Tema #PoeticR joi 11 septembrie 2025- Vacanțele ficțiunii- de la 18.00 în Cărturești Modul. Sunteți invitați să veniți cu un scurt poem de prezentare. (original sau adoptat pentru performance de la altcineva, dar care vă reprezintă).
Continuă lectura Tema #PoeticR, joi 11 septembrie 2025- Vacanțele ficțiunii- de la 18.00 în Cărturești ModulDe la receptarea clasică la performance-ul radical: cum și-a găsit poezia experimentală drumul spre public pe scenele bucureștene ale FIPB-ului
Fondat în 2012 și ajuns în 2025 la cea de-a XV-a ediție, Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) a evoluat spectaculos de la un proiect cultural modest la unul dintre cele mai importante evenimente poetice din Europa Centrală și de Sud-Est. Organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, festivalul a crescut exponențial, reunind anual în București sute de poeți din peste 30 de țări. Dar dincolo de cifre și prezențe internaționale, FIPB a marcat o transformare fundamentală în percepția poeziei contemporane: evoluția de la lectura clasică la performance-ul experimental, de la vers recitat la spectacol poetic integral.
Continuă lectura Experimentul poetic în scenă: 15 ediții de negociere a poeziei împreună cu publicul la Festivalul Internațional de Poezie BucureștiPoeți din 30 de țări, de pe patru continente, vin la Festivalul Internațional de Poezie București, ediția a XV-a, anunță organizatorii evenimentului. Programul manifestărilor pentru 2025 este deja online aici.
Continuă lectura Cine sunt invitații Festivalului Internațional de Poezie București în 2025Tema atelierului de poezie în performance #PoeticR de joi, 14 august, este Vacanțele ficțiunii- de la 18.00 în Cărturești Modul.
Te invit să analizăm spectacolul investigației poetice orientate înspre formulările reperelor estetice ori sociale, personale ori de grup. Mai bine de jumătate dintre cei care își formulează motivația pentru lectură identifică nevoia de evaziune și relaxare. Poezia poate surprinde acest proces. Uite cum a fost în iulie și cine s-a înscris pentru 14 august în discuție și exercițiu.
Continuă lectura Tema #PoeticR 14 august- Vacanțele ficțiunii- de la 18.00 în Cărturești Modulcronică poetică de sinteză inspirată din întâlnirea Reflector cu Răzvan Țupa și Denisa Grădinaru din iunie 2025 direct din Chat GPT:
Continuă lectura Când am fost la Reflector în Acaju, nu știam că Chat GPT vegheazăPentru ediția a treia de atelier privind poezia în performance #PoeticR, de pe 10 iulie, de la 18.00, în Cărturești Modul la București înscrieri prin formularul #PoeticR sunt (din 6 iulie, deschise până pe 9 iulie).
Continuă lectura #PoeticR în atelier de performance pentru poezia ta pe 10 iulieCe e poetic și se întâmplă undeva cu public? Ai spune că fiecare are lista lui. Dar uite că atunci când încerci să pui listele cap la cap descoperi că în fiecare zi se suprapun festivaluri, întâlniri, ateliere, dezbateri și spectacole dedicate genului. Iată o listă (pe care evident te invit să o completezi cu ce știi și consideri relevant) pentru luna iulie 2025. Și în România, dar și în Polonia, Columbia, Marea Britanie sau Franța. Unele țin de festivaluri vaste cum se întâmplă la Medellin, Londra, ori în Sete, altele sunt festivaluri mai puțin cunoscute dar care impun un program impresionant cum e cazul la Ledbury, în Cracovia sau la Hausach, în Germania. Cum, de obicei, fiecare discută mai mult evenimentele la care citește, sunt curios în ce fel se poate schimba perspectiva asupra propriei prestații când ai în față această succesiune (chiar dacă incompletă) a unei luni de poezie acum că știi ce se întâmplă.
Continuă lectura Ce eveniment de poezie știi în iulie?Gala de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ – Opus Primum din 15 iunie 2025 s-a concentrat asupra volumelor de debut în poezie din 2024. Volumul câștigător este “Premiul Eminescu debut 2025: ”Singuri sub râsetele familiilor perfecte” de Simona Sigartău.
După cinci zile de recitaluri, ateliere și întâlniri, cartea câștigătoare a fost anunțată la Memorialul Ipotești, Amfiteatrul „Laurențiu Ulici“.
Continuă lectura Premiul Eminescu debut 2025: ”Singuri sub râsetele familiilor perfecte” de Simona SigartăuEste a cincea oară când ajung în Chișinău, a treia oară cu poezii și, de data asta (22-23 mai, 2025) cu ”poetic relațional”. Îmi pare bine că e tocmai după alegerile care au arătat mai clar că, după decenii de aroganță, România are ce învăța de la Moldova când e vorba de reacția la manipulări.
Continuă lectura Chișinău, a 9-a oară de Zilele Literaturii Române & Poetic relaționalPerformance și etnic în poezia din Estul Europei ai putea să identifici în cam orice împrejurare. Fie că e vorba de alegeri, strategii electorale ori campanii educaționale. O perspectivă artificială oferă elemente interesante în discuție, reușind să proceseze formulări care bântuie fără să fie centralizate. Așa că le pun aici la treabă, înainte să ne întâlnim față în față în seria de ateliere lunare de poezie în performance pe care o lansăm în #PoeticR pe 8 mai. Link de prezentare și înscriere aici.
Continuă lectura Performance și etnic în poezia din Estul Europei. O perspectivă artificialăcitEști a urmărit din nou în aprilie tema puterile ficțiunii. E al doilea an în care se întâmplă asta. Așa că dacă tot reluăm în mai discuția la #PoeticR în Cărturești Modul cu atelier de poezie, pe 8 (înscrierile sunt aici), uite cum rămâne numărătoarea inversă a temei.
„Culture and Imperialism” de Edward W.Said, Penguin Random House UK, 2024: „Dominația și nedreptățile puterii și bogăției sunt aspecte persistente ale societății umane” p.21
Știi cum e sistemul, multe vești din aceste luni te fac să te întrebi dacă nu cumva Statul și cetățenii sunt în conflict. Doar că și ceea ce numești sistem, și ceea ce recunoști drept Stat este constituit tot din părerile tale, poveștile pe care te-ai învățat să ți le spui. De aceea vreau să vezi cum se schimbă narațiunile. În „Culture and Imperialism”, Edward W.Said investighează resorturile care impun și susțin perspectiva puterii. Noua ediție a cărții pe care o regăsești în mai toate bibliografiile legate de studii post-coloniale te surprinde și pentru că insistă să îți arate că dialogul dintre ficțiune și realitatea cea mai presantă continuă în fiecare moment. În seria de recomandări dedicată în aprilie cărților care îți conturează „puterile ficțiunii”, redescoperi o carte care schimbă istoriile și îți arată cum participi la acest proces cu fiecare pagină pe care o citești.
„The Dose Effect Small Habits To Boost Your Brain Chemistry” T.J.Power, Harper Collins Publishers, 2024: „Recunoștința poate fi una dintre soluțiile cele mai profunde care îmi schimbă starea de spirit și mă readuc într-o stare de liniște stimulantă”. p.148
Echilibrul tău este subiectul meu la citEști în preajma Zilei Mondiale a Sănătății, marcată pe 10 aprilie. Neourologul T.J.Power îți explică mecanismele echilibrului în volumul „The Dose Effect”. Îți vorbește despre micile schimbări care îți stimulează funcționarea creierului. Iar cele patru mize ale abordării sale țin de dopamină, de care ai nevoie ca să rămâi motivat și concentrat, oxitocină pentru legături mai profunde cu ceilalți, serotonină pentru energie și echilibrul stărilor tale și endorfine împotriva stresului și pentru liniște.
„Cântecul sirenelor” Cum a devenit atenția cea mai amenințată resursă a lumii de Chris Hayes, traducere Dan Crăciun, Publica, 2025,
„Stați suficient de mult la un colț de stradă, din orice metropolă de pe pământ și veți auzi șuieratul unui vehicul de urgență trecând pe lângă voi.” p.11
Acum sunt atent doar la tine. Te-ai gândit de multe ori cum să faci asta. Iar atenția descoperi că are un sens special de Ziua Internațională a Zborului în Spațiu, marcată pe 12 aprilie. Ai și impresia că orice se poate pierde în imagine de fundal din această perspectivă. Dar Chris Hayes, consacrat în calitate de comentator politic, are o perspectivă mai aplicată. În „Cântecul sirenelor”, volumul căruia îi dă subtitlul cum a devenit atenția cea mai amenințată resursă a lumii, Hayes insistă asupra nevoii de atenție. Sigur, nevoia de atenție pozitivă cu care am crescut fiecare dintre noi. Ba chiar și din excepțiile precum Donald Trump, care par să caute orice tip de atenție, chiar și negativă, dintr-o nevoie nelimitată îți arată cât de important este să redescoperi stabilitatea mediului fizic pentru ritmul de zi cu zi al minții tale.
„Familia din vers” de Ion Pillat, Spandugino, 2025: „Cu glas de val rostogolit departe…/ sub noi e cerul limpede ca marea/ Zărită pe-nnoptate printre ramuri” p.47
Celebrarea dinaintea sărbătorii te prinde de Florii. Și momentul în care mugurii sunt sfințiți păstrează nota lui de extraordinar. E cea mai bună ocazie să redeschizi o carte de poezie semnată de un autor al cărui nume sigur îl știi dar versurile sale sigur îți sunt încă surprize. Cartea este nouă, poezia adună încet, încet deceniu după deceniu de la scriere. În „Familia din vers” descoperi că poezia lui Ion Pillat încă mai funcționează ca dialog. Dialog din poezie cu soția, cu copii poetului, cu familia din orice timp. Și cu răspunsuri peste timp.
„Povara crucii” Ismail Kadare, traducere Marius Dobrescu, Humanitas, 2025: „Rămâi pe cer, steaua mea, nu te prăbuși…” p.149
Cărțile despre scriitori și dictaturi îți evocă de obicei biblioteci întregi. Dar dacă ți-ar contura o experiență paradoxală a scriitorului care învață libertatea într-un regim al unui dictator el însuși scriitor? Este ceea ce găsești în „Povara crucii”. Albanezul Ismail Kadare îți deschide perspective intime asupra mecanismului prin care entuziasmul și spaima se împletesc în vremuri totalitare.
„James” de Percival Everett, traducere de Bogdan Perdivară, Litera, 2025
„Schimbarea mea de dicție i-a alertat pe restul de prezența băieților albi” p.22
În ce relație ești cu moștenirea culturală? Ziua Internațională a Patrimoniului este pe 18 aprilie. Dar povestea lui o auzi zi de zi. O altfel de lectură ai în „James” de Percival Everett. Este romanul care îți răstoarnă perspectiva care ți-a rămas din aventura clasică și acum controversată pe care o asociezi cu Huckleberry Finn. Mai exact este povestea spusă din punctul de vedere pe care îl are Jim, sclavul care află că este scos la vânzare și va fi despărțit de familie. Aventura o știi, ecourile ei le resimți, Everett îți spune că există realitate și prin ficțiune.
„Un timp, abia dacă li s-a auzit respirația” p.48 Tatiana Niculescu, „Sfântul nr.6”, Humanitas, 2025
Adevărat a Înviat! O sărbătoare de la care începe tot este în sine o poveste, dar și un prilej de a redescoperi realitatea. E și modul în care te convinge „Sfântul nr.6” de Tatiana Niculescu. Ficțiunea prin care scriitoarea îți redă nuanțele istoriei este copleșitoare. Inspirată de povestea unui sfânt pe care poate îl știi din cartea de istorie, cartea aceasta îți dă ocazia să simți că ți se înfiripă un răspuns la întrebarea cum este posibil să fii persoana care rămâne în istorie citind proclamația de la Alba Iulia și totuși poziția ta să fie ilegală în statul care urmează. Dar și consacrată ca sfântă în logica religioasă căreia i te încredințezi.
„Dacă nu vom încerca să o simțim și să o înțelegem ca pe o poveste a mântuirii, Istoria nu va deveni istorisire, ci va rămâne ceea ce, sub o formă sau alta, a fost și este dintotdeauna: lagăr de exterminare” p.235 Sorin Mărculescu, „Carte singură” Humanitas, 2022
Când dacă nu de Înviere să te gândești la sacrificiu. Și ca să te gândești îți deschid o carte de poezie: „Carte singură” de Sorin Mărculescu este o un volum care adună șase decenii de scris poetic. Este cartea care adună versuri din perioada 1957-2017 revăzute și rearanjate pentru unul dintre cele mai provocatoare proiecte românești în domeniu. De câte ori deschizi acest volum, descoperi o dimensiune nouă a experienței pe care limbajul o are chiar cu istoria pe care o trăiești tu acum.
„Victoria- cum să câștigi cursa nemiloasă către măreție” Tim S. Grover, Shari Lesser Wenk, traducător Monica Lungu, Pilot Books, 2025
„Mintea combate dezamăgirea eșecului cu conștientizarea că poți încerca din nou. Emoțiile încep să regrete toate lucrurile pe care nu le-ai încercat niciodată” p.83
Poate te-ai gândit azi la Imperiul Roman, poate nu. Nici nu e nevoie să crezi în mema care spune că o să te gândești la asta ca să îți dai seama că Ziua Întemeierii Romei rămâne legată de 21 aprilie. Chiar și așa păstrezi în minte și faptul că totuși Roma nu a fost construită într-o singură zi așa că un volum precum„Victoria- cum să câștigi cursa nemiloasă către măreție” are ce să îți spună despre construirea ta. Volumul semnat de Tim S. Grover și Shari Lesser Wenk îți arată ce schimbări de perspectivă vizează antrenorul personal creditat cu momente de succes înregistrate de performeri precum Kobe Bryant ori Michael Jordan.
„Abundance- How to Build a Better Future” Ezra Klein, Derek Thompson, Profile Books, 2025
„Acesta s-ar putea să fie momentul pentru o politică a abundenței” p.207
De luni bune încerci să deslușești în ce direcții se întreaptă peisajul politic. Iar în preajma Zilei Mondiale a Proprietății Intelectuale, marcată pe 26 aprilie te-ai putea gândi să vezi ce perspective schimbă complet jocul. Răsfoiește pentru asta „Abundance- How to Build a Better Future” de Ezra Klein și Derek Thompson. Ai ocazia să îți dai seama că în toate discuțiile despre politică accentul e important să se deplaseze treptat spre politici, spre inițiativele necesare într-o lume în care poți transforma problemele în oportunități.
„Martyr!” Kaveh Akbar, traducere de Petru Iamandi, Anansi, 2025
„Cyrus voia să fie de partea corectă a istoriei, orice va fi însemnând asta.”, p.157
Îți propun să închei luna aprilie, chiar de Ziua Internațională a Jazzului, pe 30, cu modulațiile unei povești despre sens. „Martyr!” este primul roman al poetului american Kaveh Akbar. Trauma familială și dezorientarea din societate sunt copleșitoare. Dar investigația interioară în propria poveste nu este cea mai confortabilă ficțiune. Dar când te gândești ce roluri pot să joace în vise Lisa Simpson, Donald Trump sau poetul persan Rumi, miza istoriei începe să se limpezească de la sine:
Dar luna aprilie 2025 nu are cum să fie completă în parcursul citEști fără seria de recomandări inițiată în colaborare cu colegii canalului Aleph Business:
”The Formula” How Rogues, Geniuses, and Speed Freaks Made F1 the World’s Fastest-Growing Sport, Joshua Robinson & Jonathan Clegg, Mariner Books, 2024
„Tot ce ține de acest sport ține de înțelegerea regulilor, identificarea oportunităților și de parcurgerea acestor căi cu pedala la podea.” p.13
Aprilie e luna internațională a chitarei. Și dacă ai un instrument aparent simplu care a devenit un fenomen, uite o carte despre un sport care a devenit business și eveniment. În ”The Formula” How Rogues, Geniuses, and Speed Freaks Made F1 the World’s Fastest-Growing Sport, Joshua Robinson și Jonathan Clegg îți arată ce înseamnă transformarea radicală a curselor Formula 1 într-un fenomen global. Este povestea unui sport de nișă transformat într-un spectacol al reușitei financiare dar al biruinței creative. Este vorba și despre impunerea paradoxală a unui fenomen global prin reinventare combinând inovații tehnologice, marketing strategic și adaptări culturale. Și în al treilea rând este revelația curselor de
Formula 1 ca „post-sport sport”. Pentru că nu este vorba doar despre cursele propriu-zise, ci despre un spectacol complex care combină ingineria avansată, locațiile luxoase și personalitățile carismatice. Este combinația care transformat Formula 1 într-un produs de divertisment global, pe care poți să-l apreciezi chiar și atunci când nu urmărești cursele în sine.
”Pattern Breakers: The Secrets Behind The World’s Most Successful Start-Ups” Mike Maples Jr, Peter Ziebelman, Macmillan Business, 2024
„Concentrează-te pe un grup restrâns de persoane care are legătură cu previziunile tale” p.163
Cum reușesc unele start-up-uri și altele se pierd în fundal? Ai o bibliotecă întreagă de volume pe tema aceasta și nu întotdeauna te alegi cu prea multe repere. Excepția este carte „Pattern Breakers: Why Some Start-Ups Change the Future” de Mike Maples Jr. și Peter Ziebelman. Ei își dezvoltă teoria lor: Inflection Theory bazată pe identificarea și exploatarea schimbărilor majore în tehnologie, societate sau în normele industriale. Aceste modulări creează noi posibilități și permit startup-urilor să redefinească regulile în diverse domenii. Transformarea Justin.tv în Twitch, sau dezvoltarea industriei de ridesharing arată cum recunoașterea și capitalizarea acestor transformări poate să ducă la succes. Altă idee esențială este crearea de mișcări, nu doar de produse. Vorbim de adevărate sisteme de credințe care atrag utilizatori, investitori și angajați care se alătură viziunii tale.
„Provocarea este să recunoști un client vizionar atunci când îl întâlnești” p.184
„Procesul prezenței- Conștientizarea momentului prezent”, de Michael Brown, traducere Diana Ciornenschi, Pagina de psihologie, 2025
„Dacă avem răbdare, totul se dezvăluie de la sine” p.91
De la jumătatea lui aprilie, când ai Ziua mondială a vocii ai de ce să te întrebi mai mult decât oricând care este adevărata ta voce. Și eu sunt destul de reticent când e vorba despre cărți de dezvoltare personală. La „Procesul prezenței” de Michael Brown trebuie să recunosc faptul că m-au atras recomandările venite de la clasici de azi ai domeniului precum Gabor Mate sau Gaspar Gyorgy. Cel mai rapid îți pot rezuma cele 10 săptămâni în care îți traduce Brown procesul în trei puncte. 1. Cum conștientizi și accepți prezentul fără a te lași furat de gânduri despre trecut sau viitor. 2. Ce îți reducere stresul și anxietatea adesea cauzate de preocupările pentru viitor sau regretele pentru trecut. și 3. Cum cultivi gratitudinea și aprecierea vieții.
„Psihologia banilor: Lectii nemuritoare despre avutie, lacomie si fericire / The Psychology of Money: Timeless lessons on wealth, greed, and happiness de Morgan Housel, traducere de Alexandra Țabără, Act și Politon, 2022
„Problema noastră este că, oricât am studia sau oricât de deschiși am fi la minte, nu putem recrea cu adevărat pu-terea fricii și a nesiguranței” p.25
După 23 aprilie și noaptea mondială a cărții, ai și ce citi pentru o vreme. Să spunem că este „Psihologia banilor: Lecții nemuritoare despre avuție, lăcomie și fericire” de Morgan Housel. Câștigător de două ori al premiului Best uin Business de la Societatea Editorilor și Autorilor de Business Americani, Housel îți vorbește despre relația emoțională cu banii, cum deciziile financiare sunt puternic influențate de emoții și experiențe personale. Frica, lăcomia și orgoliul pot duce la alegeri financiare proaste, iar înțelegerea acestor emoții este esențială ca să iei decizii mai inteligente. Ai aici o pledoarie legată de importanța comportamentului și autocontrolului. Succesul financiar pe termen lung depinde mai mult de comportament și autocontrol decât de cunoștințele tehnice financiare. Așa se face că economii regulate, investiții prudente și evitarea datoriilor sunt esențiale pentru o sănătate financiară durabilă. Și povestea nu ar fi completă fără percepția riscului și a incertitudinii. Housel investighează modul în care lumea interpretează și răspunde foarte diferit la risc și incertitudine de la persoană la persoană. Înțelegerea propriei toleranțe la risc și acceptarea incertitudinii sunt esențiale când iei deciziilor financiare înțelepte.
„Optim” inteligența emoțională în organizare de Daniel Goleman și Cary Cherniss, traducere Diana Botescu, Curtea Veche Publishing, 2025
„Atunci când simțim că avem de făcut ceva ce ne place, cortizolul ne pregătește creierul și corpul pentru a face acel lucru.” p.97
Dacă tot se încheie aprilie cu Ziua Internațională a Jazzului, pe 30, și se deschide mai cu zile dedicate munci și libertăților conștientizate, le găsești pe toate celebrate în volumul „Optim”. Daniel Goleman și Cary Cherniss îți analizează inteligența emoțională în organizare, în îmbunătățirea performanței și a echilibrului în organizații. Cât de importantă este inteligența emoțională în leadership nu e cazul să îți explice cineva. Dar cum să combați blocajele perfecționismului și obiectivele iluzorii ai mereu de învățat. Mai ales cum să te concentrezi și pe proces nu numai asupra rezultatului. Daniel Goleman identifică patru zone ale dezvoltării inteligenței emoționale în organizații: conșiința de sine ( să știi ce simți și ce la ce te îndeamnă), self management (cum gestionezi emoțiile ca să nu te împiedice să te concentrezi și folosirea perspectivei pozitive și adaptabilitatea), conștiința socială (atât cunoașterea dinamicii propriei organizații dar și acordarea empatică în acest mecanism) și managementul relațiilor (ceea ce vezi în fiecare zi, cum conduci, cum influențezi, cum inspiri și cum oferi sens în situații de conflict și pentru a dezvolta posibilitățile celor cu care lucrezi).
„Atunci când sintagma inteligență emoțională este absorbită în limbajul și ADN-ul companiei, dispărând chiar și în termenii utilizați, conceptul se poate reflecta în continuare puternic în comportamentul oamenilor și în cultura organizației.” p.9
Ai ocazia și să revezi cum a arătat lista inițială de recomandări în prima serie dedicată temei de aprilie la citEști.
În luna mai găsești în selecția citEști cărți care îți susțin „libertate din datorie” cu tot ce ai zice că înseamnă și una și cealaltă. Nu ezita să îmi spui în comentarii ce cărți îți evocă o latură a acestei povești cu puterea ficțiunii și care… Și tot așa, e loc și pentru completarea listei de titluri pe care le preferi când e vorba de „libertatea din datorie” ca temă… că tot vine luna mai și cu Zilele Victoriei (Vest și Est) și cu cea a Europei… propune aici mai jos în comentariu. Enjoy și subscribe pentru alte liste de cărți recomandate ca să citEști aici.
”poetic interfața sonoră” & ”poetic relațional” rămâne așa din aniversarea de 1 an a evenimentului ”Hai să ne citim” pe 9 aprilie 2025.
citEști adună din luna martie 2025 recomandările de carte din seria #naturaregenerărilor. M-a fascinat mereu felul în care își răspund transformările din natură în cicluri și fluxurile derutante ale zonelor industriale părăsite.
„Cu mult timp în urmă bărbații ieșeau pe mare, iar femeile îi așteptau pe țărm, scrutând orizontul ca să zărească micile ambarcațiuni” p.11 Audrey Niffenegger „Soția călătorului în timp”, traducere Ona Frantz, editura Art, 2024
Norocul poate că îți atârnă de un fir împletit alb și roșu dar contează și unde îl pui. Și îl găsești și în povestea din „Soția călătorului în timp”. Autoarei i se cam reproșează că se duce în melodramă când îți spune cât de neașteptat se leagă dragostea pentru Clare. Uneori doar cele mai fantastice călătorii în timp îți pot explica de unde vin ciudățeniile dintr-o relație, și norocul, desigur.
„Ea stă în fața poemului galben strălucitor și pare a se încălzi de la el”. p.409 Audrey Niffenegger „Soția călătorului în timp”, traducere Ona Frantz, editura Art, 2024
„Mi-a adus plante pentru o pernuță de dormit, pentru ceai de băut dimineața sau seara, pentru juliturile fraților, împotriva deochiului, durerilor și a răutății din jur, pentru cumințirea și îmbânzirea fiarelor sau a oamenilor, pentru bunăstarea casei”. p. 149 Liliana Corobca, „Kinderland”, Polirom, 2015
Tot ești la începutul postului Paștelui pe care poți să-l marchezi cu serbări gen Mardi Gras în perioada asta sau cu o poveste. Romanul „Kinderland” de Liliana Corobca te duce într-un sat moldovean unde copiii și bătrânii alcătuiesc majoritatea locuitorilor. Asta după ce părinții pleacă la lucru în străinătate. E și acesta un post în care poți să redescoperi lumea pe care credeai că o știi, dar care te surprinde prin și prin spaime dar și prin căldură.
„Am ascultat pământul și el respira” p.70 Liliana Corobca, „Kinderland”, Polirom, 2015
„Deși aveam o cheie, n-o folosisem niciodată până atunci, la fel cum nici ea nu folosise cheia de la apartamentul meu.” p.196 Radu Paraschivescu, „Brățară pe glezna ta”, Humanitas, 2024
Cum ți se pare? Ți se termină prima săptămână din martie, sau îți începe a doua? Cât îți răspunzi răsfoiește și „Brățară pe glezna ta”, de Radu Paraschivescu. Este un roman în care povestea este o pledoarie pentru scris. Mai exact pentru scrisori. Știu că îți vine mai greu să te gândești la scrisori când poșta electronică ori mesajele scurte sunt la îndemână. Am mereu rețineri față de autorii care știu să scrie prea bine. Dar povestea lui Filip și a Soniei îți arată și cât de traumatic sau de fericit complică apropierea scrisul ca dispozitiv de depășire a distanțelor.
„Și uite cum alunecă prezentul în trecut și cum se întrepătrund planurile vieții, fiindcă tot vorbeam de apusuri”. p.77 Radu Paraschivescu, „Brățară pe glezna ta”, Humanitas, 2024
„Când a fugit din România, Nadia tocmai împlinise 28 de ani” p.32 Stejărel Olaru „Nadia și securitatea”, ediția a II-a revăzută și adăugită, editura Omnium 2025
Ziua Internațională a Femeii o duci în celebrări sau o reîntorci la discuții despre drepturi. Eu îți propun să o marchezi prin poveste. „Nadia și securitatea” este cartea în care Stejărel Olaru îți dezvăluie pornind de la documente cum se transformă admirația în oprimare. E și o ocazie să îți amintești cât de scurt este drumul de la celebrare la abuz și cum e nevoie uneori de o lume întreagă ca să poți regăsi siguranța de sine.
