescu
Prezintă: Dan Mircea Cipariu – Asociația Euro CulturArt Moderator: Carmen Constantin, Coordonator Departament Management Proiecte AFCN
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336 Lansare de carte: Antonio Rizzo, „Gabriele D’Annunzio, între Poezie, Plăcere şi Îndrăzneală” Asociaţia Italienilor din România RO.AS.IT. 24 Noiembrie >> 18:00 – 18:45 Evenimentul constă în lansarea Caietului 6 din seria editată de RO.AS.IT. „Îmi amintesc de o zi de şcoală” a autorului Antonio Rizzo, intitulat Gabriele D’Annunzio, între Poezie, Plăcere, Îndrazneală.
Semnale editoriale Editura Junimea 24 Noiembrie >> 19:00 – 19:45 Semnale editoriale: Ştefan Mitroi, „Memoria fumului”, colecţia „Cantos” Prezintă Adrian Dinu Rachieru şi Ştefan Câlţia Gelu Diaconu, „77 de Cântece pentru Mr. Peanut”, Colecţia „Exit” Prezintă Şerban Axinte Vasile Macoviciuc, „Baletul Nordului”, colecţia „Atrium” Prezintă Adrian Dinu Rachieru Nicolae Baltă, „Bântuirea”, colecţia „Epica” Prezintă Bedros Horasangian, Adrian Dinu Rachieru
Recital poetic Editura Eikon 24 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
Păsări fără de Cer/Birds with no Sky, Camelia Șuiu
Atmosferă de vânzare, Maria Matean
Gnomul altui pământ, Ionela Ablai
Poezii. Antologie de autor, Felix Sima
Viețile poeților, Dan Dănilă
Dantela viselor macabre, Andrei Cristian Cornea
Minunata lume a lui Hume. Catrene filosofice, Ionuț
SÂMBĂTĂ, 25 nov
Lansare de carte Editura Eikon 25 Noiembrie >> 11:00 – 11:55 Epistole către Ovidiu/Letters to Ovid/Lettres a Ovid, coord. Ion Codrescu
Invitați: Gabriela Creţia, Florin Balotescu, Ion Codrescu Moderator: Valentin Ajder
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 „Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika”, ediţie critică: Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man Editura Universității din București – Bucharest University Press 25 Noiembrie 14:00 – 14:45 Lansare volum „Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika”, ediţie critică: Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man Invitaţi: Gabriela Creţia, Simona Popescu, Liviu Franga Moderator: Alexandru Nicolae
La standul Casa de editură Max Blecher ziua de sâmbătă aduce lansări pentru volume noi de Florin Dumitrescu (de la 15.00) și Ligia Keșișian (16.00)
Editura Vinea 33/ Lansare de carte (03): Editura Vinea 25 Noiembrie >> 15:00 – 15:45 Ana Dobre, Mihail Gălăţanu: „Radiografia unui iconoclast” monografie, fotografia copertei de Tudor Jebeleanu, Ed. Vinea, 2023 Participă: Ana Dobre, Mihail Gălăţanu, Nicolae Tzone, alţi invitati.
„Alexandru Andrieș. Fluture pe perdea. Antologie și cuvînt-înainte de Florin Hălălău, urmate de un dialog și de cîteva exe-jazz-e pe mai multe voci“ 25 nov, de la 16.00
Lansare de carte: Bipolarul de la mansardă, de Gelu Vlaşin Editura Tracus Arte 25 Noiembrie >> 16:00 – 16:45 Participă: Vlad Tăuşance, Sorin Despot, Gelu Vlaşin Moderează: Ioan Cristescu Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe. Poezia lui Gelu Vlaşin este o mostră a cât de eficient poate fi cuvântul în a ne duce dincolo de limita a ceea ce este înţeles şi pentru a ne întoarce apoi
Lansare de carte Mihai Zamfir, Studii literare. Vol.1. Literatură română. Introducere în opera lui Al. Macedonski. Poemul românesc în proză Editura Spandugino 25 Noiembrie >> 16:00 – 17:00 Lansare carte: Mihai Zamfir, „Studii literare. Vol.1. Literatură română. Introducere în opera lui Al. Macedonski. Poemul românesc în proză” Vorbitori: Ion Bogdan Lefter, Cosmin Ciotloş, Mihai Zamfir. Moderator: Cristian Pătrăşconiu Într-o contribuţie esenţială la configurarea stilisticii diacronice, care inaugurează laborioasa serie de Studii literare, reputatul stilistician şi istoric literar Mihai Zamfir
Lansări de carte Editura Eikon 25 Noiembrie >> 17:00 – 17:55
Alergările unui scriitor. Roman de jurnal poetic-himerist, Vasile Baghiu
Ultimul tango la Buenos Aires. O metropolă exotică pe înțelesul tuturor, Justina Irimia
Insula fără anotimpuri, Robert Lazu Kmita Rigor mortis, Ion Țoanță
Invitați: Ambasador Mariana Sipoș, Ion Țoanță, Vianu Mureșan, Christian Crăciun Moderator: Valentin Ajder
Lansare de carte Editura Vinea 25 Noiembrie >> 18:00 – 18:45 Tudor Cristian Roşca,”Studiu de bărbat trâgând o sfoară”,antologie de poezie, ilustraţia copertei şi ilustraţiile: Dan Lăcătuş, Şerban Chelariu, „CĂMĂRILE DORULUI”, poeme, iIustraţia copertei şi ilustraţiile din volum aparţin autorului Ioan Hădărig, „ASTĂZI CERUL MEU”, poeme, ilustraţia copertei: Kurt Schwitters, Ioan Hădărig, „AUJOURD’HUI MON CIEL”, traduction en français: Marcela Hădărig
Editura Vinea 33/ Recital de poezie Editura Vinea 25 Noiembrie >> 19:00 – 19:45 Mihail Gălăţanu: „Inima de diamant”, poeme, Ed. Vinea, 2006: „România aproximativă, poeme, Ed. Vinea, 2011; „Mortul îndrăgostit”, poeme, Ed. Vinea, 2008, Ed. a 2-a, 2016; „Burta înstelată”, poeme, Ed. Vinea, 2009; „O noapte cu patria”, poeme, prefaţă: Luca Piţu, Poezia şi codul penal: Nicolae Manolescu, Colecţia BIBLIOTECA INTERZISĂ, Ed. Vinea,
Recital poetic Editura Eikon 25 Noiembrie >> 19:00 – 19:55 Lumina pusă la păstrat, George V. Precup
Scaunul gol dintre noi, Florica Bațu Ichim, Dumitru Ichim
Grădina cu Îngeri şi Sfinţi, Florica Baţu Ichim
Clipe intersectate, Cristiana Vărășteanu
Câmpul plâns al vieții, Georgiana Bujor
Amar lin, Florin Spătaru
Tainica nălucire, Simona-Gabriela Ilie
Invitați: Nora
DUMINICĂ, 26 nov
Spaţiul de evenimente „Mircea Nedelciu” | nivel 7.70 map pin 338 Prezentare „Mihai Eminescu despre unitatea românilor”, „Ion Antonescu. Omul de stat”, „Titu Maiorescu. Omul politic”, de Gică Manole Cartea Românească Educațional 26 Noiembrie >> 11:00 – 11:45 Prezentare „Mihai Eminescu despre unitatea
Lansare de carte ePublishers – eLiteratura – eDidactica 26 Noiembrie >> 11:00 – 11:45 Lansare de carte: „Jurnalul unei fetiţe. Simfonia poeziilor. Versuri” de Anisia Maria Mihailov Invitaţi: Anisia Maria Mihailov, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloş
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336 Lansare de carte: „Cum comparăm literaturile”, de David Damrosch Editura Tracus Arte 26 Noiembrie >> 12:00 – 12:45 Participă: Carmen Muşat, Roxana Eichel, Delia Ungureanu, Caius Dobrescu
Spaţiul de evenimente „Marin Preda” | nivel 3.20 map pin 102 Dialog despre cât este de credibilă nefericirea celuilalt – Lansare „Opere II”, de Christopher Marlowe Editura Tracus Arte 26 Noiembrie >> 13:00 – 13:45 Un eveniment Tracus Arte în jurul romanului În căutarea nefericirii, de Ioana Drăgan
Lansare de carte Editura Amurg Sentimental 26 Noiembrie >> 13:00 – 13:45 Cristian Matei „Aşteptând să vii – HAIKU; Georgeta Crişu / Andreea Ognean – Sexualitate în autism (Dezvoltarea armonioasă a relaţionării intepersonale) Ediţie bilingvă; „Carte de ghicitori pentru cei mici” Adriana Apostol ; „În dialog cu sufletul meu” Lucia Cicoară Drăgan ; „Hoinare Splendori” de Ioan Ursu; „Frăţia mea cu ierburile
Lansare de carte Editura Eikon 26 Noiembrie >> 13:00 – 13:55 Gitanjali. Ofrandă de cânturi. Poeme în proză, Rabindranath Tagore, Traducere din limba engleză, introducere și îngrijire ediție: Elena Liliana Popescu
Invitați: Anca Irina Ionescu, Elena Liliana Popescu, Dușița Ristin Moderator Valentin Ajder
Editura Vinea 33/ Recital de poezie (06): Editura Vinea 26 Noiembrie >> 14:00 – 14:45 Herta Müller: HAARKNOTEN WOHNT EINE DAME/ ÎN COC LOCUIEŞTE O DAMĂ, poeme/colaje, ubersetzung/ traducere de Nora Iuga, Ed. Vinea, 2006; Şerban Foarţă, SPECTACOL CU DIMOV”, poeme, Colecţia Diferenţe, Ed. Vinea, 2002; Iustin Panţa, POEME MIŞCATE, I şi II, antologie de poezie, Colecţia EDIŢII DEFINITIVE, Cuvânt de însoţire: Mircea Ivănescu, Studiu Introductiv: Mirca Martin, ediţie îngrijită de Nicolae Tzone, Ed. Vinea, 2006; Ion Caraion, ANTICHITATEA DURERII”, antologie de poezie, Colecţia EDIŢII DEFINITIVE, ediţie îngrijită de Nicolae Tzone, prefaţă de Ion Negoiţescu, Ed. Vinea. 2005; Alexandru Lungu, NINSOAREA NEAGRĂ, I şi II, antologie de poezie, olecţia EDIŢII DEFINITIVE, ediţie realizată şi prefaţă de Nicolae Tzone
Editura Vinea 33/ Sesiune de autografe Editura Vinea 26 Noiembrie >> 16:00 – 16:45 Nicolae Tzone: „”ZECE ELEGII”, lucrarea de pe copertă: Nora Blaj, Ed. Vinea, 2023; „NICOLAS LE MAGNIFIQUE”, traduit du roumain par Claudiu Soare; préface par Miron Kiropol, Ed. Vinea, 2017; „ÎNMORMÂNTĂRILE”, ilustraţii de Suzana Fântânariu, ediţia a 2-a, 2020; „DUNĂRE KILOMETRUL 510/ O POVESTE DE VIAŢĂ DE MOARTE ŞI DE NAŞTERE
Standul amenajat de Casa de Editură Max Blecher anunță duminică, 26 nov, lansări pentru volumul lui Șerban Mihalache (de la 15.00), și pentru numărul 32 din Poesis International (de la 16.00).
Editura vinea 33/ Recital de poezir (07) Editura Vinea 26 Noiembrie >> 17:00 – 17:45 Editura Vinea 33/ Recital de poezie (07): Angela Marinescu, „SKANDERBEG”, antologie, Colecţia „Editii Definitive”, „În loc de prefata”: Nicolae Manolescu, postfaţa: Octavian Soviany, Ioan Buduca, Ed. Vinea, 1998; „FUGI POSTMODERNE/ Poeme din ce în ce mai exacte, Ed. Vinea, 2000; „ÎMI MĂNÂNC VERSURILE”, Ed. Vinea, 2003; „LIMBAJUL DISPARIŢIEI”, Ed. Vinea, 2006;
Recital poetic Editura Eikon 26 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
Iubirea ca un vis infinit dăruit unei clipe, Sandu Frunză
Omuleții de hârtie și Dumnezeu, Daniela Andonovska-Trajkovska
Eu cânt pentru oameni de bine. Canto aos homens de boa vontade, Narlan Matos
”Vreau să ne dăm întâlnire!” Asta îmi spune mie orice poem pe care vreau să îl recitesc, și să îl recitesc și să îl recitesc din nou. Iar volumul ”20002020”, al lui Constantin Vică îți spune și ție exact asta. O dată pentru că poem după poem, secțiunile volumului (”LAN”, ”Napster&cd copy 24X”, ”DC++”, ”bittorrent”, ”new streaming”, ”din seria cercetătorului”, ”colecția cu surprize” și ”dragostea, conștiința”) îți arată că tot ce ți s-a spus despre trecerea timpului s-ar putea să fie o chestiune de interfețe. De fapt stilurile și momentele poeziei sunt cele în care te conectezi la tine, care rămâi. Uite cum e un poem din carte:
pastel
a fi mai aproape, tot mai aproape, fără a te mișca din scaunul tău.
un copil trece strada.
oamenii sunt de două feluri: cei care doresc să intre în lucrurile mici, să se micșoreze, să se ascundă acolo în ele – o pată pe perete sau gaura cheii, în general ceva niciodată explorat, ceva care te acoperă, dar nu te înghite. și oamenii care cresc cât mai mari ca să atingă cu labele lor clădirile orașului, să privească în camera ta atunci când tu te ascunzi în lucrul mic.
copilul trece înapoi strada și are mâinile foarte murdare
O variantă video a discursului poetic după care îl recunoști pe Constantin Vică e așa:
Iar față în față ne vedem joi, 23 noiembrie, de la ora 19:00, la Cărturești Verona și online, vă invităm la lansarea volumul de poezie, 20002020, de Constantin Vică, apărut recent la OMG Publishing. Cu confirmarea aici. 📚Despre cum se leagă poezia, filosofia și tehnologia și cum e să publici din nou poezie după 20 de ani de la ultimul volum, „Ieșirea din intersecția frică de moarte” (2003), îți povestesc însuși Constantin Vică alături de Luiza Vasiliu și Bogdan Alexandru-Stănescu. Discuția va fi moderată de mine.
„Volum-stroboscop cu străluciri multiple. Luminează cu grație și cinism zone întinse, de la digital la iubire, de la social la disperare, de la cercetare la A.I. și-napoi la sufletul omului. Te conectează și deconectează ca dial-up-ul. Citește-l de mai multe ori, pe toate vocile dinăuntrul tău, până îți aduci aminte.” explică Luiza Vasiliu 📙”Citind volumul lui Constantin Vică, acest enigmatic (și atât de simplu) 20002020, am avut senzația că deschid un „escape pod” din care iese un astronaut care vine direct din copilăria și din tinerețea mea, dar care, în mod miraculos, are întipărit în suprafața ca o coajă de nucă a hipocampului și amintirile prezentului. El este, totuși, o ființă a trecutului, pentru că, în ciuda unei afișate răceli a logosului, funcționează în siajul unei fantome: melancolia. Oricât ar încerca să disimuleze, poetul acesta e un romantic întârziat, un „douămiist” care și-a amânat debarcarea în portul generației. Și bine a făcut!”, punctează Bogdan-Alexandru Stănescu 🟢Constantin Vică (n. 1983, Ploiești) predă la Facultatea de Filosofie cursuri de etica și politica noilor tehnologii, filosofia istoriei – filosofia viitorului, cultură digitală etc. și e cercetător în cadrul Centrului de cercetare în etică aplicată, Universitatea din București. A publicat în coautorat articole în Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences. A coeditat, în 2019, volumul Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013 de Mihail Radu Solcan. În 2023 a publicat Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, Editura Universității din București. Debut editorial în 1997, cu volumul Intersecția frică de moarte, Editura Cronica. Ultima carte de poezie a apărut în 2003, Ieșirea din intersecția frică de moarte, Editura Vinea.
𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐞𝐫𝐯𝐚𝐧𝐭𝐞𝐬 și 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐇𝐮𝐦𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚𝐬 vă invită 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗.𝟎𝟎, în 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐮𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐦 a Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), la lansarea colecției 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐇𝐢𝐬𝐩𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆, dedicată uneia dintre marile culturi ale lumii, o colecție nouă pe care editura este onorată să o includă, începând din această toamnă, în catalogul ei, arată un comunicat ajuns la mine.
„Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes este un proiect mult prețuit și mult așteptat și atât o formă de sprijin pentru hispaniștii români, cât și una de diseminare a unor lucrări fundamentale ale gândirii, istorice și actuale, de limbă spaniolă”, a declarat 𝐉𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐉𝐢𝐦𝐞́𝐧𝐞𝐳-𝐙𝐮𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐚́𝐫𝐫𝐞𝐠𝐮𝐢, directorul Institutului Cervantes din București.
La eveniment vor participa 𝐑𝐚𝐪𝐮𝐞𝐥 𝐂𝐚𝐥𝐞𝐲𝐚, directoarea departamentului de cultură, Instituto Cervantes (Madrid), 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐓𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐮-𝐂𝐚𝐳𝐚𝐛𝐚𝐧, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română, 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚 𝐒𝐢𝐭𝐚𝐫𝐮, decan al Facultății de Limbi si Literaturi Străine a Universității din București, 𝐒𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐫𝐞𝐢𝐞, prorector al Universității din București, 𝐌𝐢𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐂𝐢𝐨𝐛𝐚 și 𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐂𝐫𝐢𝐯𝐚̆𝐭̦, traducătoare și coordonatoare ale colecției, profesori la Universitatea din București, 𝐋𝐢𝐝𝐢𝐚 𝐁𝐨𝐝𝐞𝐚, directoarea Editurii Humanitas, și 𝐉𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐉𝐢𝐦𝐞́𝐧𝐞𝐳-𝐙𝐮𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐚́𝐫𝐫𝐞𝐠𝐮𝐢, directorul Institutului Cervantes din București.
La eveniment vor fi prezentate primele două volume ale colecției: 𝑮𝒓𝒂𝒎𝒂́𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒔𝒐𝒃𝒓𝒆 𝒍𝒂 𝒍𝒆𝒏𝒈𝒖𝒂 𝒄𝒂𝒔𝒕𝒆𝒍𝒍𝒂𝒏𝒂 / 𝑮𝒓𝒂𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒊𝒊 𝒄𝒂𝒔𝒕𝒊𝒍𝒊𝒆𝒏𝒆: 𝑺𝒄𝒓𝒊𝒆𝒓𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒆 𝒔̦𝒊 𝒆𝒙𝒆𝒈𝒆𝒛𝒂̆ 𝒃𝒊𝒃𝒍𝒊𝒄𝒂̆ de 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐧𝐢𝐨 𝐝𝐞 𝐍𝐞𝐛𝐫𝐢𝐣𝐚, ediție filologică, studiu introductiv, tabel cronologic, traducere și note de Mianda Cioba și Anca Crivăț, și 𝑫𝒊𝒂́𝒍𝒐𝒈𝒐 𝒔𝒐𝒃𝒓𝒆 𝒍𝒂 𝒅𝒊𝒈𝒏𝒊𝒅𝒂𝒅 𝒉𝒖𝒎𝒂𝒏𝒂 / 𝑫𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒅𝒆𝒎𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒐𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊: 𝑬𝒔𝒆𝒖𝒓𝒊 𝒔̦𝒊 𝒅𝒊𝒔𝒄𝒖𝒓𝒔𝒖𝒓𝒊 de 𝐅𝐞𝐫𝐧𝐚́𝐧 𝐏𝐞́𝐫𝐞𝐳 𝐝𝐞 𝐎𝐥𝐢𝐯𝐚, ediție și traducere de Mianda Cioba.
Pe fundalul unor experiențe tot mai complexe de viață comună în care lumea spaniolă și cea românească se întâlnesc într-un proces de integrare europeană din ce în ce mai intens, colecția Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată non-ficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex.
„Celebrat încă din timpul vieții drept cel mai mare umanist spaniol, Antonio de Nebrija s-a transformat după moarte într-o legendă.“ Astfel începe portretul pe care i-l dedică Juan Gil, publicat cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la moarte. Iar proporțiile legendei lui Nebrija se extind asupra întregii istorii a culturii europene. Opera lui Nebrija îl plasează pe cititor într-o dinamică de idei surprinzător de consecvent articulate, idei încă vii despre limbă și învățarea ei, despre cunoaștere în general și raporturile acesteia cu limba și, poate mai mult decât orice, despre o nouă înțelegere a valorilor educației și a autorității cunoașterii. Andaluz carismatic, spirit ascuțit și imperturbabil față de convenționalismele epocii, Antonio de Nebrija se situează la începutul unei tradiții erudite și de gândire critică în care se plăsmuiește Europa modernă. — Mianda Cioba, Anca Crivăț.
Fernán Pérez de Oliva (1494–1531), umanist și filozof cordobez format la Universitatea din Salamanca și, pentru scurtă vreme, rector al acesteia, a studiat umanioarele la Alcalá, Paris (Sorbona) și Roma și a predat apoi la Salamanca filozofie morală și filozofia naturii. Cele mai cunoscute scrieri ale lui Pérez de Oliva sunt Dialogo de la dignidad del hombre/Dialog despre demnitatea omului (1529), câteva eseuri și discursuri pe teme diverse, precum și câteva traduceri în spaniolă ale unor tragedii și comedii grecești antice. Gândirea sa vădește toate formele de căutare intelectuală caracteristice epocii: raportarea creatoare la poeticile clasice, și mai ales la gândirea etico-politică a Antichității latine, apologia demnității omului, a rațiunii și elocinței ca instrumente esențiale ale cunoașterii, promovarea valorilor educației, a funcției sociale a comunicării ideilor și, nu mai puțin, acțiunea hotărâtă în sfera publică, în serviciul idealurilor comunității și al binelui comun.
Evenimentul se va desfăsura cu traducere simultană.
Intrarea este liberă, în baza unei rezervări pe Eventbook.ro aici: https://eventbook.ro/other/bilete-biblioteca-hispanica
Cum stă un poem în picioare? Dar o construcție cum se descurcă din faza în care e doar o idee? Drept care te invit la o dezbatere: ”Cum te construiește arhitectura?” pornind de la volumele: 𝘍𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪 𝘐𝘯𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵, de Andrei Răzvan Voinea și 𝘋𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 𝘪𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘷, de Iris Popescu.
Dezbaterea și dubla lansare de carte: ”𝘍𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪 𝘐𝘯𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵, volumul 1: Politici urbane la margine de oraș” și ”𝘋𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 𝘪𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘷” Exerciții de empatie în proiectare”, le prinzi marți, 24 octombrie, 2023, de la ora 18:00, în Modulul Cărturești (Strada Academiei 18-20).
La discuție, moderată de Cosmin Țupa, vor participa: Andrei Răzvan Voinea, Iris Popescu și Ruxandra Mateescu.
Dezbaterea pornește de la spațiul comun de la care pornește investigația din cele două volume afate în discuție: arhitectura pentru persoane aflate în situații dificile.
Organizatorii anunță că distribuția dezbaterii este următoarea:
Iris Popescu este activistă și arhitect specializat în proiectare incluzivă și accesibilizare în cadrul ONG-ului pe care l-a fondat în 2015 și pe care îl coordonează – AMAIS.
Misiunea lor este să creeze o societate echitabilă pentru persoanele cu dizabilități permanente, temporare sau bazate pe context prin aplicarea principiilor designului incluziv în arhitectură, tehnologie și proiecte sociale. În 2020 a primit titlul de doctor în arhitectură la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, arată prezentarea evenimentului.
Iris este concentrată asupra responsabilității sociale a arhitectului, având în vedere ”beneficiile utilizării empatiei în proiectare ca o modalitate de a îmbogăți relația individ/comunitate cu mediul construit și pe definirea unui nou program de arhitectură bazat pe un context de socializare incluziv pentru comunitățile segregate”.
Andrei Răzvan Voinea (n.1985, Câmpina) este istoric, absolvent al Facultății de Istorie (2008), al masterului de Studii Culturale Britanice (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, 2010), ambele în cadrul Universității București și al masteratului de istorie central-europeană din cadrul Universității Central-Europene (Budapesta, 2012).
Doctor în istoria arhitecturii (Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, 2017), și Fulbright Visiting Scholar la Universitatea din Pittsburgh (2016-2017). A lucrat ca arhivist la “Open Society Archives” (2012) și ca secretar general de redacție al revistei Arhitext (2014-2015).
Ruxandra Mateescu este specilată în problemele legate de accesibilizare culturală și incluziune socială, co-fondatoarea și președintele asociației Super eroi printre noi.
Răzvan Ţupa realizează selecțiile @citEștioficial pentru Aleph News. „poetic. Interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) este al patrulea volum de poezie pe care îl semnează. A conceput 145 de întâlniri Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierelationale, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională.
Serile literare organizate între 2005 şi 2010 sunt documentate în volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica” (Casa de Pariuri Literare, 2015). Scrie pe poetic.ro şi este membru Pen Club Romania.
Ce poate să facă poezia în fața armelor? O asemenea întrebare ar putea să dea naștere unor expuneri cât se poate de plictisitoare. Pentru asta încep să cred că avem inteligența artificială. Dar chiar și atunci când răspunsurile sunt automate, felul în care îl citești te lasă să vezi ceva mai mult. Uneori social, alteori personal, dar mereu în conflict poetic.
Justifică poezia războiul? Illiada, Psalmi, Bagvad Gita/ Topârceanu, migdale amare/ jurnal de război
THANATICA avem fiecare părerile noas- tre şi chiar şi atunci când sunt atât de greşite precum ale mele, tu ştii că n-au cum să fie schimbate pentru că nu sunt doar nişte idei ci fix urmele pe care lumea la care tu ne-ai în- hămatni le lasă în palme ce zici, cum re- uşesc unii oameni să se grăbească fix pentru singurul lucru care e sigur că oricum nu or să-l rateze în via- ţă şi se omoară ca şi cum ar pu- ne un film nou? mai ales când ştii că nu- mai ceimult mai proşti decât ei vor interpreta? şi vor interpreta după aceea mi-a plăcut să văd şi filmul cu buni- că-miu celălalt, erou de război atâta doar că n-a ajuns niciodată la Bu- dapesta ca în poveste şi nici nu ştiacă, din satul acela dintre dealuri războiul îl face personaj în ci- nema s-a gândit el zici că noi o să râdem răsfoind cartea de telefon găsind toţi copii pe care i-a recunos- cut dincoace pe front?! Acum înţeleg de ce
(din ”poemul meu cu dumnezeu” 2010-2013)
O serie de clișee
Întrebi chat GPT și el răspunde ca un om mare: ”Poezia poate avea un impact semnificativ în fața armelor prin intermediul următoarelor aspecte:
Conștientizarea și Reflexia: Poezia poate aduce la cunoștința publicului ororile războiului, provocând reflexie asupra suferinței și distrugerii cauzate de conflicte armate. Ea poate să aducă în prim-plan aspecte umane precum pierderea, suferința și trauma. (etc)
În momentul cu povestea bunicului meu erou în al doilea război mondial și erou de film despre scene din acest film era vorba.
una dintre secvențele din am fost 16 cu personajul Țupa Ion
Până e cineva interesat să vadă mai multe din notele mele pentru conferința pentru care Rita Chirian și Bogdan Federeac m-au dus cu noul lor număr din revista Euphorion la Teatrul Gong din Sibiu, uite cum a decurs scena cu povestea de familie și război.
Conferința din seria Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu, Prezența Poeziei în vremea războiului a avut loc vineri, 20 octombrie, 2023.
Mergi în video direct la mulțumirea ta pentru ”poetic. interfața sonoră”
0:00-2:07 INTRO … pe care le-am promis fiecăruia dintre cei care au făcut din ”poetic.interfața sonoră” cea mai votată carte de poezie din 2022 la Agenția de carte. Cum v-am spus nu era vorba de premiu, ci doar de numărul de voturi pe care o carte așa de complicată cum e ”poetic. interfața sonoră” poate să le aducă împreună. Mulțumirile vin, așa cum spuneam, de la Street Delivery, în timpul Festivalului Internațional de Poezie București. Încep! Pentru fiecare dintre cei care au considerat și consideră ”poetic. interfața sonoră” una dintre cele mai bune cărți de poezie ale anului, aceasta este varianta video a mulțumirii poetice. E și ăsta un mod de a vorbi despre și cu speranță. Pentru că avem cărți despre din plin, dar sunt și cărți care pun poezia nu doar între două pagini ci între două persoane, dacă vrei. Vasile Gribincea voia să spun în mulțumirile mele și despre speranță. It’s on!
1
SĂ MĂ STAI
(sms dezic) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este nou negru (55 de poeme)
2:13-2:27 gala tuturor lucrurilor pe care le spun părțile corpului tău despre tine alcătuiește vara, din 13 iunie, mulțumesc, Adrian Dumitru
2:28 -2:44 spui soarele a topit toată ziua cu candoarea unui defect de pronunție, din 14 iunie, mulțumesc, Adrian Fașcu
2:45-2:59 direct din ce ni se întâmplă mă privești destul de corect, din 15 iunie, mulțumesc, Adrian Paraschivescu
3:00-3:16 cine a rezistat a fost mutilat cine a cedat s-a atenuat uite fetele cu autan vorbesc de tine, din 16 iunie, mulțumesc, Adriana Costea
3:17-3:29 zi tu folclor cosmic cine-a pus spațiul în drum ăla n-a fost om străbun, din 17 iunie, mulțumesc, Adriana Gheorghe
3:30-3:50 produce o galaxie subcutanată aici incizie aici detergent aici perhidrol pe rană dacă ar avea gură omușorul ar zice despre frumusețe și artă, de 18 iunie, mulțumesc, Alex Anghel
3:51-4.18 dacă tot ne-am strâns putem să lăsăm aici o pungă de supraviețuire pentru când vor face poc ruinele capitalismului, de 19 iunie, mulțumesc, Alex Harabagiu
4:19-4:34 tot îmi spui că o să te cunosc și ne știm în feluri care ar scăpa cunoașterii de masă, pentru 20 iunie, mulțumesc, Alexandra Căpitănescu
4:35-4:46 folosim geolocație şi mobil ca să fim siguri de sursele distanței, din 21 iunie, mulțumesc Alexandra Hrițcu
4:47-5:07 poezia în românia e ceva ce ne place foarte mult toată lumea crede că există un început, de 22 iunie, mulțumesc, Alexandra Maia
5:08-5:21 visele pe care nu mi le amintesc or fi tot vise? din 23 iunie, mulțumesc, Alexandra Siru
5:22-6:02 ca să fie clar am lucrat la răzvangheliar până au venit peste mine regulile de distribuție crescute în țupanișade cu cei pe care nu îi vezi decât la 10-15 ani dar nu se îndepărtează iar ce se depune și nu știu decât cei care rămân mai departe pe bune e cosmineral, pe 24 iunie, mulțumesc, Alexandra Turc
6:17-6:27 isterie era tot în afara pisicii, din 25 iunie, mulțumesc, Alexandra Zvenigorodschi
6:28-6:47 definiția e de o calitate incontestabilă perfect realizabilă și redusă inevitabil la irizări, pe 26 iunie, mulțumesc, Alexandru Codruț Ivașcu
6:48-7:05 oare numai mie numai mie numai mie mi se pare că e rost de delimitare, din 27 iunie, mulțumesc, Alexandru Dinescu
7:28-7:50 rima-i prima îl mai și vezi pe câte unul băi ăsta scrie poezii de parcă înainte de asta nu l-ar fi scris poeziile pe el, o dată cu 28 iunie, mulțumesc, Alexandru Drăghicean
7:54-8:07 empatia pepenelui galben cum își strânge sâmburii în centru ca să nu deranjeze, pe 29 iunie, , mulțumesc, Alexandru Orian
8:08-8:24 lucrurile par să aibă pachetele lor şi asta a lucrat mereu un pic în favoarea noastră, de 30 iunie, mulțumesc, Alice Lazăr
8:26-8:49 de ce să stai unde plâng hamsterii la perfuzia metaforei rulezi fluid circuitul metabolic activat pe bază de priviri, 1 iulie, mulțumesc, Alice Stroescu
8:50-8:57 ditai an tan te de iulie, pentru 2 iulie, mulțumesc, Alina Ciutac
8:58-9:20 lasă așa cum au căzut lasă sentimentul brut voce și reverberația pieptănul cu creastă care străbate traficul până la angoasă, pe 3 iulie, mulțumesc, Alina Conțeanu
9:21-9:41 termenii în care descompunem disparițiile au de-a face și cu speranța provincialului că orice-ar fi noi nici măcar nu suntem de aici, de 4 iulie, mulțumesc, Alina Grau
9:42-10:12 din ce în ce mai mare e conturul unei persoane care se apropie de sursa de lumină și pe ecran pare că vine spre tine, pe 5 iulie, mulțumesc, Alina Preda
10:13-10:34 ce vrei cu tot corpul temei pentru cei lipiți cu aer între ei cel mai înalt melc e zgomotul lumii, de 6 iulie, mulțumesc, Alina Țârcoman-Ochea
10:37-10:58 suspect de zici că-s ozzy osbourne pentru porumbei poate nu s-a întâmplat nimic dar se poate întâmpla oricând joac-o p-asta cu subiect, din 7 iulie, mulțumesc, Amalia Alexandra
10:59-11:12 undeva planeta maimultelor e și un șir de dimineți de 8 iulie, mulțumesc, Ana Cristina Rădulescu
11:13-11:37 iepurele tău din povești jumătate șchiop jumătate om un pic miop începe să transpire, pe 9 iulie, mulțumesc, Ana Donțu
11:39-12:01 valorile reale sunt ale tale că te răzgândești e o chestie cu dus și întors dar și asta are importanța ei recurențele și scadențele comportamentale, din 10 iulie, mulțumesc, Ana Petre
12:02- 12:17 toate astea fac parte din noi cu pretențiile noastre la intimitate, de 11 iulie, mulțumesc, Ana-Maria Câmpianu
12:18-12:41 la vârsta la care îmi amintesc destul de clar cum erau ai mei când aveau câți ani am eu de spus se pot spune multe și tot nu ajunge, de 12 iulie, mulțumesc, Anca Elena
12:42-13:03 se aud flăcările respiratorii izbucnite într-un colț sau altul al galaxiei tu știi că ești exact în locul în care trebuie, pe 13 iulie, mulțumesc, Anca Maria Colțeanu
13:04-13:17 îmbrăcămintea cu roluri date cuminte pe o răzătoare egalitaristă care nu există, 14 iulie, mulțumesc, Anca Vasile
13:18-13:30 totul ar fi fost imposibil dar perfect, pe 15 iulie, mulțumesc, Anca Zgură
13:31-13:53 lumea e în siguranță când îi pare rău pentru orice codurile de culori tind să confirme genul ăsta de regrete pot să sper că vina o să fie mereu a mea, pe 16 iulie, mulțumesc, Andra Rotaru
13:54-14:03 băuturicile sinelui sunt reproduse alb negru sau color, cu 17 iulie, mulțumesc, Andreea Coraci
14:04-14:17 cu tandrețea adiacentă ritmului cardiac am transpirat din fericire, de 18 iulie, mulțumesc, Andreea Dincă
14:18-14:30 părțile de vorbire atente unde să țină drumul și când să dea, pe 19 iulie, mulțumesc, Andreea Dumitru
14:31-14:52 în ziar se vede doar ce știi nu cum pățești în poem că zici și e clar ce ai habar dar mai ales ce n-ai, din 20 iulie, mulțumesc, Andreea Roxana Ghiță
14:53-15:05 fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum, de la 21 iulie, mulțumesc, Andreea Lupescu
15:06-15:30 unele seri sunt așa de bune că nici nu știi cine poate să le adune până devine până ajunge până deține ce te face mai viu decât oricând așa e poezia, din 22 iulie, mulțumesc, Șerban Mihalache, pentru că ai ales poetic.
15:31-15:42 suflet au și cei care au plâns la ridurile din faceapp, de 23 iulie, mulțumesc, Andreea Neblea
15:43-15:54 cântă în loc să spui, 24 iulie, mulțumesc, Andreea Solomon
15:55-16:24 la aterizarea în poveste toate ți se par normale dar nu sunt prezente în întregime așa ceva te poate întoarce spre o felină măruntă ori înspre lumină cum știu că-i despre mine de câte ori văd o țâșnitoare metalică pe stradă, de pe 25 iulie, mulțumesc, Andreea Tudorică
16:25-16:35 dimineața visele se retrag mai greu dincolo de maginea punctată a părului, pe 26 iulie, mulțumesc, Andreea Voiculescu
16:36-16:49 ce zicem despre tot restul lumii e despre noi, pe 27 iulie, mulțumesc, Andreea Vădineanu
16:50-17:05 fenomene astronomice făcute din ce trăiești ai publica o carte din fiecare coborâre de pleoapă, de 28 iulie, mulțumesc, Andrei Dogaru
17:06-17:23 aici pui la îndoială orice variantă finală aici eziți și aplici exuberanța florii mărunte de fistic, cu 29 iulie, mulțumesc, Andrei Ispas
17:24-17:46 gradația gestuală prinde fapte șocante plasate în extremitățile privirii, de 30 iulie, mulțumesc, Andrei Minescu
17:46-18:01 convingător doar pe bază de nor și nu mai poți de dor, cu 31 iulie, mulțumesc, Andrei Zbîrnea
18:02-18:14 chiar dacă doare mă identifici pe bază de dogoare, și 1 august, mulțumesc, Andrei Șerban
18:15-18:28 când curmalul albastru al orei începe să pocnească, pe 2 august, mulțumesc, Anton Rogac
18:34-18:47 umbra abia apare și o bifăm ca identitate, cu 3 august, mulțumesc, Arina
18:48-18:58 cinematografia e tactilă, pe 4 august, mulțumesc, Beatrice Aurora
18:59-19:10 ne știm unul altuia dialectul din pronunțiile corporale, pe 5 august, mulțumesc, Beatrice Stanciu
19:11-19:29 recuperare în lentoare în aderența la propria trecere în termeni de zile (…) atingere până la culoare, de 6 august, mulțumesc, Beni (Benjamin)
2
PROSPECT SANGUIN
stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian (100)
20:12-20:20 uite că rezultatele seamănă întotdeauna cu noi, din 7 august, mulțumesc, Bianca
20:21-20:47 câte nevoi are limbajul ca să echilibreze privirea între înăuntru și afară crengile care ne întâmpină în nopți lungi au dicții diferite la lumina zilei, de 8 august, mulțumesc, Bogdan Aneculăesei
20:48-21:02 cei mai reținuți dintre noi ne trezim salvați cu mârâitul din somn cu râsul neașteptat cu cutele de pe pat, pe 9 august, mulțumesc, Bogdan Eftimie
21:03-21:15 genunchii își asumă un tremur care parcă e luat de nicăieri, din 10 august, mulțumesc, Bogdan Florea
21:16-21:36 poemul care-ți pune privire sub pleoapă și pe copăceii orizontali de asfalt și piatră cubică „te-am văzut”, când e 11 august, mulțumesc, Bogdan Hofbauer
21:37-21:55 ce se pierde ce se câștigă e pus deoparte în sintaxa respirației mele, din 12 august, mulțumesc, Bogdan Petre
21:56- 22:10 placa albastră a cerului a dat semne că înțelege sau nu e nimic de înțeles, de 13 august, mulțumesc, Camelia Botea
22:11-22:23 rele obiceiuri mi-ar fi plăcut să am ca să am pe ce da vina, din 14 august, mulțumesc, Carmen Tetcof
22:24-22:35 familiarități cronologice cu bărbatul deasupra căruia umbra păsării se face trup, de 15 august, mulțumesc, Carol Bostan
22:36-22:51 e doar o chestie care ține de exercițiu cu pretenția nepermisă și contrazisă de elevație, pe 16 august, mulțumesc, Catia Tănase
22:53-23:08 foșnetul copacilor explodați lent pe trotuarele verii protejați de orice amenințare, de 17 august, mulțumesc, Christian Levant
23:09-23:23 traseele angelice de la care pornește fascinația SEMNIFICAȚIA MIEZULUI STICLEȘTE, din 18 august, mulțumesc, Clau
23:23-23:46 suplicii elegante pentru femeia care face parapantă din gândurile negre autocolante plasate la nivelul blănii pisicii, de 19 august, mulțumesc, Claudia Lăsculescu
23:47-24:05 fiecare drum trece prin fața geamului tău sistemul este banal te uiți la cer și lași să se audă ce sunete se formează, pe 20 august, mulțumesc, Codruța Irina Cocea
24:06-24:17 când vegetația preia controlul și același lucru e valabil în termeni verticali, 21 august, mulțumesc, Codruța Sederiaș
24:19-24:39 flacăra respiratorie a adus vara expresii vegetale încearcă din nou șansa de a fi prezenți, cu 22 august, mulțumesc, Corina Oprea
24:30-24:55 te prinzi că tot începi și ar trebui să continui într-un fel, la 23 august, mulțumesc, Cornelius Drăgan
24:56-25:07 pigmenții aerului cresc hărțile întâlnirilor dintre noi pe piele, când e 24 august, mulțumesc, Cosmin Ciotloș
25:08-25:26 ce ai procesat și ce te dă peste cap rețin ordonări sanguine & ciucuri de care te bucuri, pe 25 august, mulțumesc, Costin Crețu
25:27-25:54 poți să-l uzi poți să-l tunzi factorii definitorii rămân difuzi și nici așa nu ai cum să mă confunzi mai degrabă încurci iasomia și florile de portocali andaluzi, de 26 august, mulțumesc, Cristi Conteanu
25:55-26:15 când întredeschizi buzele în somn și degetele respirației ți se întind transparente pe un corp știut doar de tine, din 27 august, mulțumesc, Cristi Călin
26:16-26:34 bântuim sonor printre blocuri interbelice printre locuri părăsite printre arbori obscuri, la 28 august, mulțumesc, Cristian Brândușel
26:40-26:59 linia muzicală de sub păr răspunde acestei mișcări bruște din bărbie sânii aerului se întind pe obraz, pe 29 august, mulțumesc, Cristian Munteanu
27:00-27:16 ce zic fluidele corporale despre asta când pornesc briza întunericului și strălucesc ca un graffitti pe peretele unui gang luat drept trup, de 30 august, mulțumesc, Cristian Stoica
27:17-27:32 ne recunoști după degetele strânse pe pix ca pentru semnul crucii, la 31 august, mulțumesc, Cristina Airabedian
27:42-27:55 distanța diferența distincția sunt lucruri abstracte dimineața, pe 1 septembrie, mulțumesc, Cristina Drăghici
27:56-28:15 obiectele care îți cer să le asculți și subiectele care te citesc pe bază de intensități, la 2 septembrie, mulțumesc, Cristina Lilienfeld
28:19-28:27 dimensiuni variabile pentru arici astrali sub pleoape, pe 3 septembrie, mulțumesc, Cristina Nedeluș
28:29-28:46 codurile actualizării au loc de completare până la frumusețe, la 4 septembrie, mulțumesc, Cristina Stanciu
28:47-29.06 gestul de toast cu care decizi că decizia e a ta dar și altfel restul e polen și 5 septembrie, mulțumesc, Cristina Săraru
29:07-29:25 ating valori care îți dorești să rămână constante, la 6 septembrie, mulțumesc, Cîrstina Andra
29:26-29:41 salutul oferă ocazia unei treceri razante la nivelul solului, de 7 septembrie, mulțumesc, Călin Căprariu
29:42-29:57 vitrina în care te vezi doar pe tine dar asta ține și de cine ne-o putea rafina, de 8 septembrie, mulțumesc, Călin Spătărel
29:58-30:12 ziua în care cer un skateboard și primesc un instrument protejat într-o cutie ca de vioară e 9 septembrie, mulțumesc, Cătălina Bălan
30:13-30:31 unde se termină durerea și începe revederea unde se îndoaie lumina și scapără hemoglobina, de 10 septembrie, mulțumesc, Cătălina Cadinoiu
30:32-30:45 mestecă rezonanță magnetică prin acea parte a corpului numită poezie, la 11 septembrie, mulțumesc, Cătălina Ceaușescu
30:46-30:59 de aici se poate porni ce se cade și ce decade are mereu chipul nostru pentru o secundă, de 12 septembrie, mulțumesc, Cătălina Păpureanu
31:00-31:18 definiți prin rictus floral în distanțe dispuse în modele auditive integrăm ornamente din regnul vegetal, din 13 septembrie, mulțumesc, Dan Kollar
31:19-31:33 șters de perdea vântul imaginează siluete nu doar efectul e pervers, la 14 septembrie, mulțumesc, Mihaela Măncilă
31:34-31:47 luai răsăriturile la mână și făceai jazz din curbura omoplaților, pe 15 septembrie, mulțumesc, Dana Munteanu
31:48- 32:07 să luă o parte din această dimineață aflată dincoace de demersul expozițional natural, de 16 septembrie, mulțumesc, Dana Nicula
32:08-32:37 decolarea aceasta e numai soare & răcoare semnalizare și recunoaștere reflexul e de ipostaziere, la 17 septembrie, mulțumesc, Daniel Iacob
32:38-32:53 peisajul cu grădini temporale e reformulat în termeni macrocristalini, din 18 septembrie, mulțumesc, Daniel Sur
32:54- 33:09 fiecare trecător dintr-o secundă e doldora de vești din vârste ale noastre pe care ni le tot amintim pe segmente, pe 19 septembrie, mulțumesc, Daniela Bejinariu
33:10-33.23 soarele filtrat prin perdele de praf marchează cronologii sexuale, e de 20 septembrie , mulțumesc, Daniela Șontică
33:24-33:39 texturile vocii marchează deplasări spre teritorii cu climat propice, la 21 septembrie, mulțumesc, Daria Iasmin Oprea
33:40- 33:56 limba oglinzii e complet diferită de ce zice orice toc de ușă până și când le traduci în minte, de 22 septembrie, mulțumesc, Daria Onisa
33:57-34:12 ceruri sonore în care levitația a făcut ce a putut, la 23 septembrie, mulțumesc, Daria Trofin
34:13-34:30 limba dominantă e tăcere printre frunze iluminate pe verso, cu 24 septembrie, mulțumesc, Dariana Florescu
34:31-34:56 s-ar putea repeta până la o petrecere cât se poate de feroce, face 25 septembrie, mulțumesc, Delia Ilea
34:57-35:17 visai până îți aminteai exact intrarea reală de pe când locuiam într-un pandantiv montat la subsol, pe 26 septembrie, mulțumesc, Delia Roșiu
35:24-35:40 variații de intensitate atingeri atenuate identități exprimate prin electricitate de 27 septembrie, mulțumesc, Denisa Simionescu
35:41-36:11 procesul de pulverizare ajunge ceva de o siguranță insuportabilă o șansă pentru tot ce își propune să reziste, și în 28 septembrie, mulțumesc, Diana Marincu
36:12-36:31 puteam să jur că merg mereu spre până te-ai prins că tot venim dinspre 29 septembrie, mulțumesc, Diana Pavalache
36:32-36:46 fiecare chip e al tău la vârste și etnii diferite, când e 30 septembrie, mulțumesc, Dima
36:47-37:08 când fericite ajung să fie mai ales relatările și mai puțin întâmplările cu sau fără părul din ghilimele, de 1 octombrie, mulțumesc, Dorel Avăcăriței
37:09-37:29 oricâte linii tragem în aerul din jur ba e prea aproape ba e prea departe, pe 2 octombrie, mulțumesc, Elena Stroescu
37:30-37:47 respir cu gura celorlalți până virozele întunecă veiozele, la 3 octombrie, mulțumesc, Elodie Chiper
37:48-38:08 tone de amintiri nici nu știi unde să le mai depozitezi și atunci le arhivezi sub forma lumii, de 4 octombrie, mulțumesc, Eugenia Kollar
38:09- 38:25 scapără destinderi replicabile în buza zilei arteziana neagră din care sunt ticluite visele, la 5 octombrie, mulțumesc, Eva Negru
38:26-38:50 coperte onirice peste tratate colate jumătate de zi din litere cu tăișul în interior jumătate din cifre cu miezul moale prelinse pe coate și apreciate, pe 6 octombrie, mulțumesc, Evantia Barca
38:51-39:11 cu cât mergi mai departe cu atât e mai clar de parcă ar striga cârdurile de flamingo roz adunate la împerechere pe câmpia de sare din bolivia, de 7 octombrie, mulțumesc, Filip Sandu
39:12-39:26 ridici fiecare urmă de soare ca pe ultima înaintea unei lungi ierni, pe 8 octombrie, mulțumesc, Floarea Țuțuianu
39:27-39:41 ție pot să îți spun n-aș avea sentimentul că aș călca pe săpun, de 9 octombrie, mulțumesc, Gabriel Dragnea
39:42-39:57 sunt în stare să mă exprim chiar și sub forma unui scatiu contradictoriu cu titlu executoriu, la 10 octombrie, mulțumesc, Gelu Vlașin
39:58-40:12 ninge de câte ori urmărim cum se stinge soarele ambalat în sticla ferestrei, pe 11 octombrie, mulțumesc, George Apostol.