„Odată ajunsă la New York, lumea întreagă a aflat că este în siguranță, urmărindu-i cu interes și entuziasm fiecare pas pe care îl făcea” p.416 Stejărel Olaru „Nadia și securitatea”, ediția a II-a revăzută și adăugită, editura Omnium 2025
„Umanitatea este preluată acum de ceva ce pot descrie doar drept o formă de feudalism avansată din punct de vedere tehnologic” p.24 „Techno Feudalism What Killed Capitalism” de Yanis Varoufakis, Vintage, 2023
Ce te-ai mai jucat în ultima vreme? Te întreb pentru că pe 10 martie e Ziua Mario, personajul unuia dintre cele mai de succes jocuri electronice. De fapt mulți îl consideră pe Super Mario cel mai cunoscut personaj din jocuri. Poate sentimentul de candoare pe care l-ai obținut acolo îți prinde bine când citești „Techno Feudalism – What Killed Capitalism” de Yanis Varoufakis. Economistul și politicianul grec îți vorbește despre schimbările sistemului economic, după criza din 2008 și cum raporturi pe care le credeai clasate în istorie tind să se impună din nou odată cu succesul giganților din tech.
„Serviciul cloud confiscă, dar serviciul și oferă celor care își doresc să revendice libertate și democrație.” p.211 „Techno Feudalism What Killed Capitalism” de Yanis Varoufakis, Vintage, 2023
„E o băutură specială care se dă Cititorului de Vise, și prepararea ei se numără printre îndatoririle tale” p.24 Haruki Murakami, „Orașul și zidurile sale incerte”, traducere de Andreea Sion, Polirom, 2024
Ai crezut că, după ce trece prima săptămână din martie, se duc și cadourile? Uite că pe 14 este ziua albă. Este ziua în care bărbații fac cadouri femeilor care le-au oferit daruri de Sf Valentin. A început în Japonia așa că trebuie să răsfoiești măcar „Orașul și zidurile sale incerte”. Cartea lui Haruki Murakami e și o ocazie să vezi ce înseamnă să nu te lase în pace o poveste despre cărți și citit. Autorul japonez, probabil cel mai cunoscut astăzi în afara arhipelagului nipon dublează o istorie sentimentală cu o frescă fantastică și misterioasă.
„Tremurul inimii mele se propaga în exterior” p.357 Haruki Murakami, „Orașul și zidurile sale incerte”, traducere de Andreea Sion, Polirom, 2024
„E posibil și să ne imaginăm o democrație liberală, capitalistă gestionându-și relațiile într-un mod cooperativ cu un stat autoritarist”. p. 149 Michael Doyle, „Cold Peace”, Liveright Publishing Corporation, 2023
Tot auzi în aceste zile în câte feluri poate să sune cuvântul pace la nivel internațional. Poate în preajma sărbătorii de St.Patrick, sau sf. Patriciu, când ai avea ceva de spus în mod automat despre Irlanda să îți dai seama câte nuanțe pot să apară în discuție. În „Cold Peace”, Michael Doyle, specialist în relații internaționale îți aduce la zi schimbările de accent în ceea ce privește viziunile asupra puterii la nivel global. Te-ai temut că retrăiești momentul Yalta care împărțea sferele de influență la sfârșitul Celui De-al Doilea Război Mondial? Stai să nu te trezești că ești contemporan cu un nou Pact Ribbentrop-Molotov de neagresune între puteri cu intenții brutale.
„Cheia este să ne asigurăm că beneficiile globalizării sunt împărțite, nu monopolizate de elitele dominante”p. 243 Michael Doyle, „Cold Peace”, Liveright Publishing Corporation, 2023
„O persoană îți spune te iubesc Antrenez Chat GPT să îmi scrie poemele să îți spună te iubesc pentru mine” Răzvan Țupa, ”Personal ce prinde poezia din ce nu concepe inteligența artificială când e vorba de subculturile din care mă te iubesc și tot rulez poetic” p.227„Antologeek către tine, cel de peste 2000 de ani”, coordonator Violeta Borzea, Editura pentru Artă și Literatură, 2024
Ce să-ți dăruiesc de ziua internațională a poeziei? Orice aș alege, poți să îmi arăți zeci de alte exemple. Așa că îți propun „Antologeek către tine, cel de peste 2000 de ani”. Este o antologie în care 32 de voci poetice din peisajul românesc de astăzi îți deschid perspective asupra subculturilor care îți însoțesc pasiunea. De la jocuri pe calculator, la emisiuni de televiziune, filme, muzici ori platforme de inteligență artificială, unde crezi că te regăsești? Și mai ales cum:
„zic da’ cum o să se uite la mine dacă mă vede așa și nu mă vede dar mă iubește întocmai” Răzvan Țupa, ”Personal ce prinde poezia din ce nu concepe inteligența artificială când e vorba de subculturile din care mă te iubesc și tot rulez poetic” din „Antologeek către tine, cel de peste 2000 de ani”, coordonator Violeta Borzea, Editura pentru Artă și Literatură, 2024 p.231
„Ficțiunea, în schimb, deține puterea unică de a ne transporta- în cele mai bune și universale moduri- în lumi redate imaginativ, care pot să rezoneze sau nu cu viața noastră de zi cu zi.”p.3 „This is the Canon Decolonize your Bookshelf in 50 Books” Joan Anim-Addo, Deirdre Osborne și Kadija Sesay, Greenfinch, 2022
Știi cum e cu canonul literar mai ales când vezi aceleași liste din programele examenelor de bac. Oricât vorbești despre deschidere și egalitate, îți dai seama că niște repere continuă să lipsească. O carte din care poți să te alegi cu o perspectivă nouă este „This is the Canon Decolonize your Bookshelf in 50 Books”. Volumul semnat de Joan Anim-Addo, Deirdre Osborne și Kadija Sesay ți-l deschid de Ziua Internațională a Dreptului la Adevăr privind Încălcările Flagrante ale Drepturilor Omului și pentru Demnitatea Victimelor sau Ziua Adevărului, care e marcată pe 24 martie, ziua în care, în 1980, arhiepiscopul Oscar Romero din El Salvador, care tocmai slujea în biserică, a fost victima unei crime rămase nerezolvate și astăzi. Iar poveștile continuă să îți arate că lumea se întinde mult dincolo de grile.
„Sperăm că veți continua să vă extindeți călătoria literară în jurul lumii și să descoperiți noi autori.” „This is the Canon Decolonize your Bookshelf in 50 Books” Joan Anim-Addo, Deirdre Osborne și Kadija Sesay, Greenfinch, 2022
„Am încercat să punem în scenă moralitatea folosindu-ne judecata atunci când cumpărăm lucruri, dar judecata noastră nu ne face consumatori mai buni- de fapt ne prinde și mai tare în spectacol, pentru că ajungem să credem că îl controlăm”. p.241 Claire Dederer, „Monsters. What Do We Do With Great Art by Bad People”, Hodder & Stoughton, 2024
Te mai și gândești că sunt lucruri care par bătute în cuie. De exemplu funcția de președinte în România. Pentru că îți vine în minte mai rar faptul că funcția a apărut într-o zi de martie, 28, în 1974, deci mai curând decât ai crede. Iar informațiile de context îți lărgesc perspectiva și pentru alt fel de lideri. „Monsters. What Do We Do With Great Art by Bad People” de Claire Dederer este un tur de forță. Multe cazuri de artiști abuzivi le ai în minte și tu, dar eseista americană întoarce obiectivul spre tine, spre privirea care trebuie să se descurce și cu detaliile sordide, nu doar sexuale ci și rasiste ori familiale dar și cu tot ce ține de elanul anulărilor prin societăți și culturi.
„Importanța pe care o are relația noastră cu biografia artistului este subliniată peste tot și tot timpul. Reperul său este intimitatea.” p.53 Claire Dederer, „Monsters. What Do We Do With Great Art by Bad People”, Hodder & Stoughton, 2024
„Evoluția de la armele concrete la sancțiunile financiare drept câmp de luptă inițial este în curs de derulare” p.XXI James Rickards, „Money GPT AI and the threat to the global economy”, Penguin Life, 2024
Când ai făcut backup ultima dată? Luna martie se încheie cu World Backup Day, pentru protecția datelor, desigur. E momentul cel mai bun ca să nu-ți scape volumul „Money GPT”. Cu subtitlul ”A.I. and the threat to the global economy”, cartea lui James Rickards trasează granița fragilă pe care evoluează posibilitățile interligenței artificiale în raport cu tendințele financiare dar și cu evenimentele care îți arată că istoria momentelor delicate în care sunt implicați algoritmii nu este neapărat recentă.
„Pericolul nu ține de algoritmi, ci chiar de noi” p.167 James Rickards, „Money GPT AI and the threat to the global economy”, Penguin Life, 2024
”Vai, specia umană nu este o entitate singulară, rațională” Stuart Russell, ”Human Compatible- Artifficial Intelligence and the Problem of Control”, de Stuart Russell, Penguin LCC US, 2019
Pe ce se bazează o bună parte din lucrurile care te uimesc în ultimii ani? Inteligența artificială. Vreau să vezi de unde încep să se așeze lucrurile în domeniu. Între cărțile pe care ți le recomandă Elon Musk, el însuși între vedetele evoluțiilor în ultimii ani când e vorba de Inteligență artificială, este ”Human Compatible”. Volumul informaticianului britanic Stuart Russell te convinge că relația cu inteligența artificială este inevitabilă. Mai ales că din 2008, la internet sunt conectate mai multe obiecte decât oameni.
”Ideile sunt în permanență generate, abandonate și redescoperite” Stuart Russell, ”Human Compatible- Artifficial Intelligence and the Problem of Control”, de Stuart Russell, Penguin LCC US, 2019
În aprilie găsești în selecția citEști cărți care îți susțin „puterea ficțiunii” cu tot ce ai zice că înseamnă ea. Nu ezita să îmi spui în comentarii ce cărți îți evocă o latură a acestei povești cu puterea ficțiunii și care… Spune-mi în comentarii și vezi dacă intră pe lista smart CitEști de la Aleph News. Și tot așa, e loc și pentru completarea listei de titluri pe care le preferi când e vorba de „natura regenerărilor” ca temă… aici mai jos. Enjoy. Iar de rămas în legătură apasă subscribe de aici, te rog.
Portugalia este țară invitată de onoare a Salonului internațional de carte Bookfest, ediția 2025, anunță organizatorii manifestării.
Cea de-a XVIII-a ediție a Salonului international de carte Bookfest, care se va desfășura la Romexpo în perioada 28 mai – 1 iunie 2025, are drept invitat de onoare Portugalia, o ocazie specială pentru cititorii români de a redescoperi literatura portugheză și de a explora diversitatea culturală lusitană prin intermediul cărților, autorilor, traducătorilor și editorilor care vor lua parte la eveniment.
Continuă lectura Portugalia, țară invitată de onoareAm întrebat cinci platforme de inteligență artificială care sunt perspectivele pe care poezia relațională despre care vorbesc în România să fie relevantă pentru poezia de azi și de mâine?
Continuă lectura Cum se vede ”poetic relațional” ca demers dpdv al platformelor A.I.Ce e de reproșat? De la o platformă la alta, prestația comentariului de poezie devine tot mai aplicată. S-ar putea ca tocmai aici să fie diferența. Dacă tot ai intrat și Bolojan în discuție cu explicațiile transparenței, secțiunea cu poeme americane din volumul ”Poetic relațional” pare brusc cea mai la zi în plină furtună cu Trump și Musk și poziția SUA în Europa și Ucraina. Erorile pe care le face Inteligența Artificiale sunt complet întâmplătoare, pe când cele pe care le face un cititor real sunt absolut relevante pentru plasarea sa în câmpul lecturii (dacă ar fi să lăsăm nehotărâtă distanța dintre muncă și valori).
Continuă lectura Ce ai reproșa lecturii A.I. din ”poetic relațional”?Și în 2025 selecțiile citEști din februarie se adună în jurul temei identitate din pasiune, dar asta pune în discuție și probleme de programă.
Continuă lectura Ce îți lasă februarie din ce citEști ca identitate din pasiuneCum citește ChatGPT evoluția poetic? Spun: Cum a evoluat poezia lui Răzvan țupa de la un volumla altul pana la „poetic relațional”, volumul său cel mai recent apărut în 2024
În zile de proteste și demisii cu pasări ale puterii de la Iohannis la Bolojan, inteligența artificială citește părțile 3 și 4 din ”poetic relațional- poeme alese 1995-2024” (editura Cartier, 2024). Culmea, chiar părțile legate de proteste și jandarmi.
Cum ai comenta grupajele 3 și 4 volumul ”Poetic relațional – poeme alese 1995-2021” de Răzvan Țupa (editura Cartier, 2024). Cele două grupaje fac parte din secțiunea consistentă de poeme inedite care alcătuiește prima jumătate a cărții, intitulată ”Republica poetic”. Dacă ai întrebări te rog să îmi spui, îi zic.
Continuă lectura Cum se vede din AI societatea cu demisii de președinți prin poezieCum ai comenta a doua parte din secțiunea de texte inedite 1/ REPUBLICA POETIC (politic) din volumul „poetic relațional- poeme alese 1995-2024” (editura Cartier, 2024) de Răzvan Țupa? A doua parte se numește ”b) omulețupanișade: ceva clasic în noua ordine corporală” și face parte din primul grupaj al secțiunii, intitulat & Lumea obișnuită. Ce găsește inteligența artificială că ar conta în poezie dacă o întrebi?
Continuă lectura A doua parte din secțiunea de poeme inedite din ”Poetic relațional” intră la A.IÎn ce fel contează perspectiva poetică pe care o aduce volumul „poetic relațional- poeme alese 1995-2024” în contextul poeziei din acești ani din Estul Europei, din Europa și din Lume? Mă interesează mai ales dimensiunea de performance la care face referire de multe ori volumul și în texte dar mai ales în imaginile din arhivă. Pe lângă contextul poeziei de azi din Asia, Africa, Australia, America de Nord, America Centrală, America de Sud și Europa (Italia, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Franța, Olanda, Grecia, Israel, Georgia), mă interesează și cum apare demersul din volumul „poetic relațional (1995-2024)” (editura Cartier, 2024) în contextul românesc.
Continuă lectura Experiment și performance de poezie în „poetic relațional”Cum ai comenta prima parte din secțiunea de texte inedite 1/ REPUBLICA POETIC (politic) din volumul „poetic relațional- poeme alese 1995-2024” (editura Cartier, 2024) de Răzvan Țupa? Îmi răspund comentariile fragmentului rescris după Constituția României generate de ChatGPT, Deepseek, Claude Sonnet și Perplexity. Poate să îmi explice inteligența artificială ceva despre propria mea antologie cu poezie?
Continuă lectura Patru analize AI pentru prima secțiune din ”poetic relațional”Prima lună din an e împachetată și citită. Adunate la tema de premii și best-seller, recomandările citEști îți propun pentru 2025 fix 14 titluri din care să îți găsești inspirație și răgaz mai departe în an.
Continuă lectura 14 cărți cu premii și best-seller din lista citEști de ianuarie 2025Cum citesc poezia inteligențele artificiale? Am cerut să comenteze două fragmente, din ”poetic. cerul din delft” care apare și în ”poetic relațional” (editura Cartier, 2024) și ”Dialectica urșilor”(Casa de Editură Max Blecher, 2016), de Radu Nițescu, pentru Chat GPT, Deepseek și Perplexity. Asta a ieșit:
Continuă lectura Cum analizează poezia Chat GPT, Deepseek și PerplexityCum citește inteligența artificială poezia? Am întrebat perplexity cum deslușește „poetic relațional”(2024) și „poetic interfața sonoră”(2022) într-o lectură paralelă. Mai jos e o întreagă sesiune de întrebări și răspunsuri automate care îți arată și ce poate dar și ce nu poate inteligența artificială în lectura poeziei.
Continuă lectura Cum citește inteligența artificială două volume cu poezieZilele Eminescu 2025 au invitați, nominalizați. Dar anul acesta ceremonia este fără debutanți. Cel mai probabil, premiul Eminescu acordat Cărților de debut în poezie, Opus Primum, ar urma să fie organizat la vară de Memorialul Ipotești.
Zilele Eminescu au în spate în 2025, în perioada 14-17 ianuarie, Memorialul Ipoteşti − Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, Consiliul Judeţean Botoşani și Primaria Municipiului Botoşani. Gala Premiilor Culturii Naționale este dublată în 2025 de conferințe și dezbateri, lecturi de poezie și discuții, recitaluri și concerte, un salon al editurilor, expoziții de artă contemporană și o serie de vizite în atelierele artiștilor botoșăneni, anunță presa locală.
”Șapte poeți sunt pe lista scurtă a nominalizărilor pentru Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia, laureatul urmând să fie anunțat la Botoșani pe 15 ianuarie, la cea de a XXXIV-a ediție, în cadrul unei Gale de decernare”, potrivit acelorași surse. Grete Tartler este singura poetă prezentă pe lista de nominalizați pentru Marele Premiu Mihai Eminescu Opera Omnia. Alături de ea se regăsesc Marian Drăghici, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu. Lista include nu doar o singură poetă nominalizată ci și un singur poet care se regăsește în programul evenimentelor. Desigur acest lucru nu înseamnă că este sigur cine va primi trofeul. Mai multe detalii și programul exact vin mai jos.
Continuă lectura Zilele Eminescu 2025 au invitați, nominalizați, dar fără debutanțiPovestea pe care o spun fotografiile sau narațiunea imaginilor din „Poetic relațional” merge pe urma alegerilor pe care viziunea grafică semnată de Vitalie Coroban le face pentru fiecare secvență din antologia cu poezie 1995-2024. După cum găsești la fiecare pagină ilustrată (am pus aici detalii despre fiecare imagine) se conturează un traseu al volumului.
Continuă lectura Ce poveste spun imaginile în succesiunea din poetic relaționalPoezia din 2024 pentru 2025: Aici se termină poetic, aici începe relațional. Și invers. Poezia 2025 începe pe bazele așezate de proiectele care s-au edificat în 2024.
Cărți și platforme, evenimente și ateliere. Etapele poeziei românești în viața pre și post 2000 sunt din ce în ce mai distincte. De multe ori poezia dă impresia că este greu de citit. În ce privește scrisul ei, părerile sunt împărțite. Până una alta, încă mai poți scrie ca să aibă sens și alții să scrie și să citească poezie. Sau poți să preferi magia cu care lucrează uneori pur și simplu șoseta mată a ceții. Cred că și asta funcționează.
Continuă lectura Poezia românească din 2024 pentru 2025 cu poetic și relaționalCrăciun Fericit! Fragmente de colinde găsești aproape peste tot de Crăciun. Dacă vrei să vezi și secvențe din altfel de celebrări poetice ale sărbătorilor de iarnă ai aici mai multe secvențe mai puțin sau mai mult creștine.
Continuă lectura Poezii celebre de Crăciun mai știi, dar uite câteva mai rar văzute„Poetic relațional” este volumul care cartografiază parcursul poeziei marca Răzvan Țupa în ultimele trei decenii. Până în decembrie prețul de precomandă pentru volum este de 27,30 lei pe platforma Cartier. Volumul include 20 de imagini din practica de performance poetic. Așa că este momentul unei schițe a contextului în care apare antologia personală.
Continuă lectura „Poetic relațional” în momentul poeziei (preț precomandă 27,30 lei)Celula de Artă anunță „Book.art.est” este un proiect internațional dedicat cărții ca obiect de artă cu un apel deschis pentru artiști.
Continuă lectura „Book.art.est” lansează un apel deschis pentru artiști
Candidații la președinție în România 2024 am auzit de prea multe ori că reușesc să dezamăgească. Cum asta face că nimeni nu ar vorbi despre un candidat fără să fie plătit de acesta, am zis să întreb poezia ce are de zis despre ei în ordinea trasă la sorți pentru buletinul de vot. Și să văd ce îmi regăsește fiecare dintre ei în ce citEști. Că tot sunt ei 14, fix câte versuri sunt într-un sonet.
2025 este al treilea an în care există un premiu Grammy pentru poezie fie ea și spoken word. Primele două trofee au ajuns la J.Ivy pentru albumele ”The Poet Who Sat By the Door” și ”The Light Inside”.
Best spoken word poetry album pentru 2025 adună nominalizări pentru:
Continuă lectura Nominalizările pentru premiile Grammy 2025 includ și poezieOfertele sunt on de Black Friday la edituri, librării și anticariate. Aici sunt câteva, compară tu și spune-mi pe care le-ai găsit mai bune.
Continuă lectura Black Friday e și pentru cărți în librării, anticariate și la edituriIn Memoriam Eugene Sârbu: O incursiune în viața și opera unui violonist de talie mondială la Institutul Cultural Român de la Londra, joi, 7 noiembrie, de la ora 19:00.
Continuă lectura In Memoriam Eugene Sârbu, la ICR LondraPrimăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București, are plăcerea să vă invite miercuri, 6 noiembrie, la lansarea volumului „Semnătura indiană” de Radu Sergiu Ruba, un roman de excepție care îmbină lirismul cu o poveste profund autobiografică, într-un bildungsroman cu Europa Liberă și securitate.
Continuă lectura „Semnătura indiană” de Radu Sergiu Ruba e în discuție la BMB „Mihail Sadoveanu”Ca urmare a interesului publicului pentru evenimentul teatral care îl are ca protagonist pe actorul american John Malkovich, Teatrul Național din Timișoara suplimentează numărul de reprezentații ale spectacolului THE INFAMOUS RAMIREZ HOFFMAN.
Continuă lectura O reprezentație în plus pentru spectacolul cu J. Malkovich la TNTmcitEști și ai șocul fanteziei din ce păstrezi cu recomandările de carte din luna octombrie. Te-ai mai speriat tu, dar de data asta este în sensul bun. Numărătoarea inversă începe cu inteligența artificială din Nexus de Harari și ajunge la speciile însoțitoare atât în teorie cât și în ficțiune, ca în „Manifest…” al Donnei Haraway ori „Aurul pisicii”, de Ioana Pânvulescu. Între ele, numai repere de citit, cu vizionari, noul roman de Elif Shafak, radical, „Femei obișnuite”, „Femei în Bizanț” și provocarea „Frumusețea ta îmblânzește moartea”.
Continuă lectura citEști cu Șocul fanteziei din octombrie: 9 recomandări de carte de HalloweenMarkus Köhle și-a încheiat turneul românesc în mansarda Muzeului Național al Literaturii Române vorbind despre poezia slam și urmărind elementele care se disting în practica genului de la o țară la alta:
„Trebuie să spun că am observat cum mulți poeți care au început cu slam, iar acum au trecut la literatură adevărată, să spunem, evită să mai pomenească originile lor în poezie slam. Îi spun spoken word acum”.
Continuă lectura Markus Köhle și gâlceava poetului slam cu poezia spoken wordDouă spectacole ale Teatro Real din Madrid, sunt prezentate în video-proiecții la București. Numitorul comun al celor două spectacole: Federico García Lorca, cel mai popular și mai influent scriitor spaniol din secolul XX.
În luna noiembrie, două producții celebre ale Teatro Real din Madrid vor putea fi văzute la București, în cadrul Festivalului Internațional MERIDIAN – SONIMAGICON, cu sprijinul Institutului Cervantes din București. Ambele video-proiecții vor avea loc la Universitatea Națională de Muzică București – Studioul de Operă şi Multimedia, iar accesul publicului este gratuit.
Continuă lectura Două spectacole ale Teatro Real din Madrid, proiectate la București“More Reasons to Dance” – ateliere de dans & poetic movement și performance-ul All in Good Time, între 6 și 10 noiembrie la Timișoara, arată un comunicat.
Continuă lectura “More Reasons to Dance” între 6 și 10 noiembrie la TimișoaraCe e Slam și lui Papa Slam îi place. Întreabă aici ce și cum: „Hey, you! Du, da! Hei, tu! – Slamming the new poetry”. Markus Köhle meets Răzvan Țupa într-un dialog literar, luni, 28.10.2024, ora 18:30, în mansarda Muzeului Național al Literaturii Române București (str. Nicolae Crețulescu .
„Slam poetry” înseamnă nu numai dexteritate lingvistică, ci și competiție, interactivitate și performance. Dar ce este un slam realmente bun? „Papa Slam” al Austriei, Markus Köhle, dialoghează pe această temă cu poetul Răzvan Cosmin Țupa. Întâlnirea „Hey, you! Du, da! Hei, tu! – Slamming the new poetry” se va desfășura în limba engleză (fără traducere) și este organizată de Muzeului Național al Literaturii Române București în colaborare cu Forumul Cultural Austriac. Intrarea este liberă.
Continuă lectura Ce e Slam și lui Papa Slam îi place. Întreabă aici ce și cumPoeți de pe trei continente vin la cea de-a XI-a ediție a Poets in Transylvania la o nouă ediția a evenimentului care se poate lăuda cu cea mai spectaculoasă selecție în ceea ce privește invitații aduși în fața publicului.
„Nimeni nu a construit mai eficient comunități decât poezia.” spune Radu Vancu, președintele Festivalului, arată un comunicat de presă.
Continuă lectura Poeți de pe trei continente la cea de-a XI-a ediție a Poets in TransylvaniaAsociația Culturală ISVOR prezintă „Bodystorming” – o instalație multimedia care explorează emoțiile, între 1 – 7 noiembrie, la București, arată un comunicat.
Continuă lectura Asociația Culturală ISVOR prezintă „Bodystorming”Editorii români vorbesc despre Premiul Goncourt, în așteptarea Academiei Goncourt la București, arată un comunicat de presă.
Mâine, 22 octombrie, de la ora 12.30, Academia Goncourt va face un anunț legat de ediția din acest an a celui mai important premiu literar francez de la București: Prix Goncourt / Premiul Goncourt. După ce vor organiza ultima ședință de jurizare, aceștia vor comunica în premieră, printr-o conferință de presă la care și-au anunțat prezența și jurnaliști din Franța, numele cărților din cea de-a treia etapă de selecție – cele patru romane finaliste, care se vor înfrunta pentru câștigarea Premiului Goncourt în 2024.cAceasta este a treia ocazie în istoria de 121 de ani ai Premiului Goncourt, când membrii Academiei Goncourt fac acest anunț din alt loc decât Parisul.
Continuă lectura Editorii români întâmpină Academia Goncourt la BucureștiAlice Chauchat, practiciană a dansului, de origine franceză și stabilită la Berlin de mai bine de 20 de ani, va veni la București, în intervalul 17-27 octombrie 2024, în cadrul proiectului “Sublunar” curatoriat de artista Adriana Gheorghe, pentru a susține un atelier și o discuție și pentru a transmite o coregrafie.
Continuă lectura Alice Chauchat susține “Dansul acompanierii” la BucureștiExpoziția „Tadeusz Kantor – artist oriunde și oricând” se deschide la Muzeul Național de Artă al României în cadrul Sezonului Cultural Polonia – România 2024-2025, arată un comunicat.
Continuă lectura Expoziția „Tadeusz Kantor” te așteaptă la MNARHan Kang primește Premiul Nobel pentru Literatură 2024, arată un comunicat de presă.
Pe 10 octombrie 2024, Han Kang a fost desemnată câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură. Autoarea sud-coreeană, în vârstă de 53 de ani, a fost elogiată pentru „proza ei poetică și intensă care confruntă traume istorice și expune fragilitatea vieții omenești”.
Continuă lectura Han Kang primește vestea Premiului Nobel pentru Literatură 2024Peste o sută de galerii te așteaptă în NAG2024 în 11 orașe în program
Programul de vizitare al NAG este cuprins între 4 și 6 octombrie
Este a 18-a ediție a NAG în București și a 8-a la nivel național.
citEști dar mai faci și totalul lucrurilor pe care le remarci. Iar luna septembrie rămâne ideală pentru recoltele povestirii, tema selecției din această lună în 2024.
Continuă lectura citEști ”recoltele povestirii” din septembrie: 10 recomandări de carteCodul roșu durează mai mult când e vorba de literatură. Asta îmi tot vine în minte de când aud de avertizarea meteo din aceste zile.
Poate și pentru că mă prinde pe finalul zilelor FILIT Chișinău și inițial părea că mă privește mai puțin. Dar acum, înainte să plec spre aeroport, îmi dau seama că nu avea cum să nu mă privească.
Colegii mei de la Aleph News au spus povestea meteo a zilelor de sâmbătă, duminică și luni aici. Eu mă tot învârt în zona literară a problemei. Pentru că am tot vizitat zilele astea perspectivele paralele legate de aceleași evenimente. De exemplu cum este în România Adrian Păunescu irelevant azi ca poet și cât de important rămâne în Moldova. Și auzind elevii de la Liceul Ion Creangă din Chișinău cântând o melodie pe versuri de Nicolae Dabija mi-am dat seama că e posibil să fie recuperat și poetul de la Bârca pentru România. Pentru că avem puțini autori care să poată să îți facă legătura cu literatura basarabeană. Iar Păunescu s-ar putea să fi trecut de propriul său cod roșu. Dar abia când descoperi cât de tare se schimbă perspectiva atunci când contextul este diferit… realizezi că promotorul de la Flacăra s-ar putea să fi fost unul dintre punctele fixe în raportul poeziei scrise în română de o parte și de alta a Prutului. Aș discuta și despre măsura covârșitoare în care influența poetică a funcționat dinspre autorii basarabeni spre cunoscutele lui poeme.
În materie de vreme codul roșu poate să treacă în portocaliu și galben. Dar când e vorba de literatură e mult mai discutabilă condiția avertismentelor. Iar discutabilul durează mult mai mult. Sigur, e și mai geu să te nimerești în mijlocul vijeliei. Iar dacă nu te prinde furtuna s-ar putea să ai impresia că nu e nimic grav la mijloc. Totuși aproape mereu e ceva grav în domeniu. Iar zilele astea la Chișinău mi-au arătat și ce obișnuiți trebuie să fie elevii de aici să li se dea lecții. Aș putea să pun pe puncte câte lucruri am găsit aici care par să meargă mai bine decât oriunde altundeva. De exemplu: Când ați văzut ultima dată o sală de elevi, undeva în jur de 100, care vine fiecare cu volumul unui autor în mână. Iar volumele nu doar că au semne colorate în urma lecturii dar sunt însoțite de caiete de lectură cu scheme și liste de evenimente, interacțiuni și personaje.
Când autorii tineri din Basarabia anilor 90-2000 (Emilian Galaicu-Păun, Vakulovski și Sandu și Mihail, Dumitru Crudu) au început să arate că au cu ce să schimbe perspectiva din România ziceam că e chestie de talent. Dar multe lucruri pe care le consideram cod roșu: sentimentul, temele mari, abia cu ei le-am descoperit iar posibile în scrisul nostru. Acum autori precum Aura Maru, Ioana Isac, Valentina Șcerbani îți arată că atenția orientată spre viața scrisă are repere foarte strâns legate de cei care citesc. Și aici citesc. Radmila Popovici povestea la întâlnirea pe care am avut-o cu ea, Artion Oleacu și Victor Fală în Biblioteca municipală de la Chișinău că spectacolul cu versurile sale călătorește acum în zona rurală din Basarabia. Câți pot spune asta azi în România despre poezia lor?
Poate literatura a fost mereu prima care a arătat că România e cazul să învețe mai multe de la Moldova decât invers. Avertisment blând! Și mulțumirile totale echipei care a făcut din FILIT o experiență complet nouă la Chișinău. Spor!
MISS READ: The Berlin Art Book Fair & Festival 2024 takes place from October 11–13 at HKW (Haus der Kulturen der Welt), as announced by E-Flux platform.
Continuă lectura MISS READ: The Berlin Art Book Fair & Festival 2024FILIT Chișinău, manifestarea desprinsă din Festivalul Internațional de Literatură și Traducere, cel mai mare festival de acest gen din Sud-Estul Europei, ajunge la a doua ediție. Evenimentele au loc în perioada 26 – 29 septembrie 2024 și aduc în diferite locuri din Chișinău invitați străini și români ca și scriitori consacrați din Moldova. În program sunt proiecții de film, dezbateri, prezentări de carte, lecturi și o noapte a poeziei.
Descoperă mai jos programul festivalului, invitații și temele discuțiilor și înscrie-te la evenimentele FILIT Chișinău!
Programul evenimentelor FILIT Chișinău
09:00 – 16:00| Muzeul Național de Istorie a Moldovei (Deschidere oficială)
Ziua Europeană a Limbilor – la care vor participa peste 300 de elevi de la 25 de școli din capitală.
11:40 – 16:10 | Iași – Chișinău
Trenul Literaturii pornește din Iași, gara Socola
Invitați: autori din România și Republica Moldova, studenți și publicul larg, pasionat de literatură
Program în tren:
TVR Iași va face transmisiune live până la vama Ungheni, ulterior aceasta fiind preluată de TVR Moldova
18:00 – 20:30 | Teatrul Fără Nume (Sala mare)
Întâlnire cu Andrei Pleșu și Alexandru Călinescu
Gazda serii: Cătălin Ștefănescu
11:00 – 13:00 | Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Freestyle Room – Întâlnire edituri
Dezbaterea „Cum își aleg editurile autorii străini cu care să colaboreze”
Participă: Marie Kirsten Anders (Editura Palomar, Danemarca), Lotte Kirkeby (Danemarca)
Moderatoare: Eli Bădică (Editura Nemira, România)
Dezbaterea „Este și în interesul editurilor locale să își promoveze autorii în afara țării”
Participă: Eli Bădică (Editura Nemira, România), Lucica Ciocan (Editura Arc, Republica Moldova), Adrian Botez (Editura Polirom, România)
Moderator: Mircea Ciobanu
14:00 – 15:00 | Liceul Teoretic „Ion Creangă”
Scriitori printre liceeni – Răzvan Țupa, Valentina Șcerbani
Moderator: Svetlana Pîslaru
14:00 – 15:00 | Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”
Scriitori printre liceeni (clasele 1-4) – Delia Calancia (România), Maria Gheorghiu (România)
Moderator: Mariana Blanaru
14:00 – 15:00 | Liceul „Da Vinci” (clasele 9-12)
Scriitori printre liceeni – Simona Antonescu, Val Butnaru
Moderator: Viorica Oleinic
14:00 – 15:00 | Liceul Teoretic „Nicolae Sulac”
Scriitori printre liceeni – Remus Boldea, Silvia Goteanschi
Moderator: Nina Simon
14:00 – 15:00 | Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu”
Scriitori printre liceeni – Vlad Alui Gheorghe, Lena Chilari
Moderator: Ala Radu
14:00 – 15:00 | Liceul Teoretic „Mihailo Kotiubinski”
Scriitori printre liceeni – scriitoarea Iya Kiva (Ucraina)
Moderator: Lidia Vlas
14:00 – 15:00 – Liceul „Spiru Haret” (clasele 9-12)
Scriitori printre liceeni – Maria Orban, Larisa Turea
Moderatoare: Mariana Jitari
14:00 – 15:00 | Liceul „Mihail Berezovschi”
Scriitori printre liceeni – Iulian Tănase, Iulian Fruntașu
Moderator: Rodica Cheibaș
14:00 – 15:30| Universitatea de Stat, Facultatea de Jurnalism
Manageri culturali în dialog cu studenții – „Cum scriem despre literatură?” – Adrian Botez (România), Peter Demeny (România)
14:00 – 15:30 | Universitatea de Stat, Facultatea de Litere – panel în limba engleză
Autori străini în dialog cu studenții de la Litere: Lotte Kirkeby (Danemarca)
Moderator: Niclas Ashkan Johannsen (Danemarca)
14:00 – 15:30 | Universitatea de Stat, Facultatea de Litere
Traducători în dialog cu studenții de la Litere: Luminița Voina-Răuț (Română-Spaniolă), Jan Cornelius (Română-Germană), Hristo Boev (Româno-Bulgară)
14:00 – 15:30 | Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Autori în dialog cu studenții de la Litere: Sandrine Treiner (Franța), Ionut Sociu (Scena 9)
Moderator: Andrew Davidson Novosivschei (România)
16:00 – 17:30 | Teatrul Fără Nume (Sala Mare)
Proiecție de film – Băiatul cu pijamale în dungi
18:00 – 19:30 | Teatrul Fără Nume (Sala Mare)
Serile FILIT
Întâlnire cu John Boyne (Irlanda), autorul cărții „Băiatul cu pijamale în dungi”.
Gazda serii: Diana Popescu
20:00 – 02:00 | Muzeul Național de Istorie al Moldovei (curte)
Noaptea Albă a Poeziei
10:00 – 10:45 | Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” filiala 2 (Licurici)
Drumul unei cărți – atelier de creare a propriilor povești
Invitați: autoarea pentru copii Claudia Partole și tânăra poetă Delia Calancia
10:00 – 10:45 | Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Istoria scrisului – atelier de scriere caligrafică cu pana și cerneală
Coordonator: Natalia Popovici
11:00 – 13:00 | Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Freestyle Room – Traduki
Dezbaterea „Traducerea literară astăzi: provocări și oportunități”
Participă: Angelika Salvisberg (directoarea Rețelei Traduki), Andrei Chistol (secretar de stat, Ministerul Culturii din Republica Moldova), Gheorghe Erizanu (directorul Editurii Cartier)
Moderatoare: Victoria Cușnir, jurnalist cultural.
Dezbatere: „Ce înseamnă pentru scriitori și scriitoare sprijinirea literaturii”
Participă: Miruna Vlada, Liliana Corobca
Moderatoare: Anișoara Crețu
11:00 – 11:45 | Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” filiala 2, Licurici
Ilustrație de carte – atelier pentru copii cuKamila Pawłucka (Polonia)
11:00 – 11:45 | Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Cărțile de lut – atelier de modelare a cărților din lut și scrierea hieroglifelor
Coordonatoare: Natalia Popovici
12:00 – 12:45 | Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, filiala 2, Licurici
Atelier de poveste – cu autoarea pentru copii Viorica Covalschi
13:00 – 14:00 | MAIB Park
Scriitori în Centru – întâlnirea autoarei Maria Orban cu Clubul de carte MAIBook
13:00 – 14:00 | Cărturești Muzeu
Scriitori în Centru
Invitați: Niclas Ashkan Johannsen (Danemarca)
Moderator: Andrew Davidson Novosivshei (România)
13:00 – 15:00 |Găgăuzia
Scriitori în Centru – discuție cu autoarea Lotte Kirkeby (Danemarca)
14:00 – 15:00 | Cărturești Muzeu
Scriitori în Centru
Invitați: Simona Antonescu, Oleg Serebrian
Moderatoare: Valentina Șcerbani
14:00 – 15:00 | Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, filiala 2, Licurici
Atelier de creație – scrierea motto-urilor pe sacoșe de pânză și caiete
Artist plastic: Anna Golub (Institutul Polonez)
14:00 – 15:30 | Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Sala de Lectură
„De la tipar la Ebook” – masă rotundă dedicată bibliotecarilor
Participă: Răzvan Pop (director Biblioteca Județeană Astra din Sibiu), Mariana Harjevschi (director Biblioteca Municipală „B.P.Hașdeu”), Eugenia Bejan (director Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”), Alexandra Bogdan (România)
Moderatoare: Elena Pintilei (directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova)
14:00 – 15:30| Librarius (Ștefan cel Mare 6)
Dezbatere – „Starea romanului de astăzi”
Participă: Iulian Tănase, Val Butnaru, Lorina Bălteanu
Moderator: Remus Boldea
14:00 – 15:30 | Uniunea Scriitorilor din Moldova
Dezbatere – „Starea poeziei de astăzi”
Participă: Oxana Gherman, Vlad Alui Gheorghe, Nadejda Ivanov
Moderator: Ivan Pilchin
14:00 – 15:30 | Muzeul Național al Literaturii Române
Scriitori în Centru
Invitați: Vitalie Ciobanu, Sandrine Treiner, Maria Pilchin
Moderatoare: Maria Șleahtițchi
15:30 – 17:00 | Uniunea Scriitorilor din Moldova
Dezbatere – „Literatura în era digitală”
Participă: Maria Orban, Ion Hadârcă, Alexandru Vakulovski
Moderator: Teo Chiriac
15:00 – 16:00 | Cărturești Muzeu
Arta scrisului – atelier de scriere creativă pentru elevi
Invitat: Igor Guzun
16:00 – 17:00 | Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Dezbatere – „Puterea cuvântului în vreme de război”
Participă: Irina Nechit, Lena Chilari, Iya Kiva
Moderator: Silvia Goteanschi
16:00 – 17:00 | Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu”
Scriitori în Centru
Invitați: Radmila Popovici, Răzvan Țupa, Artiom Oleacu
Moderatoare: Victor Fală
16:00 – 17:00 | Cărturești Muzeu
Scriitori în Centru
Invitați: Remus Boldea, Alexandru Bordian, Viorel Ilișoi
Moderator: Ilie Pintea
18:00 – 20:00 | Teatrul Fără Nume
Serile FILIT – invitat special Franzobel (Austria)autorul romanului „Pluta Meduzei”
Gazda serii: Cătălin Striblea
13:00 – 14:30 |Cărturești Muzeu
Ambasadorii literaturii – „Cum promovăm literatura?”
Participă: Eli Bădică, Hristo Boev, Viorica Oleinic, Ionuț Sociu
Moderatoare: Dorina Popovici
15:00 – 15:45 | Cărturești Muzeu
Lansare Manifest – FILIT Chișinău – The Meeting Point Between East and West – membrii EUNIC Moldova, jurnaliști culturali (Moldova, România, Franța, Danemarca), Iya Kiva (Ucraina)
16:00 – 17:30 | Teatrul Fără Nume
Spectacol de teatru – piesa „Traversarea” montată în baza textului dramaturgului Josep Maria Miro (Spania).
Regie: Mariana Cămărășan
18:00 – 19:30 | Teatrul Fără Nume
Serile FILIT – dramaturgul Josep Maria Miro (Spania)
Gazda serii: Marina Constantinescu
20:00 – Închidere FILIT Chișinău 2024
Bucharest Poetry Slam: cum am notat și ce am observat, cum am jurizat și ce mi-a rămas, ce am extras și în ce fel îmi dau peste nas. Cei de la Poethree și Slam Poetry Transylvania m-au chemat să jurizez selecția lor din București. A fost așa de captivant că nici nu ne-am prins nici eu nici colegii de judecăți (Lorena Enache, Om Necunoscut, Răzvan Omotă și Cosmin Perța) când ni s-au dus comentariile pe arătură, sau nu ni s-au dus dar așa s-au resimțit. Noroc mare cu comentariile de pe Instagram care ne trag de mânecă.
Am fost mereu stresat de jurizarea poeziei. Poate de-asta am tot evitat în ultimii ani juriile de concursuri. De data asta regula prin care nota cea mai mare și cea mai mică de la jurați se exclud din calcularea mediei fiecărui participant m-a lăsat să mai respir un pic. Dar nu mult, pentru că tot rămâne undeva impresia că poate se putea judeca mai atent. Și ca să-mi răspund la senzația asta mi-am pus observații în telefon de la fiecare moment pe care l-am jurizat. Și am lăsat pentru fiecare punctajul pe care l-am văzut eu.
Andrei Arpinte povestești și explici cu o dinamică a textului orientată spre metafore. Acolo se întâmplă supralicitarea unor motive pe care le faci prea puțin ale tale. 6,8
Oana Angelo folosești scena și reușești să îmi arăți că faci ce te interesează și faci loc pentru atenția publicului. Cu punct în plus pentru felul în care ai construit finalul. 8,8
Adela Silvan e foarte retoric, puncte în plus pentru teme, dar graba cu care îți spui textul te derutează ca și aluvionarea temelor. 6,5
Thea Lungu Ne-a arăți ritm, și doar faptul că te depășește propria forță te trage înapoi 7.8
Ana Florentina Popa te trădează rimele și scapă controlul direcției apre care mergi cu poemul 5.6
Alexia Băileșteanu faci o super treabă cu perspectiva și ai dexteritatea de a face senzație din povestire. 8.8
Cristian Petre te-ar ajuta poate să decupezi secvențele puternice. Te dezavantajează exagerările retorice chiar dacă le moderezi autoironic. 5,6
Daniela Bejinariu ne-ai prins cu pauzele de efect și funcționează modul în care îți negociezi intensitățile. 8,9
Laurențiu Big up pentru cum livrezi, sunt curios unde duci flow-ul tău și cum reușești să aduci lucruri personale. Faci să pară ușor punctarea socială, doar pe tine te văd mai puțin. 7,6
Viku Zenescu faci toate nebuniile livrării. Și te bați într-un mod wow cu flowul. Dar mă lași fără final. 8.3
Ana Zett super swift controlul tău pe text în livrare. Poate ce nu mă prind mereu cum îți faci trecerile de intensitate. 8,5
Elisa Beta îți iese intro-ul dar de la un punct nu mai lași timp să te urmărim. Și textul tău are mizele lui. 6.5
Bădoi Bianca Nu reușesc să prind momentul în care textul tău devine mecanic. Îmi lipsește o diferență între început și final 5.2
Victor Drăgici, în ciuda faptului că vii cu o prezență teatrală de invidiat, textul pare să rămână în urma inflexiunilor tale. Felul în care variezi intensitatea e de invidiat. Și tematica la obiect. Dar nu apare deloc persoana care spune toate astea. 8.2
Maria Elena Szabo, reușești să îți ajuți textul cu pauze dar pe parcurs te stingi în livrare. Și finalul e cumva lăsat cum cade. 7.7
Daniel Popa, ești complet în control cu ce faci, m-ai făcut să intru în textul tău. Foarte atentă dozarea cu care lucrezi și îmi schimbi stările pe parcusul poemului. Super final! 9.9
Silvia Bărtușică, creezi efect cu livrarea dar nu îți nuanțezi textul încât să îi scoți în evidență mizele 5.1
Marius, faci un vârtej cu ce spui. Uneori gesturile și poemul intră în contratimp fără să faci din asta un efect. E puternic textul tău din detalii și jocuri de ritm. Dar retorismul îmi deturnează priza la momentul tău bine construit. 8.8
Matei Cătălina, vii cu super implicarea atenției și livrezi la punct ce ai de zis. Ai făcut poemul tău chiar momentul potrivit concursului. 9.7
Cătălin Cristian Petre te pune în scena lui, dar jocul textului nu mă convinge că te privește. Ești foarte hotărât dar parcă nu vii în ziua ta. 7,1
Viku Zenescu revii cu text care trece dincolo de livrare. Variezi în mod fericit ritmul livrării. Nu îmi iese modul în care implici reacția la trecerile dintre scene. 9.4
Diana Stana îți construiește așteptare și reușește să parcurgă drumul de la general la personal. Nu prinzi mereu raportul dintre ce zici și ce faci. Pentru mine, poemul tău păstrează una dintre imaginile cele mai puternice din seară cu ”coroana de spini și tocurile de sticlă”. 9.3
Repet sunt doar punctajele mele, lor li s-au adăugat notele colegilor mei de juriu de duminică. Pentru fiecare concurent au fost excluse de la calcul nota cea mai mare și cea mai mică, media fiecăruia fiind calculată din punctajele rămase astfel. Cine sunt câștigătorii etapei București pentru slam îi las pe organizatori să anunțe.
În plin flux m-a copleșit amintirea momentului din 2012 când încercam prima formă de slam la București.
Am văzut un comentariu care amenda atitudinea juriului. Că nu toate comentariile au fost supportive, că nu poți să reproșezi emoțiile, că de ce jurații cunoșteau din concurenți (și nu au stat într-o bulă în ultimii 15 ani ca să nu se contamineze, probabil) că nu poți una și alta. Ca om care cred că știa șapte sau opt dintre concurenți sunt principalul vinovat. Și înțeleg suspiciunile. Până la urmă ce o să se întâmple cu rezultatele de la Bucharest Slam o să arate cine are poziționarea eronată în poveste. Nu am nicio îndoială. În același timp cred că e nevoie de reacții din astea chiar și atunci când nu suntem de acord cu ele. În fond e cel mai bun mod prin care poți să te gândești ce să faci mai bine în situații de genul acesta. Regretul e pentru faptul că a rămas loc să se simtă chiar și o singură persoană rău în context. Îmi pare rău. Sunt sigur că o să fac din nou. Doar că o să mă gândesc mai bine în proces. Mulțumesc chiar și pentru nemulțumiri. Dar și pentru atmosfera și dinamica wow pe care le-au asigurat și cei care au condus discuțiile și fiecare dintre cei care au urcat pe scenă în concurs, și cei care au venit să își susțină pasionat favoriții. kudos!
Ce rămâne din Atelier poetic relațional? Ieșiri și înălțări a fost evenimentul final. La o săptămână după spectacol, pe platforma Muzeului Național al Literaturii, înregistrarea întâlnirii este cel mai urmărit eveniment din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București 2024.
Spectacolul a rămas întâlnirea ta cu poezia. Cu felurile personale în care 10 autori (unii la început, alții cu bibliografie seriasă semnată deja) reușesc să îți iasă în întâmpinare cu poezia lor. Poate sună metaforic, dar poetul poate că nu are viață personală cum îți spunea Nichita Stănescu. Poezia, în schimb, are numai viață personală. De unde și entuziasmele, blocajele întâlnirii cu modurile în care poezia îți oferă ieșiri și chiar înălțări față de tine și de ceilalți.
Cătălina Ceaușescu, Daniela Bejinariu, Daniela Toma, Emil Iulian Sude, Ionuț Calotă, Iulia Grigorie, Maria Ciurea, Oana Angelo, Valentina Cornescu și Vlad Minea au făcut demonstrația la capătul zilelor de Atelier poetic relațional în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, ediția a 14-a.
Așa rămâne spectacolul în video complet de la MNLR, filmare de Alexandru Ursu:
Am pornit de la întrebarea cu care a intrat fiecare dintre ei în atelier:
Ce este de fapt un performance, în special cel cu poezie? (Oana), Cum se împacă momentele în care poezia te exteriorizează cu secvențele de lectură în care cel care citește este retras? (Vlad), Reușești să te odihnești când te solicită poezia? (Valentina), Care e recuzita de care are nevoie poezia mea? (Cătălina), Cum lucrez cu marca mea în prezentarea poeziei? (Daniela B), Ce are nevoie poezia mea ca să îți lase efectul unui refren muzical în minte? (Ionuț) Cum ar putea să rețină atenția lectura teatrului absurd, în afara inflexiunilor de voce, atunci când folosesc, mai ales, asocieri neobișnuite de cuvinte! (Daniela T.) Când se împacă gesturile și cuvintele? (Iulia) Dar dacă mă copleșește poemul în fața oamenilor? (Emil) Cum lucrez cu furia feminină pe scenă? (Maria).
De multe ori discuția legată de atelierele de poezie confundă formula relațională cu o întâmplare ceremonială.
Cel puțin așa îmi explic reacțiile de dezaprobare nesolicitate pe care le-am primit atunci când am anunțat întâlnirile de Atelier poetic relațional. Dar fiecare interpretare eronată a unui eveniment are rolul ei în plasarea poveștii în context. Și semnalează, poate, unde nu sunt ( sau nu am oferit eu) destule informații.
Pentru o imagine relevantă asupra modurilor în care poezia stă în evenimente publice este nevoie să parcurgi drumul invers față de o istorie obișnuită.
O istorie îți propune viziuni de înlănțuire cauzală încurajând iluzia unei progresii în timp. Mai relevantă tinde să devină călătoria inversă, de la ceea ce poți identifica azi ca prilej de întâlnire cu domeniul poetic spre nodurile istorice din care își trage fiecare dintre aceste evenimente forța.
Chiar și cele mai aplicate prezentări ale poeziei în performance (”Live Poetry” -2011- de Julia Novak, ”Poetry Off the Page Twentieth-Century British Women Poets in Performance”- 2004- Laura Severin) complică lucrurile cu liste de nume ori procedee tehnice de specialitate. Fără îndoială necesare. Alteori, cum se întâmplă în ”Poetry as Performance: Homer and Beyond”-1996- de Gregory Nagy, calea aleasă este cea de identificare a surselor istorice pentru prezentarea publică a poeziei. Interpretarea are rolul ei și aici, iar tabelele istorice și listele de nume capătă relevanță imediat ce sunt acoperite teoretic posibilitățile de expresie ale genului. Este și cazul abordărilor concentrate spre intersectarea domeniilor în materie de poezie (”The Poetics of Poetry Film” -2023- de Sarah Tremlett, ”Poesie Sonore Internationale” -1979- de Henri Chopin, ”Essays on Performance Writing, Poetics and Poetry” vol I+II -2013, de John Hall).
Totuși domeniul se dovedește mai efervescent decât te aștepți. Evenimente dedicate prezentării poeziei depășesc stadiul ”muzical-artistic” al prezentărilor care amestecă în mod obișnuit și serbarea școlară și spectacolul actoricesc profesionist. Așa se face că o concluzie care se impune după acest Atelier poetic relațional este că perspectiva necesară este una legată de formularea modurilor tale de a da prilejul poeziei tale să își facă treaba împreună sau în fața celorlalți.
Câteva resurse pentru spațiul românesc în domeniu am lăsat într-un playlist public pe youtube. Se găsesc pe canalul poetic și câteva lucruri teoretice, inclusiv perspectiva lui Richard Schechner care te convinge că tot ce ține de performance este mai degrabă un spectru iar perspectiva este esențială în domeniu. În fond, arată Schechner, în ”Performance Studies An Introduction” – 2013, unul dintre exercițiile cele mai relevante este să propui cuiva să îți privească drept performance acte banale din viața de zi cu zi, ca așteptarea autobuzului ori felul în care stă la coadă la cantină. Actul în sine nu este performance, poate, dar modul de a-l privi în acest fel proiectează lucrurile chiar în zona care ne privește în materie de performance, contextualizare, instrumentalizări și concept.
Atelierul a debutat joi, 12 septembrie într-un eveniment deschis cu public în cadrul expoziției ”Despre sine, cruci și altele”, de Mircea Modreanu, în spațiul MNȚRplusC de la Muzeul Țăranului Român.
Au urmat vineri și sâmbătă sesiuni de lucru exclusiv cu participanții selectați pentru program, la Muzeul Național al Literaturii Române.
Finalul de Ieșiri și înălțări din Atelier poetic relațional, deschis pentru public la sala ARCUB îl vedeți aici.
Atelierul poetic relațional a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Poezie (FIPB) ediția a 14-a.
Cătălina Ceaușescu este medic rezident în chirurgie toracică și încearcă să nu scrie, dacă nu are neapărat nevoie:
”Beginnings are such delicate times.
Humans are almost always lonely.