40:13-40:26 în momentul de față suntem doar noi aparatele de v-ați ascuselea, la 12 octombrie, mulțumesc, George Enache
40:26-40:42 lanternele stroboscopice ale ostenelii reiau aceleași figuri imperceptibile dar sigure, de 13 octombrie, mulțumesc, Geta Bumbaru
40:43-41:03 decoct nostalgic încercat și de vegetarieni când visează îngroziți că mănâncă șuncă, la 14 octombrie, mulțumesc, Gina Goia
41:05-41:25 o aromă care pune căldura la loc în orice zi friguroasă și strălucirile au sens iar, de 15 octombrie, mulțumesc, Giorgiana Amariei
41:26- 41:42 sunetul apei ca un fum bleu care străbate tot felul de obiecte și ființe, de 16 octombrie, mulțumesc, Ileana Bâja
41:43-41:57 cine știe nu neapărat câștigă dar poate să joace, la 17 octombrie, mulțumesc, Ioan Streza
41:58-42:17 erai mic și nimic nu ducea nicăieri de rămânea doar amintirea permanentă, pe 18 octombrie, mulțumesc, Ioana Enache
42:18-42:30 nu mai sunt despre ce ci cu cine nu te abține, de 19 octombrie, mulțumesc, Ioana Jantea
42:31-42:47 e vorba de sonorități tegumentare și de culoare dar numai în materie de orientare, cu 20 octombrie, mulțumesc, Ioana Iuna Șerban
42:48-43:07 unealta multifuncțională e crescută la gât îți poate face figura atât din punct de vedere teoretic cât și în ceea ce privește insulta, la 21 octombrie, mulțumesc, Ioana Miron
43:08-43:19 citești în camera mentală pe care ți-ai închipuit-o albă, de 22 octombrie, mulțumesc, Ioana Roman
43:20-43:32 fac treaba cu respirația de parcă m-aș grăbi undeva, la 23 octombrie, mulțumesc, Ionel Palade
43:33-43:49 locuim globul ocular cu animalul nostru național pe care îl jupuim și îl facem sul, pe 24 octombrie, mulțumesc, Ionela Constantin
43:50-44:08 numai cuvintele sunt adaptate poate le resimți cam dezordonate poate e doar o chestiune de afinitate, de 25 octombrie, mulțumesc, Ionuț Munteanu
44:09-44:26 pe dibuite din aproape în aproape să te bazezi pe agilitate cât poate să dureze până ți se pietrifică limbajul și îl vezi că emite, din 26 octombrie, mulțumesc, Ionuț Nacu
44:45-44:58 las efervescența cromatică a nesiguranței să depășească orice calcul, la 27 octombrie, mulțumesc, Iulia Maria Mocanca
45:04-45:23 bine vocalele articulate fără nicio gură sunt rare și sperie destul de tare, de 28 octombrie, mulțumesc, Iulia Stoichiț
45:24-45:43 tot ce poți atinge e îndepărtarea și asta începe cu fiecare atingere mai bună sau mai rea, pe 29 octombrie, mulțumesc, Iuliana Doina
45:44-45:59 mai departe de poezie nu e nimic decât un poem citit cu picioarele, la 30 octombrie, mulțumesc, Iulika HD
46:00-46:16 scoți bricheta toată lumea se prinde că declanșează liniște, la 31 octombrie, mulțumesc, Laura Pavel
46:17- 46:37 expresia completă e și la toaletă cam asta e impresia comună ne salvează obsesia, de 1 noiembrie, mulțumesc, Laura Trandafir
46:38-46:49 un conspect pentru imponderabilitatea cu față umană, în 2 noiembrie, mulțumesc, Lavinia Nechifor
46:50-47:03 pe stradă nu e decât atât cât e sufletul tău, la 3 noiembrie, mulțumesc, Lena Chilari
47:04-47:29 de la un capăt la celălalt al atingerii & retur pe traseul pupilei în spatele pleoapei, de 4 noiembrie, mulțumesc, Lilibeth
47:30-47:40 gestul știe că nu poate să aibă pretenția persistenței, pe 5 noiembrie, mulțumesc, Livia Basista
47:41-48:04 cel mai bine măsura în care aerul rezistă atingerii o aproximezi ca aromă, la 6 noiembrie, mulțumesc, Lorena Stuparu
48:05-48:20 știți pacienții cerurilor distribuiți, la 7 noiembrie, mulțumesc, Louisa Ion
48:21-48:35 am admis partea mea de întuneric decât de zis e mai bine de arătat, la 8 noiembrie, mulțumesc, Lucia Țurcanu
48:51-49:01 grădinile de la nivelul atingerii aleg toate viețile și nu greșesc, pe 9 noiembrie, mulțumesc, Lucian Dimitriu
49:02-49:16 te ridici cu sunetul pe care l-ar face respirația unui milion de pisici, la 10 noiembrie, mulțumesc, Lucian Nemoiu
49:17-49:26 toate acestea pot ajunge să și te dețină, pe 11 noiembrie, mulțumesc, Luminița Potîrniche
49:27-49:47 folia memoriei te-ai aștepta să o recunoști după felul în care bruiază istoria, la 12 noiembrie, mulțumesc, Magda Gheorghiță
49:48-50:14 fragile sunt numai cuvintele când sunt ale tale altfel sunt agile și letale, de 13 noiembrie, mulțumesc, Mara Țibuleac
50:15- 50:31 de fiecare dată înainte să se scufunde corpul calcă apele sigur de ele, la 14 noiembrie, mulțumesc, Margo
3
SENZUALITATEA DENSITĂȚII
susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste (55)
51:13-51:34 centură peste sintaxa palpabilă în care sunt asigurați norii, pe 15 noiembrie, mulțumesc, Maria Alexandru
51:35-51:57 până la tine versificația lanțurilor de protenine tinde să ne decline, de 16 noiembrie, mulțumesc, Maria Bazaliu
51:58-52:20 apasă play de dimineață suprapunerea e o clasă în sine o resimți în unele momente drept profund armonioasă, cu 17 noiembrie, mulțumesc, Maria Dinulescu
52:21-52:59 nu de citit e poezia mea ci ca să te citească din toate obiectele pe care le uităm doar ca să le descoperim cu voce tare îmbujorată, pe 18 noiembrie, mulțumesc, Maria Kollar
53:00-53:21 să pierzi noțiunea timpului e aproape o superputere o vreme, la 19 noiembrie, mulțumesc, Maria Simulescu
53:22-53:44 ea nedreptățită o să-și comande cu satisfacție amărâtă propriul chip într-o camee, de 20 noiembrie, mulțumesc, Maria Teodora Sandu
53:45-53:57 apeși butoanele după un cod potrivit fiecărei faze, pe 21 noiembrie, mulțumesc, Maria Vasilescu
54:12 prima dată când am fost femeie aveam dreptate pe urmă m-am răzgândit, de 22 noiembrie, mulțumesc, Mateescu Elena Diana
54:13-54:33 dacă aș călători în timp exact aici aș veni cât îmi mai poți zâmbi și nu zic asta ca să te acuz, la 23 noiembrie, mulțumesc, Matei Petre
54:34-54:55 ogarul din vis a răsturnat paharul părerea multora e că a greșit destinatarul eu sunt sigur că ăsta e tot darul, de 24 noiembrie, mulțumesc, Silvia Grădinaru
54:56-55:14 frumusețea a știut mereu că e insuportabilă o atenuează norii de uz interuman declanșează sintaxe continue, pe 25 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Chircă
55:15-55:32 corpul mi-a zis că pot adormi oricând cine a știut mai bine i-a spus ațupire, la 26 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Coveșeanu
55:33-55:48 știu pe cineva care a zis că se roagă când se spală pe dinți, de 27 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Gîdei
55:49-56:03 chiar și fulgii de zăpadă sunt plăci continentale pentru datul cu capul, de 28 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Gîrbea
56:06-56:24 descrii senzualitatea densității ca răspuns la fascinația generală, pe 29 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Munteanu
56:25-56:39 ce ai e momentul de descheiat imaginea se formează din baleiajul care degeaba s-ar copia, la 30 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Petre
56:40-57:02 am putut să respir acum nu s-a terminat nimic nici nu a început doar s-a trecut cu ce s-a putut din bizar în penar, pe 1 decembrie, mulțumesc, Mihai Ana-Maria
57:03-57:19 poți să ghicești că numai ce îți dorești face să fie ceva constant consistent, de 2 decembrie, mulțumesc, Mihai Zian
57:20-57:32 ritmul tău e paginarea atingerii la nivel de foșnet, la 3 decembrie, mulțumesc, Mihnea Orvas
57:33-57:43 ador filmele cu noi care ne revenim programate de paștele cailor, și în 4 decembrie, mulțumesc, Mihnea Radu
57:44-57:57 doar pentru distracție și datorie am ieșit din stadiul de organism unicelular, de 5 decembrie, mulțumesc, Mihok Tamas
57:58-58:08 credeam în platane care rotesc toată lumea pentru sunet, pe 6 decembrie, mulțumesc, Mihăilă Corneliu Luca
58:09-58:25 serile înghețate de decembrie sunt doar o bere numai o bere rece pentru fiecare deget mare de la mâini și de la picioare, de 7 decembrie, mulțumesc, Mircea Modreanu
58:26-58:44 cum cred alții că e mereu vorba despre ei eu pot să jur că nicio secundă nu mă privește cu adevărat nimic din ce se poate pronunța, la 8 decembrie, mulțumesc, Mișu
58:45-59:04 rezultatul unui proces complex nu neapărat hindus dar e un gând de care îmi place să mă las sedus, pe 9 decembrie, mulțumesc, Mălina Alexandru
59:05-59:37 exact tu persoana trezită din somn cu aer de artefact, în 10 decembrie, mulțumesc, Nae Alexandra
59:38-59:53 așternut pentru trecut și ceva plăcut la care s-ar fi putut reduce tot ce e necunoscut, pe 11 decembrie, mulțumesc, Nico Pîrvu
59:54-1:00:08 numai de la distanța nefericită ce e aproape sau foarte departe ține de cosmos, de 12 decembrie, mulțumesc, Nona Ropotan
1:00:09-1:00:20 vegetația cu blană legile sensibile ale unor zile de decembrie debile, la 13 decembrie, mulțumesc, Oana Nedelcu
1:00:21-1:00:34 Ai chelit zice nu-mi spune fac nu e chelie e cerul gurii, la 14 decembrie, mulțumesc, Octavian Perpelea
1:00:35-1:00:48 o să ne facem treaba până ne lovește senzația că extinderea universului s-a atrofiat, de 15 decembrie, mulțumesc, Ovi Iordan
1:00:49-1:01:11 pasărea ta prinsă în cântecul dimineților pe care cineva a scris fără agresivitate dar cu oja astringenței ținerii de minte normalitate, e 16 decembrie, mulțumesc, Peter Sragher
1:01:12-1:01:34 reușeam să descoperim ceva ce e de păstrat dincolo de gardul ghimpat dincoace de câmpul electric decuplat, pe 17 decembrie, mulțumesc, prieten cu Evantia
1:01:35- 1:01:57 între o stare și o fire visezi când te trezești cum te găsești unde citești cine revine cu câte susține, la 18 decembrie, mulțumesc, prietenă cu Evantia
1:01:58-1:02:13 limpezi doar în momentul în care se petrec lucrurile pe care le visezi au ceva din chipul tău, de 19 decembrie, mulțumesc, Radu Borcea
1:02:14-1:02:38 avem gestul e extrem ezitările ți le ia la ochi fonem după fonem făcute ghem, în 20 decembrie, mulțumesc, Radu Coman
1:02:39-1:02:58 floarea de afazie pe care o ținem în ghivecele mici până se face mare ca să o mutăm și să țină loc de anestezie, în 21 decembrie, mulțumesc, Ralf Berbecar
1:02:59-1:03:20 așa îți prinzi tu părul cum se fac de obicei lucrurile prin pase din astea magice agitate după modelul celui mai exagerat arbust, în 22 decembrie, mulțumesc, Raluca Gorcea
1:03:21-1:03:44 ce face limba pe care o vorbești din limba cu care așezi în corpul tău sub formă de gust ce îți e mai aproape e echilibrul pe care îl știm drept corp, în 23 decembrie, mulțumesc, Raluca Iosifidis
1:03:45-1:04:06 starea vremii e o formă de viață pentru amintire, și pe 24 decembrie, mulțumesc, Raluca Lojewski Maniță
1:04:07-1:04:25 a câta zi de Crăciun să îți spun fericit ca să nu sune a căpșună în mijlocul iernii dacă tot îți zic asta încontinuu, la 25 decembrie, mulțumesc, Raluca Mihai
1:04:26-1:04:36 persoanele imaginate au superputerea de a se face uitate, pe 26 decembrie, mulțumesc, Ramona Sîrbu
1:04:37- 1:04:54 am ajuns la etatea la care măsor zilele după dățile în care nu mai trebuie să merg nicăieri, de 27 decembrie, mulțumesc, Robert Neagu
1:05:03-1:05:22 reținem prin coborârea lentă a pleoapelor în timp ce bărbia este întoarsă ușor spre un umăr, la 28 decembrie, mulțumesc, Rucsandra Pop
1:05:23-1:05:46 chemi pe cine vrei imediat ce adormi vin golemi vin cei mai demni atomi supremi sunt fermi, pe 29 decembrie, mulțumesc, Răzvan Drăgoi.
1:06:03-1:06:17 până nu mă bușește râsul nu mă trezesc cel puțin asta am în gând și asta cânt, de 30 decembrie, mulțumesc, Răzvan Hodovanschi
1:06:18-1:06:25 împletim mileul respirației de la care se face ziuă, la 31 decembrie, mulțumesc, Răzvan Petrescu
1:06:26-1:06:40 de la al patrulea punct cardinal încolo totul pare străin până te prinzi și e vorba de tine, pe 1 ianuarie, mulțumesc, Samir Vancică
1:06:41-1:06:57 atinse de buze cuvintele au indecența epocilor apuse și a vremurilor presupuse, la 2 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Chirilus
1:06:58-1:07:16 amândoi am văzut fauna e limitată în timp și spațiu doar ca să-i fie salvată viața sau pe-aproape, în 3 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Stanciu
1:07:17-1:07:31 proporțiile par solubile în literaturile volubile ale noului est de 4 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Ujică
1:07:32-1:07:42 anotimpul semafoarelor hormonale ne livrează cool din 5 ianuarie, mulțumesc, Silviu
1:07:43-1:08:03 poți să cauți un video dar ar fi în engleză și n-ar avea cum scrijelesc colegii dislexici toate inițialele mele acolo atât, în 6 ianuarie, mulțumesc, Silviu Moise
1:08:04-1:08:20 cinematecă pentru ce se petrece pe mânecă de unde le scoți cu tot cu direcția în care alunecă strălucirea pielii mai mult caustică, pe 7 ianuarie, mulțumesc, Statache Victoria
1:08:21-1:08:36 agită-te de ce să nu te agiți dacă asta te liniștește și când sar așchii pot să și adorm cu tine în cârcă, la 8 ianuarie, mulțumesc, Șerban Picu
4
MIRĂ CORPORALĂ
scurte motive subliminale. Cum te vor trans-ironia zilei (101)
1:09:08- 1:09:23 alura zilei e nesigură în sensul bun, de 9 ianuarie, mulțumesc, Ștefan Alexandru Căilean
1:09:24-1:09:36 vești cu tremurătoare din flora dansatoare, pe 10 ianuarie, mulțumesc, Ștefan Neda
1:09:37-1:09:53 te știu din percuția musculară după gustul fiecărui gest cum îl împrumuți ramificației urbane, la 11 ianuarie, mulțumesc, Ștefania Anghel
1:09:54-1:10:11 zăpada n-a avut vreodată nevoie de consiliere și tot cade în spațiile certitudinii, de 12 ianuarie, mulțumesc, Tamara Ceaicovschi
1:10:12-1:10:24 monștrii justificării te vor cumințică mângâiată pe unghii cu buricul degetelor, la 13 ianuarie, mulțumesc, Tatiana Beliuță
1:10:25-1:10:38 și nu mai insist pereții sunt secreții solide ale nesiguranței, din 14 ianuarie, mulțumesc, Teo Dumitru
1:10:39-1:11:00 m-ai învățat să lucrez prin delimitare când vine vorba de abordare până la umoare pe picior de plecare și recuperare, de 15 ianuarie, mulțumesc, Teodora Talpeș
1:11:01-1:11:21 trecerile apelor metalice prin aerul cartografiat sonor din străluciri și dezlipiri, la 16 ianuarie, mulțumesc, Teona Tomoiagă
1:11:22-1:11:38 dispersii de aerosoli cu supereroi la îndemână cu valori de circulație scoase la program și trecute prin vid palori, în 17 ianuarie, mulțumesc, Tiberiu Popescu
1:12:40-1:13:15 n-a trecut nici când am tăcut de-asta e un pic jignitoare poezia mea la nivel de strănut dar când zic a mea nu e pe persoană frumos sau urât fizică răzvan cosmin ori statut e din punctul de vedere al prezenței cu tine zis și făcut, de 18 ianuarie, mulțumesc, Valentin Ion Ceaușescu
1:13:16-1:13:30 cauți un cadou pentru tine și când nu găsești e numai bine ca să fii tu, în 19 ianuarie, mulțumesc, Victor Mattion
1:13:31-1:13:57 acea resting bitch face pentru melci de când se trage la întâmplare jocul video evoluează după cele mai cool reguli, în 20 ianuarie, mulțumesc, Virginia Usiku
1:14:15-1:14:36 tare că ai câteva zeci de ore în care ai ce face până când e obligatoriu să o lași pe pilot automat pe propriile picioare, pe 21 ianuarie, mulțumesc, Vlad Manolache
1:14:37-1:15:08 în materie de valori e o lume așa plină că îi și spun când și când plinuțo tu unde cobori că ți-au crescut flori, la 22 ianuarie, mulțumesc, Vlad Rotaru
1:15:33-1:16:00 instalațiile sonore se reduc la o coregrafie transcrisă pentru foșnete repetate din toate formele de relief din antipozii respirației până la refren, pe 23 ianuarie, mulțumesc, Xiron Xin Marian
Dar ”poetic. Interfața” o fac așa cum e și cei cărora le mulțumesc pentru că sunt exact cum sunt
1:16:31-1:16:45 mai mereu doar la căderea nopții se mai dizolvă dar atunci nu se pune că sunt doar eu, la 24 ianuarie, mulțumesc, Adrian
1:16:50-1:17:03 schimbi minutul pentru punctul culminant și reiei ca să fie sigur că nu mai mergi pe dibuite, în 25 ianuarie, mulțumesc, Luminița
1:17:04-1:17:19 după un an în plin soare așadar orice scenă începe cu respirația și se consumă la nivel vestimentar, de 26 ianuarie, mulțumesc, Monica Pillat
1:17:20-1:17:39 cu privirea celor mai bune întrebări care nu zic eu te știu dar asta îmi arăți cineva ar trebui să asocieze embrionul unui emoji, la 27 ianuarie, mulțumesc, Cristian Livescu
1:17:40-1:17: 55 primii care ne-o luăm suntem noi giganții cei mai scunzi, la 28 ianuarie, mulțumesc, Alin
1:17:56-1:18:07 ce îmi mai vine încât să mă bucur că te pregătești să mai stăm un pic, pe 29 ianuarie, mulțumesc, Carmen
1:18:08-1:18:32 urmăresc umezeala asfaltului cum mă uitam când eram mic la bulgari și nu înțelegeam cuvintele dar mă prindeam ce se întâmplă, la 30 ianuarie, mulțumesc, Ana Maria
1:18:42-1:19:05 tonalitatea vădește poemformanța absenței cu partea de vis și cu partea de descris separate din front atmosferic și dicție precipitată, în 31 ianuarie, mulțumesc, Marius
1:19:09-1:19:19 săpun scăpat din mână pe picior și sărit iar la nivelul ochilor, la 1 februarie, mulțumesc, Adelina
1:19:20-1:19:30 așa e în ziua perfectă o artă curată constantă, de 2 februarie, mulțumesc, Kostea
1:19:31-1:19:45 mă uit la placa asta de lemn și îi spun poezia pe înțelesul skateboardului meu, de 3 februarie, mulțumesc, Claudiu
1:19:46-1:19:59 grepfrut din așteptări cu pielițe amare din ce nu s-a putut din porțiile de amânare la minut, la 4 februarie, mulțumesc, Gabi
1:20:02- 1:20:24 între două pisici fără păr două momente în care totul pare rezultatul evoluției dar nu ai cum să nu te întrebi, pe 5 februarie, mulțumesc, Mina
simulare din proces fiziologic în sintetizare și reformulare decise pe loc la simpla recunoaștere întâmplătoare reluată și afirmată respirație după respirație, la 6 februarie, mulțumesc, Cătă
1:20:24-1:20:41 istoria poeziei e povestea ta obsedată de iluminare bruscă bună să o pui pe rană ori rea de muscă, în 7 februarie, mulțumesc, Gellu
1:20:42-1:20:55 vii la noi cui i se pune pata e luat cu lopata în antopocen, de 8 februarie, mulțumesc, Al
1:20:56-1:21:23 ce am în spate de la rugăciunea spălatului pe dinți măi răzvan îmi zice și mă liniștesc pentru că așa îmi spun cei care nu mă cunosc până la capăt așa că sunt în siguranță și corpul meu o fi proiectat astral despre asta mai vorbim fără îndoială dar e românesc, pe 9 februarie, mulțumesc, Geanina
1:21:24-1:21:34 de când au zis că neuronii își fac treaba pe bază de lumină mă uit la film ca la un mare creier, de 10 februarie, mulțumesc, Simina
1:21:35-1:21:52 iaurt pe buză și covrig în bluză duse până-n flirt când se luminează și pornește sistemul antifurt, în 11 februarie, mulțumesc, Florin
1:21:53-1:22:10 haidi fetița muncilor pune zi peste noapte și plasture la nasture starea vremii surprinde exact succesiunea evenimentelor, la 12 februarie, mulțumesc, Radu
1:22:11-1:22:24 numai ce e rău vine din trecut ce e bine trebuie adus se ține de tine doar din ce o să fie, la 13 februarie, mulțumesc, Irina
1:22:25-1:22:46 chiar și atunci când știu ceva știu cu aerul bizar al cuiva care poate să nu se mire decât că e posibil și tresar, pe 14 februarie, mulțumesc, Dan
1:22:47-1:23:05 te apuci de plantat le lași pe fețe petunii negre cât e chipul marcat restul e de fapt fragmentul citat, 15 februarie, mulțumesc, Ada
1:23:06-1:23:19 imaginea va fi clară abia după ce datele sunt procesate cu refrenul respirației, în 16 februarie, mulțumesc, Costi
1:23:20-1:23:40 aceiași crai pe biciclete se țin de tine scai cu tot cu cerul lor din secvențe corai, de 17 februarie, mulțumesc, Adina
1:23:41-1:23:57 sunt ele albine solitare să le vezi cum dorm pe o creangă într-o fotografie de ce n-ar fi și cineva care să răcească odată cu tine, pe 18 februarie, mulțumesc, Roxana
1:23:58-1:24:10 stăm acolo unde nu ni se spune cine să fim și e tare bine să auzim, la 19 februarie, mulțumesc, Ana-Maria-Luciana Bomboș
1:24:11-1:24:24 unde se chinuiau să supraviețuiască victimele economiei de piață acum e doar peisaj, la 20 februarie, mulțumesc, Ștefan
1:24:25-1:24:38 recrut mut nu te îngrijora mâine a fost ieri ce faci ai putut bate cuba substanțele s-au prefăcut, pe 21 februarie, mulțumesc, Cheryl
1:24:39-1:25:04 tot ce înveți e să reziști când nu e nimic și mesteci tul sau poate preferi să reiau mutatul firului din scul în ghem să fie ăsta tot urletul, la 22 februarie, mulțumesc, Anja
1:25:05-1:25:33 ți s-o fi părut că îți place și chiar ți-o fi plăcut poezia cât ai crezut că e vorba doar de tine când te-ai făcut mare și a fost și despre toți ceilalți începi să eziți hai că încet încet suntem lămuriți, de 23 februarie, mulțumesc, Fredy
1:25:48-1:26:03 la etatea cu pricina când ai sentimentul că mult mai multe feluri de frumusețe decât bănuiai sunt reale dar foarte puține sunt pentru tine, la 24 februarie, mulțumesc, Tadeusz
1:26:04-1:26:23 cucuie are oricine și le atribuie oricui îl dezlănțuie fie cu o opinie fie cu o serie de produse de patiserie, la 25 februarie, mulțumesc, Chandrahas
1:26:24-1:26:57 cartografierea continuă vegetațiile stilizate profită la nivelul nărilor și formulează bucle de echilibru în mișcare, de 26 februarie, mulțumesc, Marin Mălaicu
1:26:58-1:27:14 șuvița risipită pe pernă înainte să mă trezești la prânz declamă prezența verifică aderența stabilește cadența păi hai să comandăm pizza, la 27 februarie, mulțumesc, Cristiana
1:27:15- 1:27:31 vis pentru un paradis în canalul medular unde propriu zis două zile am avut în ultimele două decenii în care nu mi s-a dat nimic de rezolvat, în 28 februarie, mulțumesc, Vera
1:27:32-1:27:49 pe picioare și felul în care sunt cu tine în mișcare respiratoare când sunt aici ca atare SURPINZĂTOARE, de 29 februarie 2020, mulțumesc, Lorena
1:27:50-1:28:03 tot ce învăț e continuitatea în degradeuri și precizarea orgasmului temporizat, la 1 martie, mulțumesc, Aurel
1:28:04-1:28:12 vestul vrea să știe estul abia apucă să fie, la 2 martie, mulțumesc, Antonia
1:28:13- 1:28:31 treptat pe toți ajunge visul să ne domine și doamne ferește să ne bazăm pe revista locală destine, pe 3 martie, mulțumesc, Wanda
1:28:32- 1:28:47 geometria haosului o tratez cu povestea mea transnarativă când toată lumea e după și se jură pe post, în 4 martie, mulțumesc, Claudia
1:28:48- 1:29:01 cuminte cu aerul de lanternă vii ai ochii fixați doar pe ce e indicat un vis în carne și oase, la 5 martie, mulțumesc, Sandra
1:29:02- 1:29:17 oricine știe cum se obține cea mai persistentă imagine cu o persoană doar spune-i pe oricare alt nume decât al ei, la 6 martie, mulțumesc, Edmond Niculușcă
1:29:18-1:29:30 comori explozive dizolvă distanțele dintre uitări și plasări în fața unui set de oglinzi, de 7 martie, mulțumesc, Horia
1:29:31-1:29:59 procesul e codat startul dat limbajul erodat prin scoateri din uz specifice vârful de ac e captivat, pe 8 martie, mulțumesc, Ioan
1:30:01-1:30:13 suflet ai să scapi cu orice într-o poezie, 9 martie, mulțumesc, Mircea Andrei
1:30:14- 1:30:33 ce buni sunt toți cei pe care îi vezi pe stradă când îți închipui că joacă un rol foarte talentați și credibili, pe 10 martie, mulțumesc, Flo
1:30:34- 1:30:53 e cel mai greu să identific zona fericită în care toate vin la locul lor pe măsură ce trece timpul, de 11 martie, mulțumesc, Deniz
1:30:54-1:31:08 iată că de fapt ne amintim doar o singură dată ce s-a întâmplat și pe urmă doar ne aducem aminte, la 12 martie, mulțumesc, Edi
1:32:09-1:31:23 tu vii pe jos cu graba între degete definiție sigură nu ca minunile televiziunii, la 13 martie, mulțumesc, Fresco
1:31:24-1:31:39 mintea răsună iar lumea își asumă în toate gradele de faună că e complet imună, din 14 martie, mulțumesc, Ramona
1:31:40-1:31:48 strângi păreri ca să vezi ce zice muzica ușoară despre asta, la 15 martie, mulțumesc, Ilinca
1:31:49-1:31:59 reperat aproape la întâmplare sentimentul că te-ai eliberat te și întrebi dacă e al tău, de 16 martie, mulțumesc, Marina
1:32:01-1:32:12 scrie fără oprire în condițiile în care lumea are impresia că e după și e mereu doar înainte, la 17 martie, mulțumesc, Corina
1:32:13-1:32:26 răspunde acum ce vrei să-mi asum ce să recunosc așa e până nu ajung să abunde scuzele furibunde, în 18 martie, mulțumesc, Jean Lorin
1:32:27-1:32:33 furia liniștii mixează luxul lent de a fi trează, pe 19 martie, mulțumesc, Florina
1:32:34-1:32:55 recit că asta face omul de ziua fericirii în vremea izolării, la 20 martie, mulțumesc, Andreea K.E.
1:32:56-1:33:09 soră-mea e născută de ziua fericirii mai întâi s-a născut ea și pe urmă s-a declarat aniversarea, din 21 martie, mulțumesc, Clara
1:33:10-1:33:23 îmi repeți numele persoanelor pe care le iubesc să prinzi curaj sau however până le faci vizibile, pe 22 martie, mulțumesc, Dragoș
1:33:24-1:33:34 metabolismul ni se reglează exersând limitele întinderii în toate direcțiile, de 23 martie, mulțumesc, Valentina
1:33:35-1:33:46 până aici și după arici până nu pici să vezi licurici, 24 martie, mulțumesc, Mariana Gămulea
1:33:47-1:34:02 tu formulezi zile cât un fluture văzut printr-o frunză în soare le duci până la capăt, la 25 martie, mulțumesc, Ana Maria Munteanu
1:34:03-1:34:13 adun ceea ce ni s-a și întâmplat mai mult mie dar și ție la momentul oportun, în 26 martie, mulțumesc, Darie
1:34:14-1:34:26 cum tot pățește și pangolinul memoriei de pică pe el vina, de 27 martie, mulțumesc, Sorin
1:34:27-1:34:46 fler de rinocer nu sunt eu așa dar știu că pe asta preferi să mă bazez nu să mă refer, pe 28 martie, mulțumesc, Oana și Cătălin tot
1:34:47-1:34:58 și tu ai dezvoltat aceeași alergie la cuvântul soluție, în 29 martie, mulțumesc, Dorina
1:34:59-1:35:11 transmisiuni de pe planeta ta până îți aprinzi bricheta cu zâmbetul ochilor, la 30 martie, mulțumesc, Livia
1:36:12-1:35:27 fix poemul acesta fără clachete pe pagina de gardă și tu l-ai găsit chiar pe ăla care dintre toate persoanele te citește pe tine, de 31 martie, mulțumesc, Stela
1:35:29-1:35:39 stai că mintea le are pe-ale ei pe unele dintre ele te și bazai, în 1 aprilie, mulțumesc, Cristian
1:35:40-1:35:54 superputerea mea e să nu câștig la niciun joc pe calculator nici măcar dacă joc singur, pe 2 aprilie, mulțumesc, Marian
1:35:55-1:36:08 dauna nu e decât pentru mașini totală dauna reală e mereu egală cu imaginea finală, cu 3 aprilie, mulțumesc, Ruxandra
1:36:14-1:36:38 arată-mi operația urma cusăturii cicatrizată și-ți citesc sufixele peltice ale vântului de aprilie dezechilibrat de soare fixat și sedus, în 4 aprilie, mulțumesc, Oli
1:36:39-1:36:55 gioarsa tăcerii în care ți se plasează blocajul strălucește și devine ceva ce ține de endorfine, de 5 aprilie, mulțumesc, Viviana
1:36:56-1:37:03 ne putem respecta gen pornirile, de 6 aprilie, mulțumesc, Romeo
1:37:04-1:37:15 matur poate doar după ce mă alătur variantelor mele de până acum, pe 7 aprilie, mulțumesc, Smara
1:37:16-1:37:36 căpitanul brain freeze stă pe punte alb la față și apasă pe butoane mirat că are efect, la 8 aprilie, mulțumesc, Cornel
1:37:37- 1:37:54 înfierbântat de exercițiu m-am avântat cu ochii la ce s-a întâmplat când au pus pe roate primul aerostat, din 9 aprilie, mulțumesc, Angela
1:37:55-1:38:05 sistemele planetare tind să fie un singur om de cele mai multe ori femeie, pe 10 aprilie, mulțumesc, Nicolae
1:38:06-1:38:16 acum iese fum alexandrini vagabonzi capătă volum, la 11 aprilie, mulțumesc, Raluca Andreescu
1:38:17-1:38:35 gustul se schimbă odată cu noi problemele de pe drum asta spun, când e 12 aprilie, mulțumesc, Cătălina
1:38:36-1:39:01 decorul e ceață vindecătoare seducătoare & toxică logica poetică declanșează spectacolul, în 13 aprilie, mulțumesc, Octavia
1:39:02-1:39:15 înghesui tot ce îți aduci aminte că s-a întâmplat și aștepți un rezultat afectiv, de 14 aprilie, mulțumesc, Rita
1:39:16-1:39:37 mize găsești și pentru ce trăiești și la nivel interplanetar dar și când te uiți la oțetarul înfipt în gard indiferent la primăvara autoizolărilor și aștepți să ofteze, în 15 aprilie, mulțumesc, Bill
1:39:38-1:39:59 până se rupe banda prezidăm sacadat refacerea lumii clipești cătinel până suntem scufundați în flăcări sugerând lavanda, în 16 aprilie, mulțumesc, Elena Băsescu
1:40:00-1:40:13 instalațiile luminoase încă nu sunt montate în întregime ard sub ploaie, de 17 aprilie, mulțumesc, Alexandra Olaru
1:40:14-1:40:26 sunetul te privește în ochi ușor opalizat să vezi că tac și nu te mira, la 18 aprilie, mulțumesc, Ana Carina
5
SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC
(sms declic) acum cât ții de activism cardiorespirator (55)
1:41:13- cultiv sunetul alb relativ personal cât pot eu sustras din sentimentul narativ general, de 19 aprilie, mulțumesc, Andreea
1:41:34- 1:41:51 comic e că de mic mi-a plăcut un pic să mă gândesc că n-aș scrie decât poezie istorică, la 20 aprilie, mulțumesc, Ada
1:41:52- 1:42:06 eu port un citat un pic descentrat la gură și complet hidratat, în 21 aprilie, mulțumesc, Bianca
1:42:07-1:42:27 lupt lent cu sentimentul că luna are masca ei medicinală de unde a erupt întunericul și o tot ține așa neîntrerupt, pe 22 aprilie, mulțumesc, Emilian
1:42:28-1:42:47 încă nu s-a terminat nu s-a terminat de prelevat de arhivat de reformulat stimul după stimul, de 23 aprilie, mulțumesc, Tara
1:42:48-1:42:59 toate cuvintele ies și intră în realitate cu gândul că vor găsi o modalitate, la 24 aprilie, mulțumesc, Tudor
1:43:00-1:43:15 halucinația există cu ridicolul frumuseții cu rază medie de acțiune după ce trece destinația, de 25 aprilie, mulțumesc, Sânziana
1:43:16-1:43:29 poate e cerul roz și chiar atunci îți lași capul pe spate, pe 26 aprilie, mulțumesc, Dmitri
1:43:30-1:43:39 vrăji de nu ne mai vezi doar să rămânem treji, la 27 aprilie, mulțumesc, Tatiana
1:43:40-1:43:47 comunici cu ce ai la îndemână, la 28 aprilie, mulțumesc, Nora
1:44:25-1:44:42 de la un acum la celălalt una zici și ți se repartizează un cu totul alt volum, de 29 aprilie, mulțumesc, Saviana
1:44:43-1:45:02 percepem lucrurile un pic decalat fiecare după propriul format care pe lat care pe înalt, pe 30 aprilie, mulțumesc, Emil
1:45:03-1:45:16 acțiunea asta e din viitor din regiunea unde se va vedea, la 1 mai, mulțumesc, Noemi
1:45:17-1:45:27 ne bazăm pe dansul sunetului pe zumzetul care dă speranță, la 2 mai, mulțumesc, Paula
1:45:28-1:45:47 când poezia e medicamentul care te asigură că nu o să te mai faci bine uitând de tine, pe 3 mai, mulțumesc, Sofia
1:45:48-1:46:05 reușita e cuantificabilă trebuie să fie doar că mie îmi dă mereu cu virgulă, de 4 mai, mulțumesc, Amalia
1:46:06-1:46:29 acum am încă fața mea și înclin într-o parte și alta capul din mușchiul verbal până tot eu sunt dar concentrat pe drum, la 5 mai, mulțumesc, Anastasia
1:46:30-1:46:41 până și ce te speria la propria persoană te ia cu vino-ncoa, de 6 mai, mulțumesc, Eliza
1:46:42-1:43:53 are viața mea tendința de a deveni viața altora, la 7 mai, mulțumesc, Iris
1:43:54-1:47:03 zic dar mi-e că stric ce e fantastic chiar și un pic, în 8 mai, mulțumesc, Linn
1:47:04-1:47:15 ele sunt sentimentele îndrăgostite de ele însele, pe 9 mai, mulțumesc, Lavinia
1:47:16-1:47:27 fiecare învață să meargă în sensul în care îi e definirea mai grea, de 10 mai, mulțumesc, Mădă
1:47:28-1:47:37 secvența știe că dacă tace te satisface, la 11 mai, mulțumesc, Luca
1:47:38-1:47:48 deși știi că tot ce scrii are legatură cu realitatea nu poți să nu te miri, în 12 mai, mulțumesc, Tibi
1:47:49-1:48:08 nu știu tu dar la mine a fost mai bine în realitate ține și mai mult nu că n-ar fi bine în vis dar e mai frumos cu tine pe tot felul de rute, de 13 mai, mulțumesc, Soso
1:48:09-1:48:17 acești nori nu sunt ai mei și nici ai tăi și tot îi îngrijești, pe 14 mai, mulțumesc, Xenia
1:48:18-1:48:30 decât depășit mai bine desăvârșit tot repetă roțile pe asfalt, la 15 mai, mulțumesc, Vasile
1:48:31-1:48:45 unu´ ca mine nu își ține minte pin-ul sau țin dar nu pe toate, de 16 mai, mulțumesc, Marieva
1:48:46-1:49:00 ce-o să mai râzi când îți zic că pocnesc uneori din vers și tu faci tot așa cu-un elastic, mulțumesc în 17 mai, mulțumesc, Anca
1:49:01-1:49.16 pietonul din mine e ceva mai credul credinciosul în schimb se poate lăuda, la 18 mai, mulțumesc, Rareș
1:49:17-1:49:32 ture cum dispare sensul unui cuvânt pe traseele lui sinbad marinarul te trezești că vine altul să măture, la 19 mai, mulțumesc, Johannes
1:49:33-1:49:47 vine oricine și știe că reflexia lunii pe luciul de apă se duce după cine zice, de 20 mai, mulțumesc, Vlad
1:49:48-1:49:59 elogiezi crepusculul până vezi stele verzi, pe 21 mai, mulțumesc, Cezar
1:50:00-1:50:18 alții au căzut de la etajul 15 și nu au pățit nimic fiindcă au picat în partea cu camera, pe 22 mai, mulțumesc, Cornelia
1:50:19-1:50:28 răspunde cu primul lucru care îți vine în minte, la 23 mai, mulțumesc, Emilia
1:50:29-1:50:42 se tot povestește și ce se găsește și ce lipsește, în 24 mai, mulțumesc, Romi
1:50:43-1:50:55 poemul ăsta mă subtitrează ori ne dublează zilele, de 25 mai, mulțumesc, Dia
1:50:56-1:51:09 când nu iese nu sunt versuri sunt virusuri, în 26 mai, mulțumesc, Alina Muncileanu
1:51:10-1:51:35 îmi dai speranță cu faptul că nu suntem pentru totdeauna și după lucrurile au șansa să rămână la fel, de 27 mai, mulțumesc, Irinel Anghel
1:51:36-1:51:51 strigătul are omul lui zgomotul formulează țesutul din care sunt alcătuite trecuturile, pe 28 mai, mulțumesc, Olga
1:51:52-1:52:01 se bazează pe tine și speră că o să obosești că o să lași totul baltă, la 29 mai, mulțumesc, Adela
1:52:02-1:52:11 compari cu dimensiunile umbrelor de pe corpul tău, de 30 mai, mulțumesc, Rodica
1:52:12-1:52:28 exersezi echilibrul dezinvoltura articulațiilor preferința pentru scizuri și individualizare concretă, la 31 mai, mulțumesc, Aura
1:52:29-1:52:45 ultimul tău argument e timpul prezent, în 1 iunie, mulțumesc, Ovidiu
1:52:46-1:53.08 eu îți spun că e posibil odată cu ploaia asta ce facem să ajungă la apogeu, la 2 iunie, mulțumesc, Svetlana
1:53:09-1:53:24 se aud evaziv segmente de refren desfăcute din rutină olfactiv strat după strat, de 3 iunie, mulțumesc, Sergiu
1:53:25-1:53:36 aici iese pe față riscul expresiei oricât ne ferim să nu fim cinici, la 4 iunie, mulțumesc, Tzveta
1:53:37-1:53:53 respirația își asumă îngână ocupă și caută orice interstițiu, în 5 iunie, mulțumesc, Adam
1:53:54-1:54:16 contrar așteptărilor cool în fiecare lucru zis există un paradis, în 6 iunie, mulțumesc, Patricia
1:54:17-1:54:26 nu te mai vezi de la un punct și mergi pe pipăite, pe 7 iunie, mulțumesc, Miki
1:54:27-1:54:40- am ajuns la capătul unui traseu dintr-un singur vers, în 8 iunie, mulțumesc, Nik
1:54:41-1:54:58 uite un cântec care îți inventeză boala și un accent care ți-o ia, la 9 iunie, mulțumesc, Denisa
1:55:10-1:55:30 nu-i destul nu-i destul și mă întreb întreb când vine restul că am gen dreptul, de 10 iunie, mulțumesc, Dumitru
1:55:31-1:55:53 am ajuns aici între oțetarii cu ochii cât cepele mă înveți să-mi număr umerii cu intonația umbrei, la 11 iunie, mulțumesc, Gelu Bogdan
1:55:54-1:56:18 sticla mai și minte ca tot ce pretinde că nu vrea decât să ne reprezinte 12 iunie, mulțumesc, pentru fiecare apropiere de poezie pe care o ai.
Ai ori n-ai treabă, eu sunt miercuri, 13 septembrie, la ARCUB, pe Lipscani 84-90, de la 18.00, cu ”poetic. interfața sonoră” în versiune de performance pentru momentul de poezie experimentală din FIPB ediția 13. Sunt flatat că povestea mea intră lângă prestațiile cu care vin Artur Cojocaru (Republica Moldova), Sorin Despot (România), Mircea Dan Duță (România), Dumitru Fanfarov (Republica Moldova), André Ferenc (România), Silvia Grădinaru (România), Mugur Grosu (România), Benji Horváth (România), Ligia Keșișian (România), Jaan Malin aka Luulur (Estonia), Mitoş Micleuşanu (România), Tiberiu Neacșu (România), Livia Ștefan (România), iar moderator este Peter Sragher. În ultimii ani a crescut mult interesul și numărul de exerciții cu slam în română așa că abia aștept să văd cum se adună evenimentul.
Comunicatul organizatorilor îți zice și care sunt capetele de afiș ale ediției 13 de FIPB:
Recitaluri poetice, dezbateri, performance poetic, poezie în mișcare, expoziții, video-poezie, filme și momente muzicale – la FIPB 2023
Săptămâna viitoare, începând de luni, 11 septembrie, până duminică, 17 septembrie, Bucureștiul devine din nou capitala europeană a poeziei la cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). Poeți din 27 de țări de pe patru continente vin la București, unde publicul îi poate întâlni în cadrul a peste 50 de evenimente extrem de variate: de la lecturi publice, la performance-uri, dezbateri, mese rotunde, lansări de carte, vernisaje.
Pe lista oaspeților din străinătate ai Festivalului Internațional de Poezie București se află nume importante ale poeziei contemporane, o selecție care acoperă atât diversitatea generațională, cât și pe cea estetică și a formelor de prezentare publică a creației poetice. De la nume de primă mărime ale lumii literare europene de astăzi precum poetul italian Milo de Angelis, fondatorul revistei Il Niebo, Philippe Tancelin (Franța) – poet și filosof, cunoscut cercetător în estetica poeziei, unul dintre fondatorii legendarei l’Université Paris VIII, Rachid Khaless – poet marocan, cunoscut în egală măsură și ca prozator, editor, pictor și traducător, câștigătorul unuia dintre cele mai importante premii literare naționale: Prix du Maroc du Livre, ediția 2019, criticul literar și traducătorul portughez José Manuel de Vasconcelos, Habib Tengour – îndrăgit poet franco-algerian, câștigătorul celei mai recente ediții a Premiului Benjamin Fondane, Hasan Erkek – poet, dramaturg și profesor de teatru turc, distins cu peste 20 de premii naționale și internaționale, poetul sârbo-canadian Goran Simić din Bosnia și Herțegovina, recunoscut la nivel internațional pentru volumele sale de poezie, eseuri, povestiri și teatru sau cunoscutul scriitor, poet, artist, performer, activist literar și traducător danez Claus Ankersen.
Ca și la edițiile anterioare, poezia sud-americană este puternic reprezentată în programul FIPB 2023. Vor fi prezenți la București: Gabriel Chávez Casazola – poet și jurnalist, considerat una dintre vocile esențiale ale poeziei boliviene, poeții uruguaieni Julio Pavanetti și Harold Alva, sau poetul jurnalistul, criticul literar și traducătorul cubanez Víctor Rodríguez Núñez (Cuba). Lor li se alătură nume îndrăgite ale poeziei spaniole de astăzi precum poeta și activista culturală Annabel Villar născută în Uruguay, dar stabilită în Spania, Aurora Luque – poetă și traducătoare, Enrique Nogueras Valdivieso – poet și profesor la Universitatea din Granada, specializat în latină medievală și în romanistică, de asemenea, traducător din portugheză, franceză veche și română, Fulgencio Martinez, cunoscut deopotrivă ca poet, traducător, editor și cercetător sau Enrique Nogueras – poet și cercetător universitar, unul dintre numele extrem de conectate la spațiul cultural românesc și Corina Oproae, originară din România, poetă și o cunoscută traducătoare de limba română.
Lumea literară din sudul Dunării este puternic reprezentată în program prin prezența a patru scriitori bulgari: poeta Kristin Dimitrova, ale cărei versuri au apărut în traducere în peste 35 de limbi, alături de Ivan Hristov și Aksinia Mihailova, traduși cu succes în limba română și mai tânăra poetă Olya Stoyanova.
Nici poezia de limba română de peste Prut nu lipsește din programul ediției din acest an a celui mai puternic festival de poezie din România: Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Maria Pilchin, Artur Cojocaru, Dumitru Fanfarov, Vasile Gribincea, Mitoș Micleușan sunt doar câțiva dintre poeții prezenți la București.
Autori români îndrăgiți stabiliți în străinătate completează lista invitaților la FIPB 2023: Andrei Codrescu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Traian Pop Traian și Călin Andrei Mihăilescu vin la București în perioada 11-17 septembrie 2023.
Programul include și nume de poeți cunoscuți pentru preocupările lor civice, precum scriitoarea și activista Ester Naomi Perquin din Țările de Jos sau Gordana Vlajić, scriitoare și activistă politică din Serbia.
De asemenea, vor fi prezenți la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la București poeții cunoscuți pentru preocupările lor și în calitate de manageri culturali precum Semier Insayif din Austria – scriitor independent și manager cultural sau Udo Kawasser – poet, traducător de literatură latino-americană, dansator și creatorul POESIEGALERIE, cel mai mare festival de poezie din Austria și cea mai importantă platformă online de poezie din Austria.
Nici performance-ul nu va lipsi din arhitectura programului ediției din acest an a FIPB. Nume cunoscute ale acestui zone culturale vor fi prezente la București în săptămâna 11-17 septembrie: Jaan Malin aka Luulur din Estonia – performer, câștigător al mai multor spectacole de slam poetry, care a căpătat renume pe plan internațional, Kiro Urdin din Macedonia de Nord, regizor de film, artist vizual și multimedia, Katarzyna Wojtczak (Polonia) – artistă, inițiatoare socioculturală, galeristă pauperă, cu experiență în arhitectură, Ornela Alia (Albania), o artistă care lucrează cu performance, cu video și text ca instrumente principale de explorare a diferitelor forme ale interactivității, care includ nu numai oameni, dar și obiecte, instituții, idei și credințe, Gergana Ivanova și Olya Stoyanova din Bulgaria, Katarzyna Wojtczak (Grecia/Polonia), Tonia Tzirita Zacharatou (Grecia), alături de Elena Chirila și Ana Gurdiș din Republica Moldova.
José Luís Peixoto, unul dintre cei mai traduși și iubiți prozatori portughezi de astăzi, cunoscut îndeaproape de cititorii români, vine la FIPB 2023 ca poet, alături de conaționalul său, poetul, eseistul, criticul literar și traducătorul portughez José Manuel de Vasconcelos.
Germania este reprezentată în program prin prezența lui Nico Bleutge – poet multipremiat, eseist și critic literar, Yevgeniy Breyger – cunoscut poet de limba germană, traducător și editor născut în Harkov, Ucraina, alături de scriitoarele de origine română Dagmar Dusil și Kira Iorgoveanu-Mantsu.
Spațiul literar poetic din Grecia este reprezentat în program prin prezența poeților Nikolaos Vlahakis, Krystalli Glyniadakis, Tonia Tzirita Zacharatou, alături de scriitorul și traducătorul Victor Ivanovici, un om-punte între lumile culturale românești și grecești.
Nume importante ale poeziei din fosta Iugoslavie completează programul FIPB 2023: Pavle Goranović – poet, eseist, editor și membru al Academiei Muntenegrene de Științe și Arte, poetul și traducătorul poet croat Goran Čolakhodžić.
Roman Honet – cunoscut poet și editor polonez, scriitoarea și criticul literar canadian Lise Gauvin,Cyrus Console și Andrew Davidson Novosivschei din Statele Unite ale Americii, alături de cunoscutul autor francez de origine vietnameză de haiku și renku Minh-Triêt Pham completează lista invitaților din străinătate. Lor li se alături o selecție importantă de poeți români contemporani din toate generațiile.
Literatura nu este singura artă prezentă în programul bogat al ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie de la București. Nume importante din sfera teatrului, filmului și al artelor vizuale îi vor bucura pe cei prezenți la Festival de-a lungul celor șapte zile. Actorul Constantin Chiriac va susține două momente de recital poetic în primele două zile ale Festivalului. De asemenea, și îndrăgitul actor George Mihăița va fi prezent cu un moment artistic la FIPB 2023.
Nici momentele muzicale nu vor lipsi din program: Royal Art Muzzyk, Lache Cercel and The Roma Jazz Ensemble, Mircea Tiberian și Nadia Trohin sunt nume pe care iubitorii de poeziei îi pot întâlni la FIPB 2023 în cadrul unor evenimente-concept.
Arta cinematografică este de asemenea prezentă în Festival: de la proiecții punctuale ale unor filme până la proiecte complexe precum Noaptea Albă a Filmului Românesc – TIFF.
O serie de expoziții îi vor încânta pe iubitorii de poezie de-a lungul celor șapte zile ale ediției din acest an ale FIPB: Te fac un colaj? – expoziție dedicată artistei Wislawa Szymborska, Viață, nu moarte – expoziție semnată de Valeria Voicu, alături de Vernisajul expoziției artistului Mircea Bochiș.
Proiecții de videopoeme, poezie și jazz, poezie în mișcare completează lista „argumentelor” care îi pot convinge pe iubitorii de cultură din București să se apropie de poezie prin participarea la o serie de evenimente-concept.
Însumat, publicul este așteptat să ia parte la peste 50 de evenimente, în 14 spații cunoscute din capitală. Șapte zile în care este celebrată puterea poeziei de a schimba lumea, în cadrul unui eveniment unic organizat de Primăria Capitalei, prin Muzeul Național al Literaturii Române. La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Poezie București organizatorii au reluat un proiect cunoscut și îndrăgit de iubitorii de poezie: Târgul Național al Cărții de Poezie, eveniment care aduce în prim-plan cele mai recente și mai importante volume de poezie.
Participarea publicului la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București este cu acces gratuit. Programul complet al proiectului se regăsește pe site-ul oficial: www.fipb.ro. Am încheiat citatul.
Eu unul, am mai livrat poezie bilingv pentru Balkan Trafik din Bruxelles. Și un pic din filmare a arătat așa:
Ai, n-ai bază, arunci o frază… Am pierdut mult timp încercând să îmi explic de ce scoate cineva aproape la întâmplare o propoziție pe gură. După sesiunea de spoken word din Serile Eminescu de la Ipotești (18-21 august) m-am amuzat când a venit cineva să îmi spună: ”ai nevoie de structură”.
Mi-am dat seama cât bine poate să facă acestui tip de trolaj chat GPT. Și l-am rugat să îl lămurească pe colegul dornic să dea lecții.
CHATGPT:
imi poti face te rog o comparație între conceptele de structură textuală și structură poetică?ChatGPT
Desigur, cu plăcere! Conceptele de structură textuală și structură poetică sunt ambele fundamentale în analiza și înțelegerea unui text scris, dar se aplică în mod diferit, în funcție de genul literar. Iată o comparație între aceste două concepte:
Structură textuală:
Se referă la modul în care un text este organizat în ansamblul său, indiferent de genul literar.
Include elemente precum introducere, dezvoltare și concluzie în cazul textelor narative sau argumentative.
Poate include subcapitole, paragrafe și fraze care contribuie la transmiterea ideilor și a mesajului autorului.
Scopul principal este să ofere o flux clar și logic de informații sau poveste.
Structură poetică:
Este specifică poeziei și se referă la modul în care un poem este organizat și structurat.
Se concentrează pe aspectele ritmice, metrica, rima, stilul și utilizarea figurilor de stil în versuri.
Poate să implice strofe (grupuri de versuri), scheme de rima regulate sau libere și ritmuri variate.
Scopul este de a crea efecte artistice și emoționale, de a transmite idei și stări într-un mod mai compact și expresiv.
În esență, structura textuală se referă la organizarea generală a unui text, în timp ce structura poetică se referă la elementele specifice utilizate în organizarea și prezentarea unui poem pentru a crea efecte literare unice.
eu: le poți compara pe cele două cu conceptul de structură în general?ChatGPT: Desigur, pot face această comparație:
Conceptul de structură, fie în cadrul unui text, fie în cadrul unui gen literar specific, se referă la modul în care elementele componente sunt organizate pentru a crea un ansamblu coerent și înțeles. Cu toate acestea, există diferențe în modul în care acest concept este aplicat în contextul structurii generale, a structurii textuale și a structurii poetice:
Structura generală:
Se aplică în orice context în care există un aranjament ordonat de elemente, fie ele informații, obiecte sau evenimente.
Exemple pot include structura unei clădiri, structura unei organizații sau structura unei molecule.
Scopul este să ofere un cadru logic, ordonat și coerent pentru elementele respective.
Structura textuală:
Se referă la modul în care un text este organizat pentru a transmite o poveste, informații sau argumente.
Include aspecte precum introducerea, dezvoltarea și concluzia, cu secțiuni și subsecțiuni corespunzătoare.
Scopul este să ofere cititorilor o modalitate eficientă de a înțelege și asimila informațiile sau mesajul din text.
Structura poetică:
Se aplică în contextul poeziei și se concentrează pe organizarea specifică a elementelor pentru a crea efecte literare.
Include aspecte precum versurile, strofele, ritmul, rima și figurile de stil pentru a evoca emoții și imagini puternice.
Scopul este să transmită în mod expresiv și artistic idei, stări și imagini într-un mod compact și concentrat.
În concluzie, conceptul de structură se aplică în diferite contexte, iar modul în care este utilizat depinde de genul literar sau de domeniul în care este folosit. Fiecare tip de structură are propriile caracteristici și scopuri, dar toate au în comun faptul că contribuie la organizarea și înțelegerea elementelor componente.
eu, R.Ț: Îmi poți stabili, te rog pentru aceste comparații niște intertitluri?
ChatGPT: Desigur, iată niște intertitluri pentru a evidenția comparațiile dintre structura generală, structura textuală și structura poetică:
Structura Generală: Ordine și Organizare în Diverse Contexte
Definiție și aplicabilitate în diferite domenii
Exemple din arhitectură, știință, și organizare socială
Scopul și importanța unei structuri bine definite
Structura Textuală: Comunicarea Eficientă prin Organizare și Logică
Conceptul de organizare a informațiilor într-un text
Elementele componente: introducere, dezvoltare și concluzie
Subcapitole, paragrafe și aliniere pentru claritate
Structura Poetică: Artă în Organizarea Cuvintelor
Aplicarea conceptului de structură în contextul poeziei
Elemente poetice: versuri, strofe, ritm și rima
Utilizarea figurilor de stil pentru exprimare artistică
Aceste intertitluri ar trebui să ajute la evidențierea și înțelegerea diferențelor și asemănărilor dintre cele trei concepte de structură.
eu, R.Ț: Și atunci mă prind că o bună parte din discuțiile literare nici nu au legătură cu literatura ci cu ce se gândește omul că o înlocuiește, sau că ar trebui să o înlocuiască. Îți și dai seama de ce crede cineva că ar trebui una sau alta. Asta clar ține de empatie. Dar cât să te întrebi de ce crede cineva că tu ai avea nevoie de ce crede persoana cu pricina… Empatie, desigur, dar în cazul despre care vorbim… lipsa ei poate. E și asta o situație. Dar o situație în care, în sfârșit, te prinzi că doar nu o să te frămânți tu de ce crede altcineva. Și aici ne întâlnim, pentru că uite cum se poate să fie cineva pe persoană fizică doar o inteligență artificială când aude poezie. E și asta o dezvoltare. Dar adevărul e că fix cum vezi o brățară cu cruciulițe, un magnet pe lemn cu citate din Eminescu la intrarea spre lacul cu nuferi, așa ești tentat să vorbești despre AI când de fapt realitatea pe care se bazează întâlnirea are cu totul alte repere. Naturale. Chiar și pentru un lac artificial & amenajat.
Stai zile întregi și stabilești în ce moment ar trebui să se audă cum și care să fie pasul de la o imagine la alta… și paradoxul face că, în loc să te gândești ce bine că Ioan Coroamă a fost cu ochii pe tine și a filmat, ce tare că Sandu Vakulovski și Dumitru Crudu s-au întâlnit între benzile de sens poetic ori la felul în care poezia aleasă de Moni Stănilă s-a întâlnit cu tinerii veniți din Ucraina la Ipotești și cu ochii lor eliberați de lacrimi, tu te gândești că poate ai fi avut cum să ții în brațe nevoia cuiva de a fi troll. Și adevărul e că toată povestea e și mai lungă în materie de ce merită amintit din zilele de concerte cu (Ada Milea și Berti, Storytellers și Blue Serenade) și ateliere în care te uimesc secvențe formulate de Maria Ivanov ori Alberto Păduraru și Victor Ciobanu. Ori Cosmin Perța care mereu organizează ceva. Ca și drumurile perfecte între un poem și altul cu Mina Decu și Cătălina Matei. Și de fiecare dintre cei aduși în proiect de Ale Sainenco și Lucia Țurcanu. Ori de cât de repede am găsit primele imagini din performance de la Alina Hucai. Mulțumiri poetice pe calea de față. Și, ca să revin, aici este video de împachetare de la Ioan.
Dacă îți povestește Silvia ”Barbie”, vrei să îl vezi. Eu am vrut să văd cum ar fi povestea dacă ar fi film românesc cu poezie. Și am întrebat un automat.
EU: Cum ar arăta filmul Barbie dacă ar fi film românesc despre poezie
ChatGPT: Dacă ar exista un film românesc inspirat de universul păpușii Barbie și axat pe tema poeziei, acesta ar putea avea un stil unic și captivant, combinând elemente de fantezie cu sensibilitatea literară. Iată o posibilă descriere a acestui film:
Titlu: „Barbie: Versuri de Cristal”
Sinopsis: Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” spune povestea tinerei Barbie, o pasionată a poeziei și a cuvintelor frumoase. Crescută într-un mic sat din România, Barbie descoperă că poezia poate aduce la viață cele mai profunde emoții și poate crea legături speciale între oameni.
Când un festival literar important este anunțat în capitală, Barbie decide să-și urmeze visul și să participe. Cu ajutorul bunicului său înțelept, un poet renumit, și al unui mentor de încredere, ea începe să învețe secretele poeziei și să-și dezvolte propriul stil. În timp ce călătorește în oraș, întâlnește personaje diverse care au fiecare propria poveste legată de cuvinte și versuri.
Pe măsură ce se apropie evenimentul important, Barbie descoperă că festivalul este amenințat de o dezvoltare urbanistică care ar putea distruge o bibliotecă veche, un loc sacru pentru iubitorii de poezie. Ea decide să folosească puterea cuvintelor pentru a inspira comunitatea să se ridice în apărarea bibliotecii și a valorilor culturale.
Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” explorează teme precum pasiunea pentru poezie, conservarea tradițiilor culturale și lupta pentru ceea ce contează cu adevărat. Cu peisaje pitorești din România, momente de adâncă introspecție și momente pline de culoare și bucurie, filmul ar putea fi o experiență cinematografică emoționantă, care îmbină farmecul poveștilor pentru copii cu subtextul artistic și social.
Distribuție:
Barbie – O tânără pasionată de poezie, interpretată de o actriță talentată din România.
Bunicul – Un poet în vârstă, înțelept și inspirațional, interpretat de un actor cu experiență.
Mentorul – O poetă misterioasă și puternică, care îi oferă lui Barbie îndrumare și susținere.
Antagonistul – Un dezvoltator imobiliar fără scrupule, care amenință biblioteca și comunitatea.
Locuitorii satului și ai orașului – Oameni cu povești unice, legate de poezie și valori culturale.
Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” ar putea aduce un omagiu frumuseții poeziei românești și ar putea transmite un mesaj puternic despre importanța culturii și a conservării patrimoniului cultural.
Cum ar arăta o cronică scrisă de poetul preclasic Ienăchiță Văcărescu pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?
ChatGPT
Înțeleg că doriți să vedeți cum ar arăta o cronică scrisă de poetul preclasic Ienăchiță Văcărescu pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier. Desigur, ținând cont de contextul istoric al lui Ienăchiță Văcărescu, voi încerca să redactez o astfel de cronică într-un stil care să-i corespundă.
Cronică pentru volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa
Preambul
Eterna roată a literelor, acel arc al cuvintelor ce le poartă în zbor către posteritate, se-nvârtește iarăși și ne aduce în lumina serii volumul „poetic. interfața sonoră” semnat de Răzvan Țupa, talentatul arhitect al versurilor, ale cărui cuvinte străbat văzduhul cu un soi aparte de grație.
În fața acestor file învăluite de mister și dorință, privesc cu ochi scrutători această lucrare nouă, ce aduce în lumina zilei gânduri și sentimente frământate, așternute cu migală pe hârtie, dărâmând zidurile convenționale ale poeziei.
Ritm și Armonie
Sub forma sonetelor, haiku-urilor sau chiar a unor poeme libere, Răzvan Țupa stăpânește arta cuvântului, șlefuindu-l cu măiestrie, dând naștere unui dans subtil al foneticii și al semnificației. Versurile se revarsă dincolo de pagini, ca niște linii melodice ce împletesc sunetele într-o armonie unică, atrăgându-ne într-o călătorie a sensurilor.
Metaforele cu aripi îi conferă poeziei sale un parfum inconfundabil, o esență a visului și a realității, învăluite într-un dans suav al imaginilor. În timp ce cuvintele se îmbină, simțim cum sufletul autorului se dezvăluie treptat în fața noastră, precum o frescă pictată cu culori alese cu grijă.
Explorarea Interfaței Sonore
Titlul volumului, „poetic. interfața sonoră”, nu este întâmplător ales. Răzvan Țupa explorează conexiunea subtilă dintre cuvinte și sunete, căutând echilibrul perfect între expresia vizuală și cea auditivă a poeziei. Fiecare vers devine o notă muzicală ce vibrează în sufletul cititorului, construind o punte solidă între cer și pământ.
Cu un simț al ritmului remarcabil, autorul pune laolaltă cuvintele într-un concert de senzații, în care fiecare silabă contribuie la rezonanța generală a întregului. Acest joc de sunete și sensuri ne poartă într-o lume paralelă, în care cuvintele nu sunt doar simple semne grafice, ci povești în care ne pierdem cu plăcere.
Finalul ca o reverie
În încheiere, „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa este o călătorie poetică fascinantă, un amalgam de sunete și emoții transpus în versuri de o frumusețe rar întâlnită. În fiecare pagină, cititorul descoperă o nouă dimensiune, o nouă vibrație a cuvintelor și o nouă perspectivă asupra lumii.
Așa cum stelele dansează pe cerul nopții, versurile lui Răzvan Țupa dansează în sufletul cititorului, lăsând în urmă o amprentă adâncă și memorabilă.
În încheiere, „poetic. interfața sonoră” rămâne un veritabil tribut adus poeziei și limbii române, o lucrare ce se îndreaptă spre eternitate, iar Răzvan Țupa se dovedește a fi un maestru al cuvintelor ce merită toate laudele noastre.
Cronicarul preclasic, Ienăchiță Văcărescu.
Muzeul National al Literaturii Române, Casa Memoriala Anton Pann
vineri, 1 noiembrie 2019, începând cu ora 16.00
Un an de la inaugurarea Casei Memoriale „Anton Pann”
si nu mai putin de 165 de ani de la moartea eruditului Anton Pann
Program:
16.00 – 19.00, networking si tururi ghidate/ateliere pentru copii si adulti organizate de muzeografii MNLR
19.00 – 20.00, lecturi publice Florin Dumitrescu, Diana Iepure, Mugur Grosu, Razvan Tupa
20.00 – tur ghidat cu Constantin Goagea
21.00 – 23.00, networking si tururi ghidate/ateliere pentru copii si adulti organizate de muzeografii MNLR
Ioan Cristescu
Vasile Ernu
Andra Ispas
Marieta Mihaita
Dan Mircea Cipariu
Cum ar arăta o cronică scrisă de criticul literar Mihai Iovănel pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?
Volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa are cinci părți, după cum urmează: 1. SĂ MĂ STAI (sms dezic) 13 iunie- 6 august (55 de poeme) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe şi estul este noul negru 2. PROSPECT SANGUIN 7 august- 14 noiembrie (100 de poeme) – stenografia macaralelor sofistice – unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar chiar aşa nu ar fi şi fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian 3. SENZUALITATEA DENSITĂȚII – susține miraje semiclandestine 15 noiembrie- 8 ianuarie (55 de poeme) – imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste 4. MIRĂ CORPORALĂ – scurte motive subliminale 9 ianuarie- 18 aprilie (101 poeme) – cum te vor trans-ironia zilei 5. SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic) 19 aprilie-12 iunie (55 de poeme) acum cât ții de activism cardiorespirator. Poemele din volum sunt scrise în perioada 2018-2020.
ChatGPT:
„Cronică poetică pentru volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa
În volumul său „poetic. interfața sonoră”, Răzvan Țupa ne întâmpină cu o serie de poeme profunde, pline de rafinament artistic și bogate în imaginație. Publicat în 2022 la editura Cartier, volumul are o structură complexă, alcătuită din cinci părți distincte, fiecare purtând marca autorului și oferind o călătorie fascinantă prin lumea sa interioară.
Prima parte, intitulată „SĂ MĂ STAI (sms dezic)”, cuprinde 55 de poeme scrise în perioada 13 iunie – 6 august și ne surprinde cu o abordare ingenioasă asupra conceptului de originalitate și estetica inovației. În aceste versuri, autorul explorează conexiunea dintre vorbe și identitate, între tradiție și noutate. Prin intermediul unor metafore puternice, el sugerează că suntem mereu în căutarea autenticității, că încercăm să definim cine suntem prin intermediul limbajului și să ne rupem de convenții pentru a ne reinventa.
Partea a doua, „PROSPECT SANGUIN”, ne îndeamnă să explorăm stenografia macaralelor sofistice, să privim dincolo de metaforele convenționale și să descoperim subtilitatea și profunzimea fiecărui cuvânt. Cele 100 de poeme scrise între 7 august și 14 noiembrie pătrund în adâncimea simbolurilor și a semnificațiilor, sugerând că realitatea poate fi supusă unei constante reinterpretări și deconstrucții.
A treia parte, „SENZUALITATEA DENSITĂȚII”, ne poartă prin 55 de poeme scrise în perioada 15 noiembrie – 8 ianuarie, oferindu-ne o călătorie într-o lume senzuală și misterioasă. Aceste poeme par a fi o explorare a eului și a identității, cu treceri într-o ecologie a naționalismului și a tunsorilor, sugerate de versurile incitante și provocatoare.
Partea a patra, „MIRĂ CORPORALĂ”, ne conduce prin 101 poeme scrise între 9 ianuarie și 18 aprilie, către un teritoriu al ironiei și al transgresiunilor. Autorul se joacă cu cuvintele și cu sensurile, dezvăluind că poezia poate fi atât un instrument de exprimare cât și de autoironizare, iar sensul poate fi întors pe dos sau interpretat subversiv.
Ultima parte, „SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic)”, constituie un final grandios al călătoriei poetice propuse de Răzvan Țupa. Cele 55 de poeme scrise între 19 aprilie și 12 iunie par a fi un apel către activarea noastră interioară, un îndemn către activismul inimii și respirației, unde individul se intersectează cu spiritualitatea și se angajează într-un dialog cu el însuși și cu lumea.
„Poetic. interfața sonoră” este o colecție captivantă de poeme care ne provoacă să explorăm identitatea, cultura și limbajul din unghiuri neașteptate. Răzvan Țupa reușește să creeze o experiență poetică inovatoare, în care cuvintele devin instrumente de descoperire a sinei și a lumii înconjurătoare. Prin metaforele îndrăznețe și explorarea imaginativă, el demonstrează abilitatea sa de a reinventa și a readuce prospețimea în lumea poeziei contemporane.
Îmi poți explica poemul zilei de 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?
ChatGPT:
Poemul pentru 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa explorează idei complexe și folosește imagini metaforice pentru a exprima o perspectivă profundă asupra experiențelor și percepțiilor umane. Poemul pare să abordeze subiecte legate de interacțiunea dintre individ și mediul înconjurător, tehnologia și impactul ei asupra existenței umane, precum și natura relațiilor personale.
Versurile încep prin a descrie un peisaj în care se află protagonistul („primești la aterizarea în poveste”). Acesta este înconjurat de elemente familiare, dar surprinzătoare, care sunt numite „șmotru și pesticide lingvistice”. Poate fi interpretat că autorul aduce în discuție dificultățile și distorsiunile pe care le poate întâmpina o persoană în căutarea sensului și comunicării clare într-o lume complicată și cu multiple influențe.
În continuare, poetul sugerează o căutare a identității personale („cum știu că-i despre mine”) într-un context aparent nesemnificativ, cum ar fi întâlnirea cu o „țâșnitoare metalică pe stradă”. Această întâmplare banală capătă semnificație și relevanță personală, într-o manieră introspectivă și enigmatică.
Apoi, poemul face o tranziție spre o notă mai tehnică, vorbind despre manipularea imaginilor și tehnologia în general. Referințele la „ștampilă” și „lună” sugerează o intervenție umană în fenomene naturale sau supra-naturale, sugerând control și dominare. Ideea de a „centra imaginea” poate indica dorința de a aduce claritate și focalizare într-un context confuz și plin de informații contradictorii.
Pe măsură ce poemul progresează, există menționări despre „Dealul Mitropoliei” și „SUVEICA MOTOARELOR SEMIRAMIDEI”, sugerând o privire spre trecut și amestecul dintre tehnologiea modernă și civilizația antica. Autorul pare să observe cu uimire modul în care progresele tehnologice au evoluat de-a lungul timpului și cum acestea sunt percepute și utilizate în societate.
Ultima parte a poemului pune accentul pe interacțiunea umană și comunicarea personală. Se sugerează că persoana pe care o privește poetul este observată în mod atent și că respirația ei servește drept epicentru al relației lor. Acest aspect poate indica că autorul explorează conexiunile emoționale și modul în care acestea formează identitatea și înțelegerea noastră despre ceilalți și despre noi înșine.
În ansamblu, poemul pare să exploreze teme precum complexitatea comunicării, impactul tehnologiei moderne și conexiunile interumane, utilizând imagini puternice și metafore evocatoare pentru a provoca reflexie și introspecție la cititor.
Așa îmi explică ChatGPT poemul de 25 iulie de la pagina 24 din „poetic.interfața sonoră.
Rugămintea pentru video-performance pentru tine
În altă ordine de idei, sunt uimit că volumul meu are cititori reali. Și mai mult, că mulți dintre voi îl consideră cel mai bun volum din poezia românească a anului 2022. Mă onorează lucrul acesta, mai ales că e un an în care au apărut câteva volume copleșitoare. Așa că vă rog pe toți cei care votați volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” în concursul Agenției de carte să mă contactați pentru că pregătesc un performance la Street Delivery în luna septembrie și vreau să mulțumesc video personal fiecăruia dintre cei care alegeți volumul cu vot aici. Te rog să îmi spui cine ești, ajută-mă să îți mulțumesc în video-performance.
Cum ai explica poezia din volumul lui Răzvan Țupa ”poetic.interfața sonoră”(Cartier, 2022) în contextul lansării filmelor ”Barbie” și ”Oppenheimer” în 2023, cu premiera românească în la final de iulie?
ChatGPT:
Poezia din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, apărut la Editura Cartier în 2022, poate fi privită ca o expresie artistică distinctă, cu o abordare inovatoare și experimentală în domeniul poeziei contemporane. În contextul lansării filmelor „Barbie” și „Oppenheimer” în 2023, putem observa o serie de elemente comune, dar și diferențe între aceste forme de exprimare artistică.
Poeziile lui Răzvan Țupa din „Poetic. Interfața Sonoră” se disting prin utilizarea limbajului și a sunetului cuvintelor ca elemente esențiale ale expresiei. Abordarea sa lingvistică și stilistică neconvențională poate fi privită ca o încercare de a explora și de a depăși limitele tradiționale ale poeziei, similar cu modul în care filmele pot experimenta cu noi tehnici cinematografice și estetice pentru a crea efecte vizuale și auditive inovatoare.
În același timp, poeziile lui Țupa par a fi mai abstracte și mai filosofice, explorând teme profunde ale existenței umane și ale relației cu lumea. Această caracteristică poate oferi un contrast cu filmele „Barbie” și „Oppenheimer”, care, în general, sunt opere vizuale și narative, concentrate pe prezentarea unei povestiri și a unor personaje.
Cu toate acestea, putem identifica și unele conexiuni posibile între poezia lui Țupa și temele abordate în filmele respective. De exemplu, în poeziile sale, autorul explorează adesea aspecte filosofice și existențiale, asemenea filmului „Oppenheimer” care poate explora subiecte profunde legate de istorie, știință și umanitate. Pe de altă parte, poeziile sale pot sugera și o reflecție asupra societății contemporane și a relației omului cu tehnologia, un aspect care poate fi înrudit cu povestea filmului „Barbie”, care poate aborda teme despre impactul culturii pop și al mass-media asupra societății.
În concluzie, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa și filmele „Barbie” și „Oppenheimer” reprezintă forme diferite de exprimare artistică, dar pot avea în comun un interes pentru explorarea temelor filosofice și a relațiilor umane, fie că este vorba de lumea interioară și complexă a poeziei sau de lumea vizuală și narativă a filmului.
Altfel, filmul de iulie-august pentru ”poetic. interfața sonoră” ăsta e
cum se integrează poezia lui Răzvan Țupa din ”poetic. interfața sonoră” între tendințele poeziei din secolul XXI?
ChatGPT:
Poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI prin adoptarea unor elemente și caracteristici specifice ale poeziei contemporane. Mai multe aspecte ale creațiilor sale pot fi identificate ca fiind în consonanță cu tendințele literare din această perioadă:
Experimentalism și inovație lingvistică: În poezia sa, Răzvan Țupa explorează cu îndrăzneală limbajul și sunetul cuvintelor, folosindu-le ca elemente principale ale exprimării poetice. Acest experimentalism lingvistic, cu jocuri de cuvinte și cuvinte inventate, este o caracteristică comună a multor poeți contemporani care caută să rupă cu convențiile și să aducă ceva nou în poezie.
Abordarea filosofică și metafizică: Poezia lui Țupa pătrunde în aspecte metafizice și filosofice ale existenței umane, explorând teme profunde și universal umane. Această tendință de a căuta semnificații mai profunde și de a adresa întrebări existențiale este observată și în poezia altor autori din secolul XXI.
Eclecticism stilistic: În „Poetic. Interfața Sonoră,” Răzvan Țupa adoptă o gamă largă de stiluri și tehnici poetice. Această eclecticism stilistică reflectă o tendință în poezia contemporană de a nu se conforma unor tipare stricte și de a explora o varietate de modalități de expresie.
Tehnologie și mediul digital: Poetul aduce în poezia sa elemente legate de tehnologie, mesaje text (sms), și interacțiunea umană cu mediul digital. Această incluziune a tehnologiei și a limbajului digital reflectă interesul și implicarea poeziei contemporane în contextul secolului XXI și a societății digitale.
Reflexia asupra relației om-natură: În anumite poeme, Țupa abordează teme legate de natură și relația umană cu mediul înconjurător. Această preocupare pentru ecologie și ecocritică este o caracteristică a multor autori din literatura contemporană, în contextul creșterii preocupărilor legate de mediul în secolul XXI.
În general, poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” reprezintă o voce distinctă în peisajul literar românesc și se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI, aducând elemente inovatoare și contemporane în exprimarea poetică și reflectând preocupările și provocările timpului actual.
în 2023, ”poetic. interfața sonoră” sună, însă, așa
cum ar suna un comentariu scris de Nichita Stănescu despre volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?
ChatGPT:
Un comentariu fictiv scris de Nichita Stănescu despre volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar putea suna astfel:
În întrepătrunderea timpurilor, am avut ocazia să întrezăresc o nouă carte de poezii intitulată „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, apărută în anul 2023 la Editura Cartier. Lectura acestui volum mi-a oferit o experiență atipică și provocatoare, iar impresiile mele sunt contradictorii și reflectă starea mea interioară, cât și curiozitatea mea perpetuă pentru manifestări artistice neașteptate.
Și anume, Răzvan Țupa își explorează curajos universul poetic prin intermediul experimentelor lingvistice și al unui stil aparte. În această operă inovatoare, cuvintele nu mai au înțelesul lor obișnuit, ci devin piese de puzzle muzical, alcătuind o melodie a conștiinței ce nu poate fi redusă la rigidele limite ale sensului convențional. Această căutare a unei noi interfețe sonore mă atrage și mă fascinează prin îndrăzneala ei, întrucât și eu, în trecut, am încercat să mă aventurez în sfera muzicală a poeziei, explorând ritmul și sonoritatea cuvintelor.
Cu toate acestea, simt că, uneori, sunetul primează în detrimentul sensului, iar cuvintele sunt fragmente izolate care nu reușesc să alcătuiască o poveste coerentă. Ca și cum aș contempla un mozaic sonor fără un tablou general bine conturat. Acest demers poate oferi o experiență estetică, dar mă întreb dacă nu se pierde, totodată, intimitatea și profunzimea emoțională pe care poezia o poate aduce.
Una dintre virtuțile indiscutabile ale acestui volum este abordarea temelor universale și filosofice, ce aduc cu sine o meditație asupra vieții, timpului și existenței umane. În acest sens, Răzvan Țupa își demonstrează măiestria în a explora subiecte profunde, punându-ne față în față cu misterul și complexitatea universului înconjurător.
Ca un reprezentant al generației anterioare, încerc să mă situez într-o lume poetică ce evoluează mereu, dar totodată să-mi mențin valorile și convingerile. În volumul „Poetic. Interfața Sonoră”, descopăr o avangardă lirică cu accente moderne, o tentativă curajoasă de a căuta noi modalități de exprimare artistică. Admir curajul și energia acestui demers, dar mă întreb dacă nu se risipesc în haosul sonor valorile esențiale ale poeziei, cum ar fi autenticitatea și profunzimea emoțională.
În final, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa este o operă ce merită cu siguranță să fie descoperită și reflectată asupra ei. Ca orice creație inovatoare, el poate genera diverse reacții și interpretări. Cu toate că unele aspecte mă intrigă și mă provoacă, tot sunt tentat să cred că poezia, în esența sa, trebuie să păstreze legătura cu sufletul uman, să-l atingă și să-l emoționeze într-un mod profund. Aceasta rămâne, după toate, misiunea poeziei în universul literar.
cum ar comenta Mihai Eminescu volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?
ChatGPT:
Ar fi interesant să ne imaginăm cum ar comenta Mihai Eminescu, marele poet romantic român, volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, publicat în 2023 de Editura Cartier. Desigur, aceasta este o ipoteză și o speculație literară, deoarece Mihai Eminescu a trăit în secolul al XIX-lea și nu a avut oportunitatea de a vedea creațiile literare ale secolului XXI.
Presupunând că Mihai Eminescu ar putea comenta acest volum contemporan, probabil ar fi fascinat și, în același timp, intrigat de experimentele lingvistice și stilistice ale lui Răzvan Țupa. Ca poet romantic, Eminescu a fost cunoscut pentru folosirea unui limbaj expresiv, uneori grandilocvent, pentru a exprima pasiunea și melancolia sa interioară. Volumul lui Țupa, cu abordarea sa inovatoare și nonconformistă, ar putea reprezenta pentru Eminescu o încercare neobișnuită și riscantă de a exprima poezia într-o nouă manieră.
Eminescu ar putea fi atras de tema „interfeței sonore” și de modul în care cuvintele și sunetele se îmbină în poemele lui Țupa. Poetul român ar putea observa în această abordare o aspirație către estetică și experiență estetică, asemănătoare cu interesul său pentru ritm, muzicalitate și simbolism în poezia sa. Totuși, el ar putea fi, de asemenea, preocupat de faptul că această tehnică poate să detracteze de la esența poeziei sau de la puterea emoțională a cuvintelor, aspecte pe care Eminescu le-a prețuit și cultivat în propriile sale creații.
În ceea ce privește conținutul poeziilor din volum, Eminescu ar putea să remarce caracterul abstract și enigmatic al unora dintre ele. Dacă Eminescu s-a concentrat pe teme ca iubirea, natura, melancolia sau destinul uman, poeziile lui Țupa ar putea fi percepute ca mai puțin ancorate în realitate și mai concentrate pe explorarea unor concepte și idei filosofice.
Este posibil ca Mihai Eminescu să se confrunte cu dificultatea de a se conecta emoțional cu acest volum, întrucât poeziile lui Țupa par să abordeze subiecte și teme dintr-o perspectivă mai abstractă și impersonală, spre deosebire de poezia profund personală a lui Eminescu.
În concluzie, comentariul fictiv al lui Mihai Eminescu asupra volumului „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar fi un amestec de curiozitate, admirație pentru inovație și preocupare pentru pierderea esenței lirice și a conexiunii emoționale din poezie.
cum ar comenta Slavoj Žižek cele cinci părți din volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?
Partea I. SĂ MĂ STAI (sms dezic) 13 iun (55) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe
Partea II. PROSPECT SANGUIN- stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scap 7 august
Partea III. SENZUALITATEA DENSITĂȚII- susține miraje semiclandestine 15 noiembrie
Partea IV. MIRĂ CORPORALĂ- scurte motive subliminale 9 ianuarie (101)
Partea V. SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic) 19 aprilie (55) 2018 -2020
ChatGPT:
Comentariul fictiv al filosofului Slavoj Žižek asupra celor cinci părți din volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar putea fi în tonul său caracteristic, introspectiv și provocator. Žižek ar putea comenta astfel:
În acest volum de poezie, Răzvan Țupa abordează teme complexe și adânci, oferindu-ne o călătorie în labirintul limbajului și al semnificațiilor. Cele cinci părți ale volumului par să alcătuiască un fel de cronologie a evoluției poetice, trecând prin stadii distincte ale exprimării și sensurilor.
În „Partea I”, Răzvan Țupa ne provoacă să reflectăm asupra naturii limbajului și a originalității. Ideea că „originalul e din vorbe” este de-a dreptul enigmatică și subversivă, sugerând că cuvintele înșiși pot fi considerate o sursă de creație și inovație.
„Partea II” pare să ofere o privire asupra sofisticatei naturi a metaforei și a nevoii de a redescoperi sensurile profunde ale cuvintelor, dincolo de aparențe. Această secțiune poate reprezenta o căutare a adevărurilor ascunse și o reevaluare a sensului comun.
„Partea III” este dominată de o senzualitate densă și misterioasă. Răzvan Țupa explorează aici subtilitățile și ambiguitățile limbajului, oferindu-ne o meditație asupra interacțiunii dintre cuvinte și simțuri.
În „Partea IV”, poetul pare să intre în sfera corpului și a subconștientului, aducând la lumină motive scurte și subtile, ce plutesc sub suprafața aparentă a limbajului.
În final, „Partea V” reprezintă un punct culminant, cu sosiri mulate și un „sms declic”, sugerând momentul de iluminare sau revelație. Răzvan Țupa pare să atingă limitele semnificației și să exploreze zonele misterioase ale conștiinței.
Ca întreg, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa oferă o abordare poetică neconvențională și intensă, provocându-ne să ne întrebăm despre natura limbajului, a sensurilor și a profunzimii umane. Aceste poeme sunt ca un instrument de introspecție, ce ne conduce în căutarea adevărurilor ascunse și a semnificațiilor dincolo de cuvinte. Cu toate acestea, este important să menționăm că poeziile lui Țupa pot fi percepute ca fiind înțelese diferit de fiecare cititor, fiind deschise la multiple interpretări și reflecții.
”oricum un document analog persistă destul de repede oamenii au început să împlinească dorințele morților asta e cam de trist la modul nostim când știu încotro se duceau simpatiile înainte de asta dar nu mă băga în seamă eu sunt obișnuit cu ce e nostim la modul trist în drum SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA) sms desant (acum că au ocupat spațiul verde abia dacă mai ai cum să recunoști intențiile inițiale chiar și după ce îți instalezi shazam pentru plante unele frunze îți cer să fii mai aproape altele la distanța de la care le poți recunoaște de la ce depărtare nu mai ești tu și de la care apropierea ți se pare că e mai bine să rămână în zare fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum” din ”poetic.interfața sonoră”
21 iulie
ChatGPT:
În opinia criticului Nicolae Manolescu, poemul „oricum un document analog persistă destul de repede” al lui Răzvan Țupa surprinde o realitate din ce în ce mai prezentă în societatea contemporană, aducând în prim-plan aspecte din sfera tehnologiei și a interacțiunii umane cu natura.
Poemul reflectă o lume modernă, în care oamenii sunt atât de preocupați de lumea digitală și de tehnologie, încât par să piardă contactul cu natura și cu propriile lor emoții și intenții. Prin metafora „oamenii au început să împlinească dorințele morților”, poetul sugerează că societatea de azi își pierde identitatea și propria esență în fața influenței tehnologiei și a trecutului.
Nicolae Manolescu ar putea vedea în acest poem o critică adusă societății moderne și consumatorismului excesiv, sugerând că oamenii sunt atât de ocupați cu preocupările lor virtuale, încât uită să trăiască în prezent și să fie conectați cu lumea înconjurătoare.
Poetul Răzvan Țupa folosește imagini și simboluri puternice, cum ar fi „SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA)”, „sms desant” sau „panopticum”, pentru a ilustra o realitate din ce în ce mai claustrofobică și controlată de tehnologie.
Criticul Manolescu ar putea remarca faptul că acest poem se apropie de un stil modernist și experimentează cu limbajul și forma poeziei, reușind să creeze o imagine impresionantă a lumii contemporane și a schimbărilor pe care le aduce tehnologia în viețile oamenilor.