Îndrăgostirea = componentă instinctuală
determinată genetic
a comportamentului de reproducere.
Colapsul temporar al granițelor eului,
cauzat de îndrăgostire,
reprezintă un răspuns stereotip al ființei umane
la o configurație de impulsuri sexuale interne și
de stimuli sexuali externi.”
Daniela Bejinariu (n. 24 septembrie 1996, Dorohoi) este purtătoare de cuvânt a Casei de Poezie Light of Ink Suceava. A obținut Marele Premiu în cadrul Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (2022) & Premiul I în cadrul Concursului Național de Debut în Poezie „Traian T. Coșovei” (2023).
A citit la Noaptea albă a poeziei (FILIT Iași, 2023), Cenaclul Matca (București, 2023), Noise Poetry (Buzău, 2023), Poetic Hub (București, 2023), Dialog poetic (Cluj-Napoca, 2024), Bookfest (2024). A publicat în antologia „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (Ed. Cartex, 2024) & antologia „Casa de Poezie” (Ed. Vinea, 2018). A publicat în revistele Matca, Bucovina literară, Alecart, Revista de Poezie L.ink. Volumul său de debut, „New Era Eva”, este în curs de apariție la Ed. Tracus Arte, estimat a fi publicat în octombrie a.c.
Daniela Toma este Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, profesor și director al Editurii Art Creativ, Bucureşti. Debut literar: 1978, în revista ASTRA, Braşov; urmează apoi volumele: Mă numesc Doi, Editura Rovimed Publichers, Bacău, 2013; până la 2020, Vremurile se scriu în jurnalul unei pisici sălbatice, poem teatral (incomod şi chiar bizar), Editura Art Creativ, 2021; Perspective critice – mic discurs inclus (critică literară), Editura Rafet, 2021 (volum care obţine Premiul Editurii Rafet pentru critică literară la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia a XIII-a, 2021); Ochi de lună, Editura Universitară, 2021; Sublime et impropre avec confession, Editura BoD, Franţa, 2023, traduit du roumain par Gabrielle Danoux.
Poemele Danielei Toma au fost traduse în limbile: catalană, engleză, franceză, bulgară, ucraineană, italiană, spaniolă.
A primit numeroase premii. Daniela Toma a tradus şi a editat în limba latină, volumul SAECULUM – Cultură şi civilizaţie latină, 2002; Scrie cronică literară şi publică, pe lângă poezie, traduceri şi teatru.
Emil Sude (n. 6 septembrie 1974, Bucureşti). A debutat cu cartea de poezie „Scărarul” (Editura Grinta, 2014), tradusă în limba ebraică și publicată în Israel de către Menachem Falek. A mai publicat cartea de poezie „Chiar Nu” (Editura Eurostampa, Timișoara, 2016). Emil completează: ”ai uitat de cartea «Povești», «Paznic de noapte» – publicat în Franța în traducere și în 2025 apare și în SUA- publicat în 7 reviste de limba engleză- universitare, «Rapsodiile unui gelos»- premiul al doilea la Fest. Macedonski 2022”.
”Mă opresc la scriitură, prin și cu aceasta. Calup de, cu energie sau caracteristica densă, vidă, proiectată și reținută pe un suport prin semne convenite unanim sau neconvenite, ce produc semnale care vor fi decodificate, în același fel sau separat, în funcție de subiectul uman”, arată Emil.
Ionuţ Calotă are o primă perioadă activă, ca poet, în anii ’80, finalizând chiar un manuscris cu titlul Manufactură de gesturi, dar după moartea lui Nichita, în timpul armatei obligatorii în care se simte ca într-o puşcărie în care a intrat nevinovat, se retrage din viaţa literară şi alege chitara şi scena rock. La 50 de ani revine şi scrie o serie de 7 volume de poezie, publicate toate ca urmare a câte unui premiu literar, cel mai recent în 2021, la Editura Universitară, cu titlul Oraşul tatuat, încă prezent în toate marile librării online şi la târgurile de carte.
De curând, a lansat, la Muzeul Comunismului din Bucureşti, a opta carte de poezii, una cu amintiri din comunism, Cu secera şi ciocanul la gât. A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Portugalia şi India. A mai scris recenzii de carte, texte pentru cântece, aforisme, haiku, precum şi traduceri din poezia universală.
Iulia Grigorie, cunoscută și sub numele de Kitana Project/Didgiulia, este o artistă cu multiple fațete creative. S-a remarcat cel mai mult prin muzică, susținând peste 500 de concerte în străinătate, dar prima ei iubire rămâne poezia.
Pentru a-și îmbrățișa această latură, Iulia a scris un volum de 55 de poezii în 2021, care rămâne încă nepublicat.
Maria Ciurea se prezintă: Am 21 de ani. Sunt studentă la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din clubul de poezie POT, coordonat de poeta Ana Andrei. Am publicat poeme în mai multe reviste și pe platforme literare: Mozaicul, Revista Golan, Revista de Povestiri, Revista Planeta Babel, Noise Poetry, Haimanale Literare”.
Am lecturat din poemele mele în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, în cadrul evenimentului Poetic Hub și în cadrul Festivalului de Debut organizat de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu”, arată Maria.
Oana Angelo, are 37 de ani, este actriță, scenaristă, poeta și profesoară de limba româna pentru studenți străini.
Scrie poezii de la 15 ani, iar până în prezent a adunat texte pentru un volum de debut.
”Am scris și un scenariul de scurtmetraj pe care l-am produs și în care am și jucat. A fost selectat la aproximativ 10 festivaluri internaționale. Am o piesă de teatru finalizată și încă vreo 3 scenarii începute. Scriu poezii în limba română, engleză și spaniolă. Pentru una din poeziile în limba engleză am făcut un poetry film care este înscris și acesta la festivaluri internaționale. Plănuiesc să public curând volumul de poezii de debut și să termin de scris una din piesele de teatru începute, precum și să încep să lucrez la al doilea scenariu de scurtmetraj. Îmi doresc să ma conectez cu oameni din domeniul scrisului și să-mi regăsesc inspirația de a Scrie”, arată Oana.
”mă tranchilizez cu minute de social media
mă anesteziez cu ore vizuale
ca un dependent de fast food,
suntem niște etichete?
sunt între două dimensiuni:
vechiul eu mă trage la scenarii vechi,
știu povestea, e confortabil acolo,
aceeași acțiune, aceleași personaje” (fragment din poemele Oanei)
Valentina Cornescu este născută în Republica Moldova, orașul Bender, Transnistria: ”Am venit la București pentru studii, la Universitatea din București, facultatea de limbi și literaturi străine, engleză-germană, secția filologie și apoi am rămas. Sunt de 10 ani aici, iar la recensământ în Moldova m-am identificat și româncă, și moldoveancă”.
”Am lucrat în corporație, am activat și în HoReCa, iar acum sunt copywriter în publicitate. Prima oară m-am apucat de scris la 9 ani, era o poveste. M-am mai întors p-acolo prin a 6-a, erau poezii. Apoi mult timp am crezut că nu-i de mine scrisul, până mai recent. Am obținut locul 4 în cadrul Concursului Național de Poezie Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu, ediția a XV-a, 2024. Am participat la masterclassul de poezie cu Anastasia Gavrilovici, organizat de Venus Iese Din Retrograd. Am citit la cenaclul Visceral (București, 2024) și la Venus Iese Din Retrograd (București, 2024)”.
Vlad Minea scrie poezie (la modul serios) de la vârsta de 20 de ani: ”mai exact de când am început să frecventez săptămânal întâlnirile Cenaclului Corpul T, din cadrul Facultății de Litere din Brașov”.
”Odată cu acumularea experienței, poezia mea a evoluat de la acea voce adolescentină și timidă către una mai matură, utilizând un limbaj brut, epurat de pudorile și limitele juvenile autoimpuse. Pentru a demonstra ceea ce am teoretizat până acum, voi lăsa aici două exemple ce cuprind fragmente din poemele mele, primul fiind extras dintr-un text scris la 19 ani”, explică Vlad.
O întâlnire prezentată de Răzvan Țupa (insta aici: poetic.ro, youtube aici: citEștioficial).
În cadrul proiectului artistic multidisciplinar Să cunoști lumea, Vanner Collective a propus o serie de activități menite să apropie persoanele cu dizabilități de propria lor expresivitate, de la ateliere creative și de dezvoltare personală, la terapie prin artă, educație vizuală și psiho-relațională, culminând cu sesiuni de fotografie menite să surprindă frumusețea și capacitatea de a inspira a participanților, arată un comunicat de presă.
Aceste fotografii vor fi expuse între 22 septembrie și 6 octombrie, la Combinatul Fondului Plastic. Vernisajul va avea loc pe 22 septembrie la ora 18:00, iar expoziția va putea fi vizitată de marți până vineri între orele 17:00 și 20:00 și în weekend între orele 12:00 și 20:00.
12 opere ale lui Brâncuși reprezintă puncte de plecare către instalația fotografică. Lucrările fotografice au fost printate pe hârtie de orez iar cea de-a 13 lucrare din instalație, creată de artistul plastic Cristina Milea, reprezintă o perspectivă prezentă a operei Masa Tăcerii, devenind totodată suport de expunere pentru celelalte 12 lucrări.
Denumită „Ecou și Tăcere”, această instalație sculpturală reprezintă o privire asupra relației dintre om și natură, explorând ritmurile diferite ale timpului și ale interdependenței tuturor organismelor vii. Lucrarea folosește materiale ecologice și integrează procese naturale, invitând la o discuție despre sustenabilitate și diversitate. Este o oportunitate de a medita asupra propriei vieți în contextul agitat al societății contemporane, căutând echilibrul individual și armonia interioară prin respect și înțelegere profundă a naturii, ca fundament al progresului autentic.
„Proiectul propune ca arta vizuală să întărească legătura dintre tradiție și accesul la cultură. Intenționăm să inițiem un proces de destigmatizare, de schimbare a prejudecății dintre oamenii «normali» și oamenii «cu probleme». Suntem făcuți din același material și avem dreptul să ne bucurăm de cultură în egală măsură, ba mai mult, dorim ca oamenii cu dizabilități să devină parte integrantă și să dobândească o voce prin intermediul acestui proiect.” – Alina Rotaru
Să cunoști lumea este un proiect de intervenție culturală ce își propune promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilități, a toleranței și a diversității prin abordări interdisciplinare. Evidențiind rolul artei în abordarea temelor sociale și culturale urgente, proiectul devine un manifest pentru o societate mai incluzivă și empatică.
Să cunoști lumea este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul este inițiat de Vanner Collective.
Scriitorii Dumitru Crudu, Maria Ivanov și Emilian Galaicu Păun alături de jurnalista Elvira Moroșan și-au văzut refuzată intrarea în Transnistria. Cei patru autori aveau programată o întâlnire elevii Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender).
”S-a intervenit prin canalele de comunicare cu Tiraspolul pentru a soluționa problema. Grupului de scriitori de la Chișinău le-au fost înapoiate actele, dar nu li s-a permis accesul în regiune. Incidentul de azi demonstrează cu prisosință faptul că retorica pacifistă a Tiraspolului este una de fațadă și că nu există nicio deschidere nu doar pentru comunicare la nivel politic cu malul drept, dar că sunt puse stavile pentru cooperarea și în domenii precum cultura și educația”, arată un comunicat de la ”Biroul Politici de Reintegrare” din Chișinău. În primul moment am încercat să îmi imaginez și ce pățeau vameșii cu pricina dacă revista românească ajungea la școala din Tighina. Dar în al doilea moment am văzut că era a treia oară când scriitorii mergeau la elevii din Tighina. Practic, acum putem să vorbim și de un punct vamal fizic după care e permis doar ce spune legea că ai voie. Până acolo încă mai e interzis doar ce spune legea că nu e voie. Am primit de la Pen Club România, textul lui Dumitru Crudu privind ceea ce s-a întâmplat pe 16 septembrie.
Protestul lui Dumitru Crudu
”Dragi membri ai PEN CLUB ROMÂNIA, astăzi, 16 septembrie, trei membri ai PEN CLUB ROMÂNIA – Dumitru Crudu, Maria Ivanov și Emilian Galaicu-Păun, împreună cu jurnalista Elvira Moroșan de la revista TIMPUL din ROMÂNIA, au fost reținuți vreme de o oră și ceva de reprezentanții MGB-ului transnistrean la așa-zisa vamă transnsitreană de la Bender (Tighina), unde au fost percheziționați la sânge și au fost interogați cu brutalitate. Încă din clipa când grănicerul din spatele ghișeului le-a luat actele în mână, acesta s-a schimbat la față, le-a închis în nas ferestruica și a dat un telefon suspect, vorbind mai bine de cinci minute despre cărțile noastre de idenntitate, probabil, își întreba superiorii, ce să facă: să ne permită să mergem mai departe sau nu? Analizând retroactiv faptele, am ajuns la concluzia că angajații vamei au jucat un fel de teatru permițându-ne să mergem mai departe, deși știau prea bine că numele noastre au fost trecute în listele negre ale FSB-ului rusesc.
Grănicerul ne-a înapoiat actele cu un rictus batjocoritor în colțul gurii. Ca nu peste mult timp mașina în care am urcat să fie oprită și să fie împresurată nu doar de angajați ai vamei, dar mai cu seamă ai MGB-ului transnistrean, care e o filială a FSB-ului rusesc.
Ne-au cerut să ne dăm jos din mașină și ne-au luat din nou actele. De data aste, cărțile noastre de identitate ne-au fost oprite de ofițerii securității transnistrene, care ne-au cerut să deschidem portbagajul mașinii. Ceea ce ne-a mirat cel mai tare e că ne-au lăsat din senin fără acte și au început să ne percheziționeze mașina. Ne-a contrariat faptul că acest control vamal nu-l efectuau vameșii îmbrăcați în uniforme albastre, ci niște securiști echipați în uniforme kaki.
Scopul lor era să ne oprească să ajungem la o întâlnire cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender), programată la ora 14.00, iar pentru asta le trebuia un pretext, iar primul clenci pe care l-au găsit era că am duce un număr prea mare de exemplare din revista TIMPUL DIN ROMÂNIA. Ziceau ei că legea lor nu ne-ar permite să facem donații mai mari de o sută de exemplare. Au mimat că le numără. Iar în timpul ăsta le răsfoiau, până au descoperit că revista noastră conține un număr foarte de materiale care susțin Ucraina și condamnă invazia Rusiei în Ucraina. Le-au fotografiat, confiscând o parte din aceste reviste. Dar, repet, nu vameșii au efectuat acest control vamal, ci reprezentații MGB-ului (securității ) transnistrene.
Nouă, celor patru scriitori și jurnaliști, nu ni s-au înapoiat actele în tot acest răstimp, iar mașina noastră a fost trasă pe dreapta.
Vreme de o oră și ceva am fost interogați de către securiștii din Tiraspol, dintre care unul era în grad de maior. Pe el l-a deranjat foarte tare că unele numere de revistă am ilustrat-o cu poze din Ucraina. Asta nu i-a plăcut deloc. Nu a strigat la noi, dar ne vorbea răstit și supărat. El și colegii lor ne-au somat să le spunem unde mergem în Bender, la cine, cine e persoana la care ne ducem, de ce ne ducem la ea, unde lucrează.
La toate întrebările pe care ni le punea știa răspunsul, adică era foarte bine informat. Știa că doamna la care mergeam lucra profesoară la singurul liceu cu predare în limba română din Bender, adică știa că mergem la o întâlnire cu elevii și scopul lui era să oprească să aibă loc această întâlnire.
Vreme de o oră și ceva, cât ne-au plimbat actele prin diferite încăperi ale vamei transnistrene, securiștii erau mereu cu telefonul la ureche, consultându-i pe superiorii lor de la Ministerul Securității din Tiraspol, ce să facă cu noi. Scopul lor fiind nu doar să ne oprească să ajungem la întâlnirea cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun ” din Tiraspol, dar și să ne aresteze, sub pretext că revistele noastre ar fi conținut articole care condamnau invazia Rusiei în Ucraina. Asta li se părea inacceptabil.
Noi mergem pentru a treia oară la liceele românești din zona ocupată a Republicii Moldova, dar pentru prima dată am fost reținuți în vama transnistreană vreme de o oră și ceva de către securiștii transnistreni.
Când poeta Maria Ivanov s-a apropiat de o angajată a vamei și a întrebat-o de ce nu ni se înapoiază actele, aceasta a țipat la ea să se ducă acolo unde i-a spus securistul să stea și să nu pună întrebări inutile.
Mașina cu portbagajul deschis în fața căreia stăteam noi neștiind ce să facem era înconjurată de securiști și militari, unii dintre ei cu grade înalte, iar fiecare dintre ei încerca, în felul său, să ne intimideze și să ne sperie, înainte de-a ne aresta. De ce încă nu o făceau, pentru că mai adunau probe.
Dându-mi seama de ceea ce ne așteaptă, am lua legătura prin telefon cu reprezentații Ministerului Reîntregirii din Republica Moldova, spunându-le că securiștii transnistreni, care ne-au reținut de o oră și ceva în vama din Bender, nici nu ne înapoiază actele, nici nu ne dau vreo explicație, și rugându-i să intervină urgent cât încă nu ne-au arestat. În urma intervenției acestora, securiștii transnistreni au ales să ne remită actele și să ne lase să plecăm. Dar nu în Transnistria, unde am fi vrut să ajungem la întâlnirea cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun”, ci înapoi, la Chișinău.
Ei ne-au forțat să părăsim vama, interzicându-ne accesul pe teritoriul Transnistriei. La întrebarea mea dacă am putea reveni înapoi fără lotul de reviste, aceștia ne-au spus că nu. Dar mâine? Nici mâine? Dar la anul? Nici la anul? Adică niciodată? Da, niciodată. Ceea ce înseamnă că ne-au inclus pe o listă neagră a persoanelor indezirabile.
Consider că felul cum s-au comportat securiștii, vameșii, milițienii și grănicerii transnistreni, înseamnă o încălcare flagrantă a dreptului european la liberă circulație.
Confiscându-ne actele vreme de o oră și ceva și nelămurindu-ne ce legi am încălcat, aceștia ne-au privat de dreptul de-a fi informați.
Înconjurați o oră și ceva de milițieni și securiști ostili, am simțit pe propria piele că Transnistria a intrat în război de partea Rusiei. Vreme de o oră și ceva am fost tratați ca niște prizonieri de război.
Dacă nu ar fi intervenit reprezentanții Ministerului Reîntregirii din Republica Moldova, acum probabil am fi fost încarcerați în închisoarea din Tiraspol și am fi împărtășit soarta lui Ilie Ilașcu.
Observăm în ultima vreme, de când la Chișinău a venit un alt ambasador, că și-a schimbat retorica și Tiraspolul, adoptând o poziție foarte dură față de cetățenii Republicii Moldova, care susțin Ucraina. Așa cum am mai spus, ceea ce se observă cu ochiul liber e că zona separatistă a intrat într-un război deschis de partea Rusiei.
Ceea ce ni s-a întâmplat nouă astăzi demonstrează clar că războiul bate și la porțile noastre. Să spunem lucrurilor pe nume și să nu ne îngropăm capul în nisip, ca în 1991.
Prin urmare, vă îndemnăm să condamnați cu fermitate abuzurile la care am fost supuși azi. Astăzi, noi am fost victimele separatismului transnistrean, mâine s-ar putea să fiți dumneavoastră”.
Dumitru Crudu în textul de pe 16 septembrie 2024.
O sală de spectacole. Dar spectacolul este întâlnirea ta cu poezia. Cu felurile personale în care 10 autori (unii la început, alții cu bibliografie seriasă semnată deja) te întâlnesc din poezia lor. Poetul poate că nu are viață personală cum îți spunea Nichita Stănescu, dar poezia are numai viață personală. De unde și entuziasmele, blocajele întâlnirii cu modurile în care poezia îți oferă ieșiri și chiar înălțări față de tine și de ceilalți.
Cum se vede acest lucru pe scenă îți arată 10 autori la capătul zilelor de Atelier poetic relațional în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, ediția a 14-a.
Cătălina Ceaușescu, Daniela Bejinariu, Daniela Toma, Emil Iulian Sude, Ionuț Calotă, Iulia Grigorie, Maria Ciurea, Oana Angelo, Valentina Cornescu și Vlad Minea sunt protagoniștii serii de poezie găzduite de sala ARCUB duminică, 15 septembrie, 2024, de la ora 18.00.
Ce este de fapt un performance, în special cel cu poezie? (Oana), Cum se împacă momentele în care poezia te exteriorizează cu secvențele de lectură în care cel care citește este retras? (Vlad), Reușești să te odihnești când te solicită poezia? (Valentina), Care e recuzita de care are nevoie poezia mea? (Cătălina), Cum lucrez cu marca mea în prezentarea poeziei? (Daniela B), Ce are nevoie poezia mea ca să îți lase efectul unui refren muzical în minte? (Ionuț) Cum ar putea să rețină atenția lectura teatrului absurd, în afara inflexiunilor de voce, atunci când folosesc, mai ales, asocieri neobișnuite de cuvinte! (Daniela T.) Când se împacă gesturile și cuvintele? (Iulia) Dar dacă mă copleșește poemul în fața oamenilor? (Emil) Cum lucrez cu furia feminină pe scenă? (Maria). Cum îți răspunde fiecare vezi duminică la ARCUB.
Intrarea este liberă pentru ”Ieșiri și înălțări”, întâlnirea finală de prezentare pentru Atelierul poetic relațional cu Răzvan Țupa la sala ARCUB (Strada Lipscani 84 – 90, București), de la ora 18.00.
Atelierul poetic relațional are loc în cadrul Festivalului Internațional de Poezie (FIPB) ediția a 14-a.
Cătălina Ceaușescu este medic rezident în chirurgie toracică și încearcă să nu scrie, dacă nu are neapărat nevoie:
”Beginnings are such delicate times.
Humans are almost always lonely.
Îndrăgostirea = componentă instinctuală
determinată genetic
a comportamentului de reproducere.
Colapsul temporar al granițelor eului,
cauzat de îndrăgostire,
reprezintă un răspuns stereotip al ființei umane
la o configurație de impulsuri sexuale interne și
de stimuli sexuali externi.”
Daniela Bejinariu (n. 24 septembrie 1996, Dorohoi) este purtătoare de cuvânt a Casei de Poezie Light of Ink Suceava. A obținut Marele Premiu în cadrul Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (2022) & Premiul I în cadrul Concursului Național de Debut în Poezie „Traian T. Coșovei” (2023).
A citit la Noaptea albă a poeziei (FILIT Iași, 2023), Cenaclul Matca (București, 2023), Noise Poetry (Buzău, 2023), Poetic Hub (București, 2023), Dialog poetic (Cluj-Napoca, 2024), Bookfest (2024). A publicat în antologia „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (Ed. Cartex, 2024) & antologia „Casa de Poezie” (Ed. Vinea, 2018). A publicat în revistele Matca, Bucovina literară, Alecart, Revista de Poezie L.ink. Volumul său de debut, „New Era Eva”, este în curs de apariție la Ed. Tracus Arte, estimat a fi publicat în octombrie a.c.
Daniela Toma este Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, profesor și director al Editurii Art Creativ, Bucureşti. Debut literar: 1978, în revista ASTRA, Braşov; urmează apoi volumele: Mă numesc Doi, Editura Rovimed Publichers, Bacău, 2013; până la 2020, Vremurile se scriu în jurnalul unei pisici sălbatice, poem teatral (incomod şi chiar bizar), Editura Art Creativ, 2021; Perspective critice – mic discurs inclus (critică literară), Editura Rafet, 2021 (volum care obţine Premiul Editurii Rafet pentru critică literară la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia a XIII-a, 2021); Ochi de lună, Editura Universitară, 2021; Sublime et impropre avec confession, Editura BoD, Franţa, 2023, traduit du roumain par Gabrielle Danoux.
Poemele Danielei Toma au fost traduse în limbile: catalană, engleză, franceză, bulgară, ucraineană, italiană, spaniolă.
A primit numeroase premii. Daniela Toma a tradus şi a editat în limba latină, volumul SAECULUM – Cultură şi civilizaţie latină, 2002; Scrie cronică literară şi publică, pe lângă poezie, traduceri şi teatru.
Emil Sude (n. 6 septembrie 1974, Bucureşti). A debutat cu cartea de poezie „Scărarul” (Editura Grinta, 2014), tradusă în limba ebraică și publicată în Israel de către Menachem Falek. A mai publicat cartea de poezie „Chiar Nu” (Editura Eurostampa, Timișoara, 2016). Emil completează: ”ai uitat de cartea «Povești», «Paznic de noapte» – publicat în Franța în traducere și în 2025 apare și în SUA- publicat în 7 reviste de limba engleză- universitare, «Rapsodiile unui gelos»- premiul al doilea la Fest. Macedonski 2022”.
”Mă opresc la scriitură, prin și cu aceasta. Calup de, cu energie sau caracteristica densă, vidă, proiectată și reținută pe un suport prin semne convenite unanim sau neconvenite, ce produc semnale care vor fi decodificate, în același fel sau separat, în funcție de subiectul uman”, arată Emil.
Ionuţ Calotă are o primă perioadă activă, ca poet, în anii ’80, finalizând chiar un manuscris cu titlul Manufactură de gesturi, dar după moartea lui Nichita, în timpul armatei obligatorii în care se simte ca într-o puşcărie în care a intrat nevinovat, se retrage din viaţa literară şi alege chitara şi scena rock. La 50 de ani revine şi scrie o serie de 7 volume de poezie, publicate toate ca urmare a câte unui premiu literar, cel mai recent în 2021, la Editura Universitară, cu titlul Oraşul tatuat, încă prezent în toate marile librării online şi la târgurile de carte.
De curând, a lansat, la Muzeul Comunismului din Bucureşti, a opta carte de poezii, una cu amintiri din comunism, Cu secera şi ciocanul la gât. A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Portugalia şi India. A mai scris recenzii de carte, texte pentru cântece, aforisme, haiku, precum şi traduceri din poezia universală.
Iulia Grigorie, cunoscută și sub numele de Kitana Project/Didgiulia, este o artistă cu multiple fațete creative. S-a remarcat cel mai mult prin muzică, susținând peste 500 de concerte în străinătate, dar prima ei iubire rămâne poezia.
Pentru a-și îmbrățișa această latură, Iulia a scris un volum de 55 de poezii în 2021, care rămâne încă nepublicat.
Maria Ciurea se prezintă: Am 21 de ani. Sunt studentă la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din clubul de poezie POT, coordonat de poeta Ana Andrei. Am publicat poeme în mai multe reviste și pe platforme literare: Mozaicul, Revista Golan, Revista de Povestiri, Revista Planeta Babel, Noise Poetry, Haimanale Literare. Am lecturat din poemele mele în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, în cadrul evenimentului Poetic Hub și în cadrul Festivalului de Debut organizat de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu”, arată Maria.
Oana Angelo, are 37 de ani, este actriță, scenaristă, poeta și profesoară de limba româna pentru studenți străini.
Scrie poezii de la 15 ani, iar până în prezent a adunat texte pentru un volum de debut.