Cu toate acestea, criticul ar putea fi, de asemenea, atent la faptul că poezia lui Răzvan Țupa poate fi percepută ca fiind dificil de înțeles sau interpretat, datorită stilului său nonconformist și abstract.
În final, poetul Răzvan Țupa își propune să exploreze aspecte importante ale societății contemporane în poemul său, iar Nicolae Manolescu ar putea aprecia efortul și inovația sa în abordarea poeziei în contextul modernității.
Cristina Ispas așa vede ”poetic. interfața sonoră” în proiectul ei #poeziecontemporanăromânească
Cum comentezi volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) în contextul social-politic din România perioadei 2000-2023?
ChatGPT: Din perspectiva contextului social-politic din România în perioada 2000-2023, volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi privit ca o reprezentare a schimbărilor și provocărilor pe care le-a experimentat societatea românească în această perioadă.
Perioada 2000-2023 a fost marcată de o serie de evenimente semnificative în România, precum integrarea în Uniunea Europeană în 2007, schimbări politice majore, lupte împotriva corupției, creșterea economică, dar și probleme sociale și economice persistente. În acest context, literatura și poezia au fost mijloace importante prin care artiștii și creatorii s-au exprimat, aducând în prim-plan subiecte relevante și reflectând stările de spirit ale timpului.
Volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se încadrează în această atmosferă plină de schimbări și provocări. Experimentele lingvistice și stilistice pe care le-a utilizat autorul pot fi interpretate ca o reflectare a complexității și ambiguității societății românești din acea perioadă. Acest gen de poezie, prin modul său neconvențional de exprimare, poate sugera o atitudine de contestare a normelor și convențiilor sociale, așa cum s-a întâmplat și în planul politic, cu apariția unor mișcări civice sau politice atipice.
De asemenea, titlul „Poetic. Interfața Sonoră” poate fi văzut ca o trimitere la interacțiunea dintre diferitele voci și perspective din societate, exprimate prin intermediul poeziei. Acest aspect reflectă diversitatea de opinii și identități care au caracterizat perioada analizată.
Totuși, este important să menționăm că poezia lui Răzvan Țupa din acest volum nu face referiri directe la evenimente sau figuri politice specifice. Poemele sale par să fie mai degrabă reflexii abstracte ale spiritului timpului, explorând teme universale și adesea metafizice, care pot fi extrapolate și aplicate în diverse contexte sociale și politice.
În concluzie, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi citit ca o expresie a complexității și diversității contextului social-politic din România în perioada 2000-2023. Prin experimentele sale lingvistice și temele abordate, poezia autorului poate fi privită ca un mijloc de a aborda subtil și indirect subiecte legate de schimbările și provocările din societatea românească, oferind cititorilor o perspectivă poetică asupra spiritului timpului.
cum citește ChatGPT volumul cu poezie de la Cartier
Poți să îmi scrii o cronică literară la volumul „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) de Răzvan Țupa?ChatGPT
Cronică literară: „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa
În anul 2022, Răzvan Țupa, unul dintre cei mai inovatori poeți contemporani, a surprins cititorii cu volumul său remarcabil intitulat „Poetic. Interfața Sonoră”. Publicat sub egida Editurii Cartier, această colecție poetică își câștigă un loc de seamă în peisajul literar românesc și se distinge prin experimentul curajos în materie de formă și conținut.
De la primele rânduri, cititorul este invitat într-o călătorie literară impresionantă, în care cuvintele capătă noi dimensiuni și sensuri. Titlul „Poetic. Interfața Sonoră” anunță încă de la început intențiile autorului de a explora limitele limbajului și de a crea o experiență inedită de lectură. Prin intermediul unei combinații îndrăznețe de cuvinte, sunete și ritmuri, Răzvan Țupa transpune cititorul într-o lume poetică fascinantă, în care imaginația își găsește terenul de joacă.
Volumul este structurat ingenios în mai multe secțiuni, fiecare abordând tematici distincte și oferind o perspectivă originală asupra lumii și a existenței umane. Poemele sunt construite cu mare atenție la detaliu și beneficiază de o rafinată simbioză între sunete și sensuri, aducând în prim-plan o „interfață sonoră” ce provoacă și încântă simțurile cititorului.
În „Poetic. Interfața Sonoră”, Răzvan Țupa jonglează cu cuvintele, le deconstruiește și le reconstruiește într-o manieră inovatoare. Poeziile sale par a fi compuse dintr-un alfabet secret, în care sunetele și consoanele dansează într-un ritm propriu. Astfel, se creează o autentică simfonie literară, în care fiecare poem este o adevărată experiență sonoră.
Una dintre marile reușite ale autorului este abordarea poetică a unor teme profunde și complexe, precum iubirea, timpul, memoria sau condiția umană. Răzvan Țupa reușește să ofere cititorului o perspectivă proaspătă asupra acestor subiecte, într-un mod care se apropie de filosofie, dar păstrează intimitatea poeziei.
Prin limbajul său inovator și experimentele lingvistice, Răzvan Țupa ridică întrebări esențiale despre rolul poeziei în societatea contemporană și despre felul în care aceasta poate evolua într-o lume tot mai dominată de tehnologie și de alte forme de exprimare artistică. În acest sens, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se dovedește a fi o incursiune curajoasă într-un teritoriu neexplorat al poeziei românești.
Ca întreg, „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se dovedește a fi o lectură captivantă și provocatoare, adresată atât cititorilor obișnuiți ai poeziei, cât și celor avizați și dornici să exploreze noi orizonturi literare. Cu siguranță, acest volum va lăsa o puternică amprentă în peisajul literar românesc și va rămâne în conștiința cititorilor drept o experiență deosebită, cu ecouri sonore ce se vor repercuta mult timp după închiderea paginilor cărții.
Altfel, eu citesc așa poeme din ”poetic. interfața sonoră”, pentru proiectul Cristinei Ispas, poezie contemporană românească
Cristina Ispas m-a invitat să îmi fac numărul cu video în proiectul ei dedicat poeziei contemporane.
Asta a ieșit, și nu e că doar poezia e faza, dar mă tot întreb de unde știm fiecare chestia asta cu performance în poezie. Și este interesant că originea cuvântului chiar și pentru actele spectacolului o plasează un teoretician al domeniului precum Richard Schechner (”Performance studies. An Introduction”) chiar în zona cuvintelor, în ”Cum să faci lucruri cu cuvinte”, de John L. Austin o lucrare dezvoltată între 1955 și 1962.
Oricum, mie asta mi-a ieșit acum, cu texte din ”poetic. interfața sonoră”.
Cărturești Carusel, București
Alexandru-Codruț Ivașcu m-a tolerat de capul meu în Cărturești Carusel pentru asta îi mulțumesc.
E mereu o chestiune complicată să stabilești ce rămâne dintr-un performance de poezie. Am tot răsfoit cărțile de bază în domeniu și concluzia este destul de spinoasă. Unii fac liste cu elemente, alții adună indicații din domeniile expresive accesate de performer.
Cum spuneam zilele trecute, pornesc de la cel mai relevant perfromance la care am participat până acum. Irinel Anghel a adunat performeri din domenii diferite, 10 de data aceasta (2023), după ce cu câțiva ani în urmă a reușit să vină cu nu mai puțin de 50 de artiști pentru un spectacol, fiecare montat performativ dintr-o zonă specializată în sine.
De data aceasta, Diana Rotaru a reușit să noteze elementele care îți pot oferi o imagine a secvenței de poezie (pentru că la asta mă pricep un pic) cu care a început C’Irinela, întâlnirea pentru care Irinel Anghel a adunat prestații cu bătaie în performance din literatură, muzici, teatru, dans și alte zone ale expresiei.
<<Primul artist: poetul Răzvan Țupa. Dialog de cuvinte cu sens (poeme de dragoste postumane extrase din cartea sa „poetic: interfața sonoră”) şi cuvinte fără sens, glosolalie extraterestră (voce procesată pe o pulsație şi intonație monotonă, care se înfăşoară în loop-uri ca un fuior din altă poveste). Cartea e suspendată în aer, ca prin magie (cu fire „invizibile” de pescuit), iar poetul filmează şi se filmează, captiv în propriul său reality-show. Detaliu simpatic: poezia citită a fost scrisă tot într-un 27 mai din trecut, ca şi cum ar fi fost comandată din viitor, şi conținea foarte multe cuvinte care rimau cu „Irinel”.>>
Întreaga cronică e aici. Video pentru întregul eveniment ai aici.
Iar momentul final descris de Diana așa: ”Epilogul cu toți artiştii, într-un moment de improvizație dirijată, quasi-colectivă, „pe o teamă data”: teama de nepotrivire. A ieşit fantastic, o energie contagioasă care a cuprins şi a entuziasmat tot publicul”. Și poți vedea mai jos cele 5 minute care-au minunat ArtHub-ul.
C’Irinella & friends: Răzvan Țupa, Juan Negretti, Marius Achim, Claudiu Silvianu, Alexandru Claudiu Maxim, Mihai Pintenaru, Darie Nemeș Bota , Călin Torsan, Mateus Dantas , Sorin Romanescu 27 mai 2023, Galeria Art Hub
Pentru tine care e cel mai relevant text pe care l-ai citit vreodată despre un performance anume?
Dacă vrei să știi de ce e Irinel Anghel miezul în performance românesc azi în România, uite argument aici.
Sâmbătă, 27 mai, de la ora 20:30, la Galeria Art Hub, a dat strigare pentru C’Irinella, un „speed dating cu artiști în decor video”.
<<Ideea inversării binecunoscutei povești, Cenușăreasa (Cinderella), nu este nouă. Din diferite motive, ea a apărut în mintea oamenilor de-a lungul timpului. Dintr-un impuls ludic, pe această linie deschisă, „C’Irinella” propune un eveniment-experiență cu parfum de reality show, un „speed dating” artistic, cu alte cuvinte, o ficțiune reală în care Irinel se întâlnește pe scenă, în decorul video al clasicului film de animație inversat, cu 10 artiști, într-o ordine pe care hazardul o va stabili în culise, fără ca ea să știe succesiunea acestora în șirul de întâlniri pe care le va avea. Ce caută C’Irinella este un mister. Va afla când va găsi. Experiența se va încheia cu o „Improvizație colectivă pe o teamă dată”. Povestea se întâlnește în actualitate cu fascinația publicului pentru reality show-uri provocatoare de întâlniri și potriviri (dating & matchmaking). Cum poate fi acest lucru absorbit artistic? Între Reverse Cinderella și Blind Date / the Perfect Match, „C’Irinella” aduce la Galeria Art Hub, o experiență cu finalitate incertă și multe întrebări agățate de ea. Întâlnirile artistice trebuie să aducă neapărat potrivire, similarități, fluență, confort? Publicul va fi primul care va beneficia de aceste concluzii.>>
Concept artistic și coordonare sunt semnate de Irinel Anghel.
Participanți sunt C’Irinella & friends:
Sorin Romanescu – chitară Călin Torsan – saxofon Mihai Pintenaru – clarinet Darie Nemeș Bota – table sonore, radiofonie Marius Achim – tobe Juan Negretti – percuție Mateus Dantas – sound-performance Răzvan Țupa – performance-poetry Claudiu Silvianu – dance-performance Alexandru Claudiu Maxim – newspaper-performance
Introducerea personalizată o susține Dana Mihordea.
Evenimentul a fost programat în Săptămâna Internațională a Muzicii Noi 2023 – Eutopia https://www.facebook.com/profile.php?id=100057483907912
Pentru prima dată organizat în timpul verii, premiul Mihai Eminescu pentru debut în poezie, de la Botoșani, în ediția din anul 2023, păstrează în concurs 33 de volume trimise pe adresa Memorialului Ipotești ori propuse de juriul care s-a extins anul acesta cu două autoare.
Este un moment important pentru premiul care până de curând era cea mai importantă distincție dedicată primelor cărți de poezie, chiar și nominalizările dând naștere de multe ori unor discuții vii, după mutarea festivităților spre vară, pe urmele premiului Opera Omnia. Organizatorii au acum de ales între păstrarea unei tradiții dedicate remarcării unor volume de debut care se dovedesc chiar și ulterior relevante sau altceva.
Înaintea nominalizărilor, lista cărților apărute în 2022, acceptate în competiție în ordine alfabetică include:
Adam, Alexandru, Stilizări, ap., București, frACTalia, 2022;
Alexandrescu, Cristina, Cât mai departe de tot ce cunosc, OMG Publishing House, 2022;
Petrescu, Marius, Post scriptum, București, Eikon, 2022;
Prună, Milena, Menajera lui Dumnezeu, Popești-Leordeni, Colorama, 2022;
Rusu, Diana, Camera albastră, București, Tracus Arte, 2022;
Stoichiț, Iulia, Bojack is Payne, București, Casa de Pariuri Literare, 2022;
Toma, Liviu, Gânduri necunoscute, București, Literagraf, 2022;
Ugron, Nora, Orlando postuman, București, frACTalia, 2022;
Vahnovan, Anda, Sârme, București, Casa de Pariuri Literare, 2022.
Juriul, „din care fac parte: Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Alex Goldiș, Mihai Iovănel, Andreea Pop, Adriana Stan, Andrei Terian-Dan, va face nominalizările pentru cea de-a XXV-a ediție”, se arată într-un comunicat.
Autorii volumelor de poezie înscriși în concurs sunt invitați să participe la Festivalul de debut, care va avea loc la Ipotești în perioada 13-14 iunie 2023, anunță info Botoșani.
Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, inițiat la propunerea poetei Ileana Mălăncioiu în anul 1998, a fost susținut – cu excepția anilor 2007, 2008, 2009, când a fost acordat de Ministerul Culturii – de Memorialul Ipoteşti, anunță Botoșani24.
În baza propunerilor făcute de un juriu – din care au făcut parte, consecutiv, Laurenţiu Ulici, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Dan Cristea, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Ioan Holban, Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian −, au fost premiați pentru debut, de-a lungul anilor, treizeci și cinci de poeți: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay, Ileana Negrea.
Așa s-a tradus în lectură luna a treia pentru mine la citEști. Că nici primăvara nu vine dintr-o dată și nu se face cu o singură carte.
MĂRȚIȘOR E ȘI FIRUL ARIADNEI Ariadna, de Jennifer Saint, trad. Irina-Marina Borțoi, ed Litera, 2023 Am luat pandantivul, uimită, răsucindu-l între degete și minunându-mă de frumusețea sa. Odată cu mărțișorul trebuie să te gândești și care este norocul tău. Eu îți propun să faci asta mergând pe un fir mitic, pe firul Ariadnei. Romanul ”Ariadna”, de Jennifer Saint, îți arată cum un mit te poate purta într-o călătorie în care te întâlnești cu legendele pe care le știi, dar cu greu le-ai fi conceput în termeni așa de lejeri și familiari ca în povestea din această carte.
Eirene s-a oprit, de parcă și-ar fi cântărit cu atenție cuvintele.
3 martie (ziua mondială a scriitorilor din 1986) EȘTI DE NEOPRIT DE ZIUA SCRIITORILOR ”Suntem de neoprit. Cum am luat în stăpânire lumea”, Yuval Noah Harari , Ricard Zaplana Ruiz, de Ioana Aneci, Polirom, 2022 Atâta timp cât ardea copacul, nicio jivină primejdioasă nu cuteza să se apropie de ei. Luna martie începe și cu o zi dedicată scriitorilor. Este ziua internațională propusă de Pen Club pentru ziua de 3 a lunii. Și pentru o ocazia ca asta vreau să te uiți cum scrie un scriitor celebru o carte pentru copii. ”Suntem de neoprit. Cum am luat în stăpânire lumea” este varianta istoriei omului dedicată celor mici de Yuval Noah Harari. Pentru asta colaborează cu ilustratorul Ricard Zaplana Ruiz. Chiar, tu în ce fel îți amintești de primele cărți care te-au marcat?
Asta e o amintire veche de milioane de ani.
pt 7 martie purim 2023- Pûrîm BIBLIA TE GĂSEȘTE BIOGRAFIC DE PURIM „lots” (sorți), este o sărbătoare evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic după execuția lui Haman în 427 î. d.Hr. și în urma decretului reginei Estera- Biblia. O biografie- Karen Armstrong, traducere Alina Dumitru, Nemira/ Orion 2023 De la bun început oamenii s-au temut ca nu cumva cuvântul scris să încurajeze lipsa de flexibilitate și certitudinea iluzorie și stridentă. Cărțile importante îți dai seama că ar putea avea biografii așa cum au oamenii. Și dacă tot suntem în preajma sărbătorii iudaice Purim, îți propun ”Biblia. O biografie”, de Karen Armstrong. Volumul o să te ajute să vezi cum se leagă istoria unei cărți sacre de evenimentele care au pus la încercare vitalitatea unei culturi, a unui popor.
Oamenii caută ekstasis „ieșirea în afara“ obișnuitului a experienței mundane
pt Ziua femeii- ZIUA FEMEII TE AJUTĂ SĂ DECIZI ”How to Decide Simple Tools for Making Better Choices”, Annie Duke, 2020 Ceea ce poți controla, ceea ce poți îmbunătăți, este calitatea deciziilor tale. De ziua femeii te invit să iei decizii. Iar autoritatea în materie este fosta jucătoare de pocker, Annie Duke. Volumul ei ”How to Decide. Simple Tools for Making Better Choices” îți spune în ce fel transformă informația o decizie grea într-una ușoară dar și ce rol important joacă valorile pe care le ai în corectitudinea unei alegeri pe care o faci.
Un instrument valabil are un tip de utilizare pe care îl poți repeta cu încredere.
pt 9 mart pt 9 Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 (prin Legea 247 din 5 decembrie 2011) ÎMPĂRATUL EUROPEI TE GĂSEȘTE DINCOACE DE MIT “Rege și împărat- Viața lui Carol cel Mare”, Janet L.Nelson, traducere Valentina Georgescu, Litera, 2023 CITAT Limpede aici este talentul lui Carol de a evalua și de a exploata resursele umane. TEXT Te-ai putea gândi la Deținuții Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 ca la niște figuri mitologice. Au și ziua lor națională, pe 9 martie. Dar atunci când mergi dincolo de mituri s-ar putea să ai satisfacții mai mari. Este ceea ce primești atunci când mergi cu Janet L.Nelson dincolo de imaginea celui căruia i s-a spus ”Tatăl Europei”. În ”Rege și împărat- Viața lui Carol cel Mare” ai povestea detaliilor din care este alcătuită puterea în Europa istorică.
Eu am făcut o călătorie către Celălalt.
pt 21 martie ziua poeziei- DE ZIUA POEZIEI PUI TANGO ȚIGĂNESC CU BORGES ”Poezii”, de Jorge Luis Borges, traducere de Andrei Ionescu, Polirom, 2023 Curajos de-ai fost, ești vrednic De prinos. Să fiți bărbați! Cu Chiclana cel viteaz Voi milonga mi-ascultați. În preajma zilei poeziei asta vreau să vezi: cum seamănă poemele tango, din ”Poezii”, de Jorge Luis Borges cu versuri din ”Cânticele ţigăneşti” ale lui Miron Radu Paraschivescu. Și teatralul, și pasionalul și poate așa venim și dincoace de exotismul la care te-ai aștepta, pentru că tot de la Borges ne vine Aleph. Poate nu îți dai seama, dar ia vezi, poate îți sună cunoscut.
Darnic va părea zgărcitul, Iar fricosul, curajos. Moartea poate să prefacă Pe cel slut în Făt-Frumos.
pt 28 martie Ziua profesorului
SECRETUL ÎN CARE PETRARCA ÎȚI E PROFESOR
”Secretul” (ediție bilingvă) Francesco Petrarca, trad. de Anca Meiroșu, Polirom, 2023 Totuși, ceea ce ai zis despre impulsul mâniei și despre puterea rațiunii socotesc că este foarte fin și bine zis. În perioada în care simți ce înseamnă ziua profesorului și marcarea ei pe 28 martie îți propun ”Secretul”. Este cartea în care Francesco Petrarca îți arată cum un clasic se învață pe el însuși ceea ce contează. Cum îți pui în ordine valorile într-o lume în care pare că poți să ai cam tot ce îți dorești.
Urmează avântul sufletului, care este demn de dispreț în orice altă împrejurare rea, însă este foarte frumos când se îndreaptă spre lucruri oneste.
pt 14 martie, Ziua pi (Ziua Internațională a Matematicii) CALCULEZI ALEGEREA DE ZIUA MATEMATICII ”Elementele alegerii. De ce contează modul în care luăm decizii” ERIC J. JOHNSON , traducere Mihaela Sofonea, publica, 2022 Cu cât este mai mare înălțimea pretinsă, cu atât e mai mare probabilitatea ca bărbatul să nu fie sincer. În preajma zilei a 14 din luna a 3-a te invit să încerci să calculezi ce altă zi ar fi mai potrivită pentru a sărbători matematica. Dar înainte să îmi spui ce ai hotărât, uite că m-a prins volumul ”Elementele alegerii. De ce contează modul în care luăm decizii”, de Eric Johnson. Să zicem că totul ar putea să înceapă după ce două grupuri de studenți au de ales între aceeași carne tocată dar prezentată ori cu eticheta 30% grăsime ori 70% slabă. Și știi deja ce ai alege, cu toate că este același produs în ambele situații. Ce ne amintim este influențat și de arhitectura alegerii.DE VĂZUT AICI
pt 19 martie- Ziua pașaportului românesc
CORPUL E PAȘAPORTUL TĂU ”Corpuri” de Olivia Laing, traducere Oana Zamfirache, editura Curtea Veche, 2023 Corpul perfect, de neatins, atât de fin și de strălucitor, încât este practic nepământean. Dacă ai pașaport nu sunt așa de sigur că știi că atunci când el este românesc are ziua lui, pe 19 martie. Te-aș invita să serbezi acest document cu volumul ”Corpuri”, al Oliviei Laing. O persoană care se identifică drept non-binară poate să îți spună multe despre libertate fie ea fizică dar și despre riscul pierderii ei. Libertatea avea un cost și se pare că acesta era și el legat de corp, pierderea libertății fizice fiind o amenințare omniprezentă. Ca mulți alți activiști, am ajuns la epuizare.DE VĂZUT AICI
pt 24 martieInternational – Day for the Right to the Truth Concerning Gross Human Rights Violations and for the Dignity of Victims DEMNITATEA TA ȚINE ȘI DE ISTORIE DAR STĂ ÎNTR-O LIVADĂ “Fetele din livada cu meri”, Nikola Scott, trad de Irina Bojin, Humanitas, 2023 Se lăsă pe spătar și puse mâna pe masca de gaze din poală. Ultima parte a lunii martie îți aduce și Ziua Internațională a Dreptului la Adevăr privind Încălcările Flagrante ale Drepturilor Omului și a demnității victimelor. Pot să îți ofer o contragreutate a acestui fapt cu ”Fetele din livada cu meri”. Povestea semnată de Nikola Scott îți încurajează empatia pentru cei pe care credeai că îi știi dar pe care istoria îți dezvăluie că îți sunt mult mai aproape decât bănuiai. Iar istoria face multe victime. Oftă și îi întinse lui Frankie ultima bomboană triunghiulară.DE VĂZUT AICI
pt 30 mart CUM INTRĂ LUMEA TA PE TELEGRAPH AVENUE “Telegraph Avenue”, Michael Chabon, trad. Andra Matzal și Cosmin Postolache, Editura Art/ Musai, 2020 Auzi trosnetul bâlbâit al mai multor arme, declanșate la unison. Finalul lui martie este legat și de faptul că într-o asemenea zi, de 30, la 100 de ani de când era pictat, tabloul ”Irișii”, al lui Van Gogh, era vândut cu aproape 54 de milioane de dolari. E un moment bun să te gândești cum ajunge artă ceea ce e o obsesie pentru tine. Iar Mihael Chabon îți poate face o idee în ”Telehraph Avenue”. Că e vorba despre rase umane, societate și așa mai departe, el reușește să te facă să te întrebi de unde e toată furia în condițiile în care muzica își vede liniștită de treabă cu toate influențele din lume. Costumul părea mai degrabă să-l împacheteze decât să-l îmbrace.DE VĂZUT AICI
Cum răstoarnă poezia tentația gândirilor totalitare? După trei performance-uri în 10 zile cu poeme din volum, e momentul lansării de carte online pentru ”poetic: interfață sonoră”, de Răzvan Țupa
Cinci persoane implicate din perspective diferite în travaliul poetic te așteaptă luni, 3 aprilie, la ora 19.00, online la lansarea online a volumului poetic: interfață sonoră, de Răzvan Țupa, apărut la Editura Cartier, în „Rotonda”, colecție coordonată de Em.Galaicu-Păun.
Vor participa : Răzvan Țupa, Ioana Miron, Dmitri Miticov, Mihaela Munteanu și Emilian Galaicu-Păun într-o discuție cu experiment și poezie, text și societate, studiu și expresie poetică în secolul XXI.
Evenimentul este organizat de Librăriile Cărturești și Editura Cartier.
„Trăim, spunea Baudrillard, într-o lume dominată de experienţe şi sentimente simulate, pierzând capacitatea de a înţelege realitatea, căci ceea ce experimentăm este o realitate deja preparată, editată, digerată de media, evaporată sub strălucirea timpului real al acesteia. Poezia lui Răzvan Ţupa încearcă să creeze o breşă în această realitate simulată.” (Mirela Roznoveanu)
„Răzvan Ţupa vorbeşte, printre alte categorii poetice identificate, despre <evoluţii şi falimentul gândirilor literare totalitare>, despre <redescoperirea societăţii> şi <resurecţia responsabilităţii poetice individuale>. În asemenea direcţii se îndreaptă chiar poezia lui, evoluând ea însăşi, cum spuneam, de la intimism la social, de la fulguraţie la montaje cinematografice şi de la persoana I singular la persoana I plural ori la un <tu> generic.” (Adina Dinițoiu)
Răzvan ȚUPA, poet de marcă al generației 2000, preocupat de poetica urbană și de fețele ascunse ale limbajului, este probabil artistul care a abordat cele mai spectaculoase formule lirice, multe sincretice, accentuat vizuale și histrionice. Dintre volumele sale: “fetiș – o carte românească a plăcerii” (2001), “corpuri românești” (2005), „poetic. cerul din delft și alte corpuri românești” (2011), “Acum suntem noi anticii” (2020), “poetic: interfața sonoră” (2022). Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu“.
Dmitri MITICOV este poet. Prezent în librării cu volumul Dmitri: genul cinic (Editura Cartea românească, 2015). În prezent, are în lucru un nou volum de poeme.
Ioana MIRON este ilustratoare și traducătoare. A debutat editorial cu volumul de poeme Picaj, Casa de Pariuri Literare, 2016.
Mihaela MUNTEANU este studentă. A publicat texte în „Echinox”, „Timpul”, „Poetic Stand” și „O mie de semne”.
Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.
Zilele Poeziei la Cărturești invită cititorii la întâlniri cu poeți, seri de lectură, dialoguri despre poezia contemporană și performance-uri.
Cu performance am și deschis seria de evenimente din Cărturești Carusel, cu Ioana Miron și Andei Zbîrnea.
Karmen Florea a pus mai multe din Lecturi Transparente aici https://www.facebook.com/media/set?vanity=karmen.florea&set=a.10218489473587507
Programul complet al evenimentelor arată așa:
16-21 martie – celebrăm poezia la Cărturești
Cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei din 21 martie, librăriile Cărturești din țară și din Republica Moldova invită iubitorii de poezie la o serie de evenimente care sărbătoresc poezia așa cum se cuvine: oferindu-i timp, atenție și spațiu de expunere. Programul este gândit și conceput în spiritul celebrării noutății și diversității vocilor poetice, a puterii poeziei și a lumilor pe care ea le creează.
În tumultul lumii, poezia e un fel de a vorbi despre experiențe comune. Vie și necesară, cum spunea Alexandru Mușina, poezia este mijloc esențial de supraviețuire și rezistență în fața adversităților.
„Citim poezie pentru că ne-am obişnuit cu frumosul, cu căzutul pe gînduri, cu atenţia plină de tandreţe pentru celălalt, cu un fel de a gîndi, simţi şi prin asociaţii, corespondenţe. Poezia ne leagă de noi înşine şi de ceilalţi într-un fel tulburător”, nota poeta Simona Popescu în 𝑷𝒍𝒆𝒅𝒐𝒂𝒓𝒊𝒂 ei pentru poezie.
Zilele Poeziei la Cărturești se află anul acesta la a treia ediție și se desfășoară în perioada 16 – 21 martie în câteva librării Cărturești din București, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Iași și Chișinău. Evenimentele aduc în prim-plan poezia contemporană, traducerea de poezie, noile direcții tematice în poezie, precum și intersecțiile dintre poezie și alte arte. Ele se adresează cititorilor de poezie de pretutindeni, dar și celor care nu au avut curaj încă să se apropie de ea.
Programul evenimentelor, structurat pe orașe:
CHIȘINĂU
Sâmbătă, 18 martie, ora 19:00, Cărturești Muzeu. Seara poeților nedebutați. Invitați: Victor Fală, Olesea Enachi. Moderatoare: Maria Pilchin.
Marți, 21 martie, ora 10:00, Poetry Coffeeshop. La o cafea cu poeții. Invitați: Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Ioana Isac.
IAȘI
Vineri, 17 martie, ora 19:00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Lucian Brad, Ioan Coroamă, Claudiu Ioan Maftei. Moderator: Silviu Romaniuc.
Sâmbătă, 18 martie , ora 19:00, Cărturești Palas: Asociația Culturală Link Through Culture. Lectură de poezie & dialog. Moderator: Eduard Foszto.
Duminică, 19 martie, ora 19:00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Vlad Alui Gheorghe, Bogdan-Alexandru Petcu.
Moderatoare: Corina Giurgia.
Luni, 20 martie, ora 19.00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Teatru și poezie, poezie și teatru. Lecturi din volumul: Un secol de poezie română scrisă de femei. Volumul II. 1945-1989. Antologie coordonată de Paula Erizanu și Alina Purcaru (Cartier, 2022). Invitați: Vera Nacu & Teatrul 21.
BUCUREȘTI
Vineri, 17 martie, 18:30, Cărturești Carusel. Lecturi transparente din „poetic. relația grafică”. Cu Ioana Miron și Răzvan Țupa. Prezentați în dialog de Andrei Zbîrnea, poet, jurnalist și activist cultural.
foto Alexandru Codruț Ivașcu
Vineri, 17 martie, 19:00, Cărturești Verona. Poezia contemporană din perspectiva culturii urbane. O dezbatere pornind de la cartea „Rapul este poezie. Incursiune în cultura hip-hop românească”, de G. P. Volceanov. Invitați: G.P.Volceanov, Sorin Despot, Krem, Gani.
Sâmbătă, 18 martie, ora 18:30, Cărturești Verona. Cum citim poezie contemporană și o lectură din poeți nedebutați. Cu Răzvan Andrei, Sorin Despot. Vor citi: Miruna Romanciuc, Ioana Tătărușanu, Răzvan Omotă și Carla Boboc.
Duminică, 19 martie, ora 11:00, Cărturești Carusel. Atelier de citit și inventat poezii cu Carmen Tiderle. Atelier dedicat copiilor cu vârsta 6+. Participare gratuită, dar pe bază de înscriere, printr-un email trimis către inscrieri@carturesti.net.
Luni, 20 martie, ora 19:00, Cărturești Verona & online. Raftul traducătorului. Ediție dedicată lui Pier Paolo Pasolini. Invitați: Smaranda Bratu Elian, Dana Barangea, Bogdan Alexandru Stănescu, Claudiu Komartin, Călin Boto. Moderatoare: Aurora Firța-Marin.
Marți, 21 martie, ora 18:00, Cărturești Verona. Lansare de carte „Cai verzi pe pereți” și spoken word poetry cu Cristina A. Bejan.
Marți, 21 martie, ora 18:30, Cărturești Carusel. Lansare antologii de poezie Cartier și dialog. Invitați: Elena Vlădăreanu, Cosmin Perța, Claudiu Komartin, Paula Erizanu. Moderator: Gelu Diaconu.
CLUJ
Joi, 16 martie, ora 19:00, Cărturești Platinia. Lecturi din poeți nedebutați în librărie. Invitați: Iulia Iaroslavschi, Cătălin Șuteu, Diana Huțanu, Mara Muntean, Teona Farmatu, Victor Horațiu Troșan, Ioana Laic. Moderator: Alex Ciorogar.
Vineri, 17 martie, ora 17:00, Cărturești Iulius Mall. Cum citim poezie contemporană. Un workshop susținut de Revista Echinox. Invitați: Teona Farmatu, Mihnea Bâlici, Alex Ciorogar.
Vineri, 17 martie, ora 19:00, Cărturești Iulius Mall. Seară de poezie în limba maghiară. Invitați: André Ferenc, Burján Kinga, Horváth Benji, Kali Ágnes, Száva Csanád. Evenimentul se va desfășura în limba maghiară.
Marți, 21 martie, ora 19:00, Cărturești Platinia. Dublă lectură de poezie & dialog: „Crisalidă”, de Mădălina Căuneac și „Setări avansate de lumină”, de Diana Cornea. Moderator: Alex Ciorogar.
TIMIȘOARA
Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Operei. Lansarea volumului de poezie „Învederatul”, de Robert Șerban.
Duminică, 19 martie, ora 20:00, pepiniera Timișoara. Poezie la înălțime cu Cenaclub. Invitați: Florentin Popa, Daniela Rațiu, Alex Higyed, Alina Dumitrescu, Raoul Andreas Horn și Anastasia Coste.
Marți, 21 martie, ora 19:00, Cărturești Operei. Comuna 30 – Poetry reading. Invitați: Alex Higyed, Alina Dumitrescu, Ioana Lavinia, Mădălina Aldescu, Nelu Antocian, Ioana Cătălina Obreja, Alexandru Bibu.
SIBIU
Joi, 16 martie, ora 18:00, Cărturești Promenada Mall Sibiu. Lansare Z9Magazine 2.2022. Invitați: Ștefan Baghiu, Crina Neacșu, Denis Prodea. Moderatori: Cătălina Stanislav, Alex Văsieș.
Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Promenada Mall Sibiu. Cum ne apropiem de poezia contemporană – dialog & lectură. Invitați: Teodora Coman, Radu Vancu, Cătălina Stanislav, Alex Văsieș. Moderator: Vlad Pojoga.
BRAȘOV
Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Piața Sfatului. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Florin Gherman, Crina Bega, Andrei Dósa, Irina Bruma, Marius Aldea. Moderator: Vlad Drăgoi.
Participarea la evenimentele din Zilele poeziei la Cărturești este gratuită.
Pe lângă seria de evenimente dedicate, în perioada 14.03 – 27.03 sărbătorim poezia pe carturesti.ro, dar și în librăriile fizice, cu un discount de 20% alocat unei selecții de titluri care ne-au făcut viața mai frumoasă multora dintre noi, fie că suntem cititori pasionați de poezie, fie că doar ne-am delectat din când în când.
De Ziua Internațională a Poeziei, vă îndemnăm să vă întoarceți la poeții preferați, să descoperiți versuri și poeți noi și să împărtășiți descoperirile făcute pe tărâmul magic al poeziei.
Grafica evenimentului a fost realizată de pictorul și poetul Andrei Gamarț.
Parteneri: Editura Tracus Arte, Editura OMG Publishing, Casa de Editură Max Blecher, Editura Cartier, Revista Echinox, Zona nouă, Cenaclub, Comuna 30, Palas Iași, Radio HIT, Radio România Cultural, Observator Cultural.
Îți propun trei feluri în care poți să vezi poezia în performance bucureștean. Unul cu scris și desen (Cărturești Carusel, vineri, 17 martie), altul cu poezie și dans (Areal, duminică, 19 martie), și al treilea, în sesiune lounge, de prânz (Control Club, duminică, 26 martie). Unul este cu intrare liberă, celelalte două cu bilet și rezervare recomandată.
Transparența poeticului
”LECTURI TRANSPARENTE”
cu Ioana Miron Cărturești Carusel intrare liberă Strada Lipscani 55 Vineri, 17 martie, 2023 ora 18.30
Pentru tine: Cu intrare liberă e întâlnirea de la Cărturești Carusel în care poți să vezi un performance cu Ioana Miron în povestea din volumul ”poetic. relația grafică”(2022, CDPL). Cei de la Casa De Pariuri Literare se pare că i-au anunțat pe organizatori că nu mai au pe stoc volumul așa că ultimele exemplare ar fi cele pe care le găsești în librării acum. ”Ai obiceiul să vezi lectura mai ales ca un act intim. Sau public, dar static. Ioana Miron și Răzvan Țupa te invită să descoperi transparența poeziei contemporane în dimensiune grafică. Doi poeți îți propun o variantă live a întâlnirii desenului cu scrisul”, am pus în poveste. Evenimentul include un dialog de Andrei Zbîrnea, poet, jurnalist si activist cultural. Mai multe detalii ai în evenimentul poveștii care deschide seria de evenimente de la Cărturești. Personal: Cu Ioana am lucrat mult timp pentru cartea asta. Ioana Miron e născută la Botoșani(10 noiembrie 1989). A absolvit Litere, la Iași și a studiat germană și norvegiană la București. A debutat cu volumul de poezii ”Picaj”, Casa de Pariuri Literare, Bucureşti, 2016. A tradus volumele de poezie ”Stanch Modulation” (Ioana Miron) şi ”My Murderer’s Chant” (Şerban Axinte), apărute la Editura Vinea din Bucureşti. În prezent este traducător şi ilustrator. Împreună am susţinut un eveniment performativ de poezie grafică intitulat ”Linii de plutire”, la Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti, în baza conceptului poetic ”Corpuri româneşti. Conexiunea grafică”. Este membra PEN România. Traduce poezie pentru Poesis Internaţional, Poetic Stand, Ficțiunea OPTm şi articole legate de artă pentru Lettre Internationale (Anish Kapoor, Pierre Soulages etc). A tradus din Thomas Bernhard, René Oberholzer, Robert Prosser, Raoul Eisele, Sjón, Tone Hødnebø, Inger-Mari Aikio, Cia Rinne şi alţii. A.I.: Altfel, l-am pus pe ChatGPT să scrie scenariu pentru un performance de poezie și desen grafică folosind benzi de celofan transparente intitulat ”lecturi transparente” pornind de la volumul ”poetic. relația grafică” de Ioana Miron și Răzvan Țupa, care ar trebi să includă prezentare și discuție cu Andrei Zbîrnea, jurnalist. Începe performance-ul cu o prezentare a volumului de poezie „Poetic. Relația grafică” de Ioana Miron și Răzvan Țupa. Pe măsură ce autorul citește poeme din volum, o serie de benzi de celofan transparent încep să fie dispuse în spatele său. Odată ce recitalul se încheie, începe discuția moderată de Andrei Zbîrnea cu autorul despre procesul creativ și semnificația poeziei și desenului în volum. În timpul discuției, protagoniștii încep să lucreze cu benzi de celofan transparente, creând imagini abstracte care să însoțească poezia și discuția. În timp ce desenele se dezvoltă, discuția se îndreaptă spre interpretarea lor și cum acestea reflectă în moduri diferite temele din poezia citită. În final, desenele grafice se descompun, dezvăluind un citat din volumul de poezie care să încheie recitalul cu o concluzie puternică. Acest performance combină elementele de poezie, desen grafică și discuție pentru a crea o experiență completă și profundă pentru publicul prezent. Ideea centrală este aceea că poezia poate fi abordată în moduri diferite și poate fi interpretată în multe moduri, iar prin crearea unui spațiu de discuție și adăugarea elementelor vizuale puternice, se poate accentua semnificația poeziei. Performance-ul include o discuție moderată de Andrei Zbîrnea, care va ajuta publicul să exploreze mai profund temele din volumul de poezie „Poetic. Relația grafică” și să își formeze o perspectivă mai largă asupra sensului artei și creației în momentul actual.
Dacă vii vineri la Carusel la 18.30 o să poți să spui dacă ți-ar fi arătat mai bine varianta propusă de inteligența artificială decât ce o să fie în realitate, sub una dintre lucrările lui Peter Gentenaar, artist olandez celebru pentru „sculpturile sale în hârtie”.
Dansul poeziei CAPILAR
cu Cristina Lilienfeld (dans) și Anca Elena (muzică) Areal, str Anastasie Simu, nr 2 intrare 20 de lei duminică, 19 martie ora 19.00
Prin Capilar/revizitat, Cristina Lilienfeld (dans), Anca Elena (muzică) și Răzvan Țupa (poezie) îți propun traseul comunicării între tine și ceilalți. Cei trei artiști îți aduc, fiecare din domeniul său, o explorare a felului în care suntem în contact unii cu ceilalți – de la întâlnire la intimitate, fantasme și, în cele din urmă, comuniune. Chiar și atunci când ceilalți ar putea fi tot tu. Pentru tine: Capilar are la bază întâlnirea dintre 3 artiști din discipline diferite, aceștia reunindu-se în pasiunea pentru poezia portughezului Fernando Pessoa. Cele 3 discipline (muzică, dans, poezie) intră în dialog, hrănindu-se reciproc într-un performance sincretic. În 2017 coregrafa Cristina Lilienfeld și poetul Razvan Tupa s-au întâlnit pentru prima dată și au colaborat în cadrul proiectului #dansliteratura, organizat de Fundația Gabriela Tudor la aniversarea a 20 de ani de activitate. În 2019 Cristina și Răzvan au beneficiat de o rezidență oferită de Fundația Gabriela Tudor în parteneriat cu Forum Danca în Lisabona, unde au cercetat împreună diferite metode de a se apropia de poezia lui Pessoa în timp ce au aprofundat diferite metode de comunicare precum și un concept mai vechi al lucrului lor: oglindirea în celălalt. Proiectul a continuat să se dezvolte în 2022 la AREAL spațiu de dezvoltare coregrafică, într-un nou format care încorporează pe lângă dans și poezie și muzica live. Spectacolul Capilar/revizitat va avea loc la spațiul AREAL (str. Anastasie nr. 2, ap. 6) la ora 19:00. Bilete: Avem doar un număr de 15 locuri, care pot fi rezervate la adresa areal@arealcolectiv.ro, prețul unui bilet fiind 20 lei. Plata biletului se poate face în contul AREAL DANS SRL, cont Iban RO18BTRLRONCRT0583972701 deschis la Banca Transilvania, cu mențiounea „spectacol AREAL 19 martie”.
𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 s-a născut la Bacău în 1979, și a absolvit în 2003 Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia interpretare instrumentală – pian, ulterior experimentând o serie de limbajuri artistice precum jazz-ul improvizat, dramaturgia, compoziţia. A publicat trei cd-uri atât în calitate de pianistă, cât şi de compozitoare: “Vingt Regards sur l´Enfant-Jésus” de Olivier Messiaen (2020), “No”, “Andersen”, “Birds and Letters” (2020), “24 Minis în 24 keys” de Ratko Deloko (2021). În 2020 şi 2021 a susţinut muzical lectura povestirilor de H.C. Andersen, Fetiţa cu chibriturile” şi “Lebedele” în lectură actriţelor Iuliana Muşetescu şi Ilinca Hărnuţ. În prezent derulează proiectul video “Vingt Regards sur l´Enfant-Jésus” pe Pianists Corner şi pregăteşte seria de lieduri “De nos oiseaux” pe versuri de Tristan Tzara, muzică Anca Elena, în interpretarea sopranei Laura Tatulescu. 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐋𝐢𝐥𝐢𝐞𝐧𝐟𝐞𝐥𝐝 a studiat coregrafia și psihologia căutând în permanență punctul în care cele două discipline se întâlnesc. În ultimii ani a colaborat și continuă să lucreze cu diferiți coregrafi și dansatori dar și cu artiști vizuali și muzicieni făcând parte din mai multe grupuri artistice interdisciplinare. Spectacolele ei “Lay(ers), “Nu toți sunt eroi”, „ Fapte vitejești”, „Pe bune – pentru copii”, “Moving Fields”, Eighty Five Percent Of What You Remember precum și numeroase spectacole în care dansează: “Alienation or the Deșire for Intimacy” de Benno Voorham, „A Truth, A Lie And A List Of Possibilities” de Andreea Novac, “Coregrafie de grup” de Mihaela Alexandra Dancs, “The Great Scheme of Things” – concert/ performance trupa Fierbinteanu, sau pentru care a semnat coregrafia: “În trup” (opera de camera) pe muzică de Diana Rotaru, “Dancer În The Dark” – Teatrul Maghiar din Timișoara, etc. continuă să fie prezentate pe scenele din București, din țară și internaționale. În anul 2016 a făcut parte din programul Dance Roads prin intermediul căruia a călătorit în cinci țări europene prezentând spectacolul Lay(ers). A colaborat într-o multitudine de proiecte cu coregrafi precum: Cosmin Manolescu, Mihaela Alexandra Dancs, Benno Voorham, Mădălina Dan, Andreea Novac, Andreea Belu, Smaranda Găbudeanu, Virginia Negru etc., cu artiști vizuali: Dilmana Yordanova, Mihaela Kavdanska, Alina Ușurelu etc., muzicieni: Diana Rotaru, Irinel Anghel, Vlaicu Golcea, Kamer Art, LeVant, trupa Fierbinteanu etc., scriitori: Răzvan Țupa, Andra Rotaru, precum și cu numeroși actori și regizori. În 2021 a lucrat cu renumitul coregraf Anjelin Preljocaj în cadrul unui proiect internațional care a avut loc în Aix en Provence, Franța. În ultimii ani a călătorit și lucrat în țări precum: Portugalia, Ghana, Italia, Franța, Germania, UK, Serbia, SUA, Luxembourg. În prezent este membru co-fondator al Colectivului AREAL – spațiu pentru dezvoltare coregrafică.