”Am scris și un scenariul de scurtmetraj pe care l-am produs și în care am și jucat. A fost selectat la aproximativ 10 festivaluri internaționale. Am o piesă de teatru finalizată și încă vreo 3 scenarii începute. Scriu poezii în limba română, engleză și spaniolă. Pentru una din poeziile în limba engleză am făcut un poetry film care este înscris și acesta la festivaluri internaționale. Plănuiesc să public curând volumul de poezii de debut și să termin de scris una din piesele de teatru începute, precum și să încep să lucrez la al doilea scenariu de scurtmetraj. Îmi doresc să ma conectez cu oameni din domeniul scrisului și să-mi regăsesc inspirația de a Scrie”, arată Oana.
”mă tranchilizez cu minute de social media
mă anesteziez cu ore vizuale
ca un dependent de fast food,
suntem niște etichete?
sunt între două dimensiuni:
vechiul eu mă trage la scenarii vechi,
știu povestea, e confortabil acolo,
aceeași acțiune, aceleași personaje” (fragment din poemele Oanei)
Valentina Cornescu este născută în Republica Moldova, orașul Bender, Transnistria: ”Am venit la București pentru studii, la Universitatea din București, facultatea de limbi și literaturi străine, engleză-germană, secția filologie și apoi am rămas. Sunt de 10 ani aici, iar la recensământ în Moldova m-am identificat și româncă, și moldoveancă. Am lucrat în corporație, am activat și în HoReCa, iar acum sunt copywriter în publicitate. Prima oară m-am apucat de scris la 9 ani, era o poveste. M-am mai întors p-acolo prin a 6-a, erau poezii. Apoi mult timp am crezut că nu-i de mine scrisul, până mai recent. Am obținut locul 4 în cadrul Concursului Național de Poezie Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu, ediția a XV-a, 2024. Am participat la masterclassul de poezie cu Anastasia Gavrilovici, organizat de Venus Iese Din Retrograd. Am citit la cenaclul Visceral (București, 2024) și la Venus Iese Din Retrograd (București, 2024)”.
Vlad Minea scrie poezie (la modul serios) de la vârsta de 20 de ani: ”mai exact de când am început să frecventez săptămânal întâlnirile Cenaclului Corpul T, din cadrul Facultății de Litere din Brașov. Odată cu acumularea experienței, poezia mea a evoluat de la acea voce adolescentină și timidă către una mai matură, utilizând un limbaj brut, epurat de pudorile și limitele juvenile autoimpuse. Pentru a demonstra ceea ce am teoretizat până acum, voi lăsa aici două exemple ce cuprind fragmente din poemele mele, primul fiind extras dintr-un text scris la 19 ani”, explică Vlad.
O întâlnire prezentată de Răzvan Țupa ( poetic.ro, citEștioficial).
Mai multe detalii și rezervare de participare în public ai aici.
Poți să rămâi în contact cu povestea pe platformele poetic.ro : insta, facebook și youtube cu mai multe detalii din atelierul poetic relațional. Iar recomandări de lectură prinzi pe citEștioficial ori pe instagram, ori, în comunitate pe canalul de youtube unde ajută enorm dacă alegi subscribe mai ales că playlisturile de cărți alese sunt în continuă dezvoltare.
Primul eveniment public din Atelierul Poetic Relațional condus de Răzvan Țupa are loc joi, 12 septembrie 2023, de la ora 18:30, în cadrul expoziției „Despre sine, cruci și altele” a artistului Mircea Modreanu.
În cadrul acestui eveniment de deschidere, vor fi prezentați o parte dintre participanții selectați pentru a lua parte la atelier, precum și perspectivele fiecăruia asupra poeziei. Fiecare participant are ocazia să se prezinte în fața publicului și să împărtășească propriile viziuni și abordări în ceea ce privește o prezentare de poezie în expoziție.
Atelierul Poetic Relațional face parte din programul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) și este structurat în două prezentări publice și două sesiuni de lucru.
Acest eveniment de deschidere oferă ocazia participanților să-și prezinte munca și să interacționeze cu publicul, stabilind o conexiune directă între poezie și audiență. De asemenea, evenimentul marchează începutul unui proces de explorare și dezvoltare a abilităților poetice ale participanților, în colaborare cu Răzvan Țupa.
În urma înscrierilor care au avut loc în luna august sunt selectați pentru atelierul poetic relațional din cadrul Festivalului Internațional de Poezie (FIPB) 2024, ediția 14, nu mai puțin de 10 autori.
Cătălina Ceaușescu este medic rezident în chirurgie toracică și încearcă să nu scrie, dacă nu are neapărat nevoie
Beginnings are such delicate times.
Humans are almost always lonely.
Îndrăgostirea = componentă instinctuală
determinată genetic
a comportamentului de reproducere.
Colapsul temporar al granițelor eului,
cauzat de îndrăgostire,
reprezintă un răspuns stereotip al ființei umane
la o configurație de impulsuri sexuale interne și
de stimuli sexuali externi.
Daniela Bejinariu (n. 24 septembrie 1996, Dorohoi)
Este purtătoare de cuvânt a Casei de Poezie Light of Ink Suceava. A obținut Marele Premiu în cadrul Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (2022) & Premiul I în cadrul Concursului Național de Debut în Poezie „Traian T. Coșovei” (2023).
A citit la Noaptea albă a poeziei (FILIT Iași, 2023), Cenaclul Matca (București, 2023), Noise Poetry (Buzău, 2023), Poetic Hub (București, 2023), Dialog poetic (Cluj-Napoca, 2024), Bookfest (2024). A publicat în antologia „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (Ed. Cartex, 2024) & antologia „Casa de Poezie” (Ed. Vinea, 2018). A publicat în revistele Matca, Bucovina literară, Alecart, Revista de Poezie L.ink. Volumul său de debut, „New Era Eva”, este în curs de apariție la Ed. Tracus Arte, estimat a fi publicat în octombrie a.c.
DANIELA TOMA este Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, profesor și director al Editurii Art Creativ, Bucureşti. Debut literar: 1978, în revista ASTRA, Braşov; urmează apoi volumele: Mă numesc Doi, Editura Rovimed Publichers, Bacău, 2013; până la 2020, Vremurile se scriu în jurnalul unei pisici sălbatice, poem teatral (incomod şi chiar bizar), Editura Art Creativ, 2021; Perspective critice – mic discurs inclus (critică literară), Editura Rafet, 2021 (volum care obţine Premiul Editurii Rafet pentru critică literară la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia a XIII-a, 2021); Ochi de lună, Editura Universitară, 2021; Sublime et impropre avec confession, Editura BoD, Franţa, 2023, traduit du roumain par Gabrielle Danoux.
Poemele Danielei Toma au fost traduse în limbile: catalană, engleză, franceză, bulgară, ucraineană, italiană, spaniolă.
A primit numeroase premii. Daniela Toma a tradus şi a editat în limba latină, volumul SAECULUM – Cultură şi civilizaţie latină, 2002; Scrie cronică literară şi publică, pe lângă poezie, traduceri şi teatru.
Emil Sude (n. 6 septembrie 1974, Bucureşti). A debutat cu cartea de poezie „Scărarul” (Editura Grinta, 2014), tradusă în limba ebraică și publicată în Israel de către Menachem Falek. A mai publicat cartea de poezie „Chiar Nu” (Editura Eurostampa, Timișoara, 2016).
”Mă opresc la scriitură, prin și cu aceasta. Calup de, cu energie sau caracteristica densă, vidă, proiectată și reținută pe un suport prin semne convenite unanim sau neconvenite, ce produc semnale care vor fi decodificate, în același fel sau separat, în funcție de subiectul uman”, araă Emil.
Ionuţ Calotă are o primă perioadă activă, ca poet, în anii ’80, finalizând chiar un manuscris cu titlul Manufactură de gesturi, dar după moartea lui Nichita, în timpul armatei obligatorii în care se simte ca într-o puşcărie în care a intrat nevinovat, se retrage din viaţa literară şi alege chitara şi scena rock. La 50 de ani revine şi scrie o serie de 7 volume de poezie, publicate toate ca urmare a câte unui premiu literar, cel mai recent în 2021, la Editura Universitară, cu titlul Oraşul tatuat, încă prezent în toate marile librării online şi la târgurile de carte. De curând, a lansat, la Muzeul Comunismului din Bucureşti, a opta carte de poezii, una cu amintiri din comunism, Cu secera şi ciocanul la gât. A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Portugalia şi India. A mai scris recenzii de carte, texte pentru cântece, aforisme, haiku, precum şi traduceri din poezia universală.
Iulia Grigorie, cunoscută și sub numele de Kitana Project/Didgiulia, este o artistă cu multiple fațete creative. S-a remarcat cel mai mult prin muzică, susținând peste 500 de concerte în străinătate, dar prima ei iubire rămâne poezia.
Pentru a-și îmbrățișa această latură, Iulia a scris un volum de 55 de poezii în 2021, care rămâne încă nepublicat.
Maria Ciurea se prezintă: Am 21 de ani. Sunt studentă la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din clubul de poezie „POT”, coordonat de poeta Ana Andrei. Am publicat poeme în mai multe reviste și pe platforme literare: Mozaicul, Revista Golan, Revista de Povestiri, Revista Planeta Babel, Noise Poetry, Haimanale Literare”.
”Am lecturat din poemele mele în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, în cadrul evenimentului Poetic Hub și în cadrul Festivalului de Debut organizat de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu”, arată Maria.
Oana Angelo, are 37 de ani, este actriță, scenaristă, poeta și profesoară de limba româna pentru studenți străini.
Scrie poezii de la 15 ani, iar până în prezent a adunat un număr de texte pentru a fi publicate într-un volum de debut.
”Am scris și un scenariul de scurtmetraj pe care l-am produs și în care am și jucat. A fost selectat la aproximativ 10 festivaluri internaționale. Am o piesă de teatru finalizată și încă vreo 3 scenarii începute. Scriu poezii în limba română, engleză și spaniolă. Pentru una din poeziile în limba engleză am făcut un poetry film care este înscris și acesta la festivaluri internaționale. Plănuiesc să public curând volumul de poezii de debut și să termin de scris una din piesele de teatru începute, precum și să încep să lucrez la al doilea scenariu de scurtmetraj. Îmi doresc să ma conectez cu oameni din domeniul scrisului și să-mi regăsesc inspirația de a Scrie”, arată Oana.
”mă tranchilizez cu minute de social media
mă anesteziez cu ore vizuale
ca un dependent de fast food,
suntem niște etichete?
sunt între două dimensiuni:
vechiul eu mă trage la scenarii vechi,
știu povestea, e confortabil acolo,
aceeași acțiune, aceleași personaje” (fragment din poemele Oanei)
Valentina Cornescu este născută în Republica Moldova, orașul Bender, Transnistria: ”Am venit la București pentru studii, la Universitatea din București, facultatea de limbi și literaturi străine, engleză-germană, secția filologie și apoi am rămas. Sunt de 10 ani aici, iar la recensământ în Moldova m-am identificat și româncă, și moldoveancă. Am lucrat în corporație, am activat și în HoReCa, iar acum sunt copywriter în publicitate.
Prima oară m-am apucat de scris la 9 ani, era o poveste. M-am mai întors p-acolo prin a 6-a, erau poezii. Apoi mult timp am crezut că nu-i de mine scrisul, până mai recent. Am obținut locul 4 în cadrul Concursului Național de Poezie Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu, ediția a XV-a, 2024. Am participat la masterclassul de poezie cu Anastasia Gavrilovici, organizat de Venus Iese Din Retrograd. Am citit la cenaclul Visceral (București, 2024) și la Venus Iese Din Retrograd (București, 2024)”.
Vlad Minea scrie poezie (la modul serios) de la vârsta de 20 de ani: ”mai exact de când am început să frecventez săptămânal întâlnirile Cenaclului Corpul T, din cadrul Facultății de Litere din Brașov”.
”Odată cu acumularea experienței, poezia mea a evoluat de la acea voce adolescentină și timidă către una mai matură, utilizând un limbaj brut, epurat de pudorile și limitele juvenile autoimpuse. Pentru a demonstra ceea ce am teoretizat până acum, voi lăsa aici două exemple ce cuprind fragmente din poemele mele, primul fiind extras dintr-un text scris la 19 ani”, explică Vlad.
Mai multe detalii și rezervare de participare în public ai aici.
Poți să rămâi în contact cu povestea pe platformele poetic.ro : insta, facebook și youtube cu mai multe detalii din atelierul poetic relațional. Iar recomandări de lectură prinzi pe citEștioficial ori pe instagram, ori, în comunitate pe canalul de youtube unde ajută enorm dacă alegi subscribe mai ales că playlisturile de cărți alese sunt în continuă dezvoltare.
Cartea lui Ciucă este ciuca bătăilor în discursul public al acestor zile. Sigur depinde și unde te uiți. Unii se bat cu ea în piept, alții se bat cu meandrele AI-ului ca să arate ei cum se face. Da, o să ajung aici și la Ion Iliescu până la urmă.
În realitate volumul ”În slujba țării” scris mai mult pentru Mircea Geoană. De-asta nu o să o găsești între selecțiile citEști. Pentru că nu e pentru tine. Și uite mai jos de ce.
În primul rând că spune mai multe povești. Una este spusă până la pagina 155, personală, care îți dă impresia că e ”Amintiri din copilărie” de Ion Creangă rescrisă pentru copii, cu accent oltenesc. Doar accent, pentru că din perfectul simplu, perfectul e lăsat de-o parte. Până la urmă, ai spune, își zice și omul povestea. Iar acesta este un cuvânt care apare de vreo 20 de ori în carte, dar de șase ori este doar pe prima pagină a cărții. Când verifici cu o platformă de identificare a AI-ului verdictul e mai mult spre autor uman în această parte a volumului.
Și dacă tot suntem la numărători, trebuie, poate nu chiar trebuie dar merită să notez:
român- 344 de ori
trebuie- 146 de ori
slujba- 115 ori (poate părea mult dar o dată la două pagini este titlul cărții)
țării- 151 de ori (la fel ca mai sus)
țară- de 27 de ori
președinte- de 79 de ori
național- 75 de ori
Cu toate că jură că pentru el ”cel mai important lucru este încrederea”, Nicolae Ciucă reușește să se refere la acest lucru doar de 31 de ori în cartea sa. Dintre acestea șapte referințe sunt pe o singură pagină (243).
Ceva mai dur este verdictul softurilor atunci când e vorba despre detectarea intevenției inteligenței artificiale în partea a doua a cărții (p.181-243), cea dedicată programului politic (omul spune că nu e program în carte dar…). În sfârșit, aici analiza automată recunoaște mai bine de 60% șanse să fie vorba de un discurs automat în cartea lui Nicolae Ciucă. Ceea ce nu știu de ce ar mira pe cineva.
Chiar și așa, cine a gândit volumul a avut grijă să îl facă ușor de parcurs, așa că 60 de pagini sunt doar poze, multe cu explicații care se repetă. Greșeli care să sară în ochi sunt puține. Ca un om cu problemele lui de atenție și cu dislexie, aș fi ultima persoană îndreptățită să facă asta… dar eroarea de mai jos e o excepție care chiar merită remarcată pentru că face din apărare (care teoretic e specialitatea autorului) ce se vede.
”Sufletul este un mic univers care își are regulile lui, dintre care unele seamănă cu cele ale marelui Univers. Cum ar fi, de pildă, expansiunea lui, creșterea distanțelor dintre locuri și amintiri, odată cu trecerea timpului.” (p.19) Este un efort destul de mare dar rezultatul este pe măsură să ți-l imaginezi pe liderul PNL pronunțând aceste fraze.
” De aceea smochinele se coc temeinic, dulci și zemoase, cu miezul lor ca ghemul unui arici cu țepi moi”, p.23
”…am primit un telefon de la Președintele României prin care mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă și să devin ministru al Apărării. Președintele e comandantul forțelor armate și, chiar dacă ceea ce îmi adresa era o rugăminte, venită din partea dumnealui, era un fel de ordin, nu puteam să refuz.” p.117 Aici ar trebui să îmi explice cineva exact care este procesul propunerii miniștrilor, pentru că sunt sigur că este o oarecare contradicție cu faptul că în Constituția României la articolul 28 din secțiunea 3 apare interzicerea pentru cadrele militare în activitate ”să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice”. Știu că omul nu era membru, dar parcă face în convorbirea respectivă ”alte activități” în favoarea unui candidat… chiar și în cazul în care acel candidat e el însuși.
Poate că are sens să ne amintim că dintre candidații care și-au anunțat intenția pentru prezidențialele din 2024, Kelemen Hunor este singurul cu o carieră de scriitor justificată și respectată în spate.
Cu toate că internetul s-a umplut de citate și mostre de lectură pasionată imediat ce a apărut cartea lui Nicolae Ciucă, publicul țintă este ceva mai redus. Singura persoană pe care ar putea să o intereseze cât de cât este Mircea Geoană. Pentru că atunci când pui una lângă alta ”În slujba țării” și ”Bătălia pentru viitorul României” (cartea cu care fostul lider NATO a intrat în povestea prezidențială acum) îți dai seama cum se completează imaginea lor. Pe de o parte ai mici schițe (cinstite, dar grăbite și formulate automat), pe de alta este un parcurs solid cu referințe la momente cheie și invocări bibliografice asumate. Sigur, nu i-a pus nimeni la îndoială lui Mircea Geoană faptul că analizează și scrie mai bine decât vorbește. Dar chiar și după demonstrația de frazare și referințe (de la paralela cu poezia lui Ion Barbu la invocarea succesului Innei, trimiteri la Jacques Attali ori explicații la ”De ce eșuează națiunile”) din cea mai recentă carte a sa, problema de imagine a lui Geoană a rămas: vorbești frumos, poate prea complicat, oricum, ce legătură are asta cu ce trăiesc eu? Până la urmă Geoană jură că viziunea lui e să se bazeze pe învățământ și cultură, dar specializarea e pe externe și politică. Iar cartea lui Nicolae Ciucă apare ca răspuns la această întrebare… cu aerul de ”stai să îți arăt eu”… de aici referințele bruște la cărți de aventuri, comparațiile ciudat de muncite cu lucruri aiurea.
Sigur, un răspuns sărac dar stai să le vezi pe altele. S-ar putea să se developeze în această perspectivă și alte lucruri din ultima vreme. De exemplu scandalul amendării editurilor și librăriei Cărturești. Pentru că între edituri, cu una dintre cele mai mari amenzi este și cea care a publicat în 2023 cartea lui Geoană. Îmi e un pic rușine să dau un citat din cartea lui Geoană, pentru că, în context, pare că îl laud. Dar deja am spus că a reușit să-și compromită de prea multe ori legătura dintre elocvență și realitate ca să fie vreo bănuială de propagandă așa că uite cum intră într-o poveste de gen o ritmare adecvată la intenție în ”Bătălia pentru viitorul României”.
Războiul (ca să folosim pespectiva pe care cele două volume o adoptă) cărților de altfel ți-ar putea confisca niște timp pentru că dintre candidații care se anunță și George Simion a venit cu bibliografie. Cea mai recentă carte a acestuia, ”Cum i-am Cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu” e din 2019 și a apărut la o editură în care îți poți publica singur ce scrii. Cartea lui chiar include momentul în care liderul AUR este dat afară de la un târg de carte pentru că protesta la lansarea unui volum de Ion Iliescu. Poate de la primul președinte de după primul președinte al României vine și pasiunea pentru cărțile pe care știm că o să fie ciudat să te gândești cum o să le citească cineva mai târziu. Dar este un risc pe care trebuie să și-l ia cineva. Crezi că până la urmă președintele care rămâne în capătul alegerilor din 2024 o să fie fără carte?
Ambasada României în Statele Unite anunță că Mircea Cărtărescu este scriitorul rezident din partea Institutului Harriman la Universitatea Columbia în New York. Cursul propus de scriitor, ”Postmodernism vs. tiranie: O revoluție literară românească” a debutat pe 7 septembrie și continuă până spre jumătatea lui octombrie 2024.
Potrivit prezentării de pe platforma Columbia.edu, cursul abordează Generația anilor ’80 în literatura română și relația sa cu generația Beat din poezia americană ca și raportarea acestor scriitori la postmodernismul american în ficțiune. Cursul pornește de la prezentarea literaturii române din anii ’80 în contextul apăsător în care tinerii scriitori se vedeau obligați să trăiască, luptele din viața de zi cu zi cu dictatura și cenzura, ca și angajamentul acestor scriitori de a-și păstra libertatea interioară și autonomia textului literar. Cursul arată cât de importantă a fost descoperirea poeților Beat (Allen Ginsberg, Lawrence Ferlinghetti, Gregory Corso, Gary Snyder și a altor autori pentru mediul poetic din România acelor ani.
Prezentarea cursului face și o paralelă între opoziția poeților americani față de sistemul conservator din Statele Unite în timpul războiului din Vietnam și modul în care poeții generației ’80 de România ”au folosit puterea limbajului împotriva dictaturii comuniste pentru a da naștere unei poezii care amestecă suprarealismul și avangarda din Europa cu spiritul poeților Beat din Statele Unite”. Printre poeții citați se numătă Traian T. Coșovei, Mariana Marin, Magda Cârneci, Florin Iaru și Ion Stratan. În plus sunt citate influențele franceze ale Noului Roman sau ale grupului Oulipo ca și impactul pe care autori americani postmoderni precum John Barthes, Donald Barthelme, Robert Coover ori Thomas Pynchon l-au avut în scrisul din România. În ce privește filosofia postmodernă, cursul îi citează pe Gianni Vattimo, Guy Scarpetta, Jean Francois Lyotard și Francis Fukuyama. Iar proza românească a perioadei este ilustrată, printre altele, cu invocări ale unor autori precum Mircea Nedelciu, Gheorghe Craciun, Ioana Parvulescu, Cristian Teodorescu și Gheorghe Iova.
Înaintea lui Mircea Cărtărescu, în calitate de rezidenți ai programului inițiat de departamentul de limbi slave al Universității s-au numărat Laszlo Krasznahorkai, Andrei Kurkov, Maria Stepanova, Dubravka Ugresic și Gheorghi Gospodinov (ianuarie 2024).
Sigur, dintre scriitorii români, la New York, primul nume care vine în minte este Norman Manea și-a legat numele colegiul Bard în calitate de scriitor rezident și profesor de studii europene și cultură, între 1989 și 2017 și în continuare în consiliul colegiului. Iar spațiul new-yorkez este și locul în care îi găsești pe poetul Valery Oișteanu ori pe scriitoarea Mirela Roznoveanu.
Cursul lui Mircea Cărtărescu, ca scriitor invitat al catedrei de limbi slave (nu, dacă te uiți pe lista de mai sus, îți dai seama că nu este singurul din afara spațiului slav al Centrului și Estului Europei), te poate face să îți dai seama că nu e prea târziu să ne amintim că imaginea literaturii, chiar și atunci când e română, este legată de spațiul din care vine mai mult decât conștientizăm. În plus, îți amintește că imaginea scriitorilor este destul de tare influnțată de ceea ce știm să facem cu ea. Iar exemplul cel mai bun este cel al premiului primit de Ana Blandiana.
Când poeta a primit unul dintre cele mai mari premii de poezie din lume, Cununa de Aur de la Struga, în 2019, nu prea am știut ce să facem cu informația. Sigur, este premiul pe care doar Nichita Stănescu l-a mai primit din România și distincția care s-a impus mai ales pentru că și-a ales mereu ca laureați autori care au rămas de referință la nivel internațional. N-aș vrea să fiu înțeles greșit, premiul din 2019 a fost anunțat în România. Sigur, mai ales în termeni care repoșau că nu se anunță… dar și ca eveniment pur și simplu. Totuși de atunci nu încetez să mă întreb, unde se rupe filmul percepției când e vorba de poezie în România? Poate acolo unde Ana Blandiana a insistat asupra formelor de opresiune pe care le resimte astăzi fără să ia în considerare faptul că discursurile oprimate au tins să devină discursuri oprimante și faptul că nevoia de libertate care în timpul comunismului era atât de necesară, după instaurarea regimurilor liberale a tins să devină scuza de bază pentru oprimarea celor marginalizați? Poate. Pe de altă parte, spune-mi cine a câștigat anul acesta la Struga… sau anul trecut. Sau acum doi ani.
De câte ori mă întreabă cineva cum se vede literatura română din afară, invitația pe care o fac este să îmi spună cum se vede literatura oricare vreți (franceză, olandeză, germană sau și mai distractiv din spațiile non-europene) de azi în România. Sigur, în cele mai fericite cazuri poți să pui cap la cap o listă de câteva nume. Dar de fapt este vorba despre scriitori care te interesează, nu despre faptul că vin dintr-o literatură sau alta. Asta, evident, dacă nu e specialitatea ta studiul literaturii ori promovarea cărții.
Ce mă interesează mai mult acum este tocmai faptul că recuperarea interesului pentru zona românească, așa cum are ea loc și odată cu Mircea Cărtărescu la New York, chiar fie ea concentrată asupra anilor ’80, este o ocazie mai ales pentru tine să îți aduci aminte ce greu îți era să procesezi când aflai la școală că literatura română veche e scrisă în slavonă. Că o bună parte a recunoașterii pe care spațiul literar românesc și-l asumă vine din germană (Paul Celan e un exemplu, dar și Herta Muller). Încă și mai apăsată este relația literaturii române cu literatura scrisă în franceză (Cioran, Ionesco, desigur dar și mai intens Gherasim Luca). Ca să nu mai spun cât de dezorientați continuăm să fim cu explozia de expresivitate pe care o arată autorii de limbă maghiară din România. Și nu ca propagandă ci ca nevoie de înțelegere de sine și de comuniune. Este modul în care de multe ori, nu scriitorii sunt cei care spun povestea, ci povestea îi spune pe ei. Mulțumesc!
P.S. Fotografia care ilustrează articolul surprinde în viziunea lui Mircea Cărtărescu colțul Brâncuși de la MOMA, cel mai invocat sculptor din România fiind extrem de relevant pentru distanța fascinantă care se instituie între percepția artistului acasă și cea din lume.
Luni, 9 septembrie 2024, debutează cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), un proiect amplu ce reunește peste 50 de evenimente și care se va încheia duminică, 15 septembrie 2024, arată un comunicat al organizatorilor.
Evenimentul care dă startul ediției din acest an a FIPB este conferința cu tema „Elogiu limbii române”, susținută de Marco Lucchesi, scriitor, traducător, membru al Academiei Braziliene de Litere, președinte al Bibliotecii Naționale a Braziliei și un excelent promotor al literaturii române. Evenimentul va avea loc la Aula Academiei Române (Calea Victoriei 125), începând cu ora 11.30, și va fi urmat de lansarea celui de-al doilea volum semnat de Marco Lucchesi care apare în traducere în limba română: Dor și Saudade (traducere de Dinu Flămând, Editura Muzeului Literaturii Române).
Deschiderea oficială a ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București va avea loc, la fel ca în ceilalți ani, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (BCU), în prezența organizatorilor și a reprezentanților de seamă ai unor instituții străine cu sediul în România: Ioan Cristescu – Director General al Muzeului Național al Literaturii Române, Mireille Rădoi – Director General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Excelența Sa Doamna Marija Kapitanović – Ambasadoarea Republicii Croate în România, Excelența Sa Domnul Stefan Tomašević, Ambasadorul Serbiei în România, Excelența Sa Domnul Ricardo Guerra de Araújo – Ambasadorul Republicii Federative a Braziliei în România, Ronaldo Lima Viera – Consilier al Ambasadei al Republicii Federative a Braziliei în România, Laura Napolitano – Directoarea Institutului Italian de Cultură, vicepreședinta EUNIC România și a criticului și teoreticianului literar Mircea Martin, membru titular al Academiei Române.