Întâlnirea lejeră LOUNGE POETIC, cu Silvia Grădinaru Control Club, str Constantin Mille, nr 4 intrare 30 de lei duminică, 26 martie ora 14.00 Pentru tine: Avem un performance cu scenă și lumini în zece momente distincte, cu poeme din volumul ”Poetic. interfața sonoră” (2022, Cartier). Povestea se anunță lejeră, cu invitați și intervenții… Imediat ce dau organizatorii liber pentru achiziționarea biletelor, dau semn pe Fb. Este ultimul episod din seria SWORDS – Spoken Word Sessions, organizată de scriitorul Cosmin Perța în 2023, care are loc în Control în sezonul acesta, așa că am zis să vezi cum e poezia în public și la prânz. De video și muzici se ocupă Marius Copel (Electrons In Slow Motion) și Iulian Morar. Personal: Cu Silvia e prima dată când fac un performance exclusiv cap-coadă. Am intrat împreună în atelierul Tongue Fu de la Strada Fără Nume, din Timișoara, 2022. Silvia Grădinaru e din Câmpina. Copywriter și poetă. A luat parte cu poezie în performance la festivaluri în orașe precum București, Brașov, Timișoara sau Bruxelles. Din 2018, ține cursul interdisciplinar de creative writing ”Poetry and Advertising” în România, dar l-a ținut și pentru Poetry School în Londra.
Control, 26 martie, 2023, 0ra 14.00, Lounge poetic la SWORDS
Dacă tot te frământă ce și cum uite că vin mesaje. Am primit de la Camelia Cavadia textul de mai jos cu povestea pe puncte scoasă din carte. Așa că uite care e treaba, exact cum o spune ea. Eu m-am apucat să mă documentez pe citEști ce și cum se poate calcula de ziua matematicii, cum vezi la acest link.
Dacă tu ai alte idei, te rog, nu ezita să îmi spui în comentarii că e și păcat să nu le strângem la un loc.
De mai bine de un deceniu, scrierile filosofilor stoici cunosc o creștere constantă a popularității peste tot în lume. Însă, în primul an al pandemiei, interesul pentru „Scrisorile către Luciliu” ale filosofului roman Seneca au bătut toate recordurile și conform „The Times”, vânzările au crescut cu 747%. Învățăturile lui Seneca despre cum se pot înfrunta cu calm și curajos anxietatea copleșitoare și durerea au atras foarte mulți cititori de pe tot globul. Scrisă parțial în perioada pandemiei, Mic dejun cu Seneca. Ghid stoic pentru arta de a trăi publicat de Editura Trei reprezintă o introducere în filosofia stoică și în opera lui Seneca, dar și o mărturisire. Autorul cărții, filosoful David Fideler, dezvăluie cum l-au ajutat scrierile stoicului roman să depășească o întâmplare dificilă din viața sa. De atunci, David Fideler recunoaște că practică în mod constant exerciții filosofice inspirate din scrierile lui Seneca. Iată 7 exerciții filosofice stoice potrivite pentru cei care vor să trăiască „o viață bună, cu sens și liniștită, indiferent de ceea ce se întâmplă în lumea largă”.
Concentrează-te pe dezvoltarea caracterului și nu pe lucrurile care nu se pot controla.
„Unele lucruri depind de noi, altele nu. Concentrează-te pe ceea ce ține de tine, de exemplu pe dezvoltarea unui caracter nobil, și nu pe lucrurile întâmplătoare sau pe Soarta imposibil de controlat”. Acest exercițiu spiritual desprins din filosofia stoică urmărește scăderea anxietății și cultivarea unei stări de echilibru prin conștientizarea dihotomiei controlului. Ținând cont că unele lucruri ies total din sfera posibilității controlului, o atitudine mai rațională și sănătoasă este cultivarea modului de reacție în fața întâmplărilor neprevăzute.
Realizează o analiză a fiecărei zile, la finalul ei.
Un comportament înțelept, echilibrat este rodul exercițiului zilnic. Progresul este gradual. „Stoicii romani erau încurajați să își revizuiască zilnic comportamentul, pentru a face progrese constante”, observă David Fideler în Mic dejun cu Seneca. Acest lucru se realizează simplu, prin reflectarea asupra propriilor acțiuni, la finalul fiecărei zile. „Ce am făcut bine? Ce am făcut prost? Ce aș putea îmbunătăți? Ce am lăsat neterminat?”. Răspunsurile la aceste patru întrebări pot ghida eficient progresul zilnic și sunt un bun exercițiu de autoevaluare.
Trăiește în prezent.
O sursă importantă de anxietate o constituie pentru majoritatea persoanelor grijile legate de viitor. Exercițiul stoic pentru eliminarea acestei stări negative este concentrarea asupra prezentului. Înțelepciunea stoică ne îndeamnă să planificăm rațional viitorul, dar să ne amintim că tot ce avem este timpul prezent. Acum putem lucra pentru un viitor mai bun. „Dacă simți că te cuprinde anxietatea, conștientizează acest lucru și îndreaptă-ți atenția spre momentul prezent. Ține minte că vei aborda evenimentele viitoare cu aceeași raționalitate pe care o ai astăzi”, spune David Fideler.
Practică recunoștința.
„Trebuie să facem toate eforturile să ne umplem de recunoștință”, spunea Seneca în „Scrisori către Luciliu”. Considerată de filosofii stoici o emoție și totodată o virtute, recunoștința este cea mai scurtă cale spre fericire și o metodă eficientă de depășire a suferinței. Urmând exemplul stoic, filosoful David Fideler își îndeamnă cititorii să se gândească zilnic că tot ceea ce au este un dar al universului, că viața însăși este un dar. Cicero spunea că „recunoștința este mama tuturor celorlalte virtuți”, iar Seneca realiza o corelație între recunoștință și iubire, temelia unei vieți cu adevărat fericite.
Anticiparea vitregiilor sorții.
Un exercițiu stoic pe care autorul cărții Mic dejun cu Seneca mărturisește că îl practică frecvent este să anticipeze „vitregiile sorții”, adică să se gândească la cea mai „neagră” variantă a unei situații, să o contemple în mintea sa, apoi să se detașeze de aceste gânduri. Scopul exercițiului este de a reduce impactul nenorocirilor în momentul producerii lor. „Dacă vrei ca un om să nu tremure în luptă, pregătește-l mai înainte de ea”, spune Seneca. Praemeditatio malorum, „prevenirea răului”, este o pregătire pentru întâmplările nedorite ale vieții astfel încât acestea să fie depășite cu bine. David Fideler observă că exercițiul stoic al contemplării nenorocirilor posibile seamănă cu tehnica modernă a terapiei prin expunere, care ajută oamenii să își înfrunte și să își depășească temerile.
Vederea de sus.
Un alt exercițiu stoic cu rol de reducere a anxietății, ideal pentru momentele când ne simțim copleșiți este să ne imaginăm că suntem în afara Pământului. Văzute de la scară cosmică, multe dintre probleme zilnice devin mici. De asemenea, filosofii stoici îndeamnă oamenii să își amintească permanent că totul este în schimbare. Momentele dureroase, neplăcute nu sunt eterne, ca, de altfel, nici cele fericite.
Transformă restriștile în ceva pozitiv.
„Nenorocirea este șansa virtuții”, credea Seneca și își îndemna contemporanii să transforme obstacolele în oportunități, să găsească binele în orice situație. Astfel, „nu contează cu ce te confrunți, ci cum te confrunți”. Filosoful stoic considera că universul este ca un părinte care își iubește copiii cu severitate așa încât dificultățile vieții au un rol educativ, acela de a testa caracterul, de a-l căli și de a-i oferi laurii victoriei celui care-i merită, pentru că aceasta „nu poate fi obținută fără sudoarea frunții”.
Altfel, ca moment, dacă tot sunt în redacție și pun story-uri la Aleph-uială, să citEști, eu merg pe următorul:
Când îți pui problema care-i faza cu purificarea în luna februarie îți poți răspunde că o fi legat de Februus, zeul roman ”de resort” (cum se spunea cândva). Iar la final ai link și unde să votezi pentru martie și să propui pentru aprilie din ce vrei să vezi la citEști.
Iar povestea mea se derulează așa:
Frate, frate, dar educația e pe ani
citEști 2 februarie 2023
„Imagine if…” Cum să construim un viitor pentru noi toți, Sir Ken Robinson și Kate Robinson, traducere Adina Avramescu, editura Publica 2022
„Așadar, dacă nu sunt inițiative guvernamentale, cum încep revoluțiile? „
Ai tot auzit despre problemele sistemului de educație. În preajma unei celebrări precum Ziua Internațională a Fraternității Umane, de pe 4 februarie, îți propun să răsfoiești volumul „Imagine if”, de Sir Ken Robinson și Kate Robinson. Cartea cu subtitlul „Cum să construim un viitor pentru noi toți” îți arată în ce fel poți să revezi punctele de forță ale educației în lumea de azi. Și te pune în postura în care tu ești sitemul.
„În fiecare școală există oportunități pentru schimbare”
Ce știi de la păsări e și pur și simplu
citEști 6 februarie 2023
„Mic tratat de filosofie a păsărilor” , Philippe J. Dubois, Elise Rousseau, traducere Octavian Soviany, Paralela 45, 2022
„Dacă ne gândim bine, păsările sunt mai curând hedoniste. „
Într-un fel îți dai seama că ai la îndemână toate instrumentele ca să știi ce îți doreai cu ani în urmă. Pe de altă parte îți pui problema dacă nu îți lipsește ceva și dacă nu cumva un pic de timp nu este ceea ce îți mai trebuie. Dacă tot e februarie, luna asociată cu „februm” , sărbătoarea romană a puruficărilor s-ar putea să fie cel mai bun moment să vezi un „Mic tratat de filosofie a păsărilor” . Philippe J. Dubois și Elise Rousseau îți arată câte nu știai că știi deja de la zburătoarele din jur. Și nu doar despre fragilitate sau curaj ci și despre ce ține de iubire ori responsabilitate.
„În povești și legende, păsările joacă adesea rolul unor instructori, inițiatori, purtători de mesaje”
Ce roman alegi de Ziua Pizzei
citEști 9 februarie 2023
„Arta romanului” , Milan Kundera, traducere Simona Cioculescu, Humanitas, 2022
„Viitorul este întotdeauna mai puternic decât prezentul.”
Dacă îți place pizza, care are ziua ei internațională pe 9 februarie, n-are cum să nu fie pe placul tău un roman bun. Dar în jurul oricărui roman sunt tot felul de ingrediente. Iar Milan Kundera îți vorbește despre ele în „Arta romanului” . Volumul adună note și prezentări, chiar și în dialog, legate de câteva dintre cărțile care l-au făcut celebru pe autorul de origine cehă.
„Limitele topografice nu sunt determinate decât prin decretul inimii”
Flori, sfinți și sens cum formează limbajul tău
citEști 14 februarie 2023
„Laleaua (tulipa) Semnificație: îmi declar iubirea pentru tine”
Poate știi exact ce vrei să spui de Sfântul Valentin. Eu vreau să afli ce spun florile pentru tine. În „Floriografie- Limbajul secret al florilor: ghid ilustrat”, Jessica Roux îți explică unul câte unul mesajele pe care le ascund diferite tipuri de flori. În plus poți să afli și cum se combină aceste sensuri secrete în buchete care spun adevărate povești. Dar lucrurilor din volum, vreau să le adaugi și informația asta: ai tot auzit că Sf.Valentin e o sărbătoare catolică. Adevărul e că e o afirmație valabilă doar pentru 14 februarie. Pentru că și Biserica Ortodoxă Română îl celebrează pe Sfântul din secolul III, martirizat în Umbria, dar pe 30 iulie.
„Urme ale acestei tradiții s-au păstrat până azi”
Sandman e în pachet cu Shakespeare
citEști 13 februarie 2023
„Fiecare scenariu pentru Sandman e o scrisoare adresată artistului ilustrator.”
Ai și o zi națională a lecturii. E pe 15 februarie, dar de citit ai pentru tot restul anului. Dar pentru o ocazie festivă îți deschid pachetul „Sandman”, volumele 1-3 al istoriei fantastice în benzi desenate imaginate de Neil Gaiman. Probabil că ai văzut serialul dar odată cu transpunerea în română a volumului 3 mergi un pic mai departe decât te-a lăsat ecranizarea. Și în același volum ai intersecția dintre povestea lui Gaiman și Shakespeare cu „Visul unei nopți de vară” cu tot cu Shakespeare ca personaj. Fanii Sandman știu deja că aici e publicat și scenariul pentru „Caliope” cu tot cu notițele autorului pentru ilustrator.
„Un oraș în care străzile sunt pavate cu timp”
CÂTĂ DREPTATE POȚI SĂ AI ÎN RĂZBOI?!
Ziua Mondială a Dreptății Sociale (ONU) (din 2009) (21 febr)
„Război”, Louis Ferdinand Celine, traducere, Magda Răduță, Editura Trei/ Anansi, 2022
CITAT Am sufletul mai întărit, ca un biceps
TEXT Dreptatea este un concept. Ai ziua ei mondială pe 21 februarie așa că în perioada aceasta ai ocazia să răsfoiești o carte care îți pune la încercare simțul dreptății. ”Război”, de Louis Ferdinand Celine, este un roman inedit al autorului francez. La mai bine de șase decenii de la dispariția scriitorului blamat pentru antisemitism și admirat pentru vigoarea imaginației sale expresive, doar citind acest roman îți dai seama dacă o variantă de sertar a prozei sale merită sau nu să creeze din nou controverse.
”… asta spune totul, spune toată bucuria de pe lume.”
DRAGOBETELE TRECE PRIN GASTRONOMIE
Dragobete (24 februarie)
„Cele trei secole de gastronomie românească”, Daniela Ulieriu, Doina Popescu, editura Paralela 45, 2018
CITAT Întrebarea rămâne: există gastronomie românească?
TEXT Dacă dragostea trece prin stomac, de ce să nu profiți de Dragobete pentru o călătorie cu o carte. „Cele trei secole de gastronomie românească” este o poveste a cărților de bucate românești care au făcut istorie. Daniela Ulieriu și Doina Popescu îți spun și cine era Sanda Marin dar coboară până la primele versiuni de rețete culinare ticluite în lumea românească.
”A mânca nu înseamnă doar a te hrăni, ci și a te delecta”
POSTUL ÎNCEPE ȘI ÎN ECONOMIE
Postul Paștelui la ortodocși începe pe 27 februarie
„Societate și economie”, Mark Granovetter, traducere de Cătălin Augustin Stoica, editura Art, 2022
CITAT Consider însă că nu putem neglija puterea dacă sperăm să construim explicații convingătoare cu privire la fenomenele economice.
TEXT E un moment bun pentru tine, în primele zile ale postului Paștelui, să vezi cam în ce măsură îți schimbă viața rețelele atunci când sunt sociale și nu doar de socializare. Un volum precum „Societate și economie”, al sociologului Mark Granovetter, de la universitatea Stanford îți arată cum raporturi pe care le-ai considera în mod normal întâmplătoare și mai puțin profunde îți oferă oportunități pe care le-ai fi crezut legate altfel de relațiile apropiate. Și în ce măsură ajung să conteze aceste legături pe care le faci între zone întregi ale lumii, chiar și din punct de vedere economic. Da, în sensul greu.
”… actorii ale căror relații conectează grupuri separate din rețea au un potențial mai mare de acumulare a puterii”
Dar ți-am mai zis și că:
INVAZIA FACE UN AN DAR PUTEREA RĂMÂNE ÎN NOI
Un an de la invazia rusă
”Puterea din noi- Identitatea de grup stimulează performanța, cooperarea și armonia socială”, Dr. Jay J. Van Bavel, Dr. Dominic J. Packer, traducere George Chiriță, Editura Paralela 45, 2022
CITAT Oamenii sunt adesea niște contradicții ambulante.
CITAT Cine vrem să fim?
TEXT Ce crezi că se mai poate spune la un an de când trupele lui Putin au atacat Ucraina? Te invit într-o incursiune în zona reperelor care alcătuiesc identitatea de grup. În ”Puterea din noi- Identitatea de grup stimulează performanța, cooperarea și armonia socială”, Dr. Jay J. Van Bavel și Dominic J. Packer îți oferă ocazia să înțelegi cât de puternice sunt reacțiile pe care le ai nu doar atunci când este vorba despre evenimente traumatice, ci chiar și în cele mai banale ipostaze ale plasărilor tale într-un grup.
CITAT Cheia disidenței a fost faptul că ei au văzut prejudiciul adus unui grup la care țineau.
CITAT Ofițerul a atribuit îndeletnicirii cititului în sine o accepțiune negativă.
TEXT Pe Brâncuși îl aniversezi într-o zi națională pe 19 februarie. Iar eroii care îți schimbă perspectiva asupra lumii merită să îi revezi de oricâte ori. E tipul de ocazie pe care ți-o oferă volumul ”Paul Goma – Conștiință istorică și conștiință literară”, de Flori Bălănescu. Poate că e un alt tip de erou decât Brâncuși cu toate că Parisul ar fi un fundal pe care îl are în comun. Dar este Parisul din care nu încetează să revină firele poveștii istoriei tale din comunism. Nesfârșit.
CITAT Lumea așa cum o intuia Goma rămâne, încă, nu neapărat de redescoperit, ci de acceptat.
Te ia câte o carte de cap. Dar „Război”, îl ia și pe autor. Altfel cum să dispară cartea asta abandonată 75 de ani?!
„Război”, Louis Ferdinand Celine, traducere, Magda Răduță, Editura Trei/ Anansi, 2022
N-aș pierde pentru nimic în lume ocazia să mai încerc o dată să îmi dau seama de ce spune Le Clezio despre Celine că e scriitorul pe care nu ai cum să nu-l citești, în ciuda controverselor din care nu a mai ieșit. Și „război” e încă una… pe care nici el nu a avut chef să o prezinte pentru citit. Dar, asta e.
Zic mereu că l-am citit și tot timpul iese ceva nou și din cărțile pe care i le știi lui Celine. Dar aici e ceva inedit cu personajul pe care îl cunoști deja.
Pe mine tocmai greutatea asta de a identifica unde se termină victimizarea și unde începe agresiunea la Celine mă contrariază. Cam așa îți dai seama că nu e suficient să fie cineva abuzat ca să aibă în mod automat dreptate. Dar sigur că povestea e mai lungă.
„Am sufletul mai întărit, ca un biceps”. Dreptatea este un concept. Ai ziua ei mondială pe 21 februarie așa că în perioada aceasta ai ocazia să răsfoiești o carte care îți pune la încercare simțul dreptății. ”Război”, de Louis Ferdinand Celine, este un roman inedit al autorului francez. La mai bine de șase decenii de la dispariția scriitorului blamat pentru antisemitism și admirat pentru vigoarea imaginației sale expresive, doar citind acest roman îți dai seama dacă o variantă de sertar a prozei sale merită sau nu să creeze din nou controverse.
dacă e scandal, e și dreptate, desigur, poate în altă parte, dar e…
Ca să știi cum se anunță anul, uite ce se întâmplă cu ce se vede că citEști.
Decodificarea excelenței, de Ron Friedman, traducere de Dan Crăciun, Publica 2022 Ca să începi un an nou cu elan îți propun să citești ”Decodificarea excelenței”. Volumul lui Ron Friedman îți explică în ce fel e construită performanța într-o poveste care pornește de la rivalitatea dintre Steve Jobs și Bill Gates.
Sunt și copii în zig zag, David Grossman, traducere de Gheorghe Miletineanu, Polirom, 2022 În preajma zilelor în care spui onomastică fericită celor care poată numele derivat din cel al Sf Ioan Botezătorul ți-aș aminti că e vorba de o figură religioasă asociată învingerii mândriei. Așa că mă uit după romanul lui David Grossman, ”Sunt și copii în zig zag”.
SF.IOAN VINE ȘI ÎN ZIG ZAG CU COPIII
Aceste adevăruri de Jill Lepore, Traducere de Smaranda Câmpeanu, editura Trei, 2022 „Au început să pună și autoritatea sub semnul îndoielii” În materie de istorie, luna ianuarie începe mereu tare. Abia apuci să îți revii după sărbători că în ziua de 10 îți amintești că în anul 49 înaintea erei noastre Iulius Cezar traversa Rubiconul, ocupa Roma și îl alunga pe Pompei.
ISTORIA SUA TRECE RUBICONUL
”Solomonarul” Florin Chirculescu, Nemira, 2022 „Telecabina cârâie ca un greiere metalic pe deasupra pădurii.” Cât de diferită de ce ceea ce deja știi poate să fie astăzi o poveste cu Eminescu? Îți răspunde ”Solomonarul”. Romanul lui Florin Chirculescu împacă ficțiunea fantastică și teoriile conspirației într-un cadru cât se poate de național. Doar relaxează-te și lasă povestea să te spună. „Într-o noapte, l-a întâlnit acolo pe solomonar, clipă din care transele au căpătat consistență.”
PENTRU CĂ TREBUIAU SĂ POARTE UN NUME I-AU SPUS „SOLOMONARUL”
Limbaje ale adevărului, Salman Rushdie traducere de Iulia Gorzo Polirom, 2022 „E tentant să privim lumile literaturii în traducere ca pe niște lumi paralele cu a noastră, tărâmuri magice ale alterității.” Ți-ai ținut respirația în 2022, când Salman Rushdie a fost atacat în timpul unui festival literar. Acum merită să te pregătești pentru lansarea unui nou roman al scriitorului de origine indiană citind culegerea sa de articole ”Limbaje ale adevărului”, tradusă în română. Rushdie îți descrie aici punctele de tensiune din jurul literaturii sale, de la presiunea mitologiei, până la evenimentele și personalitățile care definesc domeniul pentru el. „Sentimentul că se bucură de întreaga frumusețe a originalului”.
RUSHDIE ÎȚI SPUNE ADEVĂRUL
Voci la distanţă, Gabriela Adameșteanu, Polirom, 2022 „Astea nu-s lucruri care se pot povesti altcuiva” În preajma Zilei Unirii ai șansa să redescoperi o autoare. Gabriela Adameșteanu este scriitorul care îți arată și în ”Voci la distanță” că secvențe întregi din istoria unei familii poți să se refugieze în câteva cuvinte. Este o specializare pe care scriitoarea reușește să și-o asume descoperind și asumându-și vocile noastre din minte ca și pe cele esențiale (pentru noi) din afară. „Oricare ar fi adevărul despre vărul lor Rafael, Letiția Arcan și Caius Branea Jr. sunt acum singurii moștenitori ai cândva înstăritei familii Branea.”
HORA ADAMEȘTEANU
Imperiul pierdut Serhii Plokhy, traducere de Vlad Palcu, Litera 2022 „Prin căsătoria cu Sofia, Ivan al III-lea al Moscovei îmbrăca mantia împăraților bizantini”. În ultimele zile ale unei noi ediții a festivalului de film Sundance poți să vezi că unele filme tind să ruleze la infinit. E cazul filmului realităților istorice, reformulate după placut puterilor politice. În volumul ”Imperiul pierdut” , de Serhi Plokhi, ai o istorie a naționalismului rus. Așa cum a început să fie resimțită mai intens această presiune odată cu Ivan cel Groaznic și până la anexarea peninsulei Crimeea în secolul XXI. „Mulți cercetători au considerat Republica Novgorod o alternativă democrată la tendințele autoritare din istoria Rusiei”.
CUM PIERDE IMPERIUL RUS LEGĂTURA CU REALITATEA
În povestea lunii citEști în ianuarie 2023 mai sunt:
Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, de Annie Ernaux, traducere Mădălina Ghiu, Vasile Zincenco, editura Pandora, Anansi, 2022
Chiar și aceste constrângeri erau un izvor de așteptare și dorință.
M-a întrebat cineva de la o bibliotecă dacă se mai întâmplă ceva în poezie. Respectiva persoană era convinsă că nici nu se citește nici nu se publică. Și mi-am dat seama că din 2015, e cam prima dată când am o zi la final de an în care pot să fac totalul notițelor mele de peste an în materie. Și ziua s-a făcut săptămână și săptămâna lună. Așa încât:
Până te apuci să pui într-o oarecare listă volumele de poezie care ți-au atras atenția în 2022, nu bănuiești ce an complicat se încheie. Aproape fiecare volum de versuri atrage altă dimensiune din ceea ce te poate interesa în domeniu. Dar ca să îmi pot asuma parcursul printr-un peisaj așa de complex, am nevoie să mă ancorez în secvențe pe care le-am formulat pentru poemele lunii decembrie (p.85-99) din volumul meu ”poetic. interfața sonoră”, publicat la editura Cartier, în plină secțiune ”Senzualitatea densității”.
Debutul transfigurat
Dacă deceniile recente au dezvoltat un întreg ritual în jurul debuturilor în poezie, anul 2022 a debutat cu o întreagă discuție, mai ales în note acute, legată de cenzură și auto-cenzură în fața publicului.
Faptul că discuția în jurul ceremoniei din ianuarie de la premiul Eminescu de la Botoșani a fost obsedată de lectura Cătălinei Stansilav, din volumul ”Nu mă întrerupe”, una dintre nominalizate, și a vizat mult mai puțin cartea câștigătoare, cea a Ilenei Negrea, ”Jumătate din viața mea de acum”, care ar fi meritat fără îndoială la fel de multă atenție, arată că deja atât așteptările publicului cât și ofertele zonei poetice depășesc cu mult capacitatea de gestionare a fenomenului din partea oficialilor din domeniu.
foto: Sorin Despot, Strada Fără Nume, Faber, Timișoara, septembrie, 2022
De altfel și anunțul mutării ceremoniei pentru 2023 pentru o perioadă mai caldă a anului, dovedește că fereastra de atenție de care se bucura primul premiu poetic al anului era deja mult prea mult pentru organizatori.
În schimb, cărțile de debut în poezie pe care le-aș remarca în 2022 au în comun faptul că pot foarte bine să se remarce și în competiție cu volumele semnate de autori care au depășit de mult momentul primei cărți.
Apelând la formularea din ”poetic. interfața sonoră”, aș zice că insolitul debutului trece în 2022 “din bizar în penar” (1 decembrie, p.85) și volumul “Sârme”, de Anda Vahnovan (Casa de Pariuri Literare), este expresia cea mai bună pentru această transformare. O carte de debut în care poemele te surprind prin tonul complet transparent, care îți permite să găsești reconfigurări ale istoriei ultimelor trei decenii la modul personal. Ceea ce știi despre ”podurile de flori” din anii ’90 și Lambada devine sfâșietor și biografic în secvențele dedicate perioadei COVID și mesajelor whatsapp care întretaie poemele din secțiunea finală a volumului.
Tot în termenii mei din ”poetic.interfața”, aș zice că “am căscat gura cu rulada la parade” (2 decembrie, p.86) pentru ”BoJack is Payne OPN” (Obiect Poetic Necalificabil) de Iulia Stoichiț Casa de Pariuri Literare) care își suflecă mânecile limbajului ca să ia de guler manierele dominante ale discursului poetic și îi iese și de un coming out cu surle și trâmbițe (mă rog, umerașe) așa cum merita poezia românească de multă vreme.
Din direcția de abordare opusă, un debut pe care încă îl mai caut în librărie este ”Setări avansate de lumină”, de Diana Cornea (OMG), pentru că de ce nu aș pomeni și cărți la care nu am ajuns în poveste… La care sunt curios cum s-au așezat până la urmă reperele rafinate de cartografiere în mișcare a constituirii intimității pe care le știam din ce găsisem publicat pe site-uri precum poetic stand.
De altfel sentimentul meu de “acumulare statuară cu sos de gif” (3 decembrie, p.86) mi l-au încurajat în ultimii ani și platformele online care au devenit o zonă fertilă de încercare pentru textele celor care își pregătesc primul volum. De exemplu ce am citit pe O mie de semne m-a făcut să nu fiu luat chiar pe nepregătite când am găsit în librărie ”mamifere subatomice”, de Vlad Beu, (Editura Tracus Arte). E o ocazie rară în care tensiunea și autoironia nu se exclud în discurs și asta îți lasă loc să te plasezi față de un joc poetic seducător în primul rând prin senzația de prospețime pe care o cultivă.
O secvență care scoate de la mine formula “folclor din angiografii wi fi” (4 decembrie, p.86) ține de volumul ”Crisalidă” de Mădălina Căuneac (OMG). Unde discursul poetic evoluează cu ton narativ, apăsat biografic dar în termeni calzi și relaționali la modul imediat. E una dintre cele mai consistente propuneri pentru poezia de azi, fie că e vorba de debut sau poezie pur și simplu. (și ca să nu fie vorba să mă crezi pe cuvânt, lasă că îți poți face un mic playlist din referințele muzicale ale volumului, dar trebuie să vezi cum se leagă în glosarul vizual al poveștii ceva Nicolae Grigorescu de Keith Haring sau Frida Kahlo).
În secvența mea “pentru distracție și datorie” (5 decembrie, p. 87) aș reține ”Supine Dream”, de Emilian Cătălin Lungu (OMG), volumul în care se reorientează definirea poetică. În loc să fie formulată cum se tot întâmplă din resorturi interioare spre precizările sensurilor din exterior, aici sunt precizate (chiar și grafic și cromatic) elementele exterioare cu care este negociată asumarea formulării identității. Bonus tracks in English.
În mintea mea se întâmplă un ritual legat de “circuitul plasticului în natură” (6 decembrie, p.87) de câte ori încerc să pun în ordine efectele discursului sentimental din ”La marginea bună a corpului” Raluca Boantă (OMG), pe cât de curat redactat ca discurs poetic (poate mai puțin pe cotorul cărții unde în loc de ”corpului” apare ”corupului”, dar poate și prin asta un eveniment bibliofil), pe atât de cuminte în recuperarea unei dimensiuni candide a intimității. Tot aici aș plasa și ”Stilizări. ap.” de Alexandru Adam (frACTalia), unde lejeritatea accesării diferitelor tipuri de retorică mai mult sau mai puțin poetice reușește să rețină secvențe exemplare de gâlceavă a corpului personal cu cel media-social.
Ceva mai stridentă și, în limba mea plină de “destinații plauzibile pe bază de faze” (7 decembrie, p.88) este aventura pe care o ai în ”Cât mai departe de tot ce cunosc”, de la Cristina Alexandrescu (OMG), care debutează cu o serie de markeri lirici pentru schimbări bruște de tensiune poetică. Salvatoare pentru acest volum este nota apăsat intimistă pe care are curajul să și-o însușească. Nehotărâtă a rămas pentru mine experiența pe care o ai în volumul ”Adevărul e că posterității nu îi va păsa cum nu ne țineam noi de mână”, de Ana Goia (OMG) care își construiește atât de amănunțit spectacolul intimității încât am avut nevoie să întreb cunoscuți dacă e vorba despre o persoană reală sau e un proiect de inventare a unei identități poetice. Și din ce citești în volum dar și din ce adaug din afară, ar putea să apară o carte de poezie încă și mai consistentă.
Un fel de masterclass de ticluire poetică care mie îmi spune că “ne raportăm strict la areal” (8 decembrie, p.88) îți oferă ”Cazzo” de Mihnea Bâlici (OMG), în care un fenomen social românesc (migrația anilor ’90-2000) devine motiv poetic familial și tropism confesiv. Probabil că tot aici s-ar fi dat și lupta din ”manual de realcătuire a sinelui” (Casa de Pariuri Literare) de Beatris Serediuc, care a debutat cu roman (Varză, în 2013), și își găsește în poezie o formulă mai cursivă decât în proză pentru suite de secvențe orchestrate atent pentru a deveni obsedante.
Și dacă am pronunțat cuvântul, dintre cărțile de debut, volumul care ține de ce numeam “conjugare la jugulară” (9 decembrie, p.89), pentru mine, e ”Colectiva” lui Ioan Coroamă (OMG). Este cartea în care te trezești pus în fața unei probe de foc pentru limbajul poetic de azi: cum păstrezi viabil excursul liric fără să fii victima confiscării, ba de zona intimistă, ba de fluxul social, ticluind instrumentele de azi pentru o regenerare a rostirii. Sună mai complicat decât e, dar în ”Colectiva”, firul lecturii este înlocuit cu punctarea unei rețele de rizomi pentru umanitatea fiecăruia dintre cei care pronunțăm, de data asta în română.
Hardcore poetic
În zona demersurilor care depășesc cu mult amplitudinea auto-victimizator-limitată a volumelor de poezie românești vine “cu aer de artefact” (10 decembrie, p.89) un volum precum ”Trucuri Urbane” de Laura Francisca Pavel (OMG). Discursurile organizate atent aici reușesc să traseze spații fertile în care sintagme tactile se văd irizate de o naturalețe conceptuală căreia îți e greu să îi găsești corespondent în română și mai ușor te gândești la nuanțe din poetici dezvoltate azi de Maggie Nelson ori Takako Arai.
Fără niciun fel de reținere vine revendicarea discursurilor din ”Raport către Walt Whitman” de Răzvan Andrei (OMG). Așteptat și livrat. Poate și pentru că poemele din acest volum sunt mult mai bine țintite și cu o frazare mai riguroasă decât în ”Jazz pentru iguane”, volumul precedent al lui Andrei, reacția la volum pare un pic blocată. Ne-am și obișnuit ca orice cronică să fie o mică lecție de cum se face… ce să-i mai spui acum… când a notat revărsarea peste lume. E ce îmi vine în minte când “caut ieșirea prin casa poporului” (11 decembrie, p.89).
Și în aceeași cheie care în termenii mei “ține de cosmos” (12 decembrie, p.90), se impune „Fire lungi de wolfram” de Radu Andriescu (Casa de Editură ”Max Blecher”), cartea în care vârstele și detaliile scenografice se oglindesc unele pe celelalte cu efecte de ecou pe care le poți urmări la nesfârșit.
foto: Peter Sragher, Green Hours, martie, 2022
Este momentul în care pot să mizez pe “vegetația cu blană “ (13 decembrie, p.90), pe un volum în care miza este un joc intens de conștiință, ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru (Cartier).
Iar dimensiunea aceasta a impus pentru 2022 și o carte precum ”Iubirea pentru morți e cea mai mare” de Cătălina Matei (Casa de Pariuri Literare), unde ritualurile părăsirii, despărțirii și regăsirii în pierderi copleșitoare sunt mult peste ce aș numi eu “filosofie soț-soție” (14 decembrie, p.91), atât ca intensitate cât și din punctul de vedere al unor texte pe care le-ai citi oricând împreună cu altcineva.
E modul îmi care nu am cum să nu pomenesc ”Resursa”, de Olga Ștefan (Casa de Editură ”Max Blecher”), unde, după o serie de reveniri în ultimii ani, Olga Ștefan își dezvoltă forța sintagmelor în scenarii lirice din care mi se deschide mie o formulă ca “impulsul tău de a fi” (15 decembrie, p.91).
Ceva ce iarăși e greu să găsești în altă parte ai în ”Ofsaid”, volumul în care Moni Stănilă (Nemira/ Vorpal) începe o serie de notații lirice cu bătaie în istoria personală a fotbalului internațional, decupat prin limitările imaginarului de pandemie, ca să ajungă la o captivantă linie de prim-planuri marcate de invazia lui Putin în Ucraina. În cel mai personal mod, care îmi sună chiar din “pata oarbă la înaintare” (16 decembrie, p.92).
Recuperări și consacrări
O bună parte din evoluția poetică a anului 2022 ar fi deschisă în termenii “când ne adunăm” (17 decembrie, p.92). E ce te face să nu lași din mână ediția nouă de ”Cantafabule” Texte pentru Phoenix – Șerban Foarță, Andrei Ujică (editura Trei). Cu texte puse față în față cu versiunea cântată și ilustrații recuperate (unele în premieră), este un volum care îți arată cât de aproape e o operă rock de mediul poetic pe care îl cauți.
foto: Dan Kollar, Areal, februarie, 2022
M-am alintat mereu “între o stare și o fire” (18 decembrie, p.93) că într-o zi o să văd ”Carte singură” de Sorin Mărculescu (Humanitas) așa cum este acum pe piață. Cu secvențele demersului adunat din 1957 până în 2017 în volume independente, calibrat într-un op complet. Altfel cum să pui față în față ce începe ca idilă (I) și imnul I cu ”264 țest cu delfin” și seria de glife la carte din 2020 și 2021.
Mă gândesc și că “e interesant ce ai ales” (19 decembrie, p.93) când reții poeme de Doina Uricariu, ”Vindecările” în două volume (Colecția „Ediții critice” Editura Princeps Multimedia), cu un parcurs întreg urmărit de la debut până azi.
Faptul că “revenim periodic la nuanțe închise” (20 decembrie, p.93) este ce îți identifică din prima o selecție atentă pecum cea din ”Ce pot distinge în întunericul sălii”, de Elena Vlădăreanu (Cartier). Poate în această formulă se vede mai bine decât oricând electrocardiograma verbală din care este alcătuit fiecare poem al Elenei, cu calitățile sale de instanță reactivă la orice distanță temporală ori spațială. Și socială.
Acum, dacă “zgomotul străzii se întinde pe geamuri” (21 decembrie, p.94), trebuie să recunosc și că încă mai aștept să găsesc două cărți din serie care încă nu mi-au căzut în mână: ”În mijlocul unei istorii tragice, imobile” de Cosmin Perța (Cartier) și ”Îngeriada”, de Judith Meszaros (Cartier). Le remarc înainte să le citesc, practic, pentru că se încheie anul și sigur le voi recupera în 2023. Practic, în direcțiile cele mai îndepărtate una față de cealaltă țintesc volume precum ”Nu e dragoste”, Adrian Schiop (Cartier), care încă mai negociază o persona pe care să o îndrăgești în ciuda formulărilor care îți impun contrariul, și ”Învederatul”, de Robert Șerban (Cartier), o antologie conștiincioasă în cel mai aplicat mod pentru unul dintre poeții pe care îi descoperi și mai relevanți la fiecare recitire.
Aș spune că “e vremea exagerărilor” (22 decembrie, p.94) dacă nu aș avea în vedere o carte precum ”Inoculare. Hore pentru zădărnicirea combaterii”, unde Claudiu Komartin (Cartier) pigulește un profil la zi pentru found poetry în interstițiile discursurilor publice și private din perioada coronavirusului.
Și Gelu Diaconu a marcat un moment de reconfigurare pentru poezia sa în 2022 cu republicarea volumului ”Resurse interioare” dar mai ales cu noul său volum de poezie ”Tramvaie vechi, autobuze care nu mai vin” (Casa de Pariuri Literare), în care contextele devin scene ale memoriei revizitate dar din ce în ce mai mult și recalibrate perpetuu pentru subiectul poetic.
E un impuls pe care îl urmărești și în ”Zoom” (Tracus Arte), unde Ioana Ieronim adaugă poeticii sale care a plasat-o de multe ori în apropiere de momente consacrate ale genului o secvență dedicată plonjării (zoom) în actul fundamental al construcției poetice.
Și pentru că ”limba cu care așezi în corpul tău sub formă de gust ce îți e mai aproape” (23 decembrie, p.94) este cel mai presant lucru atunci când poezia te reformulează, îmi rezerv pentru încheierea acestei secțiuni un volum precum „Aproape în departe” Poeme 2019-2022 de Monica Pillat (editura Spandugino), unde scrisul este punctat de la un poem la altul ca ritual final.
Biografia poemului
Într-o schimbare de direcție neașteptată, biografismul, care devenise locul comun al poeziei recente, lasă locul treptat unei investigații orientate spre parcursul existențial al poemului. Ai ceva ce aș numi ”toate serbările școlare în același timp” (24 decembrie, p.95).
foto: Arcub Muzeul Literarurii Române, octombrie 2022
E ce te frapează în volume cu direcții absolut diferite precum ”Intracranian”, de Ligia Pârvulescu (Casa de Editură ”Max Blecher”), care funcționează în calitate de cronică a expresivității în regim intim, ori ”Buncărul de origami”, de Ioana Vintilă (Casa de Editură ”Max Blecher”), un volum montat atent din secvențe concentrate asupra investigării tramelor poetice copleșitoare.
De altfel conflictul este și resortul din care este decupată punctarea maternității ca teritoriu acaparant poetic în ”Vax”, de Gabriela Feceoru (Charmides). În același timp, Ioana Geacăr reușește în volumul ”Iarna umbrele copacilor sunt verzi” (Casa de Pariuri Literare) să ofere un inventar al gesturilor și secvențelor care constituie parcursul poetic.
De aici ”te concentrezi pe stabilitate” (25 decembrie, p.95) aș zice când răsfoiesc ”flașneta babel” (Nemira/ Vorpal) unde Teodor Dună parcurge stadiile unei formulări a poemului ca interacțiune între instanțe divergente după rigori când teatrale, când literare.
În materie de surpriză s-ar putea ca ”pâinea uriașilor” de Ovidiu Baron (Casa de Pariuri Literare) să facă destul de mult pentru stabilirea trecerii de la personal la poetic în materie de biografie. Este și modul în care își definește cel de-al doilea volum personal Gabriela Toma, în ”Crivacul” (Tracus Arte), cu o poetică generată de intensitatea distanțării de secvențele care sunt în mod obișnuit centrul atenției. Ori Vlad Mușat, în cartea „O lume-ntreagă în picioarele goale” (Junimea), unde tot ce te-ai aștepta să fie efect poetic este întors și devine mecanism cum se întâmplă cu schimbarea lumii prin scris ca inepție față de dorința reținerii momentului.
E ”forma completă pentru fiecare” (26 decembrie, p.96), aș zice, și ”Fugazi” (Casa de Pariuri Literare), de Paul Mihalache, pare să îmi dea dreptate, cu recursul pronunțat în mod repetat la adresa amintirii ca proces fondator, cu secvențe întregi formulate în engleză ori schițate la întâlnirea dintre confesiune și delir organizat. Organizarea lirică este și cheia poeziei lui Romeo Aurelian Ilie în ”Lacrima tatălui” (Casa de Pariuri Literare). Referințele biblice devin puncte de trecere între biografia textului și evoluția dicției confesive. Iar seria transformării mărturisirii poetice în roman de formare pentru poem poate să continue cu exemple din 2022 din volume precum ”Noaptea creioanelor lungi” Costel Stancu (Editura Casa de Pariuri Literare), ”Transcender” Bogdan Alexandru Petcu (Charmides), Ionel Ciupureanu ”Hangare” (Casa de editură ”Max Blecher”) ori Merlich Saia ”Cutia toracică” (Tracus Arte).
Dar pentru că sunt situații pecum acestea în care ”în loc de zăpadă soarele dă din coadă” (27 decembrie, p.97), marchez aici volumul în două ape ”Buletin de știri blues”, de Tatiana Ernuțeanu (Tracus Arte), unde urci pe versantul discursului confesiv vulnerabil și te trezești în plin flux al imaginilor care fondează conștiința cu toate formele ei.
Traducerile necesare
Nici traducerea poeziei străine în română nu a rămas fără secvențe remarcabile în 2022. Ai de răsfoit măcar ”Salutare barbarilor!”, antologie de poezie germane de la Elke Erb la Yevgeniy Breyger (Casa de Editură Max Blecher), pe care poți să o pui bine mersi în continuarea antologiilor din care s-a făcut cultura poetică din ultima jumătate de secol. Dar ”hai nene pasaj festiv” (28 decembrie, p.97), mă face să exclam apariția în română a volumului ”Poesie/Poezii” Pier Paolo Pasolini (Tracus Arte). Este pentru prima dată când o carte întreagă încearcă să găsească în română corespondențe pentru poezia unuia dintre autorii esențiali pentru poetica europeană a secolului XX. Și norocul este că majoritatea textelor selectate sunt prezentate în variantă bilingvă. Este și cazul ediției TS Eliot ”Tărâmul pustiit” (Humanitas), care completează baza poeziei moderniste pe care și-a propus să o ofere editura.
foto: editura Cartier, Gaudeamus, decembrie, 2022
Dacă tot punem față în față variante, uite că ai două volume Cesar Vallejo: ”Trilce” (ed.Cartier) și ”A murit eternitatea mea. Opera poetică” (EdituraTrei – Pandora M/ Anansi) cu același traducător dar și cu versiuni ușor diferite între ele pentru poemele care se repetă.
Dacă te interesează cu adevărat poezia o să-ți dai seama cât de puțin știi despre poezia de azi din Bulgaria, de exemplu, o dată cu ”Femeia de la casa din colț” de Nadejda Radulova (Casa de Editură Max Blecher). Sigur că nu e prima dată când apar versuri contemporane de la sud de Dunăre în volum de autor în ultimii ani (la aceeași editură au ieșit selecții din textele lui Gospodinov ori Ivan Hristov), dar de data aceasta constați că dimensiunea miturilor se împacă neașteptat de bine cu registrul confesiv cotidian.
Pe scurt ”mi te temi sonor visceral” (29 decembrie, p.97) zic eu când dau de poemele lui José Saramago, adunate cred pentru prima dată în variante românești în volumul ”Poemele posibile. Antologie” (1966-1975) (Polirom).
Și mai am de spus că ”primitivii suntem doar noi” (30 decembrie, p.98) când mă uit ce s-a întâmplat cu premiile acordate poeziei în 2022 în România și în lume. O să mă opresc doar la primele locuri din topul Goodreads, pentru că e făcut cu voturi de la oricine are chef. Poeta care a ajuns la statut global de când a fost autorul invitat să recite la inaugurarea lui Biden, Amanda Gorman este lidera clasamentului 2022, cu volumul său ”Call Us What We Carry” adunând 44.813 voturi. Urmează ”Time is a Mother”, de Ocean Vuong, cu 27.726 voturi și ”Unlock your storybook heart”, de Amanda Lovelace, prima carte din top semnată de o autoare consacrată de rețelele sociale.
Experimentul care ne ține împreună
Demonstrația ar putea să meargă mai departe și ”până sunt sunt traversate toate distanțele de siguranță prizăm rouă” (31 decembrie, p.99) dar adevărul este că multe dintre lucrurile pe care nu le-am prins eu în selecția mea din cărțile de poezie ale anului 2022, le poți găsi mai devreme sau mai târziu listate în proiectul poezie românească de la institutul /rupere de rând. Cel care este în spatele demersului, Yigru Zeltil, a anunțat că și-a strâns în ”Praline” (2007-2022) ce puteam să jur că e poezie experimentală dar acum se jură că este demers tot mai liric, pentru colecția DăBest a editurii Irizor din Onești.
Personal, anul mi se încheie cu sentimentul reușitei după ce Ioana Miron a pus pe piață ”poetic. relația grafică” (Casa de Pariuri Literare) într-o formă la care visam de ani buni, iar Cristina Lilienfeld a dezvoltat la Areal proiectul Capilar pe care l-am mai prezentat împreună după Timișoara și Lisabona în două secvențe separate (martie și octombrie), ultima în două reprezentații distincte împreună cu pianista și compozitoarea Anca Elena. Iar proiectul dedicat de Sorin Despot la Timișoara, Strada Fără Nume, pentru slam poetry în colaborare cu britanicii de la Tongue Fu, începe să prindă și în variante clujene, prin serile de Open Mic pe care le organizează Lena Chilari, și bucureștene, cu seria SWORDS, curatoriată de Cosmin Perța și Iulian Morar.
În ceea ce privește experimentul, juriul premiului ”Gheorghe Iova”, pentru experiment în literatură, în care m-am alăturat Paulei Erizanu și lui Vasile Leac, în calitate de câștigători ai distincției până acum, a trebuit să ia în considerare mafia sonetelor ca platformă care propune o mișcare din ce în ce mai consistentă, ca și performance-urile semnate de Cosmina Moroșan în colaborări serioase cu artiști contemporani ori fragmentele de poeme publicate online din viitoarea sa carte de Dmitri Miticov ca și colaborarea lui Dumitru Fanfarov cu Von Aim pentru proiectul peacethegun (hip hop/poezie/muzică electronică). După ce au fot discutate mai mute opțiuni, juriul alcătuit din câștigătorii primilor trei ani ai premiului pentru experiment în literatură ”Gheorghe Iova” a stabilit mai multe criterii de punctare pentru distincția care va fi acordată pe 6 ianuarie, la Biblioteca Metropolitană București, secția centrală ”Mihail Sadoveanu” (TBC):
– măsura în care demersul iese în afara limitelor unei cărți clasice
– cum schimbă proiectul respectiv raportul pe care îl avem cu literatura
– impactul demersului – măsura în care premiul ar încuraja o direcție pe care o considerăm relevantă
– face acest premiu ceva diferit față de alte premii literare?
Nominalizați au fost în cele din urmă:
– Sașa Zare pentru romanul ”Dezrădăcinare”, care redeschide discuția despre adevărata literatură și despre o reconfigurare a ficțiunii ca resort esențial pentru înțelegere și empatie.
– Teona Galgoțiu pentru proiectul ”Gura Mare”, care de ani buni formulează întâlniri între video, poezie și social media cu un raspuns mai bun online în 2022.
– Alex Cosmescu și Victoria Viprada pentru expoziția ”Through Touch”, Muzeul Național de Artă la Chișinău, pentru că reușesc să combine poezie douămiistă cu arte vizuale conceptuale într-un mod inovativ.
Alături de persoana premiată, la evenimentul de pe 6 ianuarie de la ora 17.00, la Biblioteca Metropolitană București, Secția Centrală ”Mihail Sadoveanu”, eveniment proframat cu numele Poeme de trecere / De unde începi poezia mai sunt invitați membri ai juriului și autor/ autoare de poezie publicată în 2023+ autor/ autoare nedebutat/ă în volum.
Dacă încă nu e evident ce caută citatele pe zile din decembrie pe care le-am reținut pentru acest parcurs din noul meu volum, ”poetic. interfața sonoră”, poate o să lămurească un pic lucrurile faptul că secțiunea ”Senzualitatea densității”, din care face parte respectiva lună în volum are mențiunea ”susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste”. Spor poetic să ai și în 2023!
Uite că-ți șoptește ”Poetic. interfața sonoră” la Editura Cartier, care zice „Vă propunem un video poem, marca Răzvan Țupa, din noul său volum”
Lectura începe cu…
„pachetele sunt destinația derivei pentru o vreme graba cu care parcurg unele zile are liniile ei punctate pentru îndoire tu nu priveşti interfața sonoră în ochi mi-a spus cineva chiar înainte să mă dea rostogol dar nu se pune pentru că atunci chiar credeam a făcut după cu sugestia unei imponderabilități funcționale împinsă printre buze până în fundul gâtului mă uit la ambalajele făcute ghem într-o pungă numai ca să găsesc linia de plutire pentru bărcuțele hematoamelor au fost sincere la momentul lor şi ele cu toate că punctele de revărsare au fost mereu altele şi altele”(…)
Și continuă în „poetic: interfața sonoră”:
Poemul e cel al zilei de 13 noiembrie și face parte din a doua parte a cărții, PROSPECT SANGUIN – stenografia macaralelor sofistice (100 de poeme) unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar chiar așa nu ar fi și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian Celelalte părți din volum sunt: SĂ MĂ STAI sms dezic (55 de poeme) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este noul negru. SENZUALITATEA DENSITĂȚII – susține miraje semiclandestine (55 de poeme) imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste MIRĂ CORPORALĂ – scurte motive subliminale (101 poeme) cum te vor trans-ironia zilei SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC sms declic (55 de poeme) acum cât ții de activism cardio-respirator
Așa cum fiecare vine cu perspectiva lui asupra poeziei și atunci când e vorba de concursuri de gen obiceiurile sunt nenumărate.
De ce te-ar interesa un concurs de poezie?
Pare o problemă absurdă, dar chiar e bine să nu ai încredere în concursurile de poezie. Dacă aș face o listă a motivelor pro concursuri pe ea s-ar găsi lucruri precum:
e o ocazie să vezi ce contează într-o competiție (sau alta) când ceea ce contează e scrisul
premiul poate să fie însoțit de bani sau publicare (cu reținerea pe care o pomenesc mai jos), dar sigur e un moment în care se poate discuta de o oarecare expunere publică.
îți cam dai seama cam ce îl interesează pe fiecare din poezie fie că e participant ori membru al juriului
Care e problema concursurilor de poezie
Să spui că o competiție cu valențe creative ar avea o singură problemă înseamnă să fii optimist, poate. De fapt pe listele problemelor găsești oricând:
Nici după ce se anunță rezultatele nu e prea clar ce a contat în jurizare.
Oricât de corectă ar fi punctarea, până la urmă jocul notelor între listele membrilor din juriu chiar include o doză de noroc pentru cei din partea superioară a clasamentului.
Chiar și dacă o să câștigi tot rămâi cu impresia că ai aflat prea puțin din impactul real al lucrurilor pe care le scrii.
Când e de dat sfaturi oricine e specialist
Așa că tot ce contează e să te uiți cine e în juriu și cam ce tipuri de poezie premiază, altfel îți reduci singur șansele de a ieși muțumit chiar și din întâmplare.
Toată povestea de mai sus e legată de faptul că se apropie luna septembrie când ar trebui afli câștigătorii din concursul de poezie din cadrul zilelor Constantin Virgil Bănescu, ediția a XIII-a.
Din partea mea, povestea jurizării a fost așa:
Au fost mai multe texte decât de obicei interesate de forme fixe și rimă. Impresia e că putem vorbi despre o redescoperire a instrumentelor clasice în poezie.
Partea proastă e că multe texte dau impresia că autorii au ales greșit concursul la care să participe. (de aici recomandările de mai sus)
Iar de punctat… voi publica punctajele pe care le-am dat eu, după ce e publică lista câștigătorilor.
”Homo Faber”, Max Frisch, editura Curtea Veche, 2022, traducere Mara Giurgiuca; „Trenul a pornit mai departe, ca la capătul lumii, sau cel puțin al civilizației.”
Fotografie de la Erik Mclean
Când să te gândești în ce fel se schimbă sau persistă credințele străvechi, dacă nu de Ziua Mondială a Populației, pe 11 iulie. Iar pentru asta ai la îndemână o ediție nou nouță în română pentru ”Homo Faber”. Romanul lui Max Frisch este cea mai puternică pledoarie pentru surprizele pe care le descoperi în spatele unei lumi despre care credeai că știi tot. Și surpriza este că un mit antic s-ar putea să fie la o aruncătură de băț în viața ta. Și nu neapărat în sensul bun.
„Numai oameni frumoși, îi admiram ca pe niște animale ciudate.”
În săptămâna în care celebrezi ziua Statelor Unite ale Americii, uite o carte a unui clasic al prozei de azi. În ”Viciu ascuns” ai ocazia să descoperi o perspectivă accesibilă, cu detective și mistere, din tot ceea ce te-ai obișnuit că e complicat la Thomas Pynchon. Nu degeaba a ajuns și film această aventură.
„Doc continuă să cânte în minte, și când ieșiră din tunel și muzica reîncepu, nu era decalat cu mai mult de o măsură.”
”Viciu ascuns”, Thomas Pynchon, Polirom, 2022, traducere de Dan Croitoru
Orice ai crede despre plimbări, sunt sigur că nu știai că au o zi mondială. Este pe 19 iunie. Și ca să le sărbătorești ai ocazia să pornești la pas printr-o Veneție de vis.
Este Veneția secolului XVIII așa cum o descrie romanul ”Dorință”, de Mathias Enard.
Când e vorba despre imaginație, faptul că pornești pe acest drum prin cotloanele venețiene de la jumătatea anilor 1700 cu un scriitor francez specializat în arabă și persană și stabilit la Barcelona spune destul de mult. Plimbare plăcută!
”Un prosop are o valoare psihologică imensă” Douglas Adams, Ghidul Autostopistului Galactic
Tu unde erai când ai auzit prima dată de autostopul galactic? Anul trecut eu am aflat că se sărbătorește prosopul din romanul lui Adams pe 25 mai. Mai săbătoresc și acum.
Măcar și pentru că e singurul concurs care crează discuții aprinse legate de ce e azi poezie și ce nu e, Premiul pentru debut de la Ipotești, rămâne una dintre cele mai importante manifestări când e vorba despre câmpul actual al poeziei.
După cinci zile în care s-au pus la treabă imprecații și anulări reciproce, ce rămâne e siguranța că undeva e poezie. Evident, fiecare se jură că e în traista lui congnitivă…
Încă și mai grea decât discuția despre interdicții și libertăți, este ideea mocnită că, până și într-un an în care premiul acordat la Botoșani unui poet consacrat a mers la cineva care îl merita, tot premiul pentru carte de debut în poezie este principala temă.
Măcar te lămurești de ce nu rămâne poezie doar ceea ce ești gata să juri că e așa ceva: pentru că atunci ar învăța s-o imite toți ipocriții și s-ar apuca să îi disprețuiască pe toți cei care au altceva de spus. Iar poezia tocmai șansa de a exista ți-o oferă. Mulțumesc.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” anunță într-un comunicat nominalizările pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM pe anul 2021. Juriul, format din dr. Alexandru Cistelecan (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), dr. Mihai Iovănel (Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București), dr. Alex Goldiș (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), dr. Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), a nominalizat cinci autori care au debutat cu volume de poezie în 2021 (ordinea este alfabetică):
Bucur Andrei- Codrin, ”La bella Italia: antipoeme jurnaliere”, București: Tracus Arte, 2021 ISBN 978-606-023-251-3; Aici vezi lectura unui poem din volumul care a câștigat și premiul ”Budila-Express” la concursul ”Alexandru Mușina”
Negrea Ileana, ”Jumătate din viața mea de acum”, București: frACTalia, 2021, ISBN 978-606-9028-48-3; Aici citește Ramona Boldizsar un poem din volum.
Pâzgu Alexandra, ”Dă tot ce ai”, București: Tracus Arte, 2021, ISBN 978-606-023-248-3; Aici Andra Rotaru a vorbit cu autoarea volumului.
Rotariu Ioana Zenaida, ”Cei cinci ani de muțenie: poezie”, București: Tracus Arte, 2021, ISBN 978-606-023-349-7; Aici vezi lectura autoarei în regia lui Robert Elekes la Reduta Poetică în martie 2021.
Stanislav Cătălina, ”Nu mă întrerupe”, Alba Iulia: OMG, 2021, ISBN 978-606-95257-0-8; Aici este interviul autoarei cu Alina Purcaru pentru Cercul Scriitoarelor.
Laureatul ediției a XXIV-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM va fi desemnat pe 15 ianuarie 2022. Decernarea Premiului va avea loc în aceeași zi, on-line. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești. Începând cu anul 1999, laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM au fost: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay.
Potrivit unui comunicat publicat de Uniunea Scriitorilor, pentru premiul Opera Omnia juriul prezidat de Nicolae Manolescu îi ia în considerare pe poeții Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru, Magda Cârneci, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Marian Drăghici, Bogdan Ghiu, Emil Hurezeanu, Ioan Moldovan, Marta Petreu, Ion Pop, Ioan Es. Pop, Nicolae Sava, Octavian Soviany, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Eugen Suciu, Traian Ştef, Elena Ştefoi, Grete Tartler, Doina Uricariu, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Vasile Vlad, Călin Vlasie și George Vulturescu.
[L. E.] Din juriul celei de-a XXXI-a ediții a premiului Opera Omnia fac parte Daniel Cristea – Enache, Răzvan Voncu, Mircea Mihăeș, Ioan Holban, Gabriela Gheorghișor și Vasile Spiridon.
Memorialul Ipotești anunță într-un comunicat de presă volumele de debut care intră în competiție pentru
Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM:
În 25 noiembrie 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a lansat ediția a XXIV-a a concursului pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Până în 20 decembrie 2022, data-limită de trimitere a cărților, pe adresa Memorialului Ipotești au fost expediate 42 de volume de debut publicate în 2021 (ordinea este alfabetică):Ion Agaci, Șampanie pentru acest sfârșit, București, Tracus Arte
Iuliana Alexa, Poemele Baronului Beau și alte foitaje, București, Eikon
Mihaela Bacali, Douăzeci și două de poezii, Iași, Timpul
Mihaela Bacali Mihaela, Entre moi et le monde/ Între mine și lume, Iași, Timpul
Roxana Diana Baltaru, Grădina de naftalină, București, Casa de pariuri literare
Bianca Ela, Poame divine, București, frACTalia
Ramona Boldizsar, Nimic nu e în neregulă cu mine, București, Casa de pariuri literare
Elena Boldor, Traxx, Alba Iulia, OMG
Andrei-Codrin Bucur, La bella Italia: antipoeme jurnaliere, București, Tracus Arte
Rareș Călugăr, Sangvinar: poezie, București, Tracus Arte
Anastasia Coste, Tranzit prin gara cu miros de tei, București, Casa de pariuri literare
Aura Creițaru, Prezentul dintre clipe-poeme, București, Detectiv literar
Valeriu A. Cuc, Poeme, Alba Iulia, OMG
Cornel Donea, Poeme Donea, București, Casa de pariuri literare
Andreea T. Felciuc, Frumusețea este, București, Vinea
Daniela Fulga, Fruntea și inelarul, Cluj-Napoca, Grinta
Oxana Gherman, Efect întârziat, București, Tracus Arte
Dumitru-Marian Ghiță, Ezita, București, Editura Centrului Național de Cultură a Romilor
Tatiana Grosu, Ce vedem noi când ne uităm unul la altul, București, Casa de pariuri literare
Andreea-Claudia Groza, Brutal de onestă, Bârlad, Sfera
Alexandru Higyed, Nimic personal, București, Casa de pariuri literare
Maria Ionuț Maria, Scrisoare pentru Ping Su, București, Tracus Arte
Mihai Kantzer, Indicele fericirii globale, București, Tracus Arte
Gabriel Nan, O altă Romă, București, Eikon
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, București, frACTalia
Paula Panfil Paula, De veghe în câmpiile visării, București, Eikon
Adelina Pascale, maki for 2, Bistrița, Casa de editură Max Blecher, 2021
Alexandra Pâzgu, Dă tot ce ai, București, Tragus Arte
Cătălina Popescu, Interior analog, București, Casa de pariuri literare
Paraschiva Roșu Pașcu, Geometria Haosului, Iași, Princeps Multimedia
Ioana Zenaida Rotariu, Cei cinci ani de muțenie: poezie, București, Tracus Arte
Andreea Iulia Scridon, Hotare, București, Editura Universitară
Memy Selfandi, Durerea de jos: culegere de afecțiuni din copilărie până-n pandemie(1970-2020), București, Casa de pariuri literare
Elena Simion, Părul de pisică, București, Casa de pariuri literare
Cătălina Stanislav, Nu mă întrerupe, Alba Iulia, OMG
Nicolae Florentin Streche, Anotimpul florentin: poeme = The Anonymous Florentine: poems– București, Biscara
Denisa Ștefan, Și plath dansa prin bucătărie, București, Casa de pariuri literare
Victoria Tatarin, ???, București, Casa de pariuri literare
Petra Torsan, Grații, muze, armonii, București, Casa de pariuri literare
Teodora Vasilescu, Fragil și aproape absurd, București, Tracus Arte
Andrada Yunusoglu, Kismet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos, București, Casa de pariuri literare
Juriul, format din dr. Alexandru Cistelecan (Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava), dr. Mihai Iovănel (Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti), dr. Alex Goldiş (Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), dr. Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), va face public nominalizările în data de 10 ianuarie.
Dintre autorii nominalizați, pe 15 ianuarie 2022, va fi desemnat laureatul ediției a XXIV-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM.
De-a lungul anilor, au fost premiați pentru debut: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay.
Lorena Enache mi-a cerut explicații care arată așa:
Mă interesează mai puțin să scriu versuri despre ceva. În schimb nu mă mai opresc din poeme cu chestii, în loc de poezii despre chestii. Cu ce intră sau ce iese într-o viață sau alta, ce dispare și ce rămâne. Și mai ales cum. De unde și secvența asta din seria de poeme zilnice la care lucrez de 3 ani în care ajung, în fine, la suprafață.
Povestea proiectului care se încheie joi, 9 decembrie, am spus-o aici
ICRNY a cerut un performance și asta a primit. For English, go to min. 8.49
P.S. Mulțumesc, Alex Ursu pentru tot ce ține de filmare și montaj și mulțumesc, Andreea Drăghicescu, pentru toate răbdările și încrederile, da, și încrederile.
De mult timp mă tot rog de colegii de jurii de prin concursuri să facem publice notele pe care le dăm. Am ajuns să mă simt și prost că îmi permit să îi rog așa ceva pe colegi. Majoritatea au acceptat. Dar dacă nu acceptă toți, nu prea poți să publici notele. Și m-am gândit să nu mai pun presiune pe nimeni și să îi dau drumu’ cu ce vreau și să încep cu mine.
Așa că nu văd de ce să nu arăt eu notele mele, dacă tot am gura mare.
CE E TARE LA UN CONCURS DE POEZIE CA LICART
Ce îmi place la Licart e că toate s-au împlinit în legătură cu acest concurs.
În ultimii doi ani, câștigătorii premiului de debut M.Eminescu, la Botoșani au fost foști concurenți premiați la Licart. Anastasia Gavrilovici, Premiul debut Eminescu 2020, era laureată la Licart în 2014 pentru Cea mai bună serie, iar Deniz Otay, care a primit premiul de debut la Botoșani în 2021, a primit Premiul II, la Licart, în 2012 pentru poemul ”exerciţiul de supravieţuire nr. 1”. Mai interesant este că amândouă au fost legate de Colegiul Naţional Petru Rareş.
Pt mine, luni seară s-a terminat cumva ce își propusese Generația 2000. Practic, toți, participanții de la secțiunea de poezie au ales să prezinte poezie românească. Singurul care nu a ales un autor în viață a fost Toni, care oricum a ales Mircea Ivănescu, un poet contemporan. Ce au ales să prezinte participanții la ceremonia online Licart: Adina Bulgaru a citit din Ioan Șerbu, Andrada, din poeziile lui Teo Dună, Denisa din ”Invizibil”, de Manon Pițu, Iuliana Ursachi a citit un poem de la Diana Geacăr, Simina a arătat că la Zalău e un moment bun pentru Pi și ceva poezie super contemporană și activistă, Sorina a adus poemul lui Cosmin Perța, Toni a mers pe ”Iubire nedeslușită” de Mircea Ivănescu, Vlad Berariu a preferat ceva, cum a zis chiar el, fără înjurături din Florentin Popa.
CÂND ÎNVEȚI CE NU BĂNUIAI Spun că s-a împlinit cumva tot ce își propusese promoția 2000 pentru că, ieșiți adolescenți din comunism, cei care am debutat în jurul anului 2000 ne chinuiam de mult timp să redescoperim ceea ce ne definește lângă noi. Toată lumea era sătulă de autohtonism. Acum poezia românească e reperul celor care încep să scrie bine.
E punctul din care putem să ne gândim că poate e momentul să ne mai uităm și la altceva, că o fi și pe altundeva prin lume ceva scris în vreun moment istoric demn să ne reprezinte.
Și dacă tot am zis că eu am notat cu totul altfel decât am văzut în premii, ia să vă arăt ce înseamnă asta.
NOTE ȘI POEME
Din păcate nu știu exact numele autorilor pentru că am primit textele pentru jurizare. Știu acum că autori au fost Adina-Elena Bulgaru, Andrada Strugaru, Denisa-Paula Arcip, Ilinca Zaharia, Iuliana Ursachi, Nora Apafi, Simina Seliștean, Sorina Rîndașu, Toni Chira și Vlad Berariu.
Textele le-am notat așa:
8- la fel de singură ca acum
astăzi mintea mea e puternică și ordonată toate zilele au fost blue screen-uri în care m-am bucurat de fiecare formă pe care am luat-o
memoria mea păstrează un soare congelat deasupra umerilor noștri trupul meu trupul tău la temperatură constantă
inima mea se dezlipește din colțuri ca un sticker uitat în umezeală
eu sunt nesăbuită mă gândesc la zilele pe care le-am împărțit cu tine ca pe niște bucăți de rodie
mă cuibăresc obosită lângă fereastră
mă gândesc să caut pe cineva lângă care n-o să fiu la fel de singură ca acum
Id lucrare:32
6- know thy priorities petale pe podiumbră
k la noi în calculator e ca-n orizont cu curcubeu briză și spiriduși pe peștișori înaripați warmpop frunze crengi mai încet, m-au părăsit până și monștrii de sub pat dar tu nu poți sta cu tine pe cât posibil s-alin rănirea ADN-ului celulei sub acțiunea razelor ultraviolete oh ne războim sub cerul ăsta ce îndeamnă la uzul suplimentelor de melanină tu ești soarele meu mă decojești // îmi șterg traumele de-o răzătoare inox deodată umanitatea – mogulii formează un șir la cabina telefonică așteptând apelofob să le vorbească pubmnez eul răspuns după al 6-lea țârâit tăcuse de exact 6 cenți. revoluționari împodobiți decojesc sindicată citrică. este fresqonatural să îmblânzim să împânzfim natură statică. doula-n grevă mângâieri prin mănuși de unică folosință namașteu în pivniță respiro la comun crivăț avem situație critică.
Id lucrare:152
7 – dat being said
uneori îți simt privirile în ceafă ca ploaia de germeni pulverizată în obrazul fetei de bătrânul care nu a apucat să-și scoată batista la timp și amândoi stăteau față în față pe locurile pentru persoane cu handicap îmi aduc aminte de tine seara și încep să îmi umble gânduri prin cap nu cine știe ce dar includ și pata de lapte de pe tricoul negru pe care o simțeam cum se întinde în timp ce așteptam troleul și pe care încercam să o ascund cu hanoracul așa cum încerca vecina noastră să-și ascundă mâinile stropite de vitiligo în ligheanul cu rufe când treceam prin fața balconului și îi dădeam bună ziua poate că am nevoie de privirile tale fiindcă pe bună dreptate gândurile mele sunt așa singure și îngălate sunt sigur că așa se simte și vatmanul singur în cabina lui obscură încercând să fluiere ca să nu se lase distras de huruitul obsedant al roților și să calce vreun câine orb care traversează șinele și să se gândească o seară întreagă la sângele împroșcat pe geamul tramvaiului știu că mă privești continuă am spus CONTINUĂ! am nevoie de asta ca să îmi ocup mintea ai grijă de tine ne auzim *smiley face* *smiley face*
Id lucrare:166
9 – ***
când întreabă ce doare acum le spun că acum nu doare nimic
fragilitatea a fost învățată cu timpul
ofer ocrotire mecanic accept ocrotire mecanic la marginea simulației ceva să îi mulțumească pe toți
punctele mele sensibile încercuite pe piele sunt privite suspect
vulnerabilitatea împarte lumea cu o linie dreaptă
ce mi s-a spus că e bine așteaptă să se distrugă ce mi s-a spus că nu e bine așteaptă să se distrugă
la mine nu se întâmplă nimic
o mare de brațe să mă atingă cu milă trupul meu spart de valurile ei ceva de distrus
Id lucrare:227
6.50- teama de respingere
mereu m-a atras fragilitatea masculină mai ales tu, cel ce m-ai plăcut pentru două zile, de la o vreme simțeam că te suprasolicitam. șoferul de microbuz îmi mai arată compasiune și oprește în stația mea chiar dacă nu e amenajată, o femeie ne spune despre iubitul ei din Chișinău. ne cufundăm în scaunele roșii trupurile lor încolăcite de croitorese tunsorile nouăzeciste, linii curbe ale șoldurilor noastre și picioarele sprijinite de scaunele din fața fiecăreia. o a doua vulpe călcată de mașină pe anul acesta mă întâmpină cu mațele scoase în intersecție ca orice trup respins. (de fiecare dată a trebuit să înfrunt resemnarea ca pe un fier încins aplicat direct pe trupul meu gol și de fiecare dată a trebuit să-mi ascund corpul ca nu cumva să se vadă cicatricile, ca nu cumva tu, cel din urmă, să fii jenat de ele.) încet-încet vom putrezi cu toții. niciuna dintre ele nu va mai scrie poeme despre tine așa cum o fac eu, căci toate s-au mulțumit cu câte puțin și niciodată nu vor șterge toate pozele cu tine din galerie. oamenii din jurul meu mor unul câte unul nici nu mai am timp să fac o rugăciune pentru sufletele lor: îmi simt propria moarte ca pe o canalizare de unde totul se scurge încet într-o groapă comună. chiar dacă vecinul de la 322 a murit tot îl mai văd fumând la geam, iar din casa părăsită de lângă fabrică se aude jazz-ul meu preferat când vin de la școală. eu am rămas neschimbată: mă atașez de toți scriitorii obscuri poți mirosi frica din mine de la o milă.
Id lucrare:243
7.50 Volver
/ce părere ai/ despre moartea unui om despre ochii lui deprinși cu privitul despre corpul trecut prin sala de tanatopraxie despre unghiile date cu ojă și pentru ce Eu, născută înainte ca turnurile gemene să cadă, vreau multe cuvinte în jurul meu să-mi pot alege în voie pe cine și în ce fel să mint să pot scrie rețeta prin care o să vă iau la rând
a cui mână nu mi-a atins fruntea, o să vă întreb în timp ce proaspătul absolvent de teologie mă va veșnicpomeni conștiincios și peste un timp o să aflu că a căzut în gol de pe muntele athos dacă în locul lui era o femeie?
Id lucrare:270
7.75 Instrumente potrivite
ne vizualizez pe noi în bucătăria mea după ani întregi de separare o cană de cafea în jurul căreia se învârt amprente ca într-un carusel gestul tău de a-mi aduna șuvițele de păr și a le strânge cu un elastic la spate
oamenii mă păstrează alături pentru dramatismul impersonal pe care știu să-l împart corect fără să se resimtă vina
un show de stand up o lecție despre tristețe: să te întorci acasă cu bagajele goale bifezi sterilitate pe un document medical
îmi privesc peria așezată pe noptieră cu mijlocul ușor umflat aștept un suspin o privesc ca și cum aș alege să mă preschimb într-un obiect străpuns de ace și să mângâi părul cuiva
Id lucrare:302
7.25 – la 41 o să mă întreb
unde-s zilele alea când mingea de cauciuc dată cu șpițu în fața cuiva era cea mai călduroasă formă de salut un fel de a zice că exiști de-a binelea
și noi plângeam și apoi râdeam crezând că iarna va veni mereu în aceeași zi toamna va fi mereu perioada de chilleala și bunăstare de care ai atâta nevoie după o vară plină de nopți blurate sinapse deteriorate de pixeli morți ce acaparează orice amintire
am văzut prieteni transformându-se din puști stând cu burta-n soare toată ziua pe câmp în corporatiști obosiți și triști
și liana metalică din pădure nu mai duce cu gândul la joacă mai mult la suicid la cioatele îngropate în pământul umed
și am văzut cum superman moare și nimănui nu-i pasă sonic din supersonic devine un leneș preocupat de ideea catatonicului
cum visele devin încetul cu încetul mai modeste mai calme și realizabile
Id lucrare:325
7.75 – vibe check
perioada aia când tragi oamenii de mâneci să te privească cu aceiași ochi protectivi de mamă urs
când florile ofilite fac ploaia pământul obrajii un loc mai bun decât brațele care te ridicau să plutești prin ceață
diminețile cu ochii lipiți gen conjunctivita răsăritului spălată cu nori de lapte spumă de bere caldă
te trezeai cu mâinile sub perna suplimentară de lângă tine așa e la fiecare despărțire
monturile tale moi luau conturul ușii de lemn culorile amigdalelor umflate gustul de lacrimi sărate care doar mie-mi plăcea
perioada aia când te durea coloana stăteai chircit în pat așteptând să-mi fie dor deveneai una cu arcurile lui vechi
strivit ca un fir de nisip din clepsidră
Id lucrare:443
8- POZE
minutele de stat în băi publice mi s-au părut mereu niște tabieturi limitate și nu e întotdeauna vina mea în orice disec aici cu fetițele mici.
o fată mare care stă cu o fată mai mică se ține activă după care înjură pentru că a stat toată ziua pe date mobile nu pe wi-fi.
aspiră să își facă buletin cum am și eu. zilele mele îmi sunt numărate de ghețarii topiți cum zice la tv. cine m-a părăsit mă ține pe o bucată ruptă și sunt mai slabă decât carnea cu care mi-a umplut el frigiderul azi.
peste toate creez mecanisme și piste logice prin care buletinele se pot elibera a doua zi de la ghișeu. mai dispar uneori beau mă îmbrac și citesc ce mi se lasă pe telefon peste noapte.
știai că femeile poartă chestii roșii sub formă de protest și rozul înseamnă cancer?
nu sunt doar eu singură în corpul meu și peste aceste femei în devenire.
și cu ce s-ar putea minți chiar acum când peste toate îl găsim numai privind din exterior chiloții roz cu pete roșii.
este greu să găsești o pistă mai perfectă decât propriul corp dar uneori doare și tot ce doare înseamnă chelie și apare în poze
Id lucrare:459
9- /would you like to join my revolution?/
am rezistat iubirii ca formă de autosugestie; chiar dacă nu aveam aceleași coordonate pe Political Compass și compatibilitatea de pe Cafe Astrology avea prea multe aspecte challenging, am comparat alți băieți cu tine, involuntar.
am intrat la liceu și singurul lucru la care m-am priceput la început a fost să-mi evit foștii colegi pe holuri, ulterior să pun nume de cod băieților de-a unșpea. (m-am tot chinuit să simt certitudinea în brațele lor incapabile.)
/mă întreb câte secrete mai pot ține și dacă voi rezista altor forme de atașament mecanic: mă ascund în spatele Circumstanțelor Atenuate, unic mijloc de autoapărare. sunt asemeni unui șervețel umed care se usucă: nu mai ai ce să faci cu el și-l arunci./
aș vrea să avem discuții lungi despre literatură. să dansăm în întuneric pe Vladivostok. să avem un copil cu rău de mașină să mergem iarna la munte, să ne oprim de mai multe ori pe drum și să țipi la mine în timp ce el vomită într-un șanț.
tu: nu cunoști ce este mângâierea porți un indicator mare cu pleacă nu te apropia sunt altcineva din altă lume n-o să poți să-mi reziști. și totuși, /would you like to join my revolution?/
Id lucrare:577
6.75 emojiurile n-au miros hai să ne întâlnim la Petrache Poenaru
bunica mi-a zis că în viață ținem minte mirosurile că fiecare moment de fever pitch duhnește a ceva ca atunci când ți-ai sprijinit capul de mine pe bancă și nu vedeam nici la juma de metru în față atât de întuneric era în parc mirosea a câine ud și a urină tu miroseai a portocale & un cerșetor care își împingea căruciorul de la kaufland s-a oprit lângă banca noastră vorbind cu pungile de plastic stivuite în cărucior dar eu cred că doar inhala din plin fiindcă cine nu se satură de putoarea în care își plimbă căruciorul toată viața
și unele lucruri se întâmplă așa din senin că mi se face pielea de găină când mă gândesc la ele spre exemplu mâinile noastre care s-au prins pe întuneric în Cișmigiu și am fost atât de fericit că am început să plâng & când tata aducea o pungă de portocale mă închideam în bucătărie și le descojeam câte una doar în bermude cu picioarele goale pe gresie și le miroseam cu putere ca pe un halucinogen până mă lua amețeala & în bucătărie se făcea întuneric-gudron mă gândeam cât de plăcut miroși a Drumul Taberei și a portocale AAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAA uneori chiar îmi ies din sărite și descojesc toate portocalele din casă
Id lucrare:621
7.25 – Pelicula Fata care își ține capul așezat pe genunchi perpetuu se întreabă cum ar iubi oamenii dacă iubirea nu era televizată, reverie produsă în masă a unei case cochete în suburbii blaturi de bucătărie cu model de marmură unde au dospit 3 copii mai apoi puși în cuptorul de ultimă generație ale cărui setări nu le înțelegi pe deplin dar te prefaci că în grădina din spate nu putrezește cadavrul vieții pe care ai fi putut să o ai dacă vedeai American Beauty mai devreme
te cutremură fiorul familiar, acela care îți spune să-ți sortezi gunoiul să cumperi avocado pentru că e la reducere și să-i săruți obrazul soțului tău înainte să plece la serviciu
produsul nu necesită spălare, dar te găsești cu spanacul strâns în pumni peste chiuvetă cum ar iubi oamenii dacă iubirea nu avea pauze publicitare
Id lucrare:853
8.50- WhiteTrashMidwesternTown
m-ai făcut să văd orașul ăsta mai mult decât ceea ce este mai mult decât un oraș de provincie mai mult ca un vice city cu elicoptere maverick pictate în roz și albastru fluorescent
mai mult ca locul în care am vorbit cu diavolul el mi-a zis că sunt un om frumos
și ce frumos este să îți aduci aminte de toate astea când ești blocat printre doze de bere deschise și nebăute printre mucuri de țigară și foițe încrețite printre oameni atât de fericiți fără viitor printre oameni atât de triști închiși în calculator
în toată confuzia prietenilor intoxicați am găsit opusul am găsit sensul vieții m-am regăsit te-am regăsit
și ce frumos este să te minți atât de credibil încât să nu mai faci diferența dintre carcer city și vice city dintre clădirile ce se glitchuiesc și capul fratelui maverick ce încă se învârte ca elicea
și ce frumos este să fugi prin capitalele lumii să le vezi atât de mici ca puricii dintr-un braț amorțit
să visezi cum pictăm împreună cerul cu mâini stângace dar sigure pe sine
doar atunci am putut urî atât de tangibil aripile avionului șuruburile ce le țin strânse ca ceara lui icarus motoarele ce stau să explodeze din clipă în clipă promisiunile care știam amândoi că se vor prăbuși una câte una în perfectă ordine cronologică
până atunci nimeni nu mi-a trasat până unde pot spera nimeni nu mi-a desenat linia orizontului de plutire
limita penibilului pe care îl exploatez în mod compulsiv dar totodată conștient
atunci am simțit pentru prima dată distanța palpabilă dintre noi
o vedeam ca pe un ocean
un ocean al apatiei
un ocean de singurătate
Id lucrare:877
7.75- am nevoie de un jumpscare sau așa ceva
/ mergi pe stradă / localizezi un detaliu / o noapte ca oricare alta în care ești la o priză distanță de a-ți rade tot părul din cap seara în care sprintezi pe trecerea de pietoni deși vezi că mașina aflată la stop va porni cât tu încă ești / în fața ei / un salt neprevăzut un om pe care l-ai trece pe la secție pentru că ți-era teamă să te afli între un boschetar și un tufiș și trotuarul e întunecat
/ numele tău se preschimbă în / păi așa se trece ia vino încoa / oh da / tot ce voiam /
și zilele care se repetă când te trezești doar ca să te plimbi prin casă / duse mereu între / știrea despre copilul care a omorât pe cineva cu o furcă clipul cu individul care a hrănit cu prăjituri o căprioară scăpată din flăcări invitațiile la bal date gratis pe net pentru prințesele din urban așteaptă tipii din reclame în continuare vor veni să-ți stoarcă sucul din portocale cu o singură mână
când nu schimbi cearșaful și fața de pernă două săptămâni pline și lași șamponul să-ți curgă / în ochi / dar îți amintești de bătrânul din catedrala goală & cancerul lui la stomac / scris pe carton / cu litere mari // planificându-și / durerile / înmormântarea / în liniște hotărât de unde ar trebui să-l jelească fiecare în parte ghid practic cum se apreciază economic costul unei vieți în cădelnițări
bem suc de portocale fiert la microunde lumea ne spune că suntem mai frumoase albe și reci
Id lucrare:880
7.50- Și da(că) în(că) n-are titlu
Dacă se înnoptează și rămânem numai noi, află că sunt un om afectat. Nu am putut să trec peste nimic. Acum, când fiica ta a urcat treptele până în camera ei, mi s-a făcut rușine. Și foame.
În mintea mea toate femeile mor de bătrânețe și asta le conferă o aură care mă atinge și din care încă mai apucă să se mai vadă două mânuțe și un chip minuscul. Ele îmbătrânesc în mine pentru că viața lor e afară. Dar asta nu se observă în fotografii. Asta nu se simte în gesturi. Din moment ce o poză cu mine, o poză de la aniversarea mea de un an, încă mai atârnă pe un perete și numai rama s-a-nvechit, dă-mi voie să cred că acel copil e aproape nou. Hârtia fotografică s-a-ngălbenit. Brațele care mă ridicau și care nu se văd au plecat să se împace cu alte brațe. Nu mai am contur, dar sunt tot. Eu mă privesc din exteriorul ramei și legătura pe care o am cu mine stă în clipa în care am adus-o acolo, iar ea, presimțind că o așteaptă dincolo, în viitor, noi brațe cu care să se-mpace, s-a așternut în pat ca o ploaie de făină pe masă înainte de frământare.
Și replica asta a ținut curtea rece. El și-a dus mâna la piept. A scos o batistă. În timp ce sufla puternic, aveam în interiorul meu scurgerea ce a urmat așezării ei în pat. Frigul. Pârâiașul înghețat între mine și ea. Copacii pe sub care noi eram maluri. Copacii fără frunze, copacii amari, chiotul ciudat de sub rădăcinile lor după ce toamna le blurase cu totul. Până și barajul, până și lacul de acumulare.
Fiica lui se culcase și (pășind înspre dormitor) lăsase în urmă discuțiile noastre, capetele noastre scorojite pe dinăuntru și dinții lucioși, uscați, expuși în guri ca în niște recipiente mici, de parfum.
Id lucrare:894
9.50 – coping mechanism
să spui dragoste şi să îți aşezi palmele pe genunchi ca o şcolăriță cuminte când asistentele vin cu controlul
există un timp fericit când tot ce simți e o mănuşă de plastic în păr căutând paraziți pe partea nepotrivită de creier
şi îți spui că e dragoste când o mănuşă de plastic atinge un om şi asta e totul
să spui dragoste şi să te gândeşti la un loc fericit
un om cu brațe de plastic să te aştepte cu o pungă de mei şi intenția să hrăniți porumbeii
şi îți spui că e dragoste când paraziții din cap îți acoperă ochii
îți cauți palmele pe genunchi ca şi cum te-ai hotărî să exişti
mai devreme sau mai târziu cineva se va apropia şi o să ciugulească totul
Id lucrare:991
6.75- Raport
m-am întors tăcută la fierbințeala cuminte a apei, e prea multă piele aici & mă întreb dacă și tu stai sub jetul din duș și mintea ți se împunge în semnele pe care podul palmelor mele nu ți le poate lăsa
spune-mi câte oftări încap între două routere de wifi câte ture cu mașina trebuie să faci în triunghiul acelorași trei clădiri ca să ajungi la 1984 de kilometri câți de 1 și 0 pot fi tastați din decembrie până în august câte uși întredeschise și câte prezervative expirate încap între două îmbrățișări
sau cel puțin așa îmi imaginez eu că se întâmplă atunci când mă plimb pe faleză cu google street view întrebându-mă câte studii sociologice se pot citi între două mesaje și câte vânătăi pot număra pe un picior
Atenție! Date ce vă pot afecta emoțional. Conform studiilor, în România există între 170.000 și 350.000 de copii cu ambii părinți sau cu un părinte plecați la muncă în străinătate.
Id lucrare:997
9.75 viespe de mătase
sesiuni de negură:graffiti pe nor doamne cum judecă calitățiile de stripper de sub din cabine de probă ale vandalizăriilor wishlist dezaprobând lenjerii de pat e raiurea mai prin beznă benz și dormi mai offspring hiperactiveinsomniile joacă manifeste pe dublu matrimonial plăcuță daseină cu /aici se odihnește/ o port strâns pe fruntermite pe ușa toracică do not disturb c-ați intrat ca mascații sihaștri locaș pimped preacher în circ proptesc tumbe cu ușe amăgirepere în/do/bee tocite busole incapabile s-arate modele de bebemoțtați cum trebuie !te decorez general de maxime în zile negre wintergreen! sunt un câine care aspiră la a fi cupidon mafioso purtând neckbrace de iepurași ce atârnă ca p r a d a yellow tiny with a frown lada aia cu vipere telescopice mottorax în cartier ca baeții vaccinați taxicabsortiți sorților de izbândă șansele de reușită se aplică șansei de precipitație voi bea tot zahărul dacă asta înseamnă a-mi încetini organismul să țin pasul cu iubirea nebună pe moment nu știi dezastre. că te bagi la prinsea cu banii că limita e cerul escaladând-o pe scări rulante de mall molcom sau că hivemind-ul e alegerea ta jurământ pe peach treaty că nu fumez pe timpul sarcinii it be that crueless assassination that made me act like this tu crezi c-am vrut să-mi amprenteze copite-n mănușă box gingașă voiam să-i țin pe toți de mâini eram amoretă ilegalizată în amprentă armă albă.
Id lucrare:1008
5.75- sau
Păi și te uiți la poza asta ți-a trimis-o profa de română e de pe pinterest
-interpretează.
1.dai haha la mesaj
și e un cosmonaut și-n cască are flori și-n mâini are flori oare în suflet are tot flori? sau îi stă gândul doar la planete?
și desigur că ai putea să fii un poet și să vorbești despre o profundă suferință existențială și despre conceptul de moarte și visare definiție și paradigmă sau să te reduci la a spune că un costum de astronaut e un ghiveci extrem de urât pentru orice grădinar care se respectă
2.doi?
Id lucrare:1025
3.50 eu și cu tine trăiam într-o lume sims
gen ne controlam acțiunile proprii ca și cum am fi controlat simși cu tot cu panoul de notificări într-un colț unde se înșiruiau presimțiri. wouldnt the weekend be a good time to bump your grades up? eram la facultate și fiecare s-a mutat departe tu mai departe decât mine într-o casă bântuită de igrasie unde murise un criminal. îmi aduc aminte că vorbeam atât de multe nimicuri sul sul bloo bagoo geelfrob încât te-ai îndepărtat de lumea reală ca un pustnic atât că tu preferai mai degrabă consolarea cu discuții sterpe decât cu viață veșnică. alienat în sihăstrie vedeai imagini urâte vechiul chiriaș cu victimele sale îndesându-le ionatane pe gât te-ai speriat în așa hal de gândurile astea te căutasem acasă cu o tavă de mere coapte în brațe poate nuca și scorțișoara fierbinți înlocuiau amintirea cu ceva mai bun dar n-ai aflat niciodată fugiseși deja. ce vis ciudat am avut dă-mi un share location unde ești?