Programul primei seri continuă cu o serie de lecturi publice și un concert susținut de artiștii Ansamblului Cameral de Muzică Veche Anton Pann, la BCU, precum și cu un performance poetic susținut de Chris Tănăsescu aka Margento (Citizen of the Universe), la ARCUB.
În cifre, programul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București înseamnă peste 70 de ore de lecturi publice, la care iau parte poeți din peste 20 de țări de pe cinci continente. Programul include un program bogat de dezbateri, peste 15 ore și tot atâtea ore dedicate lansărilor de carte. Momentele de performance, improvizație poetică, atelierele și workshopurile dedicate poeziei însumează peste 50 de ore, la fel precum concertele, vernisajele, conferințele și spectacolele.
Poezia se va auzi la ediția din acest an a FIPB de la peste 100 de microfoane, iar peste 1500 de scaune așteaptă să-i primească pe iubitorii de poezie din București de-a lungul celor șapte zile de festival.
La ediția din acest an a Festivalului, publicul este invitat să se implice în promovarea poeziei, într-o campanie online dedicată lor, cititorilor. Sub motto-ul „Carte de identitate | poezia”, iubitorii de poezie sunt invitați să-și creeze propriile cărți de identitate ca cititori de versuri, cu propriile date personale literare. Cele mai frumoase poeme și versuri alese de cititori vor fi reunite într-o pop-up antologie online, iar cinci dintre participanți vor primi premii constând în cărți de poezie cu autografe și produse de la Delicatese Florescu și Aqua Carpatica. Publicul are acces gratuit la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București. Programul celor șapte zile de festival, desfășurat în 13 spații culturale cunoscute din București este mai jos dar și pe site-ul Muzeului Național al Literaturii Române, organizatorul evenimentului
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE DE LA BUCUREȘTI
EDIȚIA 2024
Programul FIPB2024
Luni, 9 septembrie 2024, ora 11.30 – 12.30
Aula Academiei Române, Calea Victoriei 125
Conferința „Elogiu limbii române”, susținută de Marco Lucchesi, scriitor, traducător, membru al Academiei Braziliene de Litere și președinte al Bibliotecii Naționale a Braziliei. Conferința va fi urmată de lansarea volumului său, „Dor și Saudade”, care pune în valoare „această consangvinitate magică între română și portugheză – patrias și matrias, aceeași limbă saudade – dor, inepuizabil rezervor metafizic”, cum menționa traducătorul cărții, Dinu Flămând, în prefața acesteia.
Luni, 9 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Deschiderea oficială a festivalului
Alocuțiuni
Ioan Cristescu, Director General al Muzeului Național al Literaturii Române
Mireille Rădoi, Director General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”
Excelența Sa, Doamna Marija Kapitanović, ambasadoare a Republicii Croate în România
Excelența Sa, Domnul Stefan Tomašević, ambasador al Serbiei în România
Excelența Sa, Domnul Ricardo Guerra de Araújo, ambasador al Republicii Federative a Braziliei în România
Ronaldo Lima Viera, consilier al Ambasadei al Republicii Federative a Braziliei în România
Laura Napolitano, Director al Institutului Italian de Cultură, vicepreședinte EUNIC ROMÂNIA
Mircea Martin, membru titular al Academiei Române
Lecturi publice: Antonella Anedda (Italia, video), Nora Iuga (România), Magda Cârneci (România), Denisa Comănescu (România), Marco Lucchesi (Brazilia), Kata Győrfi (România), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Octavian Soviany (România), Radu Vancu (România), Nicolae Prelipceanu (România).
Moderator: Dinu Flămând, scriitor și traducător
Concert Porta Art Nova Nobilis – P.A.N.N.
Artiștii Ansamblului Cameral de Muzică Veche Anton Pann vor interpreta compoziții semnate de marele cărturar, utilizând instrumente specifice timpului în care ele au fost compuse – oud, kanun, ney, bendir, riq. În concert, alături de aceste instrumente specifice, muzicienii vor performa și la instrumentele clasice, clarinet și violoncel, dar și la vioara marca Niccolò Gagliano 1760, proprietate a statului german, landul Baden-Württemberg.
Dr. Constantin Răileanu – coordonatorul ansamblului, voce și kanun (România), Dr. Alexandru Stoica – oud (România), Drd. Sabin Penea – vioară (România), Drd. Andrei Nițescu – cello, anatolian kemane (România), Ghassan Bouz – percuție (Liban), Jovan Sofronievski – clarinet, ney (Macedonia).
Luni, 9 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00
ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90
Performance poetic: Chris Tănăsescu aka Margento (Citizen of the Universe)
Margento Is Back. The #Graph-Poem Adventure
Prezintă: Peter Sragher
_________________
Marți, 10 septembrie 2024, ora 11.00 – 12.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Viorel Marineasa – 80
Invitați: Viorel Marineasa, Ion Bogdan Lefter, Tudorel Urian, Bedros Horasangian, Livius Ciocârlie.
Moderator: Ioan Cristescu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 13.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Ioan Es. Pop
Invitați: Ion Mureșan, Călin-Andrei Mihăilescu, Teodor Dună, Bogdan-Alexandru Stănescu, Merlich Saia.
Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00
Sediul MNLR, Calea Griviței 64-66
Vernisajul expoziției Dosoftei – 400
La 400 de ani de la nașterea cărturarului, poetului și traducătorului Dosoftei (1624-1693), Muzeul Național al Literaturii Române organizează expoziția omagială Dosoftei – 400, cuprinzând Psaltirea slavo-română (1680) a mitropolitului, cunoscută și sub titlul Psaltirea de-nțăles, Psaltirea în versuri (1673), precum și reproduceri ale unor psalmi. Piese deosebite ca Viața și petrecerea sfinților (1682), Parimiile și Păscălia, provenind din Biblioteca Sfântului Sinod, îmbogățesc expoziția, alături de alte exemplare rare de carte veche religioasă din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române.
Participă: Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Chivu, Arhimandritul Policarp Gabriel Chițulescu, Nicolae Brânzea, Ioan Cristescu.
Moderator: Eugenia Oprescu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 15.00 – 16.00
Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4
Remember Dan Arsenie
Invitați: Magda Cârneci (România), Carmen Guerrero (Spania), Alba Guerrero (Spania), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Ion Bogdan Lefter (România).
Moderator: Victor Ivanovici (România/Grecia)
Marți, 10 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Tur ghidat în cadrul expoziției documentare Anton Pann – 170
Prezintă: Mădălina Șchiopu
Expoziția documentară este realizată cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la moartea scriitorului și reflectă imagini din viața și opera sa. MNLR deține Casa memorială „Anton Pann” (strada Anton Pann 20), care poate fi vizitată de publicul larg, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 17.30 – 18.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Recital António Fonseca (Portugalia) din vol. „Lusiade”, de Luís Vaz de Camões
În 2024 se împlinesc 500 de ani de la nașterea scriitorului Luís Vaz de Camões, poet proeminent și personalitate literară complexă a Portugaliei, autor al epopeei „Lusiade”, cea mai importantă operă literară portugheză.
Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Camões
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
„Viața e un poem”
Un spectacol complex, plin de emoție, o întâlnire armonioasă între versuri scrise de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Mihail Eminescu, Ion Barbu, Miron Radu Parachivescu, George Seferis (Georgios Seferiadis – poet și diplomat de origine greacă) și muzică de calitate.
Participă: Jezebel, Toma Enache, Sorin Slat și Alexandru Burcă – pian, Lucian Maxim – percuție. Grafică: Iulia Cutova; Videoproiecții: Roxana Zidaru; Costume: Adina Buzatu. Un spectacol de Toma Enache, realizat cu sprijinul BES România, manager Martha Maria Mocanu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30
Biblioteca Goethe-Institut, Calea Dorobanți 32
Lectură Alexandru Bulucz în limba germană
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88
Conferință susținută de Anca Vasiliu (România/Franța): Entre l’émoi et l’évidence : la dialectique du langage poétique. Homère, Platon et l’anonyme « Du sublime ».
Moderator: Dinu Flămând
Conferința va fi susținută și audiată în limba franceză.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Tur ghidat în cadrul expoziției de bază, în limba engleză
Prezintă: Radu Băieșu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Londohome, David Praporgescu 31
Seara debutanților
Lecturi publice: Cristina Alexandrescu, Ramona Boldizsar, Gabriel Cărtărescu, Daniel Coman, Vasile Gribincea, Daniil Iftime, Șerban Mihalache, Bogdan-Alexandru Petcu.
Coordonator și moderator eveniment: Radu Vancu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.30
Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Bulevardul Elisabeta nr. 38
Lansare de carte Yaniv Iczkovits (Israel)
Yaniv Iczkovits în dialog cu Simona Kessler, Ioana Petridean, Cătălin Striblea, moderator Denisa Comănescu, despre romanul său Nimeni nu părăsește Palo Alto. Traducerea din ebraică aparține Ioanei Petridean. Volumul face parte din colecția Raftul Denisei a Editurii Humanitas Fiction.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Gabriel Chifu (România), Mihai Firică (România), Carolina Ilica (România), Maud Joiret (Belgia), Dimitris Kanellopoulos (Grecia), Fulgencio Martinez (Spania), Ștefan Mitroi (România), Ion Mureșan (România), Bogdan O. Popescu (România), Osman Öztürk (Turcia), Mihók Tamás (România), Grete Tartler (România), Liliana Ursu (România), Varujan Vosganian (România).
Moderator: Loreta Popa
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.45 – 20.30
Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88
Lansarea cărții „Dor – Saudade”, de Marco Lucchesi
Moderator: Dinu Flămând, traducătorul cărții din portugheză
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00
Spațiul destinat expozițiilor temporare MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Vernisajul expoziției de fotografie a artistului Dorin Rachmuth
„M-a adus la fotografie filmul lui Michelangelo Antonioni Blow-up, dar mai ales un aparat de fotografiat primit la 16 ani de la tatăl meu. Nuvela Funigei a lui Julio Cortazar, care a inspirat filmul, am descoperit-o mai târziu. A fost, pare-se, rebotezată Blow-up. M-am identificat cu fotograful din film, în speranța – teamă de a descoperi că lucrurile nu sunt ceea ce par, apoi că nu sunt ceea ce sunt, apoi că nu sunt. Ca Pinocchio, îi urmez cu credință pe Motan și pe Vulpoi, în căutarea de noi și noi minciuni, altfel, Zâna ar uita de mine. Îmi pare că un om adormit în parc, o adolescentă care fumează pe furiș, o perdea tristă deasupra trotuarului și toți ceilalți sunt acolo dintotdeauna, sfincși încremeniți în așteptarea mea. Fiecare cu o întrebare la care nu știu să răspund decât cu o altă întrebare. Le-am furat imaginile și nu mă pot despărți de niciuna din șirag: e jurnalul meu de călătorie, iar expoziția – o invitație la drum. Unele imagini s-au șters, celelalte se mai învălmășesc, se ciondănesc, se împacă, stau de vorbă. Fotograf narator, cum îmi place să mă numesc, încerc întotdeauna să conduc privitorul dincolo de privire. Cred că atunci când acest pariu reușește, gestul fotografului se întâlnește cu poezia.”
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Concert Nicu Alifantis
_________________
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Dialog Despre literatură și război cu Yaniv Iczkovits (Israel), Bruno Mazzoni (Italia) și Dinu Flămând (România)
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 13.00 – 15.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Traian T. Coșovei
Invitați: Ioan Cărmăzan, Dan Mircea Cipariu, Ștefania Coșovei, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Bogdan O. Popescu, Cecilia Ștefănescu, Adrian Suciu.
Moderator: Ioan Cristescu
Miercuri, 11 septembrie 2024 – Vineri, 13 septembrie 2024, orele 15.00 – 18.00
ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90
Workshop in poetry & performance: From Page to Stage with Andy Willoughby (Marea Britanie)
Participanții își vor dezvolta abilități de scris solo și recital, tehnica de performanță și metode de grup slam pentru echipe colaborative. Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii. Atelierul va fi susținut în limba engleză.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 15.30 – 17.30
Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4
Lecturi publice: Costinel Petrache, Liviu Capșa, Gabriel Burlacu, Mihaela Stanciu, Carmen Secere, Miruna Drăghici, Raluca Faraon, Florentina Chifu, Mihaela Oancea, Victoria Milescu, Valentin Busuioc, Dumitru Ioan Dincă.
Moderatori: Evelyne Croitoru, Horia Gârbea.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Dezbatere: Cum se vede România de afară
Invitați: Carmen-Francesca Banciu, Bruno Mazzoni, Victor Ivanovici, Matei Vișniec
Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
The debate between tradition and modernity: its place in shaping a Romanian identity
Conferință susținută de dr. Dennis Deletant
Prezintă: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Prezentarea antologiei poeziei românești îngrijite de Dimitris Kanellopoulos (Grecia)
Moderatori: Dinu Flămând, Victor Ivanovici
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.00
Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88
Dialog Loreta Popa cu Fulgencio Martinez și lansare de carte „Simplu”, de Loreta Popa
Invitați: Cătălina Beța și Adrian Naidin
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Carmen-Francesca Banciu (România/Germania), Alexandru Bulucz (România/Germania), Martina Caluori (Elveția, video), Gelu Diaconu (România), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Dumitru Păcuraru (România), Adrian Popescu (România), Radu Sergiu Ruba (România), Arcadie Suceveanu (Republica Moldova), Eugen Suciu (România), János Szántai (România), Ioan T. Morar (România), Nina Vasile (România), Gelu Vlașin (România), George Vulturescu (România).
Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Concert Mircea Tiberian – Nadia Trohin
_________________
Joi, 12 septembrie 2024, orele 13.00 – 14.30
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Alexandru Mușina 70
Invitați: Tania Mușina, Rodica Ilie, Adrian Lăcătuș, Călin-Andrei Mihăilescu, Ioan Șerbu.
Moderator: Ioan Cristescu
Joi, 12 septembrie 2024, orele 16.00 – 17.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Emil Brumaru
Invitați: Paul Cernat, Cosmin Ciotloș, Ion Mureșan.
Moderator: Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Aniversare Adriana Babeți – 75
Invitați: Mircea Mihăieș, Călin-Andrei Mihăilescu, Livius Ciocârlie, Mircea Martin, Octavian Plăiașu, Ioan Cristescu.
Proiecția filmului „Amicii publici”, ce reconstituie documentarea şi elaborarea romanului „Femeia în roșu”, scris de trei autori: Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, a cărui acţiune se desfăşoară la Comloşul Mare, Timişoara, Chicago şi Viena.
Adriana Babeți este scriitoare, profesor universitar și Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor Republicii Franceze.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.30 – 19.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Conferința The Gaze of Literature, susținută de Cato Lein (Suedia)
Cu participarea producătoarei Karin Starre
„În 2002 am avut o expoziție la librăria Hedengren din Stockholm cu portrete de autor. La expoziție a participat fondatorul și fostul director al Institutului Cultural Român din Stockholm (ICR Stockholm), Dan Shafran. Am fost întrebat dacă doresc o colaborare. Misiunea era să fotografiem atât scriitori și poeți din România, cât și pe cei care au venit să viziteze Stockholmul. Am primit o bursă de la Institutul de Cultură și o listă a scriitorilor și a poeților, precum și datele lor de contact. În total au fost trei excursii la București și numeroase întâlniri cu scriitori și poeți la Stockholm. Pe mulți dintre ei i-am fotografiat de mai multe ori și am rămas prieteni.” (Cato Lein)
Proiecția filmului Eclectic in Bucharest, despre proiectul lui Cato Lein la București.
Prezintă: Loreta Popa
Joi, 12 septembrie 2024, orele 18.00 – 19.00
Deutsche Schule Bukarest, Strada Coralilor 20G
Lectură în limba germană a poetei Carmen-Francesca Banciu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.00 – 20.00
Centrul Cultural Chinez din București, strada Batiștei 34
Chinese Moon Festival
Evenimentul, dedicat celebrării Festivalului Chinezesc al Lunii, include lecturi de poezie chineză și românească – având ca temă luna, muzică tradițională chineză live și replicarea unor experiențe din festival, inclusiv prepararea și degustarea moon cake – un tip de prăjitură care se servește în mod tradițional în timpul festivalului. Lecturile poeziilor în limba chineză vor fi subtitrate în limba română.
Participă: Adrian Alui Gheorghe, Ioan Pintea
Joi, 12 septembrie 2024 – Sâmbătă, 14 septembrie, orele 18.30 – 21.30 Muzeul Național al Țăranului Român (12.09), Muzeul Național al Literaturii Române (13, 14.09)- Atelier poetic relațional cu Răzvan ȚupaParticiparea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Prezentarea expoziției de bază în limba engleză
Prezintă: Radu Băieșu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 20.30
Institutul Cervantes, Bulevardul Regina Elisabeta 38
Lecturi publice: Evelio Miñano Martínez (Spania) și Matei Vișniec (România/Franța).
Evenimentul va fi urmat de un dialog al celor doi invitați.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Dezbatere: Despre limitele literaturii
Invitați: Cristian Fulaș, Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Lecturi publice: Mehmet Can Doğan (Turcia), Gellu Dorian (România), Tatiana Faia (Portugalia), Pedro Larrea (Spania/SUA), Cassian Maria Spiridon (România), Mircea Măluț (România), Iuliana Miu (România), Cosmin Perța (România), Ioan Pintea (România), Jean Poncet (Franța), Eduard Sanahuja Yll (Spania), Maria Șleahtițchi (Republica Moldova), Rhys Trimble (Marea Britanie).
Moderator: Cosmin Perța
Joi, 12 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Spectacol de muzică și poezie „Nevoia de îngeri”
Participă actorii Flaviu Crișan, Radu Bânzaru, Ioana Chelmuș. Muzică: Emil Viciu, voce, chitară. Invitați: Cătălin Chivu, percuție, și Ciprian Tănăsescu, editor. Versuri de Radu Cristian Constantin.
__________________
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Cum traducem poezia?
Jean Poncet (Franța) în dialog cu Dinu Flămând (România) și Victor Ivanovici (România/Grecia)
Evenimentul se va desfășura în limba franceză
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Vernisajul expoziției Glimpses of infinite symmetry a artistului Vlad Țenu
Expoziția reunește lucrări și prototipuri din seriile „Miniplex” și „Synthetic Nature”, dar și o creație nouă, și face parte din retrospectiva Vlad Țenu ce marchează 10 ani de la prima expoziție personală a artistului în țara sa natală, România, organizată în acest an la Galeria Galateca. Instalațiile sale artistice reprezintă structuri modulare, forme organice cu aspect neregulat care amintesc de creaturi marine sau de forme organice din natură, dar cu o rigoare simetrică de bază. Vlad Țenu este arhitect româno-britanic stabilit la Londra. De la proiectarea arhitecturală la activitatea sa din domeniul academic și de la instalații artistice sau sisteme de asamblare modulară la piese de artă purtabile, lucrările de design experimental ale lui Vlad Țenu constituie o cercetare continuă și o explorare a spațialității și materialității.
Coordonator proiect: Monica Morariu
Prezentarea se va desfășura în limba engleză
Partener: Galeria Galateca
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90
Seara performance-urilor: Higyed Alexandru (România) & Andreea Ioniță (România), Florin Dan Prodan (România), Sorin Despot (România), Lorena Enache (România), Mugur Grosu (România), Angyal Gyula (Ungaria), Radu Nițescu (România), Peter Sragher (România).
Moderator: Peter Sragher
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Adrian Alui Gheorghe (România), Ana Andrei (România), Angela Baciu (România), Leo Butnaru (Republica Moldova), Ruxandra Cesereanu (România), Rita Chirian (România), Maria Ciurea (România), Nicolae Coande (România), João Luís Barreto Guimarães (Portugalia), Joyelle McSweeney (SUA), Marko Pogačar (Croația), Simona Popescu (România), Horst Samson (Germania), Anca Vasiliu (România/Franța).
Moderator: Cosmin Perța
Concert Cătălina Beța și Albert Tajti
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
„De vorbă cu poeții…”
Seară de muzică și poezie cu Ovidiu Mihăilescu și Alexandru Turcu
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00
Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20
Poeți români în seria „Biografii romanțate” de la Polirom
Invitați: Cosmin Ciotloș, Bogdan Crețu, Cristian Fulaș, Cosmin Perța
Moderator: Cosmin Ciotloș
_________________
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00
Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4
Remember Marin Mincu
Invitați: Mihail Gălățanu, Mugur Grosu, Bruno Mazzoni, Cosmin Perța, Grigore Șoitu, Nicolae Tzone, Nina Vasile, Miruna Vlada.
Moderator: Octavian Soviany
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00
Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20
Lectură de poezie pentru copii
Invitate: Carmen Tiderle, Lavinia Braniște, Simona Epure
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00
Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20
Lectură din volumele „Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra și Aligru”, „Prințul Miorlau” și „Roșcată-ca-Arama și cei șapte șoricari”, de Nina Cassian
Participă: Anca-Maria Pănoiu (Editura Frontiera) în dialog cu Loreta Popa și Marcela Motoc.
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 15.00 – 17.00
Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Atelierul de creație „Poezie în viață”
Istoria Atelierului de creație Poezie în viață începe în 1998 – cu o pauză între 2002 și 2004 – și durează până în 2007. Au urmat câteva sesiuni în Spania, între 2009 și 2016, iar în România a fost reluat din 2023 cu o viziune neschimbată de la început până azi. În anii ’90 era în București cam singurul Atelier de poezie care prindea, fără să fie doar atât, ceea ce se numește la noi „atelier de creative writing”. Are o formulă interdisciplinară și singulară încă, prin conceptul ce depășește ideea de „a învăța să scrii”; pentru că redefinește constant condiția poeziei, a poetului ca artist complex, dar și receptarea ei. Sensul atelierului de creație – poezie în viață – îl situează fără îndoială, cu toată discreția în care s-a desfășurat în toți anii, în avangarda unui fenomen literar care de-abia acum a devenit vizibil.
Coordonator: Nina Vasile
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00
Modul Cărturești, Str. Academiei, 18-20
Mornin’ Poets. De la idee la brand cultural. Primele 100 de ateliere
Despre poeți se spune că sunt leneși, că se trezesc târziu și că nu poți conta pe ei că ajung la timp pentru întâlnire. Încercăm să demontăm toate aceste neadevăruri cu o serie de poeți matinali, cu texte proaspete și, mai ales, cu multă cafea. Duminica de la 11.00 la 14.00, cu o frecvență bilunară, Mornin’ Poets se lansează pe orbită. Mornin’ Poets este o serie de cinci ateliere de poezie, în care scriem, citim și dezbatem poeme sau idei despre scris, despre arta noastră și mersul ei prin țară. Fiecare lector va propune o temă de scris, astfel că, la atelier, cursanții vor primi feedback la poemele trimise. Proiectul a demarat în toamna lui 2018, cu un prim sezon care a inclus următorii antrenori și antrenoare: Miruna Vlada, Elena Vlădăreanu, Svetlana Cârstean, Sorin Despot și Claudiu Komartin. 2020 a însemnat mutarea în online, din motive de pandemie, iar la finalul lui 2021 am adaptat atelierele la nevoile cursanților cu un format hibrid, pe care îl folosim și acum. Până în septembrie 2024, cifrele Mornin’ Poets vorbesc pentru noi: 94 de ateliere, 91 de antrenori diferiți, 19 sezoane și multe poeme publicate în reviste și chiar în volume proprii de la edituri prestigioase.
Invitați:
Andrei Zbîrnea (project manager Mornin’ Poets și poet), Constantin Buduleci (cursant Mornin’ Poets & poet), Anca-Ioana Câdă (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Romina Hamzeu (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Cosmin Perța (scriitor și antrenor Mornin’ Poets), Miruna Romanciuc (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Miruna Vlada (scriitoare și antrenoare Mornin’ Poets), Andrada Yunusoğlu (cursantă Mornin’ Poets & poetă).
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Prezentarea expoziției de bază în limba franceză
Prezintă: Radu Băieșu
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Romulus Bucur (România), Mina Decu (România), Mariangela Gualtieri (Italia), Bruno Mabille (Franța), Ștefan Manasia (România), Ioan Matiuț (România), Marin Mălaicu-Hondrari (România), Sébastien Minaux (Franța), Andrei Mocuța (România), Étienne Paulin (Franța), Đorđe Sibinović (Serbia), Moni Stănilă (Republica Moldova), Robert Șerban (România), Pavel Șușară (România), Alexandru Vakulovski (Republica Moldova), Miruna Vlada (România), Florina Zaharia (România).
Moderator: Dan Burcea (România/Franța)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90
Seara performance-urilor poetice ale participanților la atelierul susținut de Andy Willloughby (Marea Britanie)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Improv literar cu scriitorul Călin-Andrei Mihăilescu
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Concert de fado: Cristina Dăscălescu, Ricardo Caria, Paul Edeleni.
_________________
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lansarea romanului fantasy Posh, de Gabriela Toma (Editura Ars Libri, 2024)
O carte pentru copii, pe care e musai s-o citească și părinții într-o duminică, ziua cea mai potrivită pentru a crea o casă a poveștilor și o vânătoare de comori și indicii. Vor participa invitați de marcă ai Atelierelor Thomasinei, povestași, călători în lumea poveștilor și ilustratori. Vor fi alături de noi: Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Mircea Cipariu, Laura Greaca, Livia Greaca, Albert Toma și descoperitorii lumii lui Posh înainte ca aceasta să fi apărut în târg: Matei Nițulescu, Loreta Popa, Daniela Băbu, Anița Grigoriu, Radu Băieșu, Daniel-Paul Ciobanu. Moderator: Cristina Poterășoiu.
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00
Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lectură #2: Radu Stanca & Doti Stanca
Festivalul Scrisorilor organizat de Asociația Hearth
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90
Prezentările participanților la Atelierul poetic relațional susținut de Răzvan Țupa
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Lecturi publice: Dan Mircea Cipariu (România), Jeannette L. Clariond (Mexic, video), Teodora Coman (România), Ioana Crăciunescu (România), Andrew Davidson-Novosivschei (România), Ioana Diaconescu (România), Cristina Drăghici (România), Constantin Iftime (România), Emanuela Ignățoiu-Sora (România), Iustin Moraru (România), Andrei Novac (România), Alina Purcaru (România), Viorica Răduță (România), Livia Roșca (România), Arthur Suciu (România).
Moderator: Cosmin Perța
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Seara filmului contemporan cu regizorul Alexandru Solomon
„Strigăt în timpan”
O cronică neconvențională a avangardei literare și artistice românești ce reconstituie atmosfera acelor ani de nebunie (1916-1947) cu ajutorul mijloacelor specifice (colaj, asociații absurde) – 1993. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză. Producător: FAV. Un film de Radu Igazsag și Alexandru Solomon.
„Duo pentru Paoloncel și Petronom”
Paul Celan, unul dintre cei mai mari poeți de limbă germană ai veacului, și-a petrecut tinerețea în Bucovina și la București. Acest documentar artistic este construit ca un dialog poetic între Celan și prietenul său, scriitorul Petre Solomon, pe fundalul istoriei zbuciumate a anilor 1940-1947 – 1994. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză, germană. Producător: FAV. Un film de Alexandru Solomon.