Id lucrare:1026
7.75 am deschis atât de larg ochii până am orbit
am supraviețuit invaziei cu varicelă când aveam paișpe/nu te scărpina nu te scărpina&lasă pisica să-ți lingă bășicile urcam săptămânal în același lift cu un viitor pedofil/același etaj/aceeași intoleranță la lactoză și aceeași dorință bolnavă de a rămâne blocați&abandonați întunericului ești fetiță/strânge piciorușele/nu te strâmba/nu băga mâinile în buzunare/nu scuipa/nu râde prea tare/nu alerga/nu te cățăra/și dacă mi-au fost tunse băiețește toate visele/eu.ce.naiba.mă.fac.acum în carantină mâncarea n-are niciun gust/tochitură cu de toate/atenție atenție prea mult zahăr provoacă dependență severă/supă la plic și tăiței în forme de alfabet fiecare gram de fericire îmbuteliat are gust de săpun&papuci de casă fiecare supradoză de (anti)iubire băută din bolul câinelui diagnosticat cu cancer/îmi amintește de toate petrecerile din 2000 cu altă dată altă dată o vom face și mai și mai lată mă ascundeam pe sub mese/picioarele adulților erau mereu umflate și dezosate ca pulpele de pui cu sare făcute de mama în tigaie după regim/ le gâdilam tălpile pantofilor&dar nimeni nu observa&se mai întâmpla să-mi zdrobească cineva accidental câte un deget când calculam cu precizie certitudinea matematică că măcar pentru două tălpi din încăpere/chiar nu va mai fi nicio altă dată *** ai observat câte afișe cu animale dispărute sunt în oraș? de fiecare dată când dispare un afiș mă întreb dacă l-au găsit sau au renunțat să-l mai caute/așa cum am renunțat și eu demult să mai caut/diferențele vizibile dintre mine și o maimuță cu breton băiețesc
Id lucrare:1164
7 – sweet girls weird habits
suntem fete cuminți ne culcăm la 22:30 / după ce ne citim povestea de seară / în care prietenii noștri sunt păsări migratoare spre club și noi suntem apartamentul răvășit dezolat mizerabil pe care îl lasă în spate pentru că nu oferim nimic din ce vrea toată lumea / și câteodată fețele noastre pur și simplu strică fotografia / noi nu suntem fete ok nu suntem fete frumoase fete bune cu tristețea aceea aesthetic cu coastele ieșite prin piele sub topuri transparente noi nu dăm păreri la poveste noi nu suntem o companie plăcută / să o rostim face lucrurile să se simtă concret
nu te aștepta să fim altfel suntem ca toată lumea / cumva invidioase / date la o parte / și irascibile tânjim după apropiere & confidențe vrem să ne ratăm adolescența mai repede să ne găsim locul în lume ca mai apoi să punem statusuri despre politică și economie în voie / cu vocea acidă a oamenilor care află prea multe într-un timp foarte scurt noi suntem fetele rele fetele închise într-un ecran / dând inimi la poze la care nici măcar nu ne chinuim să dăm swipe / cred că-i un fel de minciună felul în care ne prefacem că voi vă simțiți bine că sunteți privilegiate și-atunci ne băgăm capul în buzunarul vostru cu țigări ude fără pachet care v-au salvat cândva de la presiune pentru două secunde ne simțim toate la fel // ca și cum am plânge după amy winehouse știind că își dorea puțină iubire și nu a primit
suntem fete cuminți ne culcăm la 22:30 / ziua ne purtăm brațele ca pe niște seringi / ne înțepăm și ne punem problema cine ar trebui să se ferească de cine / ca și cum singurătatea te face seropozitiv și mecanic / și poți fi programat vreau să desenăm cu detergent paranteze pătrate în aer ca într-o subtitrare în care sunt explicate și tăcerea și sunetele așa vom afla ce ne spunem de fapt / în zilele în care privim toate-n tavan / după 22:30
Id lucrare:1263
7.25- Revival
nu-mi pot motiva prezența aici în parcul ăsta obișnuiam să vin cu bunica plantam copaci și am avut mereu răbdare să-i văd cum cresc i-am tolerat poveștile de bătrână comunistă cu traume de regim & porțiile de mâncare excesiv de mari și bluzele cumpărate de la bazar le-am dat nu vreau să iau ce nu mi se cuvine și cineva sigur merită fericirea aia mai mult decât mine nu-mi pot motiva prezența aici absența de pe strada de lângă unde i-am acordat primul ajutor bunicii înainte să moară cumva totul se închide și dacă vrei te ascult îți tolerez și ție poveștile de om trist și îți găsesc și motivație pentru prezența ta aici pentru absența ta de pe strada de lângă
Id lucrare:1419
8.25 – INSTIG S.R.L.
suntem familia disfuncţională tipică recieve®ift nu e ca şi cum ar mai şti cineva peste un an ţinem piedestal al kilocaloriilor pe minus în frigiderul la comun& scuipăm quinoa în acelaşi tomberon fiindcă repetă după mine |contradicţia transcende bănuielile|
între etaje răsună pantofi roşii pe talpă de jeg sub genunchi panseluţă& wikihow sprijină strângeri de mână ferme menite să asigure inexistentul
cu fațadele în dinți călcăm pe capete mai mici să avansăm să apucăm ce mai rămâne tivul sau măcar o scamă din sacou de CEO peisaj feroce antropic o anti-anti-utopie însă psihologia inversă nu funcționează pe sine ecou surd de (tastă-n țeastă)tastatură& vise născute prematur moarte oricum stay in your cubicle nu vreau să-ţi văd faţa
Id lucrare:1435
6-lanțul trofic în industria textilă
sensul vieții nu e câți papuci produci pe oră am aflat la filosofie după un an de calculat productivitatea individuală totală marginală a salariaților din fabrica X de atunci simt calapodul cruciș din fiecare pas se înmoaie în asfalt și în sine și mă uit înapoi mă obsedează senzația macabră că las o dâră de gropi că la întoarcere mă împiedic și cad într-una care se deschide într-alta mai mare derivă la nesfârșit. stay in school kids educația e atât de importantă mai ales la vârsta mea din ce aud sunt un burete de informații apogeul absorbției intru pe poarta liceului zi de zi de zi de zi de nici nu îmi vine să chiulesc fac un pas către colegii de la fumoar și mă trezesc că mi se înmoaie tălpile în sneakerși impulsul atât de ciudat să îmi termin studiile fac o carieră temerea cronică să nu mă impermeabilizez nu-mi permit riscul să-mi stabilească mie un agent economic norma de papuci
Id lucrare:1448
6.25- hău
ceasuri ca o branulă ticăind bezmetic prin care curge timpul limba șmirgheloasă umezind buzele bătrâne pe welshly arms așteaptă ajutor de deces șobolanul adormit de-un an în carrefour lângă raionul cu peștișori aurii tânjind după o viață mai bună plecând în străinătate săturat de ritmurile orientale reverberate în lentila pe care ne târâm existența oricum not significative nowadays ca într-o cloaca maxima globalizată& să ne sape tranșeele din călcâie cu psoriazis dogorind because we`re gen z și doar înaintăm miriapodic către un hău fără vreo rațiune poate a existenței noastre pamela anderson are copii cine ar fi crezut că schimbările sunt neapărat un lucru rău prejudecățile despre înălțime sunt o glumă că n-am văzut girafe mâncând hiene y`all drooling for perfection nibelungi și așa ne privim indiferent în oglinzi oricum ieșim la fel din casă cu același hickey pe gât sau mult mai jos leoaică tânără iubirea certați de bătrâni că suntem niște trântori perverși am auzit asta și tot ce am răspuns a fost un lol în treacăt oare îi mai pasă cuiva de ce gândim sau suntem doar niște numere pe care serviciul de informații (pe asta o spun în timp ce acopăr camera) își testează echipamentele ca scop de justificare a bugetului național și ceasurile ticăie bezmetic bătrânul moare de stop cardiac singur în casă electrocardiograma răsare în nadir bătrânul privea curtea noroioasă doi pe doi pe fereastră
Id lucrare:1605
8.75- andrada**
în fața oglinzii ești mereu tu cu palmele împăturite peste rochie colțurile rochiei împăturite peste palme
& aș putea sa jur că n-am mai văzut niciodată pe cineva care să-și țină mâinile la vedere fără să știe că e un semn de sinceritate am citit undeva că bunătatea nu înseamnă mereu supunere și am vazut-o la tine ai făcut toate crucile după ce ți-ai strecurat mâinile de sub rochie apoi le-ai lăsat la minus 3 jumătate de ora într-un fel de izbăvire pe care o înțeleg doar în oglindă
n-am mai întâlnit niciodată pe cineva care să mă facă să cred în the butterfly effect ca tine dar o atingere aici e pace acolo.
Id lucrare:1700
9.25- Misanthrope
Poate altcândva aș fi aparținut acestui pământ de acum Poate atunci când veneam să adun buruieni, sau să cosesc sau să întorc iarba care trebuia uscată. Poate în zilele în care vânam arici și șerpi, iar nea Boboc căra pe un umăr, în asfințit, o motocositoare. Poate când duceam cărămizi, și găleți, și vopsea și apă și cola muncitorilor. În zilele care nu aveau nopți, nici tata nici mama nu se întrebau decât când vor aduce geamurile, ușa, țigla comandate cu mine de față. Ieri a fost astă-vară. Și astă-iarnă. Și cealaltă vară. Am turnat. Am zidit. Am tencuit. Am vopsit. Am făcut și un foc mare, ca în taberele la munte, Un foc pentru tot ce rămăsese de ars. Și frații mei au dansat în drum, lângă el, chiuind. Drumul trecea pe lângă pământul căruia i-aș fi putut aparține, îmbrățișându-l spre nord, strunindu-l către apus.
Id lucrare:1813
8.75- cor meum
ai crezut că îți poți abandona părinții ca pe o floricică prăfoasă de popcorn în făraș ai crezut că faci asta și dragostea pentru unul și altul sau spasmul cuvintelor o să te înconjoare cu un solz gigantic, ai urcat pe cârca altruistă a câtorva sperând să despartă ei apele în locul tău ești un power flower obosit și ți-ai pierdut codițele multicolore pe drum dacă plângi când te gândești la janis joplin și în deasupra claviculelor o tăbliță anunță intrarea în 27 Club ăsta e un semn că în dreptul inimii căptușeala e tot subțire și atunci bucură-te
că o să vină o zi în vârful picioarelor când greutatea unei căni va fi o pătură peste pleoape când vei sta în liniște lângă castroanele adânci cu scobitura căușului pregătită când animalele mici de pe stradă vor întinde după tine firul de păr un lasou fierbinte și tu îl vei îndesa în perna apretată a bunicii în altă zi medicii vor descoperi sindromul inimii frânte ani la rând vor scotoci printre clinchete de eprubete vechi clinchete de eprubete noi
și-o să întinzi mâna din poza tip portret să vezi seringa asta până unde poate scotoci până la vintre sau până în ganglioni un drum schematic ca o hașură peste un piept deluros și cip-at care nu-și recunoaște vina
Id lucrare:1889
3- toaletele profesorilor nu înseamnă doar plantații de stânjenei și ciulini
în general elevilor le este greu să găsească o carte care să le placă sau să înțeleagă niște versuri
eram prieteni care se sărută numai eu aveam sentimente pentru el și totuși i-am citit caietul intim doar pe jumătate
versurile lui m-au crispat foarte mult și am realizat că sunt o combinație de sensibilități complet opuse și ascunse de-ale mele
altfel spus sentimentele mele ar putea avea un copil împreună și versurile lui ar însemna încă un copil adoptat ca o familie susținută de coaliție
într-un salon din orașul meu hepatita c este descoperită iar o colegă depune jurământul doctoral cu o reverență în fața profesorilor încă de pe acum
barierele evoluției se ridică în favoarea elevilor din alte școli și colega mea eroină este exmatriculată pentru vorbe fără fapte și priponirea unei vaci pe terenul sintetic
nu mă pot băga peste relația a doi oameni interiori mie dar pot vizualiza involuția lor chiar dacă mă autodistrug fără să bag de seamă că în mine car o sută de inspectori conflictuali cu aproximativ un dinte sau zero fiecare
Id lucrare:2002
5.75- bun venit în punctul mort
îmi place să cred că lumea vine aici ca într-un oraș interior. minute în șir liceeni cu râsul simetric roiesc în jurul meselor. cu o mișcare predeterminată mă ascund în spatele conturului.
totul în față se întinde ca o câmpie dezmorțită. cu un gest fără emoție ar fi trebuit să te pot aduce aici de fiecare dată când cineva din interiorul capului meu se trezește zbierând fraze înțepătoare.
îmi spun că vor veni zile pline de vitalitate în care mă voi bucura de petreceri cu oameni triști și beți în timp ce tu vei fi departe privind pe altcineva cum se îndepărtează într-un val de lumină.
vreau să spun că plonjez direct între toate aceste resturi înghețate dar mă întorc de fiecare dată în același punct.
Id lucrare:2110
5.50- combustibil pentru mecanismul nostru
mă plimb prin orașul natal îmbrăcată în negru din cap până-n picioare fără ca nimeni să știe că
în preistorie negrul însemna fertilitate
câți și-ar lăsa ceva în mine ocrotirea defectele de fabricație un sâmbure păstrat ani la rând în sertarul cu bijuterii
aș vrea să petrec lângă tine anul nou chinezesc anul șobolanului de metal să vărs vin peste brațul tău cangrenat privim împreună filmările de pe camera atașată de casca unui scafandru //am cumpărat-o dintr-un târg de vechituri simțind că undeva cineva se va odihni mai bine după acest gest
trec pe lângă bancomate libere precum aș trece prin fața unor cerșetori androizi
pe lumea asta mereu există o compensație o mână de huligani așază o flacără în centrul pădurii de origami de pe macheta puștiului roșcat iar în Australia izbucnesc incendii semnificative
într-un apartament somptuos bagajul organizat// în interiorul lui aparatul tău de ras învelit ca un ștrudel în tricou asemenea măduvei din oasele tuturor
măsor din priviri lungimea pașilor ofer cadou o trusă de prim ajutor îmi doresc să nu mai vadă nimeni ce-am văzut eu în tine
Id lucrare:2136
6.75- cu orice cuvânt poți să cazi în penibil
cu orice viață în care nu se întâmplă prea multe intri în casă te speli pe mâini bei trei pahare de apă după ce ai avut impresia că vecinii se uitau pe vizor la cum ți se mișcau șoldurile când urcai niște scări și te privești în oglindă ca pe o gheișă obeză îți muști gura până când urmele par făcute de un capsator cu buzele cusute aștepți să ajungi la 50 de kile ca să scrii poezia de dragoste nerostită de nimeni
/cause i can’t love when i can’t even love myself/
flash-uri cu toți oamenii care te-au luat de mână ca să ți-o întoarcă la spate să te scuipe să-ți reproșeze ceva cu maică-ta care mânca iaurt cu semințe de in cu prietenii care îți arată clipuri cu tine de când mergeai la medic și erai slabă și demineralizată cu turele de alergat date în pantaloni scurți ocolind inșii care îți spun lucruri cu care nu ești obișnuită singura satisfacție un maiou luat de la reduceri spaghetti straps se lărgește pe zi ce trece cât să poți pune un pulover între tine și el mușchii înecați în acid lactic o durere comodă și toxică singurele chestii care îți promit progres altfel n-ai să știi cum te modifici totul îți pare la fel până când devine ce era când ai început tu nu îți poți promite nimic nici măcar milă
și scârba din surse multiple de la tine la ei la tine la tine la tine când faci un pact de care ai vaga impresie că n-ai să te ții cât îți dorești vaga impresie că e o chestie de reglaj psihoafectiv că tot ce ai vrea să fii acum e un cyborg un animal un aparat de război și muncești pentru asta pe întuneric stai câte 5 minute în mâini cu picioarele lipite cu unghiile înfipte în perete ca niște arahnide cu brațele din ce în ce mai nesigure nu îți dai seama dacă ai în ochi var răzuit sau e altceva
Id lucrare:2228
6 – poem about octopuses
caracatița prinzând prada avem hrană bună diseară spune tata caracatiță către băiețelul caracatiță au fost împreună la vânat și copilul fără sânge rece albastru în vene nu reușise să prindă scoica mică broasca țestoasă peștișorul
mama caracatiță lucrează la stația de autobuz din fața cuibului casă și vinde bilete altor viețuitoare marine tatăl și băiatul se întorc acasă și beau bere fără alcool timișoreana încă nu e niciunul destul de matur ca să își lege unul celuilalt șireturile tatăl e prea ocupat de liga locală de hockey iar băiețelul de fete cu ventuze mari toți se necăjesc de first world problems ce o să mâncăm ce o să mâncăm ce o să mâncăm ce o să mâncăm ce o să mâncăm ceosămâncăm scoica mică broasca țestoasă peștișorul
Id lucrare:2305
6.75 – toy story
pubertatea nu înseamnă maturizare maturizare a fost prima dată când n-am mai avut o criză de nervi găsind haine lângă brad boceam până scoteau de la spate webkinjii cu blana lor franjurată ochii mici & goi și mă simțeam din nou în fine oricât de fericit poate fi un copil care își măsoară fericirea de la o jucărie la următoarea primul crăciun când am alergat în cameră să probez bluze fără constrângeri externe că așa am vrut eu mi-am îmbrăcat de fapt conștiința de sine. e grozav ca ceea ce ți se întâmplă să devină amintire nu complex al inconștientului pe care o să te chinui să-l dezgropi 20 de ședințe de terapie când ieși pe salariu emoții dincolo de mi-e foame/sete/etc. transcend s-a stricat jucăria ueueee începi să înțelegi glume peste vârsta legală (iubitoare de adrenalină la 11 ani vedeam filme cu 12 în cerculeț) câteodata referințe culturale germinează o mândrie ciudată te afli într-o customizare perpetuă a propriului personaj stil alt stil încă un stil it s nOt just a phAse mOm șocul adevărat e când te bagă adulții în seamă un pic mai mult mai serios nu se strâmbă când scapi o înjurătură statutul suprem de aici totul poate s-o ia doar la vale ai creat așteptări apare presiunea atât de mulți pascali ca să devii unul dintre ei în momente ca astea aș vrea să iau poziția fetală să mă strâng ca un bakugan înapoi în copilărie
Id lucrare:2321
8.25- băieții din spatele bisericii
pe vremea aia nu știam cum se măsoară timpul nici nu ne păsa aveam tunnel vision și setări neschimbate din fabrică spuneam rugăciuni pentru a intra în trend cu ceilalți
mai nou îi aud șoptind pe la colțuri de blocuri -dă-mi doamne sănătate să nu rămân legumă de la abuzul de droguri dă-mi doamne putere să ajung om mare să o pot răsplăti pe mama să-i mulțumesc că m-a crescut
ziceau fără să știe de ce își îndreaptă privirea spre cer
cândva am dat cu banul să aflăm ziua în care totul se va sfârși în plutirea lui ochii așteaptă verdictul
în slow-motion am înțeles totul greșelile devin realitate doar când ajungi la capătul puterilor greșelile devin realitate doar când scapi de ele
ahtiați, ochii încă așteaptă verdictul în timp ce bănuțul zboară tot mai sus spre cerul înstelat
Id lucrare:2338
7- Rețetă
Cât am putut să scheaun gândindu-mă la pieptul tău decojit la degetele care împing cu forță compresa cu sare și spirt după țâșnitura stropitorii de grădină. Nimic nu m-a vindecat nici gândul la ai mei nici puterea pe care mi-o cereai puterea de care creștetul tău depindea ca o pătlăgică pârguită în cădere
Dimineața lumina dădea ușor din coate în bulbul veiozei în dreptul ferestrei am coborât nerecunoscătoare din pat cu tălpile pe gresie am despărțit aerul de zi de aerul de noapte (curajoasă mișcare a ariergardei)
Dimineața pielea mea era scoarță am făcut pașii spre baie imaginându-mi că tu făceai ceva frumos casnic și neutru citeai cu spatele încovoiat înghesuiai haine în mașina de spălat
Astăzi pietonii cu reverele lăsate se sprijină de cabine telefonice învârt pe deget firul mă uit pe geam la mimozele înfipte în pălării baticuri sunt singură și nu știu să inventez nimic mintea mea abătută și stearpă aruncă mingi în haloul viitorului unde pieptul tău e lin unde mașinile de rulat țigări traversează nestingherite strada opresc la ocazie
(în chicinete ca în avanposturi frumusețea ta separă gălbenușul de albuș mâinile de cele mai multe ori)
După amiază roșiile se desprind una câte una din rugi și eu din urma lor una câte una în strecurătoare separ prospețimea viguroasă a legumelor de dragostea virilă din bucătărie mă îndepărtez de urmele degetelor mele în praf cântând din țâțâni cântecul oii fără stăpân
Id lucrare:2359
8.25 – Message to Elephants
dintr-o bucată de plastilină violet ți se spune să modelezi o femelă elefant gestantă să-i modelezi puiuțul ……………………………………………….. poate fi un proces mai delicat decât o operație pe creier: dacă îl alcătuiești în plan secund va trebui să despici corpul mamei pentru a-l introduce dacă îl frămânți pe el primul nu va rezista fără prezența maternă
un ansamblu de mișcări și atingeri copleșitoare echilibrate uscate sub priviri ca sub un soare tânăr ascuns în lada cu zestre și lăsat să putrezească
structura plastilinei respectă orice emoție se umezește, capătă duritate, se concentrează în puncte imateriale–se îmbină cu structura pielii tale dacă printr-o încuviințare anonimă descoperi sincronul palpărilor, respirațiilor cei doi ar putea trăi
pentru puiuțul abia născut incubatorul potrivit ar fi un pumn de copil ținut deasupra unei flăcări de lumânare
în cele din urmă va crește de mărimea unui ou de prepeliță își va acorda simțurile la realitatea imediată maturitatea lui se resimte ca o ultimă noapte din era glaciară
pântecul mamei rămâne rotund și încremenit poți depozita în el obiecte necesare absenței un cercel fără pereche primul dinte de lapte al unei fetițe din cartierul vecin mănușile lui negre /fără degete //uitate intenționat ///în semn de rămas bun
când amintirile atacă fără să numească iar tu te rostogolești continuu până coloana vertebrală se sfărâmă și inelele atârnă unele de altele printr-un simplu fir te poți ghemui în interiorul acestei mame elefant din plastilină gândind că ești necesară absenței tale
Id lucrare:2586
10.00 – tenderness is a suitable word
închid ochii și mă consider un om mai puțin rău. măsor după zgomot pașii doamnei din față scap de aceste gânduri despre cum totul se trece cu vederea fără niciun resentiment.
am adunat fotografiile trimise de tine ca pe niște mere într-un coșuleț de nuiele. e vorba despre obiceiurile nesănătoase care ne vor găsi într-un moment de impas ne vor elibera departe de aici în același cub blând.
nu știu despre aceste perioade când era de ajuns o mână sub cap în timpul somnului împreună sau când așa o fericire de mare ar sta largă ca o haină cu care ți-e rușine să fii văzut.
vom revoca toate ideile despre extaz.
niște bătrânei melancolici ne vor fixa din afară. vor spune /uite doi oameni într-un oraș personal. două singurătăți roșii și distincte.
uite cât de tandru
Id lucrare:2659
8- livia
ea avea aproape patruzeci de ani și patru fete părul prins în vârful capului cu agrafe lungi rochii frumoase și puține și un batic pe care i l-a dat mamei când pleca din valea cu nuci blânzi își cumpăra coniac avea depresie își era o suferință spartă și surdă au găsit-o pe câmp
ea avea douăzeci de ani și părul creț inele mâinile i se făceau de piatră și-apoi de nisip în timpul crizelor epileptice erau patru și pe ea au dat-o la stat pentru școală, să învețe de crăciun s-a făcut ghem pentru ultima oară în brațele fetei cu batic într-o mașină veche care gonea spre spital
ea avea ochi albaștri și păr lins blond le-a crescut pe toate patru până i-au albit cozile pe care i le împletea fata cu batic când a fost să moară i s-a făcut dor de ea ea mă ținea în brațe pe mine
eu m-am născut dintr-o pătură roșie gelatinoasă și m-au pus într-o pătură roșie subțire pe care am târât-o după mine până ce am mers la școală toate hainele mele au fost roșii și se scurgeau din mâinile fetei din firele moi asprite cu acul aveam părul blond
acum sunt șatenă de paști iau din dulap baticul și fac pâine cu fata care n-a avut mamă își afundă mâinile arse și calde în ligheanul cu maia
pâinea e apă curată din fântână pâinea e făină cernută cu sita sângelui e sare împietrită din lacrimi e drojdie tăiată simetric din încheietura pătrată pâinea e pântec și sânge și lapte și durere și legături de carne și os și buze e crucea din trei degete deasupra tăvilor pâinea e mâinile tuturor femeilor din și până la mine
eu sunt pâinea sunt toate femeile care n-au apucat să trăiască femeile care n-au avut cum altcumva să trăiască care n-au putut fi decât faină și apă și sare
când voi muri să mă culcați la pântecul fetei cu batic și să mă numiți livia să mă numiți ca pe toate femeile care trăiesc acum în mine fiindcă n-au apucat să mă vadă fiindcă n-am putut să le ating mâinile să mă numiți ca pe toate femeile atinse de moarte și de palma primodială și socotite de judecata satului și culcate în aceeași casă, apoi acoperite cu pământul din aceeași curte spre viața veșnică a pâinilor care am fost noi toate amin
Id lucrare:2701
7- nu sunt o carte de self help ca să mă plând că am pierdut o zi din viață
am învățat să ridic greutățile adolescenței cu o mână și cu cealaltă să mănânc un covrig cu susan de 3 lei de la metrou în fiecare zi se urcă scări se coboară scări e o perioadă de tranziție îmi spunea tata acum un an și încă e aceeași perioadă în fața blocului e un internet cafe închis de ceva timp mirosind a hoit un leucoplast mare îl acoperă au scos toate scaunele de piele și toate calculatoarele vechi mă gândesc câte save fileuri abandonate am câte sunt în total de la ceilalți copii care ieșeau de la școală și mergeau și-și foloseau banii de mâncare pentru puțină joacă
îmi e dor și citesc reclame de pe sidebar metodă naturală pentru eliminarea papilioamelor în 2 săptămâni… nu mă îmbolnăvesc pentr că îmi curăț… o bunică de 113 ani vasele se vor…
nu cred în advertising nu cred în produse comandate de pe wish nu cred în oamenii care spun că beau mai mult de 2 litri de apă pe zi fiindcă ei creează narațiuni false
și de ce se desfac mereu plasturii de la călcâie când am răni din cauza ghetelor și de ce nu există reclame pentru asta
Id lucrare:2748
7- be the good girl you always have to be
nu mai mânca după 18 că se depune pe șolduri& nu știu în ce mărime de blugi mai încap atâtea gingii sângerânde/măsele care mușcă limba de fiecare dată când vrea să strige/urlete care îți zboară creierii/ bagă-le pe toate la microunde fă un fanclub cu tata/faceți postere cu tot ce vă scârbește când vă uitați pe geam după mine să vedeți oare pot trezi fantezia erotică a altui bărbat când cumpărăm pâine simultan am uitat de ce nu suport să spăl vasele/de ce nu ies din casă/de ce nu mai fumez/de ce ultima oară când am auzit pe cineva cântând la chitară am crezut că am anxiety disorder mai bine aș avea propria mea ureche cu personalitate decât să mai aud vreodată ce mult te-am iubit paraschivo în seara asta se dau oscarurile mă voi zgâi la ecran poate poate câștigă cine vrem noi/îmi voi pune tocurile mamei&rochia cu sclipici mă voi împiedica de covor când voi lua telecomanda în mână vreau să le mulțumesc părinților mei pentru că m-au urcat în trenul greșit/m-am trezit la realitate în văgăuna de la capătul lumii/ oscarul meu se găsește în pantalonii altcuiva/rolul vieții mele e să spăl până la refuz cabina ta de duș până vei crede că îmi place
astăzi un copil m-a întrebat în parc ce înseamnă a fi impotent și fără să vreau m-am gândit la tine
Id lucrare:2768
6- Und die Vögel singen nicht mehr
atunci când pleoapele cad peste obrajii acneici gâtul mi se arcuiește și sapă perseverent în șira spinării
mă gândesc la o casă goală în care tot ce se poate auzi e ropotul unui picamer & firele de păr îmi intră în ochi îmi imaginez cum genele căzute se adună în spatele globilor oculari într-un ghemotoc grăsuț îl voi scoate într-o zi cu penseta și mă voi juca cu el pe covorul din cameră în el se vor aduna toate scamele toate petele de sânge din inimile mestecate sârguincios până la ultima îmbucătură
coloana mi se rupe cu sunetul degetelor pocnite în timpul unui examen dar eu știu să lipesc cu scotch și totul e exact așa cum trebuie să fie
un imperativ categoric de plastilină
Id lucrare:2960
5 – mă mulțumesc
cu puțin cu ochii în jos îmi simt tălpile fericite atingând parchetul rece al apartamentului și mesele reîncălzite la microunde sunt tot la fel de bune
mă îndepărtez de asta de singra cale de a supraviețui pe planeta-groapă-de-gunoi1 de cozile la ghișee și de persoane cu herpes
la fel ca atunci când stau lângă un extinctor pe holuri și mă mut din loc fiindcă nu vreau să fiu primul responsabil de a-i salva pe ceilalți incapabil să concep situația imaginară las responsabilitatea pe o fată curajoasă cu tatuaje caractere chinezești pe antebraț moda 2009 înaltă care face sală miercuri și vineri zile în care ține și post în care parcă se pregătește de momente de panică incendiare ca ăsta pe coridoarele instituțiilor
fug ca antilopele pe nat geo wild
voi purta cu mine vina ascunsă sub geacă și frica de răspundere anihilarea oricărei dorințe de glorie părinții mă privesc înecându-mă în cristelnița maturității și mă felicită cu un pahar de vin de țară din grădina bunicului
Id lucrare:3114
6- o boală care se tratează de la sine
mereu ți-am vorbit despre micile mele aventuri. am avut cu doi oameni mai puțin decât tine și pe toți i-am înapoiat spațiilor de care au aparținut. sunt un om bun îmi repet sunt un om bun mă conving.
ele mi-au spus că la un moment dat mă voi plictisi să aștept transferul energiei tale în fel și fel de femei care pot aduce mai multă euforie prin simpla lor prezență decât pot eu și atunci voi spune /totul este bine până și mahmurelile mă liniștesc mai mult în momentul ăsta/ și voi avea în sfârșit curajul să plec.
într-o zi vor dispărea toți acești stimuli artificiali care mă fac să cred că ceea ce faci mă privește direct și voluntar.
se va așterne o liniște atât de mare care va lăsa totul să dispară ca o boală care se tratează de la sine.
Id lucrare:3386
9- ultima resursă de kitsch
știu exact cum ar arăta profilul ideal de tinder/să slăbesc încă 5 kilograme/să nu mă mai culc la 22/să ambalez la loc tot ce am lăsat despachetat de crăciun/să stau picior peste picior/obligatoriu stângul peste dreptul/să țin pastilele sub limbă/să ascund țigările la spate/apa de gură cu alcool poate va ucide într-un final halena adolescenții de la 1800 aveau și ei acnee/dar pozele alb negru o ascundeau/i-am arătat bunicului de pe tată o poză fancy cu filtru/a plâns și m-a făcut comunistă/de ce am ucis culorile în care am acum privilegiul să mă văd/nu știu/poate în alb negru mă simt mai safe o fi de la pigmenți sau de la faptul că orice poză mărește cu exact 5 kilograme/ nonculoarea îmi amintește de oglinda de acasă în care mă vedeam pitică și bucălaie/mereu cu o șapcă hidoasă pe urechi ca să nu mă prindă curentul/a venit o inundație peste toate pozele alea fără filtru de prin 2000 înainte ca tata să se întrebe când (dacă) va avea timp să le developeze nu regret nimic/înainte să moară bunicul de pe mamă avea o vorbă/mai bine apă decât foc și de foc a murit oricum când eram mică s-a oprit curentul/toată casa era plină de lumânări parfumate&am ars o draperie/a fost prima dată când mi-a fost cald&bine/ cu adevărat bine
Id lucrare:3503
8- spelling bee
cubulețe galbene de maggi în nisipul de pe minecraft urmăresc corpul ei gras
șapte centimetri de păr înseamnă 10 lei la frizer diferența lui dintre adidas și abibas uneori licențe virtuale sau micul giuvaier din prânz și o bătaie sau nu
singurul tricou galben care îi mai vine între glumele lui misogine despre soare e pătat în dungi de sosul extra iute de la kfc luxuri ce și le permitea numai la mama acasă în scăunelul supraetajat de la doi ani și bețele anorexice lovind în aer e ok poate o să ai și tu un tip cu picioarele pe pământ formele tale vor fi glutamat de sodiu pentru cineva
Id lucrare:3524
boys cry (too)
am pierdut ieri un cercel în tramvai/poate că mi l-a furat tipul ăla când gâfâia în urechea mea/nu voi ști niciodată/ spune-mi de câte ori ai de gând să închizi ochii la ce se întâmplă pe stradă/ca să știu câte cruci mecanice trebuie să mai mimez în drum spre casă& de câte ori să mă mai prefac că îmi merg căștile& că playlistul meu încă mă reprezintă în mod neironic lasă-mă întinsă pe covor cu picioarele desfăcute să mă gândesc la tot ce puteam să fac și n-am făcut/la tot ce am putut să fac& oare cum era dacă nu făceam/ la toate mersurile de noapte ale trenurilor/ la toate cluburile unde alor mei le-a fost frică să mă lase să mă duc/ la toate reuniunile de familie la care mama ar fi preferat să mă îngroape de vie/ au sunat-o prietenii după prima poezie să o întrebe dacă am de gând să mă sinucid nu nu încă
Id lucrare:3555
8- LegendAlacrity: tot binele spre și mai bine
când lumea o să mă întrebe ce am vrut să zic aici voi zice nu știu spune-mi cum se simte să trăiești pe aceeași planetă cu mine să mai am doar 9 ani până să-mi permit să plec de tot cum e să ne uităm la aceeași lună aceleași răsărituri totuși percepem muzica dragostea viața în moduri sinistru de diferite
afecțiunea mea se propagă prin routere wifi îmi curge în sânge fibra optică în virtualul meu mirosul cafelei de dimineață pătrunde prin ecran aici pofta se pune în cuie iei o brichetă formezi umbre tribale pe pereți
când voi dispărea nicio calitate umană nu va putea compensa inexistența unei iubiri soulbound ca în world of warcraft
și când lumea o să mă judece tot fibrele astea îmi vor spune tot ceea ce am nevoie să știu
când o să trec pe lângă tine o să poți spune că am faza lungă pornită și mi-am jurat că n-o să prizez nimic sintetic de-aia umblu cu pachete de silica în buzunare când trec pe lângă tine căci amice infintul n-are parte de indice căci amice moartea mea nu se măsoară în timp și spațiu ci în fapte și moșteniri în legende și sentimente împărtășite pe minut
aici tot răul e spre bine aici tot binele e spre și mai bine
Id lucrare:3622
6- Liebe ist für alle da
vino să-ți arunc gâtul ca pe undița unui pescar priceput
sprijină-te în podul palmelor și lasă vâltoarea valurilor să te doboare îți promit că spuma purulentă va păși pe capul tău cu neajutorarea unui buchet de flori de câmp rupe petalele microscopice și coase-mi o plapumă țărănească vreau să-mi umplu cu ea golul dintre picioare ori de câte ori dormi și-ți promit acum că nu voi lăsa sarea să mănânce hulpav din hălcile de carne
în spatele tău pe animal planet sub privirea mândră a leului său o leoaică își înfinge hămesită colții în pulpa unei zebre
Id lucrare:3633
10 – Păstrarea distanțelor
unele avioane îi transportă pe cei decedați către casă sunt un mort care simte că e trimis spre țara greșită
înălțimile albastre curăță corpul aeronavei un sânge transparent se propagă cu tristețe stoluri de păsări recunosc din depărtare mult sărbătorita damnare
nu am spus nimănui că mă las de poezie fiindcă am ascultat-o pe una de o mie de ori mai bună iar cum viața lovește cu un miliard de pumni el mi-a dat mesaj cerându-mi să păstrăm distanța o păstrăm
ploile interioare de la atâta hăituire devin acide totul din jurul meu îmi cere să păstrez distanța tu și poezia ca o supă dulce de-a mamei în momentele de fragmentare o păstrez n-o putem păstra împreună
există un singur om în întregul univers însărcinat cu păstrarea distanțelor sunt eu
îmi cunosc limitele nu voi accede la intimitatea voastră
dacă iubirea și poezia mea se vor întâlni vreodată pe același fir roșu de ață de la încheietura unui bebeluș deochiul din somn încleștându-le mâinile de nerecunoscut întreb: față de care dintre voi ar trebui să păstrez distanța prima oară?
Id lucrare:3887
9.25- the bleeding edge
lover boy de catifea / cine te dă nu te mai vrea / singura revelație care te-a ținut viu în diminețile astea / au fost fete frumoase și la 1800 / și n-aveau insta și n-au disperat // pentru că era un tip bine în spate care le ținea umbreluța / ca tine un fel de factor plus-valoare numai că / singurul lucru la care îmi servești fără să îți servesc / înfiletezi becul doar ridicând mâna ceea ce aș putea face și eu / de pe un scaun îți zic asta ca să fii liniștit ție îți place egalitatea / când ești tu mai egal decât mine / atunci pot să te conving că pe stema australiei e un cangur-femelă că nu se justifică diferențele salariale din lumea întâi sclavia industrială din lumea a treia și cafteala din dragoste din lumea a doua atunci ești cel care ne dă permis de port-armă ne trimite la antrenamente de box sau ne înveți scheme din mortal kombat ca să ne apărăm de ceea ce tu nu ești noi micii bărbați-șoareci care chițăie în mâna ta drăgăstoasă de mâță ov
it is a men world & orice identitate se presupune că îi aparține unui mascul vecina divorțată de lângă făcea duș doar când făceam eu / am crezut până acum că îi place muzica pe care o pun / dar ea și-l imagina pe tata în locul meu / un david bowie johnny cash robert plant de apartament // mi-a bătut în perete când am început să fredonez erotismul ei congelat intra în circuitul de apă al oceanului planetar ori taci ori începi să cânți cu vocea unui bărbat
îmi explici de ce ar trebui să / ca un agent de turism care vede în sânii compacți ai fetelor din pub-uri un arhipelag virgin / unpachetultraallinclusivelaunprețaproapedecent / unde niște băștinași și-au plantat vilele pe buza unui vulcan / banii tăi îi ajută cu relocarea // pentru 15 euro în plus ai garanția că lava nu o să frigă decât după 2 minute / atât cât poți explora / nu se supără nimeni că nu poți să stai mai mult nu ți-a zis nimeni ședere plăcută și nimeni nu îți va zice vă mai așteptăm pe la noi
Id lucrare:4107
6.75- simpatie pt. roboții cu sentimente
mereu sunt pe minus când vine vorba de asistență tehnică bag în priză scot din priză ochii urechile pielea ochii urechile pielea și ciclul e o povară când se încâlcesc firele de fiecare dată când șterg praful găsesc una din mărgelele ce alcătuiau brățara pe care mi-ai dat-o la 15 în așa fel încât o reconstruiesc o dată la două săptpmâni pentru exercițiu mintal reapar probleme vechi găsesc soluții noi nu pare nimic greșit nu pare să rămână nimic ieșit de sub vedere
(trebuie să mă comport cu mine ca un muncitor pe șantier cu femeile tinere care trec strada să fiu un bu hypeman să îmi admir picioarele după care să îmi văd de treabă)
am nevoie de o mașină de salvare cu motor NASCAR care să asigure sănătatea persoanelor mele preferate să asigure că nu există miros de gaz în casă să asigure traiul bun al creioanelor colorate din penare neatinse de ani buni să le ajute să-și simtă propria atingere
Id lucrare:4121
9- capitalism mon amour
(la sfârșit, când n-o să mai fiu utilă am să ajung o păpușă frumoasă și ștearsă din vârful deșeurilor toxice prăvălite în năvodari din cerul asfaltat al italiei) mi-au zis că
„nu avem suficient spațiu pentru mintea ta, ia-ți gândul / după tranziție ne aflăm în acest loc rodnic / ești desăvârșit de liber, fiule, lanțurile s-au topit, fiică / fii util(ă) societății –– după burnout și boală de disc n-o să mai avem nevoie de tine / munca este religia costul mijlocul rezultatul / poate după ce te pensionezi îți iei un job în orașul de la câteva comune distanță, o să faci naveta”
(când ne doare noi luăm morfină și ne ducem misiunea până la capăt cărăm lăzi facem clăi de fân avem șase picioare suntem păianjeni sfârșitul de lună e ca să plătim datoriile dar nu-i nimic în cealaltă viață nici n-o să am nevoie de operație, nici n-o să mă mai doară hernia de disc ține numai până la morfina adusă de șeful sau până la moarte)
mi-aș dori să se aloce suficient timp dualității mele de cetățean al democrației / să avem și noi niște ani separați pentru muncit pe șantier și prin spania, pentru pauzele de țigară în care voiam să citim / pe care dumnezeul din doctorate și icoane să nu-i pună la socoteală să ne întoarcem apoi la cărțile de pe birou la proiectele la lucrările la viețile noastre insuficiente / ca și cum nimic din soarele aspru și schimbul 3 în spania n-ar fi existat să ne întoarcem la copiii lăsați acasă îmbrățișați prin telefon la generația cu părinți migratori ca și cum nimic din zilele apatice ca badantă și frica de a nu fi prins și trimis înapoi acasă n-ar fi existat
dar libertatea noastră e de confesiune capitalistă și ne întoarcem prea târziu la planurile inițiale cu creierele îmbibate în alcool sau tristețe e totuna
Id lucrare:4132
10.00 așa arată frumusețea acum
sunt tânără și nu știu ce să fac cu acest trup mama cu cancerul ei a crescut în toate organele mele ca o colonie de fluturi
dar așa arată frumusețea acum
o pisică își asfixiază rând pe rând puii în plus și asta nu va opri aerul să treacă în continuare prin mine
așa arată frumusețea acum
mâinile mele o învelesc pe mama în cârpe și o pun în gunoi ca pe un pui de mâț îmi așez capul în culcuș și mama să se așeze pe mine
Id lucrare:4226
Dacă vreți să ghiciți sau să revendicați cui aparțin, be my guests.
La fel dacă vreți să dați alte note decât am dat eu oricărui text de aici, nu ezitați să lăsați un semn. Cu tot cu explicații ar fi super, dar, cum se vede mai sus, eu am punctat oricum alte poeme decât au ajuns remarcate până la urmă.
Las aici textele și notele doar pentru că e bine să mă mai gândesc din când în când la cât de mari sunt diferențele între cele mai apropiate sisteme de punctare.
Orașul iubirii. Orașul viselor. Orașul splendorii. Orașul sfinților și al învățaților. Orașul veseliei. Lăcașul tuturor viciilor. În două mii de ani, Parisul văzuse tot.
Nu îți mai este așa de ușor să călătorești de la izbucnirea pandemiei. Dar uite o carte care îți oferă ocazia să călătorești la Paris altfel decât ai făcut-o până acum. Volumul “Paris”, de Edward Rutherfurd te plimbă de-a lungul celor mai bine de 2000 de ani care au construit legenda pe malul Senei. Să nu intri în noua lună fără să te gândești că pe 31 martie 1889 se inaugura turnul Eiffel.
Azi am primit un breloc nou pentru chei așa că mi-am amintit că la începutul izolării am avut lectura asta pentru Balkan Trafik din Bruxelles, în prima lor ediție virtuală. (Romanian and English video)
Te-ai speriat în acest an în care ți s-a vorbit de cifre și amenințări? Am pentru tine „Notes on a Nervous Plant”, cartea în care britanicul Matt Haig îți arată ce se întâmplă în spatele momentelor pe care le etichetezi drept atacuri de panică, anxietate sau depresie, lucruri pe care autorul le-a experimentat la persoana I.
„Notes on a Nervous Planet”, de Matt Hai, Canongate, 2018
De la Agitație până la Tu și Zigot, vezi cum indignarea controlată prin violență și apatia merg mână în mână și unde mai există spații din care optimismul e mai greu de alungat, unde nici guvernele și nici companiile de tehnologie nu își pot exercita cu totul controlul:
“Corp. Nu primim decât unul singur. Tocmai de aceea are o asemenea forță. Fie că e mare sau mic, pistruiat sau colorat de soare, negru, cafeniu sau alb, într-o lume a nesfârșirii, propriul corp îți e sfârșitul. E locul în care tu devine eu.”
„Dicționarul refacerii”, de John Freeman, traducere de Alina Cristea, Black Button Books, 2020
De Ziua Internațională Împotriva Violenței Poliției, pe 15 martie, uite o carte scrisă de o femeie, rapper din Anglia. În “Outraged: Why Everyone Is Shouting But No One Is Talking”, Ashley Charles, care semnează cu pseudonimul Amplify Dot, te conduce în spatele zgomotului creat de diferite scandaluri din ultimii ani. Și îți arată unde ți se despart adevăratele motive de revoltă de poza adoptată doar pentru a fi la modă.
Și mă mai ia și așa că degeaba dai cu ciocanul pneumatic dacă nu dai unde e nevoie. De unde îmi și pun problema cu poezia. Unde e de scris acum? În “Munca națiunilor”, Robert Reich te pregătea pentru capitalismul secolului XXI. Muncă în loc de avuție. Ca și scrisul, nu merge deloc în sine nici muncitul fără cap și coadă. Care-i capul te prinzi ușor că de acolo se împute. Dar coada, unde-i coada?!
Influencerii de secol IX funcționau un pic altfel decât suntem noi obișnuiți azi. Dar doar un pic. Asta am văzut la citEști.
Și mă tot gândesc. Dacă rolul bijuteriilor se schimbă de ce nu s-ar schimba și cel al poeziei? Nu a zis nimeni că nu se schimbă rolul scrisului dar, în mod dubios, termenii în care se pune problema când e vorba de poezie sunt tot cei de pe vremea lui Napoleon al III-lea. Și pe urmă ne mirăm că nu ne înțelegem.
„Bijutieri de legendă”, de Bertrand Meyer-Stabley și Laurence Catinot-Crost, editura Baroque Books&Arts 2020, traducere de Ines Hristea
La opt ani de la debut, Radu Nițescu pregătește cel de-al treilea volum de poezie la Casa de Editură Max Blecher.
A debutat cu volumul ”Gringo”, în 2012. A publicat traduceri și poeme proprii în ”Poesis international” și ”Zona nouă”. În 2016 a lansat volumul ”Dialectica urșilor”. A citit poezie la mai multe festivaluri din România și a participat la lecturi la Berlin, Sofia și Istanbul.
Debutează poeții noi astăzi mai degrabă pe cont propriu decât în grup, cum se întâmpla în deceniile în care se tot vorbea despre generații?
Probabil, da. Cred că acum funcționăm mai mult pe cont propriu. Ai putea să o iei și generațional, dar cred că după generația 2000, lucrurile funcționează mai degrabă pe cont propriu. E greu să mai închegi un grup între cei care au debutat după douămiiști. Poți să găsești trăsături comune între unii și alții, dar e destul de greu să închegi un grup. Și grupurile de prieteni funcționează la fel. Nu sunt un specialist în critică literară.
Ai făcut Litere și pe urmă ai trecut la ASE. Cum s-au legat lucrurile astea?
Am făcut Finanțe-Bănci la Hyperion. Acum studiez tot la Litere, fac un master în publicitate – deci nu s-au legat. Nu pot să spun că m-a atras ce am făcut la Finanțe-Bănci, mi-a plăcut facultatea, dar nu mă prea văd lucrând în domeniu. Deși matematica mi-a plăcut când eram mic, am mizat pe asta când am încercat și acolo. Când eram mic mergeam și la olimpiada de matematică, luam și premii… La litere am amânat lucrarea de licență vreo 2-3 ani. Am amânat-o tot crezând că o să o scriu încât să fiu mulțumit de mine. N-am mai scris-o, m-am luat cu altele… Între timp, am terminat cealaltă facultate. Deci mai degrabă s-au suprapus decât s-au legat, două filme cumva diferite.
Ce s-a schimbat pentru tine de la un volum până la cel de-al treilea, la care lucrezi acum?
Am citit mai mult. Nu mai eram atât de tânăr. În ”Gringo” erau unele poeme pe care le-am scris la 16-17 ani. Nu prea știam foarte bine ce voiam să spun. Era, mai degrabă, o antologie de poeme decât un volum, cred. Cine o să ia ”Gringo” și o să-l (re)citească, e apărut la Casa de Pariuri Literare, o să vadă. Sunt patru grupaje foarte diferite între ele, patru voci. Mi-e greu să îmi dau cu părerea despre poemele mele. Pe măsură ce am citit mai multă poezie, am început să scriu o poezie cu care mă împăcam mai bine. Și m-ajută, în sensul ăsta, că după ce scriu un poem care îmi place, indiferent dacă îl văd și alții sau nu, în seara în care l-am terminat și îmi place, mă bucur, mă simt împăcat cu mine.
Ăsta e momentul în care e gata pentru tine un poem?
Eu lucrez mult pe un poem. Nu îl scriu într-o seară. Îmi ia uneori două săptămâni – nu că aș lucra în fiecare seară în alea două săptămâni – dar oricum, scriu mult și după, tai mult sau compun un poem din fragmente scrise în seri sau zile diferite. De-asta spun că în momentul în care simt că am terminat un poem, mă ajută. E o treabă îndeplinită.
Ai vândut poezie cât ai lucrat în librărie?
Am lucrat un an și un pic. Înainte, am mai lucrat câteva luni într-un anticariat. Nu erau înfiorător de multe cărți de poezie în librăria în care am lucrat eu. Se găseau de la Humanitas, de la Polirom. Dar nu pot să spun că se vindea foarte mult poezie. Cea mai vândută cred că a fost cartea Anei Blandiana, ”Variațiuni pe o temă dată”, apărută la Humanitas. Dintre cele de poezie românească. Se mai cumpărau traduceri, dar nici alea foarte mult.
Dacă ai alege un singur fragment din ce ai scris, pe ce ai merge?
Nu știu, am și versuri care îmi plac, așa cum am și unele care nu prea îmi mai plac. Din ”Proxima paradis”, citit mai devreme: ”mă trezesc în vise pe o planetă pustie/ unde încrederea în tine nu moare ca să învie”.
Tu cum resimți poeții contemporani, ce îți atrage atenția?
E greu de răspuns. Pot să vă spun poeți contemporani care-mi plac foarte mult, dar s-a mai văzut că nu-mi place să fac liste, îți încheagă prea mult încrengăturile. Cred că sunt oameni obișnuiți care simt nevoia să se exprime sau să exprime niște lucruri anume și dezvoltă și atenție pentru felul în care o fac, îi preocupă să se gândească la asta.
A scris poemul care a dat titlul uneia dintre cele mai cunoscute antologii de poezie românească din ultima jumătate de secol, ”Aer cu diamante” (alături de Mircea Cărtărescu, Traian T Coșovei și Ion Stratan). El le-a făcut cunoștință Dorei și lui Nichita Stănescu, a fost arestat pe 21 decembrie 1989, a fost unul dintre cei care au scos pe piață revista Academia Cațavencu, îl vezi la televizor comentând actualitatea politică.
A debutat cu poezie în 1981 cu volumul ”Cântece de trecut stada”. În 1990 a publicat volumul de poeme ”Înnebunesc și-mi pare rău”, revenind editorial cu o nouă carte de poezie abia în 2019 cu ”Jos realitatea!”. Coordonează ateliere de scris creativ și a publicat proză în ”Fraier de București”, ”Povestiri cu final schimbat” și „Sînii verzi”.
Cea de-a șasea ediție a Nocturnelor de Poezie Contemporană organizate de ARCEN a debutat pe 31 iulie cu seara dedicată poeziei lui Florin Iaru.
— Cât de complicată a fost și este relația poetului cu publicul său în România?
În general, scriitorul român îl disprețuia pe cititor. Cititorii erau ceva inutil în această ecuație. Contau contractul cu editura și banii care veneau din cărți și tirajul. Cam asta era toată povestea atunci în ’90 și ceva, la suta de cazuri. Din fericire, Nichita, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu și cei care au fugit la sfârșitul anilor ‘60 aveau o altă atitudine pentru că ei scriau în general ca să fie citiți de cineva. Și eu mi-aș dori să fie citiți de mine cei care sunt aici. De-aia nu-mi permit să vă ignor sau să vă disprețuiesc, așa cum se întâmpla în România. Și în momentul de față e o atitudine românească, foarte mulți scriitori își disprețuiesc cititorii. Pentru ei cititorii nu contează. Pentru ei contează propriul lor geniu și dorința de a obține premiul Nobel cu acest geniu.
— Ce se câștigă și ce se pierde în schimbarea asta de perspectivă?
Știți ce se întâmplă? Un poet îmbătrânește. Toată lumea crede că poeții sunt nemuritori și că sunt siguri pe ei. Că viața le oferă numai satisfacții și privire către nori, către eternitate. Ce mai au ei până la dumnezeire, un sfânt… Nu e adevărat. Eu cred că un poet adevărat are toată viața lui un tip de nesiguranță și un tip de orgoliu. Virgil Mazilescu a fost citit toată viața lui de maximum 300 sau 400 de persoane. El știind că scrie pentru un public mic, își dorea din suflet să citească pe stadioane ca Dylan Thomas. Voia, visa lucrul ăsta. Așa și eu. Dar eu înțeleg despre ce e vorba. Fiind curios de mic copil, m-am băgat în tehnică. Am zis că toate lucrurile trebuie separate. Când am reparat prima dată un fier de călcat, de bucurie că am reușit am sărit pe masă. Pe masă era un cristal care s-a spart. Paguba a fost mai mare decât fierul de călcat reparat.
— Ce a rămas la fel față de momentul debutului tău în România?
Pe vremea la care eram de vârsta voastră nu-mi puteam trăi viața mea (proprie). Viața mea era scrisă de organele de partid. Era scrisă în Scânteia, în consfătuiri… Dar și viața voastră este scrisă de cei care țin steagul sus și spun ”așa trebuie să gândiți”. Foarte multă lume ajunge să gândească folosind cuvintele altuia. Gândim, de foarte multe ori, cu ceea ce ni se pare corect să gândim. Și asta nu e viața noastră. Am citit povestea unei infirmiere care a lucrat la cazurile bolnavilor terminali. Sunt cei care așteaptă să moară și sunt îngrijiți cum e și normal, de câte un om care are nervii și stomacul tari. Persoana de care vorbesc, o infirmieră, a stat de vorbă cu fiecare dintre oamenii care mureau. Toți, absolut toți au regretat că nu și-au trăit viața.
— În 1990 apari în documentarul ”Piața Universității” citind un discurs de la balconul de la Arhitectură…
Nu știam să vorbesc liber. Acum 30 de ani habar nu aveam că ideile au și ele o ordine. M-am căcat pe mine de frică.
— A fost mai rău decât atunci când ai fost arestat în timpul revoluției?
Mult mai rău, pentru că atunci când am fost închis era clar că viața s-a terminat și urma o execuție. Asta e, când urmează o execuție regreți ceva. Am regretat că nu am băut în viața mea o Coca cola. ”Mor la 35 de ani și nu am băut o sticlă de Coca cola.” O sticlă am avut, dar adusă din Ungaria, goală. În sticla aceea am pus revelator pentru că era perfect închisă și nu prindea aer. Dar când ieși în fața unei piețe pline, 30.000 – 40.000 de persoane, poți să fii oricine, e foarte greu. Eu citeam ideile principale și restul încercam să îl povestesc de la mine. Aveam o experiență bună de vorbit de la Cenaclul de Luni. Asta dezleagă limba, îți încheagă fragmente de discurs, te face atent la atenția publicului, poți să vezi când se plictisește, când e atent. De fapt tu vrei să spui ce te frământă pe tine. Degeaba vrei să spui dacă oamenii care se uită la tine nu te înțeleg sau nu izbutești să le atragi atenția. Eu fac cursuri de scriere creativă și le spun un singur lucru: trebuie să atrageți atenția celor care vă citesc. Le-ai atras atenția, vor merge cu tine.
— Când ai publicat ”Jos realitatea!”, într-o cronică ți s-a reproșat că folosești imagini, sintagme ce țin de realitate care sunt depășite, care acoperă o realitate a poeziei din România anilor ‘90. Cum te-a atins acest lucru?
Mă întâlnesc cu foarte mulți oameni și mai tineri și mai maturi care cred că ei au inventat sexualitatea. I-aș invita să citească Kama Sutra. Și vor descoperi că lucrurile pe care cred că le inventează sunt acolo de trei mii de ani. Oamenii nu inventează nimic, ei doar cred asta, și e bine că se gândesc așa, că pot schimba lumea. E foarte mișto să crezi că poți să o schimbi. Însă l-aș întreba pe fiecare cum vrea să o schimbe. În 1990, pe 13 decembrie, când era comemorarea lui Nichita Stănescu în casa lui, invitat de onoare a fost Marian Munteanu, eroul Pieții Universității, omul bătut acolo. A intrat acolo, tânăr, cu părul creț. Primele cuvinte pe care le-a spus au fost ”Noi trebuie să construim un om nou”. În clipa aia mie mi-a căzut hazul. Tot ”omul nou”?! Noi ieșisem dintr-o epocă în care se construise ”omul nou”. Mă săturasem de ”omul nou” până peste poate. El a zis că nu e același ”om nou”, că va fi un alt fel de om nou. Mulțumesc, nu. Celor care vor să facă o lume nouă, să o îndrepte, că ea chiar trebuie îndreptată, le spun doar atât: ce este omul, de unde vine și încotro se îndreaptă? Eu cred că omul ”ori e ceva, ori vine de undeva. Și merge naiba știe unde”. Atât! Singura lui datorie e să fie fericit în viața asta. Nu să îndeplinească ordinele altcuiva. Nu să îndeplinească cincinalul la moralitate, la sexualitate, la rasism. El trebuie să își trăiască viața, pentru că alta, pe lumea asta, nu are. În 1985 eram magazioner. Țineam magazia de cărți, le furnizam la librărie și mai vindem din ele. Aveam un client care cumpăra doar cărți foarte bune. În 1987 mă invită la masă. Ajung acolo, masa frumoasă, ca pentru un gestionar de nădejde. Văd acolo toate cărțile pe care i le vândusem cu banderolă. Păi, zic, nu le-ai citit? Nu, zice, am să le citesc la pensie.
— Ai ales altfel primul poem din cel mai recent volum față de cele publicate în volumele tale din anii ‘80?
Poeții îmbătrânesc. După ce sunt nesiguri în tinerețe, după ce vor să răstoarne lumea, după ce dărâmă în dreapta și stânga, încep să îmbătrânească sau se maturizează. Atunci spun că trebuie să rezolve problemele lumii, să facă o lume mai bună sau ”un om nou”. ”Eu trebuie să rezolv”, vorba lui Iliescu, ”problemele globale ale omenirii”. Și poeții încercau, după o anumită vârstă, să rezolve probleme de tipul ”ce este omul”, ”ce este dragostea”, ”ce este femeia”, ”ce este ființa”. Ăsta e păcatul cam tuturor poeților care îmbătrânesc. Îmbătrânind și eu am zis că neapărat trebuie să nu fac așa ceva, că trebuie să șochez cititorul burghez. De-aia am făcut așa.
— Ai debutat într-o revistă pentru copii. Când ai ales să semnezi Florin Iaru?
E o poveste personală. Părinții mei au divorțat când eu aveam 7 ani. Nu știu cum e acum, dar pe vremea aia părinții foloseau la divorț copilul ca pe o bâtă. Un părinte lua copilul de picioare și îi dădea în cap celuilalt părinte. Apoi celălat părinte lua copilul mototolit și îl lovea pe primul. În familia mea, mama a fost omul care m-a luat de picioare și a dat cu mine în tata ca să îl sfărâme, iar tata, cam la fel. Am rămas de la șapte-opt ani cu ideea că tata e un om rău și mama, un om bun. Lucrurile nu stăteau chiar așa. Uite cum mi-am ales pseudonimul. Numele de fată al mamei era Iaru. Pentru problemele care par complexe, explicațiile sunt foarte simple. Când nu există nicio explicație, sunt două explicații: bani sau prostie.
angrenaje și înscenări uite că rezultatele seamănă întotdeauna cu noi dar felul în care le vedem are corpurile fiecărui om pe care îl lăsăm aproape pot eu bine mersi să construiesc arhitecturi lunare din sfincterele de pe pielea de găină a sunetului firele de salivă înghețate la rarefierea aerului tot s-ar lovi în limbi străine de rafturile cu semipreparate asta ține de un interval al divertismentelor până explodează genericul râsului în hohote liniștea care suntem fiecare își deschide portierele hidraulice & cele mai mici pietre intră la roată pentru blocaje și bruiaje SCÂNCETUL MOBILEI STRĂINE) sms degringoladă (fără bagaje e simplu degeaba zici că te implici cele mai multe cuvinte nici măcar nu sunt spuse vreodată doar te gândești la ele și te identifici fără să clarifici reperele circulația se reia ultimele faze ale fiecărei zile refac secvențele inițiale erorile momentului asigură fluența mărfurilor și fondul cuplajului mie-mi spui nu-i nimic obligatoriu când fondul compact e asigurat de verbiaje
recuperare în lentoare în aderența la propria trecere în termeni de zile cablurile vegetale asigură interfața între ceea ce s-a pierdut și ce încă nu a avut loc se infiltrează în bordurile serii cu sonorități adezive toate detaliile unei machete la scara 10 ani/secundă se declanșează lent conexiunea e fixată în arhitecturi secvențiale majoritatea facem asta cu privirea tu activezi și intervale rare când acțiunea e dusă la capăt din repere strecurate prin istorii infuzate de corpul tău în mișcări specifice fenomenului numit ceață din viața dansatoare SIMȚI MONTURA SLĂBITĂ) sms deflagrație (regenerare de la cap de la evidențe de la presentimente până la ultimele consecințe fixezi dorințe și le utilizezi pe post de dependințe locuințe pentru pisici lingvistice cu blana electrizată de atingere până la culoare
efectele duminicilor lente cu yoghini la kogălniceanu ce zici seara se lasă aici râcâie afișele de pe stâlpi și erorile SAMBA MAJUSCULEI SUBITE) sms demonstrație (calculele nu strică dacă nu te urzică se poate și altfel ne știm unul altuia dialectul din pronunțiile corporale
cinematografia e tactilă din moment ce cinstit vorbind mersul e o treabă complicată îmi vine să ți le spun pe toate în același timp & tare puțin prind intru în vis cum intră alții într-o ședință de la un punct nu mai e credibil e important și în ce zonă cedează palpările prin suspendare la nivelul trotuarului până și cele mai haotice deformări dau viteză în abordare unghiul în care evit se anulează cu ezit și glisarea prinde asfalt bazează tot suspansul pe respirația noastră exhaustivă ce a fost de metabolizat am pronunțat cu energia din repaos în metrul pătrat unde iubești până la obsesie SCATOALCE MATLASATE SENTIMENTAL) sms deocheat („fie ca fie ca” bila de urări izbește marginile fiecărei sărbători intenția nu-i rea dar n-are cu cine că se pune ținta când pe cine ai fost când pe cine o să fii ieși tu la interval sau să dea definirea peste tine în mod cert nu doar în teorie
o fâșie fistichie de asfalt lasă panică la interval traseul cauciucat tremură sub talpă seria de flexiuni cu care eviți ezitarea fondează orașul construcții izbucnite în mereu alte geografii în combinații infinite de formațiuni noroase și reflectare continuă umbra abia apare și o bifăm ca identitate îți lași capul pe spate limita părului ți se odihnește pe frunte discreția ei lasă toate să se petreacă dincolo și un pic dincoace pe panglica plastifiată cu aceleași litere cu care de obicei scrie stop tu zici vie STATIVELE MIMEI SENTIMENTALOIDE) sms dolofan (ție doar lucruri de văzut și de arătat mai departe din repere vocale apusul care cade de pe listă merită articularea doar cât mâncarea nu e normal să scoată sunete toți pornesc să schimbe lumea și dau apă la șoricei că i-a schimbat lumea pe ei nu mai bine te schimbai tu pe tine așa cum zici de preferat în bine și dădeai vina doar pe cine de la ce s-a întâmplat la tot ce o să se întâmple azi faci legătura atenția abdică gustul țâșnește din semințe energizante din osatura feței în arbuștii ornamentali de delimitare cu fructe de furtună geomagnetică
chat cu toate vârstele în interfață cum toate vârstele entității de sub piele tind să aibă aceeași zi de naștere te și miri cum, după ce că toate grijile ne place să credem că vin din același loc, ne mai și gândim să sărbătorim și bine facem nu e o problemă de credință decât atunci când curmalul albastru al orei începe să pocnească administrezi intravenos compendiul de finaluri complete imediat SĂ MOARĂ SANCHI) sms densificat (e adevărat la un moment dat problema era cu condensatorul acum cine își mai amintește ce era aia condensator ca să pară om ca să aibă o scuză de-asta e mai tentant unde se duce cineva decât de unde vine și mai ales unde ajunge să fie mai degrabă tu decât eu turbat
fiecare fel de distanță și conjuncția proximă au varianta lor infantilă chipul din fața chipului tău în termenii unui chepeng blocat spaimă ori însuflețire bănuiești că ignoră ceva de te bagă în seamă accesezi fața imobilă ea lasă tot restul lumii să își spună cuvântul cu inflexiunile vidului izbucnite între formațiuni astrale și roboteli bezmetice eșuate în înjurături de înmatriculare atât de diferiți ne ciocnim de cozile de gheață lăsate în urmă de copilării reziduale ce e permis și ce e admis cât poți să îți ții respirația până fraza trompetei de jazz găsește legătura în vârful degetelor ceva ce știi că poate fi distrus dar uite cum rămâne cu încăpățânarea firelor de păr care nu știu vorbe dar impun un profil contactul cu aerul accentuat în expresii faciale infinite doar schițe până la punct & de acolo arhivare în mișcare SCUZEEE MORMĂIE SCONCSUL) sms denigrat (oare s-a strigat bine și nu era cu mine a ajuns pământul plat și argumentul subiectiv e la putere vrei reportaje unde dai doar ce știi pe când aici pui la treabă tot ce habar nu ai cum încearcă să te omoare tot ce se raportează la părți din mine care pot să miroasă a casă chiar dacă doare mă identifici pe bază de dogoare
ascensor pentru plonjon pentru toți cei care am fost eu când se apropie aterizarea capătă coerență un salt paralel cu solul sunt zile când ajunge să-mi pun în minte faptul că urmează traseul descris pentru o secvență ulterioară a narațiunii și echilibrez tot prin suspendare veștile pe care le am de rescris pe bandă rulantă cât să aibă o scânteie de sens se rotunjesc pe buză prind aer sub roți și cobor SPATELE MONSTRULUI SOLIST) sms delimitat (instructor e cine pune pat în patrimoniu când nu mai ai de unde să faci rost de oameni pe care să te poți baza sau cine nici nu vrea nu e românia peste tot mai e și românia tv chiar tu cu câte like-uri ai petrecut de violurile fatale desigur dacă ai ținut un scor sau tu ești convingător doar pe bază de nor și nu mai poți de dor
implic fauna de croazieră în retorica edificiilor gradația gestuală prinde fapte șocante plasate în extremitățile privirii o mișcare răspunde alta deține licență de pilotare în relaxare zgomotele lumii netezite de ploaie deșerturi incluse zile fără levitația incoerentă a viselor secvențe de legătură cresc de la sine numai bine electric SCURTĂTURI MOTIVATE STILISTIC) sms dezagregat (zic și așa e mai ușor să mi se pară că nu mă potrivesc cu iarna când cobora bețivul orașului pe panta dinspre alimentară să își sărbătorească câinii pe unul îl chema rozmarin pe celălalt îl striga fetița aici sunt de acord nu era un nume prea reușit dar pe primul n-am auzit să-l depășească altcineva din punct de vedere estetic
dedic presiuni digitale stabilizării care ia mereu ceva timp până funcționează și când merge e doar pentru câțiva pași din punctul de vedere al oricărei deplasări existențiale problemele de echilibru capătă nuanțe coregrafice vezi personaje și moduri de rulare păstrate în dimensiuni verticale din șirul numeric pe care secționezi ziua axul nopților restaurează raporturi fondezi fandări și flexiuni fabuloase aria ta ține de polizarea la rece și surpriza tensiunii instaurează pelicula pe care glisăm efervescențele respiratorii eliptic SCARA MINIMELOR SUFLĂRI) sms delectabil (asta zic atunci când îți sfârâie dinții fie de la viteză de la poza de arhivă în care coafura revine la stadiul de freză fie din cutia de lentoare în care se pune în scenă identitatea cu titlu de prezentare aici te întrebi dacă nu se putea să alegi altfel aici pui la îndoială orice variantă finală aici eziți și aplici exuberanța florii mărunte de fistic
fenomene astronomice făcute din ce trăiești ai publica o carte din fiecare coborâre de pleoapă la cea mai lungă eclipsă de lună din secol am căzut lat tot trăim splendoarea când vine vorba de echilibru transperantele fiecărui moment reiau topografia afectivă a posesiei iedera și mobilierul urban le treci printre particule cromozomiale cu bucle stabile absorb șocurile proiectăm toate astea pe corpuri din spațul cosmic în suprapuneri tot mai vag livrești până la lene SITELE MOZAICUL SUPRAPUNEREA) sms denominalizat (prietene lasă așa nu schimba oricum suferă cineva de câte ori scriu prea clar ba că nu e despre mine ba că sensul e fiecare iar înțelesul numai de utilizare dintr-o suflare dezmembrarea și confundarea se înregistrează și se repetă în foneme
gata scandal pe stația spațială ce zicem despre tot restul lumii e despre noi modurile în care reușim să fim prezenți acoperă doar în parte capacitățile noastre de a lipsi asta se întâmplă dintr-o dată găsim portabilitatea de la un punct încolo nici nu mai vorbim despre aer și de la unul încoace da SCANDAL MĂTRĂȘIT SPAȚIAL) sms devoalat (dumneata te-ai ales cu limbajul continuu unde tot ce gestionăm sunt doar puncte de contact cuvânt și gând dintr-un hardcore copilăresc acum sunt unde trebuie dar când sunt o fi bine că mă uit cum îmi rămân toate de făcut și parcă îmi ia din avânt cerul verii se albește brusc după reguli împrumutate din visele care nu încap în exactitatea arsurii măsurată în copaci de absint turnați cu găleata
silaba trece în particule intermitente în zone distincte unde aerul produce corpuri la nivelul sugestiei poziția ințială e terminală sensurile fermentează aromele obișnuinței lubrefiază înțelegerea cu porțiuni fictive terase abia atinse de vânt actualizăm complet când explicațiile își fac numărul din poziționări luxuriante și vegetația nesiguranței descoperă rădăcinile multiple din respirația ta aderența tinde să rămână completă dimineața visele se retrag mai greu dincolo de maginea punctată a părului ai nevoie de vârfurile degetelor mele ca să îți regăsești trăsăturile sau măcar ceva ce se poate proba SCRIPTURILE MEZELURILOR STOICE) sms decernat (diploma de crenvurst vegetarian arată că se poate și sigur că e plauzibil din moment ce se poate spune orice iar lumea continuă să existe vezi că puterea sigur e mai puțin în spus și mai mult în câte demențe se pot asculta degeaba
șmotru și pesticide lingvistice primești la aterizarea în poveste toate ți se par normale dar nu sunt prezente în întregime așa ceva te poate întoarce spre o felină măruntă ori înspre lumină cum știu că-i despre mine de câte ori văd o țâșnitoare metalică pe stradă mă prind și că e totul împărțit din inerție careva a ieșit și a pus ștampilă a scris numele firmei pe lună și a aprins-o din câteva butoane dintr-un tamagotchi dezorientat asta e centrăm imaginea din firul care baleiază de la mine la satelitul natural doar pentru tine eclipsă unică pentru fiecare și transmisia prinde purici dar asta am reglat mereu cu acizi și baze din pronunție înspre centru SUVEICA MOTOARELOR SEMIRAMIDEI) sms derivat (pentru că trebuia să fie cineva de vină mi-au zis de ce nu proprietarul ploii și postul ăsta nu vine cu statuie și stradă în centru așa se etajează minunile tehnologiei din lumea antică până la Dealul Mitropoliei că ești împotrivă sau complet în spate până la o vârstă pot să se uite la tine și să vadă cine ar vrea să fie apoi văd doar cine sunt respirația ta le oferă un epicentru
cântă în loc să spui uite rulăm uite resuscităm uite eclozăm și o luăm de la început cu fiecare gură de aer măsurată în secțiuni ușor sonore după ce am parcurs zonele recurente ale nopții linia muzicală tinde să grupeze posibilități și tabloul cu anxietăți adus la zi și spart de râs pe propria răspundere zic și zici că tot sunt aici în umbra indecentă STRÂMTORI MATERIALIZATE SINTACTIC) sms dezacord (prezintă cine interpretează la pitonul de neon cine zvântă cearșafurile traficului doar din ce-și aduce aminte și nu se dezminte se bagă până și cu propriile vise la trântă
plante pe trotuare rulante ieșirile tot mai provizorii siguranțele tot mai incerte destinația definită prin sentimentul de vid animalele de companie preiau reflexe din bucătărie și se topesc pe limbă plutirea semnalizează din muchii de placaj procesat la cald ricoșeele spaimei din voci familiare reproșurile scrâșnesc în varianta cu fistic din halvaua adusă din liban numai susan și numai șofran cine te caută strigă linie continuăm până la bingo secțiunea recepție notează reușite teribile insinuante SOFISMELE METODEI SPUMANTE) sms defavorabil (transperante din pante străbătute de vergile luminoase atrase de pe pulpe pe spate strecurate în cântecele preferate când te întorci la perete atent să nu exiști că suflet au și cei care au plâns la ridurile din faceapp asta nu poate fi contrazis cine a putut să pună degetul și să zică aici am încăput în întregime băiat sau fată fără să urmărească unghia arătând în cu totul altă parte decât zona afectată de mecanicile vidului la balonul legat cu propria gură în nodul aferent insistă să nu fii confundat la care controlorul se dă cu curul de trotuar convins că numai într-un vis ce e prezent e singurul patent și circumstanțele-s atenuante
imediat ce citești când sunt căderi ale întunericului la care abia reușim să ne raportăm tăcerea ne pune acuratețea la încercare și ne bazăm pe orice superstiție care își asumă chipul nostru sau așa ți se pare sau așa ți se cere sau așa ți se pun repere cât ești plecat SEARA MERGE SLIME) sms delectat (un birocrat îți spune drăguță și repetă că puterea lui e din cer că orice femeie ajunge bărbat de la o vârstă și invers apoi face infarct pe banca de rezerve în timpul partidei până atunci îl înjurau toți și acum îl aplaudă la ieșirea cu mașina salvării după ce au luat în considerare toate posibilitățile visele se întâmplă să scoată bon cu concluzia asta e are sens dar nu pentru noi mai tari ca poemul pe care nu-l aude nimeni vorba bunicului lui lucian tare e un bărbat al cărui corp e plin de cocaină unele seri sunt așa de bune că nici nu știi cine poate să le adune până devine până ajunge până deține ce te face mai viu decât oricând așa e poezia contemporană seara când termenul înseamnă căcat dar nu neapărat
oricum un document analog persistă destul de repede oamenii au început să împlinească dorințele morților asta e cam de trist la modul nostim când știu încotro se duceau simpatiile înainte de asta dar nu mă băga în seamă eu sunt obișnuit cu ce e nostim la modul trist în drum SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA) sms desant (acum că au ocupat spațiul verde abia dacă mai ai cum să recunoști intențiile inițiale chiar și după ce îți instalezi shazam pentru plante unele frunze îți cer să fii mai aproape altele la distanța de la care le poți recunoaște de la ce depărtare nu mai ești tu și de la care apropierea ți se pare că e mai bine să rămână în zare fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum
stai puțin preaplin la coborâre deviezi s-au văzut mai multe dâre cromatica zilei o confundăm deja cu picajul nivel după nivel punem problema de repere cine vede și cine cere cine se recunoaște după cădere și care din aplecare după fiecare ezitare declanșezi capacități banale drept poligon încercare și teren fertil pentru efectuare ai membre din hotărâre și nu numai SUNTEM MEMORIA SENSURILOR) sms descins (cai verzi pe pereți vede dar se mai uită și la mine cu ochii ăia de „în presă trebuie să fii obiectiv” cum să fiu că nu e poezie în ziar se vede doar ce știi nu cum pățești în poem că zici și e clar ce ai habar dar mai ales ce n-ai
atâtea reduse la un arbust metalic eu am crezut că toate au fost spuse cel puțin din atitudinea trecătorilor se poate verifica am și căutat cu fiecare deget pocnind în calitate de tot atâtea capete mici pe taste ce faci ce faci ce faci când cineva care te-a urât moare și nu s-a pus problema nici la animale și nici la presa generală nici în specializările de nișă chiar așa dacă te urăște cineva ce te lauzi dacă tot îți e indiferent dar cine zici că aplică și clip clip browserul a dat eroare dar când mă ridic în picioare mă prind că așa e filmul SOMAȚIA METRONOMULUI SPERIAT) sms deconcertat (mobilitatea degetelor în orice situație reproduce alegerile obișnuite cu petrecerile care populează terasele de la mâini și de la picioare cu populațiile flexibile din firul de păr din părțile de vorbire atente unde să țină drumul și când să dea
preiei rute intravenoase visele supravegheate au făcut tot posibilul când secțiunea străzii lăsa expuse tendoane de liniște în secvențe izolate cu generic și muzici de fundal desigur ar fi putut puncta la capitolul echilibru siguranța ar fi fost un vârf de ac împins prin piele dinăuntru cu tandrețea adiacentă ritmului cardiac am transpirat din fericire și a fost așa cu bun temei SOLUȚII MUTUAL SFIOASE) sms detriment (hei hei dacă o singură persoană e supărată pe mine mie mi se pare că n-are dreptate sau are oricum e destul ca să simt că m-aș certa degeaba cu toate indiferent de ce parte se pun dar e ok
dor de clarități fiziologice uite soarele uite șuruburile zilei uite raporturile pe care le stabilește umbra cu ce ne-a obișnuit să luăm drept prezență e exact cât am lăsat să ni se întâmple de la un reper la celălalt forțările au mereu ceva trist florile presate în scopuri școlare precizează irisul vegetal care nu mai privește decât cu ochii noștri speră că nu o să-i parazităm extincția dincolo de nevoia de ritualuri de despărțire cine zice ăla e uite soarele lor SINONIMELE MORTALITĂȚII STRUGURILOR) sms defavorizat (zilele lor vorba lor lumea drogurilor include substanțe administrate fără discernământ trecutul tinde să devină una dintre ele scuze și acuze cu mâncărimi acute și băuturicile sinelui sunt reproduse alb negru sau color
cercei din aberații de abordare tacticile par asemănătoare scuzele tind să fie izolate în domenii specializate unele țin de tectonică altele de gripare a tehnologiei rezultatele chiar și atunci când sunt înregistrate în detaliu au ceva aberant lumea e în siguranță când îi pare rău pentru orice codurile de culori tind să confirme genul ăsta de regrete pot să sper că vina o să fie mereu a mea traiectoriile sunt doar forme de ce trist am promis că o să fiu în eventualitatea de față pentru galaxia pe care evoluează placa lungă a viselor în alternanță și slalom de detoxifiere a moacei SUB MIEZUL SPONGIOS) sms descâlcit (cei care nu ne potrivim privim oglinzile de pe dulapul din baie și nu vedem decât faianța din jur abia când întind mâinile în părți apar vârfurile palmelor din mijoc în sensuri opuse și așa te prinzi că ușile-s întredeschise și vezi ce vrei
scoate tu sisteme de navigație pentru o umbră albă a ceva ce mi-a fost frică să nu uit am petrecut toată dimineața între reflectoare și scaune înalte pe cel din fața mea ai fi putut sta tu cu râsul strecurat printre diodele din care este semnalizată împărțirea tensiunii pe panoul de control și totul ar fi fost imposibil dar perfect dar și să nu stai ai putut totul e posibil și de efect poate SUPRAVIEȚUITORII MAMELESC STARTERUL) sms dezmeticire (toate ca toate dar nu se poate zice așa ceva frate chiar dacă despre asta e vorba că sar din somn profund e doar pentru că n-am ajuns încă acolo sau iau un hanorac la întâmplare și e doar de la ce m-a afectat și nu mă mai doare să nu intrăm în jocuri de convingere plictisitoare e mai bine așa cu capsa pusă pe contre cu dizolvarea în aer cu obișnuințele deformate de strategiile obligativității pe mâna comunității și a realității care zic iar și iar că se referă la ceva dar îți arată altceva asta-i toată treaba doar nu o să mergem pe coate până ni se dau halate și suntem potcoviți cu ciocate
asistă la înfierea extraterestră cât aștepți cât pui cap la cap organismele unicelulare, lanțul trofic, entuziasm și resemnare cu durerea dusă la culcare fantasmele cu ochii în spatele mașinii din față care parcă privește înapoi doar norii nu știu din astea și bine fac dincoace de orice pistă SCENOGRAFIA MOTIVAȚIILOR SONORE) sms demarcat (fixistă și când port fustă o port cu fermoarul în față ca băieții avem toți problemele noastre pe roluri și secvențe identificabile istoric care când intră și când se duce care seduce și pune cruce să vezi se dă drumul pentru călătorit în timp în România și te trezești că oricând ajungi sunt prezente toate vremurile cu aceleași gadgeturi prinse la degete te și întrebi cine își aduce aminte conceptul cu plafon compact de simțăminte și până când la mine moartea nu e a mea ca grijă zic dar mă dă peste cap că li se poate întâmpla altora și să fie din cauza mea sau mai rău să n-am nicio vină cum e la poezie ajunge să nu fii de acord cu ce zice un poet și te trezești prins în vrie ți-e și rușine că e cu tristețe cum se ridică prezența după ce moare fiecare băiat nesimțit și ne pare rău dar asta e după nu în timp ce se reduce la numitor comun îmbrăcămintea cu roluri date cuminte pe o răzătoare egalitaristă care nu există
comprimă la nivelul pronunției ligamente și exersări cât e legătură și cât e alunecare cât luăm drept apăsare și până unde se poate roti articulația când se aud flăcările respiratorii izbucnte într-un colț sau altul al galaxiei tu știi că ești exact în locul în care trebuie aduci la același nivel țesătura din murmur cardiac și sârmele lichide instalate sub rufăria cauciucată a moacelor cosmice în care ne adăpostim manualul de utilizare e scris în toate limbile posibile unele urinare și continue altele electro-casnice și timid trase cu conductorii prin pleoapă altfel rău poate să îi pară oricui dar lentila flexibilă căreia toată viața îi zici piele fixează ce poate restul cade victimă SEMNĂTURA MÂNĂ SECĂTURA) sms desuet (de vină era o rimă sau ceva cu talent la o lectură din asta la care auzeai cum se cojește varul pe pereți mie încă îmi mai vine mereu să construiesc ceva care să se termine în dement dar dacă se termină când mai râdem acum pot să spun poate e ceva de mai demult de undeva când îmi ziceau ai talent și până n-a mai contat n-am prestat dar de când știu că ăsta e doar un amănunt n-am mai stat decât să văd cum face cine se preface doar așa ca nu care cumva și lucruri din astea de te tot animă
alge din pupile cosmice când adepții ți-au ostenit sau ce se mai zice în literatura de specialitate de privilegii forța centripetă o sărbătorește fiecare cum poate unii simt că se uită în gura mamutului lânos alții investigăm dispariția lui picior peste picior într-un vagon de tren aproape gol în claritatea introvertă a căilor ferate amenințată din vârful pantofului unde epuizările unui individ fac unghi ascuțit cu eroziunea obiectelor și intră în carne asta te convinge STILUL MAGIC SALVATOR) sms deteriorat (minge cu laringe la vârsta la care îmi amintesc destul de clar cum erau ai mei când aveau câți ani am eu definit de spus se pot spune multe și tot nu ajunge
dezlănțuite portofoliile incertitudinii cresc reușim să modificăm termenii clasificării aspirația inspiră și de multe ori apasă alergia virează spre virtuți topografice și înapoi la linia de start unde îți iese tot timpul cultura îndoielii ca unui clasic modern din colecțiile de specialitate nu doar beatrice a văzut nu doar micle a înțeles pe pielea lor lipsa de scuze poate să fie perfectă pe același teritoriu cicatrizat în repere și arhivări automate dar dacă amintirile sunt cele care ne arhivează pe noi se întoarce ecoul cu fața pisicii care întreabă șocată în GIF ”și dacă și omul crede că eu sunt animalul lui de companie” restul face peisajul de la sine gen omogen să ezite SOLITUDINEA MESAJELOR SOLICITATE) sms destinație (uite băiat nu e deloc recomandat dar am aflat că poți să vii la serviciu numai pentru pastile și clickbait am văzut cu ochii mei eroi interesați doar de poza zilnică de la fereastră m-am și speriat să nu fie vorba de o sinucidere cu încetinitorul programată și amânată ca în opera moraliștilor neoclasici când afli că toate astea fac parte din fiecare cu pretențiile noastre la intimitate și schimburi de replici private greu de perceput fiecare în parte darămite înghesuite
auzi-le știrile cu partiție pe dicție din vârful nasului provocați la pronunțare de umezeala viziunilor ne bazăm prea des pe glazuri numerice vizualizezi orteze și astea au timpul lor și flexiuni fictive și fisiuni prin fricțiune derivări septentrionale cu pupilele dilatate până la spate virile SPERIETURA MILIȚIEI SPIRITUALE) sms devastare (valorile reale sunt ale tale că te răzgândești e o chestie cu dus și întors dar și asta are importanța ei recurențele și scadențele comportamentale dar cum să explic același drum la oră asemănătoare când nu mai aveam respirație și magazinul de biciclete dintre bănci și restaurantul japonez se amestecau în agitație și acum că stau la locul lor dar nu al meu în seri ca asta când luna e trecută prin grilajul de nori cu formula răcoare de iulie ieșirea mallului e pustie doar muncitori cu scândura la terase și vânzătoare care se duc acasă și împart taxiuri filmul trebuia să fie de groază scaunele goale și recipientele în mișcare zdrobeau mai departe siropuri de fructe și gheață impasibile
floare permis de primenire în masticația blândă a ploii în fluxul continuu asigurat de ochelarii de soare te desprinzi de răsărit în traseele pupilei în teritoriile subatomice care țin confirmarea de limbă de la televizor mi-ai permis toate astea și bine faci căutam siguranța și te-am primit pe tine cu toate virajele executate exemplar și cu amploare SFORȚĂRILE MELE SUDORIPARE) sms decantare (culoare care îți dă peste cap micile calcule cât te uiți și privirea ți se dizolvă pe larg în amfetamina sintetizată românește cu doi ani înainte să nu mai existe eminescu ridică-te lazăr și edeleanu până la capăt din plantă chinezească până rezistența la conservantul istoric își recapătă elasticitatea până clișeul tristeții și-a devorat propriul cap și iepurele tău din povești jumătate șchiop jumătate om un pic miop începe să transpire lac până când deruta prezenței pe lung și pe lat nu te mai doare
undeva planeta maimultelor e și un șir de dimineți în care nu vezi urmă de soare dar se luminează eroarea ține mai degrabă de mine bandajat în fiecare întâmplare pe care am evitat cât am putut să o las să se facă o singură poveste fiecare cu varianta ei de leziune hrănitoare foșnetul pneurilor pe asfaltul ud se bagă pe sub zumzete electrice cu fețele noastre de moment și mă întrebi la ce vârstă mă tem că nu o să mă mai recunosc în oglindă ca și cum asta s-ar fi întâmplat vreodată dar știm că așa se face și ce dacă de parcă încearcă diva ușa SCHIURI MONTATE SUBACVATIC) sms dezvelit (așa de cald că visez schiori care plonjează direct în gropi cu apă și gheață la marginea drumului și un pădurar ciudat tot încearcă să le acopere băltoaca de aterizare cu un camion sportivul amator povestește toate astea cuiva care poartă în nară un cercel din plastic în formă de pasăre și îl tot mută în timp ce ascultă eu nici nu apar în poveste doar autoritățile care încearcă să înțeleagă tensiunea dintre necunoscuți și tu care fotografiezi în vis altceva
direct dintr-un planetarium stomatologic testul este vid pe lume chiar și tras în trei culori cavitatea experiențelor nefericite e completată cu galaxia maximelor noi n-am dus lipsă de persoane care înțeleg și iubesc dar le doare și nici de explicații care să ne înlocuiască de-asta altă limbă mai frumoasă nu-i noi extratereștrii vorbim cum putem româna punem umărul sau mâna la cădere picaj ți-au promis, picaj au comis și umblă cu limbajul dislocat perfect SUPERIORITĂȚI MUSTIND SUPERFICIALITATE) sms decodificat (suspect de zici că-s ozzy osbourne pentru porumbei poate nu s-a întâmplat nimic dar se poate întâmpla oricând joac-o p-asta cu subiect
circumstanță din limba ternă care nu e ce ți-a făcut sau ce am pățit nici cum a fugit ori când ai dispărut iar cât au înțeles de greșit nu e nici atât în loc de formulă e o rotulă din file de clei ce vrei cu tot corpul temei pentru cei care sunt lipiți cu aer între ei cel mai înalt melc e tot zgomotul lumii scăpat într-o căldare cu mucus de altă culoare edificat din vâscoză în perpetuă osmoză pentru nesiguranță SATUL MICUL STAT) sms despuiat (din uzanță ni se întâmplă oricui să fim de față chiar și celui care nu-i și doar crede în ceață unde mai și presupui că ne retragem clanță după codul omului rural de eleganță
𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐞𝐫𝐯𝐚𝐧𝐭𝐞𝐬 și 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐇𝐮𝐦𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚𝐬 vă invită 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗.𝟎𝟎, în 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐮𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐦 a Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), la lansarea colecției 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐇𝐢𝐬𝐩𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆, dedicată uneia dintre marile culturi ale lumii, o colecție nouă pe care editura este onorată să o includă, începând din această toamnă, în catalogul ei, arată un comunicat ajuns la mine.
Dezbaterea și dubla lansare de carte: ”𝘍𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪 𝘐𝘯𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵, volumul 1: Politici urbane la margine de oraș” și ”𝘋𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 𝘪𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘷” Exerciții de empatie în proiectare”, le prinzi marți, 24 octombrie, 2023, de la ora 18:00, în Modulul Cărturești (Strada Academiei 18-20).
Iris Popescu este activistă și arhitect specializat în proiectare incluzivă și accesibilizare în cadrul ONG-ului pe care l-a fondat în 2015 și pe care îl coordonează – AMAIS.
Andrei Răzvan Voinea (n.1985, Câmpina) este istoric, absolvent al Facultății de Istorie (2008), al masterului de Studii Culturale Britanice (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, 2010), ambele în cadrul Universității București și al masteratului de istorie central-europeană din cadrul Universității Central-Europene (Budapesta, 2012).
Ruxandra Mateescu este specilată în problemele legate de accesibilizare culturală și incluziune socială, co-fondatoarea și președintele asociației Super eroi printre noi.
Răzvan Ţupa realizează selecțiile 
Dacă îți povestește Silvia ”Barbie”, vrei să îl vezi. Eu am vrut să văd cum ar fi povestea dacă ar fi film românesc cu poezie. Și am întrebat un automat.
În 25 noiembrie 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a lansat ediția a XXIV-a a concursului pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Până în 20 decembrie 2022, data-limită de trimitere a cărților, pe adresa Memorialului Ipotești au fost expediate 42 de volume de debut publicate în 2021 (ordinea este alfabetică):Ion Agaci, Șampanie pentru acest sfârșit, București, Tracus Arte