„Cronica de la Zürich”
Zürich, la 100 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara și la 80 de ani de la nașterea dadaismului… Cronica de la Zürich este un documentar despre ceea ce a mai rămas viu din această mișcare la care au contribuit Marcel Iancu, Arthur Segal și, mai ales, Tristan Tzara, toți trei originari din România – 1996. 40 minute, Beta SP. Versiune română, franceză. Versiune engleză (28 min.) Producător: FAV. Realizat cu sprijinul Fundației PRO HELVETIA
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Concert Analia Selis și Mariano Castro
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 21.00 – 22.00
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
LETOPISEȚ RELOADED – Concert „The Beatles reinterpretat” susținut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche Anton Pann
Perioada de aplicare pentru evenimentul-atelier programat în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București s-a încheiat pe 1 septembrie. Aplicațiile primite pentru selecția privind întâlnirile din Atelier Poetic Relațional în cadrul FIPB alcătuiesc acum o listă de lucru. Lista finală de participanți selectați va fi anunțată pe 9 septembrie.
Aplicațiile primite pentru Atelier Relațional
Ordinea de mai jos este cea a inițialei prenumelui.
01 – Alexandra Maria Buric
02 – Alina Ilie
03 – Ana Negoescu
04 – Casandra Ioan
05 – Cătălina Ceaușescu
06 – Daniela Bejinariu
07 – Daniela Toma
08 – Emil Iulian Sude
09 – Ionuț Calotă
10 – Iulia Grigorie
11 – Loredana Ursu
12 – Maria Ciurea
13 – Oana Angelo
14 – Valentina Cornescu
15 – Vlad Minea
Atelierul Poetic Relațional din cadrul FIPB2024 va avea următorul program:
Selectați în primă fază sunt:
Primul eveniment public al Atelierului Poetic Relațional condus de Răzvan Țupa va avea loc joi, 12 septembrie 2023, de la ora 18:30, în cadrul expoziției „Despre sine, cruci și altele” a artistului Mircea Modreanu.
În cadrul acestui eveniment de deschidere, vor fi prezentați participanții selectați pentru a lua parte la atelier, precum și perspectivele fiecăruia asupra poeziei. Fiecare participant va avea ocazia de a se prezenta în fața publicului și de a împărtăși propriile viziuni și abordări în ceea ce privește poezia.
Atelierul Poetic Relațional face parte din programul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) și este structurat în două prezentări publice și două sesiuni de lucru. Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma selectării participanților.
Acest eveniment de deschidere reprezintă o oportunitate pentru participanți de a-și prezenta munca și de a interacționa cu publicul, stabilind o conexiune directă între poezie și audiență. De asemenea, evenimentul marchează începutul unui proces de explorare și dezvoltare a abilităților poetice ale participanților, sub îndrumarea lui Răzvan Țupa.
De pe lista de selecție din acest moment nu fac parte aplicațiile următoare:
Acum, că se vede toamna pe străzi, uite cu ce rămân recomandările de la citești din august, luna în care selecția a venit cu tema ”vacanțe”. Probabil că, în afară de mașini, la vacanțe mă pricep cel mai puțin. Iar imaginea de mai sus, de când pregăteam lista de recomandări este cea mai bună dovadă a nepriceperii mele. Se vede că în timp ce documentam ce să recomand, opțiunile mi s-au schimbat. Și mai jos se vede în ce sens. De-asta e tema care îmi prinde bine oricând să văd ce aleg din ce citesc în direcția cu pricina. Numărătoarea inversă e așa:
Prin vacanțe, care sunt tema care adună astfel în august recomandările citEști, poate că ai mai mult timp să vezi și filme. Dar propunerea mea îți aduce în față un regizor. Iar despre asta poți să citești pentru că în secolul XXI, sensul cuvântului duce un pic mai departe decât erai obișnuit, sau obișnuită. „Harun Farocki – Forms of Intelligence” este cartea în care Nora M. Alter îți descrie procesul care a dus creația cineastului german din sala de cinema, la televiziune și, în ultimă instanță în galeriile de artă. Poate îi știi numele și din documentarul Videograme dintr-o revoluție”, pe care l-a dedicat împreună cu Andrei Ujică momentului 1989 în România.
„Pentru el, imaginile trebuie să funcționeze și în colaborare pentru a da naștere unei critici”. Nora M. Alter „Harun Farocki – Forms of Intelligence”, Columbia University Press, 2024
Zilele libere ori călătoriile tale incud sigur și zone de trecere… Dintr-un spațiu al vacanței în altul, dintr-o lume în alta. Dacă ar fi să le povestești, te-ai alege cu o sursă vie de întâmplări. Asta îți arată și Lea Ypi. În „Liberă- un copil și o țară la sfârșitul istoriei”, scriitoarea cu o carieră universitară internațională în spate îți spune povestea prăbușirii comunismului în Albania. Ca și istoria primilor ani de după. Iar multe detalii sună cumplit de familiar pentru cititorul român. Altele pur și simpli exotic, precum aventura unei cutii de Coca Cola printre mileurile de pe mobila bătrânească.
„Haina era unul dintre puținele lucruri care funcționau la fel în capitalism și în socialism.” Lea Ypi „Liberă- un copil și o țară la sfârșitul istoriei”, traducere Bertha Savu, Pandora M, Anansi
Acum că toate instrumentele de care ai nevoie îți sunt la îndemână, unde să îți faci vacanță. Poate în viitor. Și nu la modul fictiv ci în cel mai concret mod posibil. Ca business. Cel care se află în Forbes Midas List 2022 pe primul loc în materie de investiții, Chris Dixon îți spune că orice invenție are vârstele ei. În volumul „Read Write Own- Building the Next Era of the Internet” te va surprinde claritatea cu ai parcurs fără să îți dai seama momentul în care World Wide Web ți-a oferit mai întâi doar ocazia de a citi. Apoi și pe cea de a scrie. Momentul actual include pentru Dixon un nou nivel pentru internet, ca mediu în care ai ocazia să deții acțiuni, bani ori direcții.
„Lumea poate să citească și să scrie pe internet, dar acum poate să și dețină.” Chris Dixon „Read Write Own- Building the Next Era of the Internet”, Random House, 2024
Cu cât sunt mai tulburi vremurile, cu atât ți-ar prinde mai bine o pauză în imaginație. Iar un roman grafic recomandat doar celor care au împlinit deja 18 ani este o provocare sigură. Cartea semnată de Keum Suk Gendry-Kim, „Iarbă” așază în bandă desenată povestea tulburătoare a unei victime. Este victima sclaviei sexuale în Cel De-al Doilea Război mondial. Și este o bunică. Brutalității, povestea îi răspunde cu delicatețea detaliilor din natură și a apropierii dintre generații.
„Imaginația mea o lua razna. Brusc, am simțit un fior rece străfulgerându-mă și am început să tremur.” Keum Suk Gendry-Kim „Iarbă”, traducere de Iolanda Prodan, Alice Books, 2024
Iar aici este vorba mai ales despre căile de acces… Alex Banayan este unul dintre puținii oameni care au reușit să transforme succesul obținut la o emisiune-concurs de televiziune într-o lecție. Unii spun că e o adevărată universitate la care predau autorități din business, entertainment ori știință. Volumul „Cea de-a treia ușă- mentalitatea succesului” îți arată că, de multe ori, succesul ține de calea de a reuși pe care reușești să o descoperi ca o alternativă la căile deschise pentru publicul larg ori pentru privilegiați. Calea micilor decizii care îți definesc viața. Uneori soluția apare și numai ca o întrebare.
„Dacă nu mai am decât un singur minut la dispoziție cu Bill Gates, aș putea să mă distrez puțin măcar.” Alex Banayan „Cea de-a treia ușă- mentalitatea succesului”, traducere de Ianina Marinescu, Paralela 45, 2024
Ce ai vrea să îți rămână din această vacanță? Ai ocazia să păstrezi o perspectivă nouă. Este pledoaria pe care ți-o oferă Amy Edmondson în „Right Kind of Wrong- How the Best Teams Use Failure to Succeed”. Specialistă în siguranță psihologică și personalitate de azi de la Harvard Business School, Emondson a fost numită de două ori între cei mai influenți gânditori din management, potrivit Thinkers50, platforma specializată în identificarea ideilor de referință ale domeniului azi. Este chiar ceea ce se află în spatele conceptului de cultură a eșuării sănătoase.
„Conștientizare defectelor noastre cere și edifică înțelepciune.” Amy Edmondson „Right Kind of Wrong- How the Best Teams Use Failure to Succeed”, Penguin Random House, 2023
Ai putea să te gândești că vacanțele (care sunt tema selecțiilor citEști în august) te pot duce nu doar în locuri noi ci și în timpuri pe care abia ți le imaginezi. Este cazul romanului „Lunga viață a Mariannei Ucria”. Cartea semnată de una dintre autoarele italiene cele mai respectate astăzi, Dacia Maraini, te poartă prin povestea a trei generații siciliene din secolul XVIII prin ochii unei protagoniste care nu mai poate vorbi.
„Marianna își savura libertatea, trecutul era o coadă pe care o încolăcise sub fuste și care se simțea doar uneori.” Dacia Maraini „Lunga viață a Mariannei Ucria”, traducere de Gabriela Lungu, Editura Școala Ardeleană, 2020
Când vine vorba de vacanțe (care sunt tema lunii august în selecțiile citEști) ai în minte imagini destul de clare. Poți porni chiar de aici. Iar filozoful Andy Clark îți explică în ce măsură lumea așa cum o cunoști s-ar putea să fie o reflectare a lumii tale interioare. În volumul „The Experience Machine- How Our Minds Predict and Shape Reality”, gânditorul britanic îți oferă argumentele care îți arată cât de departe suntem de ideea că am funcționa ca observatori pasivi ai întâmplărilor din jurul nostru. În această carte ai ocazia să înțelegă cum prezice creierul tău ceea ce se întâmplă. Dar și cum atenția ta poate învăța să fie creatorul activ al lumii tale.
„Ideea potrivit căreia creierul este în fond o mașinărie uriașă de prezicere este relativ recentă” Andy Clark „The Experience Machine- How Our Minds Predict and Shape Reality”, Penguin Random House, 2023
O dată cu luna august sunt vacanțe care te așteaptă și în cărți. O poveste de dragoste scrisă de un critic de artă este o schimbare care îți aduce sub soarele de vară puterea mistuitoare a sentimentelor. Este ce descoperi în romanul „Către nuntă”. John Berger este autorul acestei povești care te poartă prin orașe mediteraneene bântuite de tragedie și salvate prin splendoarea apropierii. Ca un dans.
„Să asculți rembetiko noapte de noapte e ca și cum ți-ai face un tatuaj.” John Berger „Către nuntă”, traducere de Ioana Văcărescu, Vellant, 2024
Pentru mai multe materiale legate de fiecare dintre cărțile recomandate, vino în comunitatea citEști oficial cu subscribe gratuit aici și o să fii la zi cu volumele remarcate. În luna septembrie, tema selecțiilor citEști de la Aleph News este ”recoltele povestirilor”. Dacă ai recomandări de cărți sau teme pentru viitor, nu ezita să îmi lași un comentariu și vedem ce și cum. Îți mulțumesc de câte ori citEști și pe Facebook, și pe Instagram.
Lecturi publice, performance-uri, momente de improvizație poetică, dezbateri, concerte, expoziții și filme documentare vin la FIPB 2024, arată un comunicat remis de organizatori. Peste 50 de evenimente se regăsesc în programul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București, cel mai amplu proiect național dedicat poeziei și unul dintre cele mai urmărite din Europa Centrală și de Sud-Est, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) în perioada 9 – 15 septembrie 2024.
Un program dens și bogat de lecturi, la care iau parte poeți străini din peste 20 de țări și comunități autonome ale lumii (Brazilia, Canada, Spania, Portugalia, Franța, Israel, Belgia, Grecia, Turcia, Marea Britanie, Germania, Republica Moldova, Elveția, Suedia, Panama, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Croația, Italia, Serbia), alături de nume de primă mărime ale poeziei românești contemporane, printre care Nora Iuga, Ion Mureșan, Octavian Soviany, Simona Popescu, Dinu Flămând, Magda Cârneci, Radu Vancu, Robert Șerban sau Moni Stănilă, îi așteaptă pe iubitorii de poezie în săptămâna dedicată ediției din acest an a festivalului.
Dezbaterea cu tema Cum se vede România din afară?, la care iau parte scriitori români care au cunoscut succesul în afara granițelor țării, Matei Vișniec, Călin-Andrei Mihăilescu, Victor Ivanovici, alături de nume ale unor principali actori culturali care au legătură cu România, precum Bruno Mazzoni, este, cu siguranță, unul dintre evenimentele mult așteptate din cadrul FIPB 2024 (11 septembrie, ora 16.00, Grădina MNLR).
De asemenea, și dialogul dintre scriitorii Cristian Fulaș și Bogdan Crețu, având drept temă „limitele literaturii” (12 septembrie, ora 19.00, Grădina MNLR) se prefigurează a fi de mare interes pentru public.
Despre literatură și război este unul dintre cele mai incitante dialoguri din cadrul FIPB 2024 la care iau parte Yaniv Iczkovitz (Israel), Bruno Mazzoni (Italia) și Dinu Flămând (România), (11 septembrie, ora 11.00, sediul MNLR Crețulescu).
Bucuria întâlnirii cu poezia este celebrată atât în prezența autorilor, printr-o serie de lecturi care au loc în cele mai importante spații culturale din Capitală, cât și prin intermediul unor proiecte-remember care își propun să aducă în atenția publicului aspecte din viața și opera unor poeți importanți precum: Ioan Es. Pop, Traian T. Coșovei, Dan Arsenie, Marin Mincu, Alexandru Mușina sau Emil Brumaru. Seria de evenimente va avea loc la sediul din strada Nicolae Crețulescu 8 al MNLR, în prezența unor nume importante ale criticii și poeziei de astăzi, precum Ion Mureșan, Călin-Andrei Mihăilescu, Paul Cernat, Caius Dobrescu, Magda Cârneci, Ion Bogdan Lefter, Bogdan Crețu sau Bogdan-Alexandru Stănescu.
Alături de nume consacrate ale poeziei române, și debutanții pășesc pe scenă la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București. Evenimentul dedicat lor se va desfășura într-un spațiu alternativ cunoscut din Capitală (Londohome), iar coordonatorul proiectului este scriitorul Radu Vancu, unul dintre cele mai apreciați scriitori români de astăzi.
Organizatorii anunță că ”Răzvan Țupa, unul dintre poeții de marcă ai generației 2000, artistul care a abordat cele mai spectaculoase formule lirice, accentuat vizuale și histrionice, va susține o serie de ateliere de poezie relațională, în cadrul cărora poeții participanți vor avea ocazia de a învăța cum să se prezinte în fața cititorilor”. Atelierul include două evenimente cu public (unul pe 12 septembrie, la Muzeul Țăranului în expoziția semnată de Mircea Modreanu, și unul la ARCUB, pe 15 septembrie) și două sesiuni de lucru la MNLR (13 și 14 septembrie) cu participanții înscriși la atelier. Te poți înscrie la atelierul Poetic Relațional până vineri, 30 august, la adresa programe@mnlr.ro
De asemenea, poetul britanic Andy Willoughby va susține timp de patru zile un atelier de performance în limba engleză, la care sunt așteptați să ia parte toți cei care cochetează cu scrisul.
Atelierul de creație „Poezie în viață” susținut de poeta Nina Vasile se află, de asemenea, în lista evenimentelor de la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București.
La ARCUB, unul dintre spațiile-gazdă ale evenimentelor din cadrul #FIPB 2024, vor avea loc trei lecturi de tip performance.
Chiar în prima seară, 9 septembrie, de la ora 20.00, Chris Tănăsescu (Margento), poet, traducător și profesor de discipline umaniste digitale (Digital Humanities) la Universitatea din Ottawa, un nume apreciat atât în România, cât și în spațiul poetic anglo-saxon, va susține și în acest an un performance reunit sub tema Margento Is Back. The #Graph-Poem Adventure.
Vineri, 13 septembrie, de la ora 18.00, se vor reuni câteva dintre cele mai cunoscute voci ale performance-ului românesc și din străinătate.
Participanții la atelierele susținute de poeții Răzvan Țupa și Andy Willoughby își vor prezenta creațiile la ARCUB.
Călin-Andrei Mihăilescu, scriitor, profesor de literatură comparată și filosofie în Canada și, cu siguranță, unul dintre cei mai versatili autori contemporani de origine română, va susține un moment de improvizație în cadrul festivalului sâmbătă, 14 septembrie, ora 19.30, sediul MNLR Crețulescu 8.
Viața e un poem, un spectacol complex, plin de emoție – o întâlnire armonioasă între poezie românească, grecească și muzică de calitate – este programat în aula BCU pentru data de 10 septembrie, ora 18.00.
De asemenea, un alt spectacol ce reunește muzica și poezia, Nevoia de îngeri, se va desfășura în 12 septembrie, de la ora 20.30, în același loc.
De vorbă cu poeții… – seară de muzică și poezie cu Ovidiu Mihăilescu și Alexandru Turcu își așteaptă spectatorii la sediul MNLR din Crețulescu vineri, 13 septembrie, de la ora 19.30.
Și, cu siguranță, unul dintre cele mai interesante evenimente va avea loc în 12 septembrie 2024, începând cu ora 20.30, la sediul Centrului Cultural Chinez din București. Evenimentul, dedicat celebrării Festivalului Chinezesc al Lunii, include lecturi de poezie chineză și românească – având ca temă luna, muzică tradițională chineză live și replicarea unor experiențe din festival, inclusiv prepararea și degustarea moon cake – un tip de prăjitură care se servește în mod tradițional în timpul festivalului.
O importantă expoziție dedicată cărturarului, poetului și traducătorului Dosoftei, mitropolit al Moldovei va fi vernisată marți, 10 septembrie, ora 14.00, la sediul MNLR Griviței 64-66. În aceeași zi, de la ora 16.00, la sediul MNLR din Crețulescu 8 va avea loc un tur ghidat și vizionarea expoziției documentare „Anton Pann – 170 de ani”.
Vernisajul expoziției de fotografie a artistului Dorin Rachmuth (12 septembrie, ora 20.00, sediul MNLR Crețulescu) și turul ghidat al expoziției de instalații a artistului Vlad Țenu (13 septembrie, ora 17.00) completează seria de evenimente din sfera artelor vizuale.
Anca Vasiliu, filosof remarcabil cu o bogată carieră academică și de cercetare în domeniul filosofiei antice, originară din București, director de cercetare la Centre National de la Recherche Scientifique (Franța), va susține în cadrul FIPB 2024 conferința cu tema Entre l’émoi et l’évidence: la dialectique du langage poétique. Homère, Platon et l’anonyme « Du sublime », marți, 10 septembrie, de la ora 18.30, la BCU (Biblioteca Centrală Universitară).
Scriitorul și traducătorul Jean Poncet, profesor al Universității din Grenoble, va vorbi despre Cum traducem poezia?, iar alături de el vor fi prezenți Dinu Flămând și Victor Ivanovici (13 septembrie, ora 17.00, sediul MNLR Crețulescu 8).
Cato Lein (Suedia), unul dintre cei mai apreciați fotografi din lume, cu expoziții importante reunind portrete ale scriitorilor români de astăzi, va susține în cadrul festivalului conferința cu tema The Gaze of Literature, urmată de proiecția filmului Eclectic in Bucharest, despre proiectul său la București; evenimentul va avea loc în prezența producătoarei Karin Starre joi, 12 septembrie, de la ora 17.30, la BCU.
Cei mai mici dintre cititorii de poezie sunt așteptați și ei la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București. Mai multe evenimente dedicate lor vor avea loc la Modul Cărturești în prezența unora dintre cele mai cunoscute autoare de literatură pentru copii și tineret: Carmen Tiderle, Lavinia Braniște și Simona Epure, sâmbătă, 14 septembrie, de la ora 13.00. O oră mai târziu, în același spațiu va avea loc o lectură din volumele Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra și Aligru, Prințul Miorlau și Roșcată-ca-Arama și cei șapte șoricari de Nina Cassian.
Iubitorii de poezie și muzică sunt așteptați la nu mai puțin de șapte concerte în cadrul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București.
Ansamblul cameral de muzică veche Anton Pann va susține două concerte, ambele la sediul BCU, un proiect extrem de interesant – Porta Art Nova Nobilis – P.A.N.N. – în prima seară a festivalului, și Beatles reinterpretat, în ultima.
Acordurile muzicii de jazz se vor auzi la FIPP 2024 datorită pianistului și compozitorului Mircea Tiberian alături de talentata muziciană Nadia Trohin.
Viziunea arhitecturală suspendată, cosmică a pianistului Albert Tajti îmbinată cu interpretarea expresivă a Cătălinei Beţa se regăsesc, de asemenea, în programul FIPB 2024.
Fado, în interpretarea Cristinei Dăscălescu, a lui Ricardo Caria și Paul Edeleni, dar și muzica argentinienilor Analia Selis și Mariano Castro completează lista concertelor din cadrul ediției din acest an a festivalului.
Și, cu siguranță, concertul susținut de Nicu Alifantis este unul dintre cele mai așteptate evenimente din cadrul FIPB 2024 (10 septembrie, ora 20.30, sediul MNLR Crețulescu 8).
Iubitorii de poezie și film sunt invitați în ultima zi a Festivalului Internațional de Poezie București la proiecția a trei dintre filmele documentare realizate de Alexandru Solomon: Strigăt în timpan (1993, o cronică neconvențională a avangardei literare și artistice românești, ce reconstituie atmosfera perioadei 1916–1947, un colaj amețitor de texte și imagini fundamentale; realizat împreună cu Radu Igazsag), Duo pentru Paoloncel și Petronom (1994, documentar artistic construit ca un dialog poetic între Celan și prietenul său, scriitorul Petre Solomon, pe fundalul istoriei zbuciumate a anilor 1940–1947) și Cronica de la Zürich (1996, film documentar experimental dedicat mișcării Dada, realizat împreună cu Radu Igazsag). Proiecțiile vor avea loc la BCU, în ultima zi a festivalului, începând cu ora 19.30.
Publicul are acces gratuit la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București. Programul complet al proiectului se va regăsi în curând pe site-ul oficial: www.fipb.ro.
Muzeul Literaturii din București a publicat și programul Festivalului Internațional de Poezie 2024, ediția a 14-a.
Motto:
Am literaturizat bătăile inimii (Eugen Lovinescu)
Program FIPB 2024 detaliat:
Luni, 9 septembrie 2024, ora 11.00 – 12.00
Biblioteca Academiei Române, Calea Victoriei 125
Conferința „Elogiu limbii române”, susținută de Marco Lucchesi, scriitor, traducător, membru al Academiei Braziliene de Litere și președinte al Bibliotecii Naționale a Braziliei. Conferința va fi urmată de lansarea volumului său, „Dor și Saudade”, care pune în valoare „această consangvinitate magică între română și portugheză – patrias și matrias, aceeași limbă saudade – dor, inepuizabil rezervor metafizic”, cum menționa traducătorul cărții, Dinu Flămând, în prefața acesteia.
Luni, 9 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Deschiderea oficială a festivalului
Lecturi publice: Antonella Anedda (Italia, video), Nora Iuga (România), Ion Mureșan (România), Denisa Comănescu (România), Marco Lucchesi (Brazilia), Caius Dobrescu (România), Kata Győrfi (România), Dumitru Crudu (România), Octavian Soviany (România), Radu Vancu (România), Nicolae Prelipceanu (România).
Moderator: Dinu Flămând, scriitor și traducător
Concert Porta Art Nova Nobilis – P.A.N.N.
Artiștii Ansamblului Cameral de Muzică Veche Anton Pann vor interpreta compoziții semnate de marele cărturar, utilizând instrumente specifice timpului în care ele au fost compuse – oud, kanun, ney, bendir, riq. În concert, alături de aceste instrumente specifice, muzicienii vor performa și la instrumentele clasice, clarinet și violoncel, dar și la vioara marca Niccolò Gagliano 1760, proprietate a statului german, landul Baden-Württemberg.
Dr. Constantin Răileanu – coordonatorul ansamblului, voce și kanun (România), Dr. Alexandru Stoica – oud (România), Drd. Sabin Penea – vioară (România), Drd. Andrei Nițescu – cello, anatolian kemane (România), Ghassan Bouz – percuție (Liban), Jovan Sofronievski – clarinet, ney (Macedonia)
Luni, 9 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00
ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90
Performance poetic: Chris Tănăsescu aka Margento (Citizen of the Universe)
Margento Is Back. The #Graph-Poem Adventure
Prezintă: Peter Sragher
_________________
Marți, 10 septembrie 2024, ora 11.00 – 12.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Viorel Marineasa – 80
Invitați: Viorel Marineasa, Ion Bogdan Lefter, Tudorel Urian, Bedros Horasangian, Livius Ciocârlie.
Moderator: Vasile Gribincea
Marți, 10 septembrie 2024, ora 13.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Ioan Es. Pop
Invitați: Ion Mureșan, Călin-Andrei Mihăilescu, Teodor Dună, Bogdan-Alexandru Stănescu, Merlich Saia.
Moderator: Ioan Cristescu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00
Sediul MNLR, Calea Griviței 64-66
Vernisajul expoziției Dosoftei – 400
Cărturar, mitropolit al Moldovei, poet și traducător, Dosoftei s-a născut la 26 octombrie 1624, în Suceava. Expoziția Dosoftei – 400 cuprinde pagini din Psaltirea slavo-română a lui Dosoftei, cunoscută și cu numele Psaltirea de-nțăles (1680), Psaltirea în versuri (1673), psalmi din Biblie, Viața și petrecerea sfinților (1682) și va fi îmbogățită cu Parimiile și Păscălia, piese importante din Biblioteca Sfântului Sinod. De asemenea, va fi expusă și carte veche religioasă din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române.
Participă: Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Chivu, Arhimandritul Policarp Gabriel Chițulescu, Nicolae Brânzea, Ioan Cristescu. Moderator: Eugenia Oprescu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 15.00 – 16.00
Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4
Remember Dan Arsenie
Invitați: Magda Cârneci (România), Caius Dobrescu (România), Carmen Guerrero (Spania), Alba Guerrero (Spania), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Ion Bogdan Lefter (România).
Moderator: Victor Ivanovici (România/Grecia)
Marți, 10 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Tur ghidat în cadrul expoziției documentare Anton Pann – 170
Prezintă: Mădălina Șchiopu
Expoziția documentară este realizată cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la moartea scriitorului și reflectă imagini din viața și opera sa. MNLR deține Casa memorială „Anton Pann” (strada Anton Pann 20), care poate fi vizitată de publicul larg, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 17.30 – 18.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Recital António Fonseca (Portugalia) din vol. „Lusiade”, de Luís Vaz de Camões
În 2024 se împlinesc 500 de ani de la nașterea scriitorului Luís Vaz de Camões, poet proeminent și personalitate literară complexă a Portugaliei, autor al epopeei „Lusiade”, cea mai importantă operă literară portugheză.
Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Camões
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
„Viața e un poem”
Un spectacol complex, plin de emoție, o întâlnire armonioasă între versuri scrise de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Mihail Eminescu, Ion Barbu, Miron Radu Parachivescu, George Seferis (Georgios Seferiadis – poet și diplomat de origine greacă) și muzică de calitate.
Participă: Jezebel, Toma Enache, Sorin Slat și Alexandru Burcă – pian, Lucian Maxim – percuție. Grafică: Iulia Cutova; Videoproiecții: Roxana Zidaru; Costume: Adina Buzatu.
Un spectacol de Toma Enache, realizat cu sprijinul BES România, manager Martha Maria Mocanu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30
Biblioteca Goethe-Institut, Calea Dorobanți 32
Lectură Alexandru Bulucz în limba germană
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88
Conferință susținută de Anca Vasiliu (România/Franța): Entre l’émoi et l’évidence : la dialectique du langage poétique. Homère, Platon et l’anonyme « Du sublime »
Moderator: Dinu Flămând
Conferința va fi susținută și audiată în limba franceză.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Londohome, David Praporgescu 31
Seara debutanților
Lecturi publice: Cristina Alexandrescu, Ramona Boldizsar, Gabriel Cărtărescu, Daniel Coman, Vasile Gribincea, Daniil Iftime, Șerban Mihalache, Bogdan-Alexandru Petcu.
Coordonator și moderator eveniment: Radu Vancu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.30
Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Bulevardul Elisabeta nr. 38
Lansare de carte Yaniv Iczkovits (Israel)
Yaniv Iczkovits în dialog cu Simona Kessler, Ioana Petridean, Cătălin Striblea, moderator Denisa
Comănescu, despre romanul său Nimeni nu părăsește Palo Alto. Traducerea din ebraică aparține Ioanei Petridean. Volumul face parte din colecția Raftul Denisei a Editurii Humanitas Fiction.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Tur ghidat în cadrul expoziției de bază, în limba engleză
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Gabriel Chifu (România), Mihai Firică (România), Maud Joiret (Belgia), Dimitris Kanellopoulos (Grecia), Fulgencio Martinez (Spania), Bogdan O. Popescu (România), Osman Öztürk (Turcia), Mihók Tamás (România), Grete Tartler (România), Liliana Ursu (România), Varujan Vosganian (România).
Moderator: Loreta Popa
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00
Spațiul destinat expozițiilor temporare MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Vernisajul expoziției de fotografie a artistului Dorin Rachmuth
„M-a adus la fotografie filmul lui Michelangelo Antonioni Blow-up, dar mai ales un aparat de fotografiat primit la 16 ani de la tatăl meu. Nuvela Funigei a lui Julio Cortazar, care a inspirat filmul, am descoperit-o mai târziu. A fost, pare-se, rebotezată Blow-up. M-am identificat cu fotograful din film, în speranța – teamă de a descoperi că lucrurile nu sunt ceea ce par, apoi că nu sunt ceea ce sunt, apoi că nu sunt. Ca Pinocchio, îi urmez cu credință pe Motan și pe Vulpoi, în căutarea de noi și noi minciuni, altfel, Zâna ar uita de mine. Îmi pare că un om adormit în parc, o adolescentă care fumează pe furiș, o perdea tristă deasupra trotuarului și toți ceilalți sunt acolo dintotdeauna, sfincși încremeniți în așteptarea mea. Fiecare cu o întrebare la care nu știu să răspund decât cu o altă întrebare. Le-am furat imaginile și nu mă pot despărți de niciuna din șirag: e jurnalul meu de călătorie, iar expoziția – o invitație la drum. Unele imagini s-au șters, celelalte se mai învălmășesc, se ciondănesc, se împacă, stau de vorbă. Fotograf narator, cum îmi place să mă numesc, încerc întotdeauna să conduc privitorul dincolo de privire. Cred că atunci când acest pariu reușește, gestul fotografului se întâlnește cu poezia.”
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Concert Nicu Alifantis
_________________
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Dialog Despre literatură și război cu Yaniv Iczkovits (Israel), Bruno Mazzoni (Italia) și Dinu Flămând (România)
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 13.00 – 15.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Traian T. Coșovei
Invitați: Ioan Cărmăzan, Dan Mircea Cipariu, Ștefania Coșovei, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Bogdan O. Popescu, Cecilia Ștefănescu, Adrian Suciu.
Moderator: Ioan Cristescu
Miercuri, 11 septembrie 2024 – Vineri, 13 septembrie 2024, orele 15.00 – 18.00
ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90
Workshop in poetry & performance: From Page to Stage with Andy Willoughby (Marea Britanie)
Participanții își vor dezvolta abilități de scris solo și recital, tehnica de performanță și metode de grup slam pentru echipe colaborative. Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii. Atelierul va fi susținut în limba engleză.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 15.30 – 17.30
Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4
Lecturi publice: Costinel Petrache, Liviu Capșa, Gabriel Burlacu, Mihaela Stanciu, Carmen Secere, Miruna Drăghici, Raluca Faraon, Florentina Chifu, Mihaela Oancea, Victoria Milescu, Valentin Busuioc, Dumitru Ioan Dincă.
Moderatori: Evelyne Croitoru, Horia Gârbea.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Dezbatere: Cum se vede România de afară
Invitați: Carmen-Francesca Banciu, Bruno Mazzoni, Victor Ivanovici, Matei Vișniec
Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
The debate between tradition and modernity: its place in shaping a Romanian identity
Conferință susținută de dr. Dennis Deletant
Prezintă: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Prezentarea antologiei poeziei românești îngrijite de Dimitris Kanellopoulos (Grecia)
Moderatori: Dinu Flămând, Victor Ivanovici
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.00
Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88
Dialog Loreta Popa cu Fulgencio Martinez și lansare de carte „Simplu”, de Loreta Popa
Invitați: Cătălina Beța și Adrian Naidin
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Carmen-Francesca Banciu (România/Germania), Alexandru Bulucz (România/Germania), Martina Caluori (Elveția, video), Gelu Diaconu (România), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Dumitru Păcuraru (România), Adrian Popescu (România), Radu Sergiu Ruba (România), Arcadie Suceveanu (Moldova), Eugen Suciu (România), János Szántai (România), Ioan T. Morar (România), Gelu Vlașin (România), George Vulturescu (România)
Moderator: Vasile Gribincea
Concert Mircea Tiberian – Nadia Trohin
_________________
Joi, 12 septembrie 2024, orele 13.00 – 14.30
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Alexandru Mușina 70
Invitați: Tania Mușina, Caius Dobrescu, Rodica Ilie, Adrian Lăcătuș, Călin-Andrei Mihăilescu, Ioan Șerbu.
Moderator: Ioan Cristescu
Joi, 12 septembrie 2024, orele 16.00 – 17.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Remember Emil Brumaru
Invitați: Paul Cernat, Cosmin Ciotloș, Ion Mureșan.
Moderator: Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Aniversare Adriana Babeți – 75
Invitați: Mircea Mihăieș, Călin-Andrei Mihăilescu, Livius Ciocârlie, Mircea Martin, Ioan Cristescu.
Proiecția filmului „Amicii publici”, ce reconstituie documentarea şi elaborarea romanului „Femeia în roșu”, scris de trei autori: Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, a cărui acţiune se desfăşoară la Comloşul Mare, Timişoara, Chicago şi Viena.
Adriana Babeți este scriitoare, profesor universitar și Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor Republicii Franceze.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.30 – 19.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Conferința The Gaze of Literature, susținută de Cato Lein (Suedia)
Cu participarea producătoarei Karin Starre
„În 2002 am avut o expoziție la librăria Hedengren din Stockholm cu portrete de autor. La expoziție a participat fondatorul și fostul director al Institutului Cultural Român din Stockholm (ICR Stockholm), Dan Shafran. Am fost întrebat dacă doresc o colaborare. Misiunea era să fotografiem atât scriitori și poeți din România, cât și pe cei care au venit să viziteze Stockholmul. Am primit o bursă de la Institutul de Cultură și o listă a scriitorilor și a poeților, precum și datele lor de contact. În total au fost trei excursii la București și numeroase întâlniri cu scriitori și poeți la Stockholm. Pe mulți dintre ei i-am fotografiat de mai multe ori și am rămas prieteni.” (Cato Lein)
Proiecția filmului Eclectic in Bucharest, despre proiectul lui Cato Lein la București.
Prezintă: Loreta Popa
Joi, 12 septembrie 2024, orele 18.00 – 19.00
Deutsche Schule Bukarest, Strada Coralilor 20G
Lectură în limba germană a poetei Carmen-Francesca Banciu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.00 – 20.00
Centrul Cultural Chinez din București, strada Batiștei 34
Chinese Moon Festival
Evenimentul, dedicat celebrării Festivalului Chinezesc al Lunii, include lecturi de poezie chineză și românească – având ca temă luna, muzică tradițională chineză live și replicarea unor experiențe din festival, inclusiv prepararea și degustarea moon cake – un tip de prăjitură care se servește în mod tradițional în timpul festivalului. Lecturile poeziilor în limba chineză vor fi subtitrate în limba română.
Participă: Adrian Alui Gheorghe, Ioan Pintea
Joi, 12 septembrie 2024 – Sâmbătă, 14 septembrie, orele 18.30 – 21.30
Muzeul Național al Țăranului Român (12.09), Muzeul Național al Literaturii Române (13, 14.09)
Atelier poetic relațional cu Răzvan Țupa
Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii la adresa programe@mnlr.ro
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Prezentarea expoziției de bază în limba engleză
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 20.30
Institutul Cervantes, Bulevardul Regina Elisabeta 38
Lecturi publice: Evelio Miñano Martínez (Spania) și Matei Vișniec (România/Franța).
Evenimentul va fi urmat de un dialog al celor doi invitați.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Dezbatere: Despre limitele literaturii
Invitați: Cristian Fulaș, Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Lecturi publice: Bengt Berg (Suedia), Mehmet Can Doğan (Turcia), Gellu Dorian (România), Tatiana Faia (Portugalia), Pedro Larrea (Spania/SUA), Cassian Maria Spiridon (România), Mircea Măluț (România), Iuliana Miu (România), Cosmin Perța (România), Ioan Pintea (România), Jean Poncet (Franța), Eduard Sanahuja Yll (Panama), Maria Șleahtițchi (Republica Moldova), Rhys Trimble (Marea Britanie)
Moderator: Cosmin Perța
Joi, 12 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Spectacol de muzică și poezie „Nevoia de îngeri”
Participă actorii Flaviu Crișan, Radu Bânzaru, Ioana Chelmuș. Muzică: Emil Viciu, voce, chitară. Invitați: Cătălin Chivu, percuție, și Ciprian Tănăsescu, editor. Versuri de Radu Cristian Constantin.
__________________
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Cum traducem poezia?
Jean Poncet (Franța) în dialog cu Dinu Flămând (România) și Victor Ivanovici (România/Grecia)
Evenimentul se va desfășura în limba franceză
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Vernisajul expoziției de instalații a artistului Vlad Țenu
Expoziția reunește lucrări și prototipuri din seriile „Miniplex” și „Synthetic Nature”, dar și o creație nouă, și face parte din retrospectiva Vlad Țenu ce marchează 10 ani de la prima expoziție personală a artistului în țara sa natală, România, organizată în acest an la Galeria Galateca.
Instalațiile sale artistice reprezintă structuri modulare, forme organice cu aspect neregulat care amintesc de creaturi marine sau de forme organice din natură, dar cu o rigoare simetrică de bază. Vlad Țenu este arhitect româno-britanic stabilit la Londra. De la proiectarea arhitecturală la activitatea sa din domeniul academic și de la instalații artistice sau sisteme de asamblare modulară la piese de artă purtabile, lucrările de design experimental ale lui Vlad Țenu constituie o cercetare continuă și o explorare a spațialității și materialității.
Coordonator proiect: Monica Morariu
Prezentarea se va desfășura în limba engleză
Partener: Galeria Galateca
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90
Seara performance-urilor: Higyed Alexandru (România) & Andreea Ioniță (România), Florin Dan Prodan (România), Sorin Despot (România), Lorena Enache (România), Mugur Grosu (România), Angyal Gyula (Ungaria), Radu Nițescu (România), Peter Sragher (România).
Moderator: Peter Sragher
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Adrian Alui Gheorghe (România), Ana Andrei (România), Angela Baciu (România), Leo Butnaru (Moldova), Ruxandra Cesereanu (România), Rita Chirian (România), Maria Ciurea (România), Nicolae Coande (România), João Luís Barreto Guimarães (Portugalia), Joyelle McSweeney (SUA), Marko Pogačar (Croația), Simona Popescu (România), Horst Samson (Germania), Anca Vasiliu (România/Franța).
Moderator: Cosmin Perța
Concert Cătălina Beța și Albert Tajti
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
„De vorbă cu poeții…”
Seară de muzică și poezie cu Ovidiu Mihăilescu și Alexandru Turcu
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00
Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20
Poeți români în seria „Biografii romanțate” de la Polirom
Invitați: Cosmin Ciotloș, Bogdan Crețu, Cristian Fulaș, Cosmin Perța
_________________
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00
Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4
Remember Marin Mincu
Invitați: Mihail Gălățanu, Mugur Grosu, Florin Iaru, Bruno Mazzoni, Cosmin Perța, Grigore Șoitu, Nicolae Tzone, Nina Vasile, Miruna Vlada.
Moderator: Octavian Soviany
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00
Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20
Lectură de poezie pentru copii
Invitate: Carmen Tiderle, Lavinia Braniște, Simona Epure
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00
Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20
Lectură din volumele „Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra și Aligru”, „Prințul Miorlau” și „Roșcată-ca-Arama și cei șapte șoricari”, de Nina Cassian
Participă: Anca-Maria Pănoiu (Editura Frontiera) în dialog cu Loreta Popa și Marcela Motoc
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 15.00 – 17.00
Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Atelierul de creație „Poezie în viață”
Istoria Atelierului de creație Poezie în viață începe în 1998 – cu o pauză între 2002 și 2004 – și durează până în 2007. Au urmat câteva sesiuni în Spania, între 2009 și 2016, iar în România a fost reluat din 2023 cu o viziune neschimbată de la început până azi. În anii ’90 era în București cam singurul Atelier de poezie care prindea, fără să fie doar atât, ceea ce se numește la noi „atelier de creative writing”. Are o formulă interdisciplinară și singulară încă, prin conceptul ce depășește ideea de „a învăța să scrii”; pentru că redefinește constant condiția poeziei, a poetului ca artist complex, dar și receptarea ei. Sensul atelierului de creație – poezie în viață – îl situează fără îndoială, cu toată discreția în care s-a desfășurat în toți anii, în avangarda unui fenomen literar care de-abia acum a devenit vizibil.
Coordonator: Nina Vasile
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00
Modul Cărturești, Str. Academiei, 18-20
Mornin’ Poets. De la idee la brand cultural. Primele 100 de ateliere
Despre poeți se spune că sunt leneși, că se trezesc târziu și că nu poți conta pe ei că ajung la timp pentru întâlnire. Încercăm să demontăm toate aceste neadevăruri cu o serie de poeți matinali, cu texte proaspete și, mai ales, cu multă cafea. Duminica de la 11.00 la 14.00, cu o frecvență bilunară, Mornin’ Poets se lansează pe orbită. Mornin’ Poets este o serie de cinci ateliere de poezie, în care scriem, citim și dezbatem poeme sau idei despre scris, despre arta noastră și mersul ei prin țară. Fiecare lector va propune o temă de scris, astfel că, la atelier, cursanții vor primi feedback la poemele trimise. Proiectul a demarat în toamna lui 2018, cu un prim sezon care a inclus următorii antrenori și antrenoare: Miruna Vlada, Elena Vlădăreanu, Svetlana Cârstean, Sorin Despot și Claudiu Komartin. 2020 a însemnat mutarea în online, din motive de pandemie, iar la finalul lui 2021 am adaptat atelierele la nevoile cursanților cu un format hibrid, pe care îl folosim și acum. Până în septembrie 2024, cifrele Mornin’ Poets vorbesc pentru noi: 94 de ateliere, 91 de antrenori diferiți, 19 sezoane și multe poeme publicate în reviste și chiar în volume proprii de la edituri prestigioase.
Invitați:
Andrei Zbîrnea (project manager Mornin’ Poets și poet)
Constantin Buduleci (cursant Mornin’ Poets & poet), Anca-Ioana Câdă (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Romina Hamzeu (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Cosmin Perța (scriitor și antrenor Mornin’ Poets), Miruna Romanciuc (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Miruna Vlada (scriitoare și antrenoare Mornin’ Poets), Andrada Yunusoglu (cursantă Mornin’ Poets & poetă)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Prezentarea expoziției de bază în limba franceză
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lecturi publice: Romulus Bucur (România), Mina Decu (România), Mariangela Gualtieri (Italia), Bruno Mabille (Franța), Ștefan Manasia (România), Ioan Matiuț (România), Marin Mălaicu-Hondrari (România), Sébastien Minaux (Franța), Andrei Mocuța (România), Étienne Paulin (Franța), Đorđe Sibinović (Serbia), Moni Stănilă (România), Robert Șerban (România), Alexandru Vakulovski (România), Miruna Vlada (România), Florina Zaharia (România)
Moderator: Dan Burcea (România/Franța)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90
Seara performance-urilor poetice ale participanților la atelierul susținut de Andy Willloughby (Marea Britanie)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.00
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Improv literar cu scriitorul Călin-Andrei Mihăilescu
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Concert de fado: Cristina Dăscălescu, Ricardo Caria, Paul Edeleni.
_________________
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00
Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lansarea romanului fantasy Posh, de Gabriela Toma (Editura Ars Libri, 2024)
O carte pentru copii, pe care e musai s-o citească și părinții într-o duminică, ziua cea mai potrivită pentru a crea o casă a poveștilor și o vânătoare de comori și indicii. Vor participa invitați de marcă ai Atelierelor Thomasinei, povestași, călători în lumea poveștilor și ilustratori. Vor fi alături de noi: Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Mircea Cipariu, Laura Greaca, Livia Greaca, Albert Toma și descoperitorii lumii lui Posh înainte ca aceasta să fi apărut în târg: Matei Nițulescu, Loreta Popa, Radu Băieșu, Daniel-Paul Ciobanu.
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00
Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Lectură #2: Radu Stanca & Doti Stanca
Festivalul Scrisorilor organizat de Asociația Hearth
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00
ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90
Prezentările participanților la Atelierul poetic relațional susținut de Răzvan Țupa
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Lecturi publice: Dan Mircea Cipariu (România), Teodora Coman (România), Ioana Crăciunescu (România), Andrew Davidson-Novosivschei (România), Ioana Diaconescu (România), Cristina Drăghici (România), Constantin Iftime (România), Emanuela Ignățoiu-Sora (România), Iustin Moraru (România), Andrei Novac (România), Alina Purcaru (România), Viorica Răduță (România), Livia Roșca (România), Arthur Suciu (România), Pavel Șușară (România)
Moderator: Cosmin Perța
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Seara filmului contemporan cu regizorul Alexandru Solomon
„Strigăt în timpan”
O cronică neconvențională a avangardei literare și artistice românești ce reconstituie atmosfera acelor ani de nebunie (1916-1947) cu ajutorul mijloacelor specifice (colaj, asociații absurde) – 1993. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză. Producător: FAV. Un film de Radu Igazsag și Alexandru Solomon.
„Duo pentru Paoloncel și Petronom”
Paul Celan, unul dintre cei mai mari poeți de limbă germană ai veacului, și-a petrecut tinerețea în Bucovina și la București. Acest documentar artistic este construit ca un dialog poetic între Celan și prietenul său, scriitorul Petre Solomon, pe fundalul istoriei zbuciumate a anilor 1940-1947 – 1994. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză, germană. Producător: FAV. Un film de Alexandru Solomon.
„Cronica de la Zürich”
Zürich, la 100 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara și la 80 de ani de la nașterea dadaismului… Cronica de la Zürich este un documentar despre ceea ce a mai rămas viu din această mișcare la care au contribuit Marcel Iancu, Arthur Segal și, mai ales, Tristan Tzara, toți trei originari din România – 1996. 40 minute, Beta SP. Versiune română, franceză. Versiune engleză (28 min.) Producător: FAV. Realizat cu sprijinul Fundației PRO HELVETIA
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 21.00 – 22.00
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
LETOPISEȚ RELOADED – Concert „The Beatles reinterpretat” susținut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche Anton Pann
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30
Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8
Concert Analia Selis și Mariano Castro
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Manifestarea este organizată de Primăria Municipiului București prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti
Partenerii programului sunt Ministerul Culturii, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, ARCUB, Camões Institute, Institutul Italian de Cultură din București, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Institutul Cervantes din București, Institutul Goethe, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala București-Traduceri Literare și Filiala București-Poezie, Cărturești Modul, Muzeul Național al Țăranului Român, Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Londohome, Biblioteca Metropolitană București, BucureștiFest.ro
Ca parteneri media pentru manifestări se numără Cocor Media Channel, TVR Cultural, Radio România Cultural, București FM, Radio România Internațional, Agerpres, Observator Cultural, IQads, BookHub, Urban, La Punkt, AgentiadeCarte.ro, IQool, Radio Trinitas, Modernism, Lettres Capitales, Matca, Ziarul Metropolis, Happ.ro, Buletin de București, Filme cărți, Citeștemă, O mie de semne
Sponsorii evenimentului sunt JTI, Computerland, BES România, Sâmburești, Lechburg Winery, Jidvei, Aqua Carpatica
August rămâne lună de ateliere pentru cei de la Cenaclul Visceral. Proiectul a ieșit în lume la finalul lui 2023 și de atunci a adunat evenimente cu public gândite ca laboratoare dar și o antologie tipărită cu titlul ”Vederi”, una dintre cele mai consistente întreprinderi poetice din 2024. Și-au pus ce aveau nevoie în genți și au ieșit în trei tururi prin București. I-am rugat pe Clara Caradimu, Irina Francisca Ion, Călin Niță, Ștefan Pușcașu, Andreea Roxana Ghiță și pe Mihail Lucian Florescu să povestească pentru poetic.ro cum s-a adunat povestea fiecărei întâlniri.
GHIZI: CLARA & IRINA au răspuns:
Poezia se preocupă foarte mult cu trecutul, cu nostalgia, ce loc mai bun care să servească drept suport al nostalgiei decât o clădire imensă căreia să îi disecăm memoria, care are în față corporații și arhitectură modernă. Clădirea este singura care păstrează intact simbolul partidului comunist, un regim care încă își lasă amprenta asupra comunităților azi.
Nu în ultimul rând, în Casa Presei a lucrat Nora Iuga, care a fost interzisă și a fost nevoită să-și scrie poeziile pe ascuns. Ce înseamnă asta pentru noi acum, pentru un grup de tineri care vin în Casa Presei și sunt liberi să scrie orice își doresc, în carnețele, în notes app, să se exprime așa cum simt.
Ne-am dorit să strângem o comunitate căreia să-i prezentăm poezia în noi moduri creative și credem că ne-a reușit.
Am explorat tema turului nostru prin trei exerciții ținute în Casa Presei. Mai exact, pe holuri, la sediul unei televiziuni, într-un atelier de artă și, nu în ultimul rând, am interacționat și cu bazinul secătuit al unei foste fântâni din fața Sălii de Marmură.
În primul exercițiu, a trebuit să construim noi o memorie a Casei Presei, să ne imaginăm ce personaj ar fi putut lucra aici sau s-ar fi putut afla cu orice alt scop în acest spațiu, atât în trecutul, cât și în prezentul clădirii. Participanții au fost neașteptat de creativi și, printr-un performance gândit în grupe de câte trei, ne-au arătat ce gândesc și cum se mișcă personaje precum un cenzor indignat, un tânăr gen z supărat pe capitalism, un preot care a luat-o razna, fantoma unei tinere inspirată din tragicul caz ,,Anca” și o femeie de serviciu îndrăgostită de Ceaușescu.
Mai departe, apropiindu-ne de memoria generației noastre, am staționat în sediul unei televiziuni din Casa Presei. Pornind de la relația cu televizorul și tipologia de conținut media pe care îl consumam în anii noștri formatori, participanții au avut de scris câteva versuri cu tema ,,nostalgie, ca atitudine”.
Partea a treia a turului nostru a presupus explorarea operei literare dar și a poveștii de viață a poetei Nora Iuga, care a lucrat în tinerețe în Casa Presei ca traducător la Editura Enciclopedica, în perioada în care era catalogată drept autor interzis. Am citit din poemele ei, iar participanții și-au prezentat câte un obiect drag din trecutul lor pe care l-au adus fizic la tur. Tot în această etapă, fiecare din participanți a trebuit să-și tasteze versurile scrise în exercițiul anterior la o mașină de scris, într-o cămăruță decorată cu scenografia pe care ne imaginăm noi că ar fi avut-o biroul dactilografei de noapte.
În final, la ieșirea din Casa Presei, am dăruit acestui spațiu poemele noastre scrise la mașină, ascunzându-le în crăpăturile fântânii abandonate din fața sălii de marmură, încheind turul cu ideea că versurile pe care le-am scris aici fac parte acum din memoria clădirii.
GHIZI: CĂLIN & ȘTEFAN descriu așa povestea:
1. Călin: Iniţial ne gândeam că am putea face ceva care să se lege de ideea de spaţiu interzis/inaccesibil, aici „culisele” berăriei s-ar fi potrivit bine, iar insula de pe lacul morii poate părea un loc foarte străin noaptea. Totuşi, aici mergeam mai mult pe sentimentul de spaţiu liminal pe care l-am avut eu când am fost prima dată în locurile respective, iar asta e greu de repetat într-un context organizat, de asta am mers pe ceva mai uşor de transmis, anume ideea de a pătrunde în procesul de scriere şi a îi analiza şi aprecia etapele în loc de a vedea poezia ca pe un produs pe care îl consumăm fără să ne întrebăm de unde vine.
2. Ștefan : Având în vedere tema finală turului, poezia ca produs artizanal, dar și aspectul de atelier al turului, ne-am dorit să le oferim participanților alte perspective pentru procesul de creație și diverse metode prin care se poate întâmpla poezia. De asemenea, ne-am dorit să încurajăm prin exercițiile alese ca participanții să iasă din zona de confort, să descopere formule noi pentru propria creație, astfel să descopere în ei idei noi de care ar putea profita pe viitor pentru a evolua în parcursul lor. Fiind prima oară cand facem un atelier coordonat de noi, ne-am dorit foarte mult și să fie un eveniment plăcut și productiv pentru participanți.
Rezultatele au fost mulțumitoare chiar în acel moment, participanții fiind foarte energetici, activi și entuziasmați să ducă la bun sfârșit fiecare exercițiu. Câțiva dintre ei scriau doar despre teme care se învârteau în jurul unor sentimente de tristețe, angoasă, dar în urma exercițiilor au experimentat scrisul momentului prezent, despre momente fericite sau plăcere. Datorită naturii primului exercițiu organizat de mine, toți participanții au scris folosind formule, câmpuri lexicale, stiluri care le erau străine sau peste mână, dar în urma exercițiului au realizat că o limitare auto-impusă nu este benefică și s-au bucurat să găsească în interiorul lor și alte moduri de a scrie. De asemenea, exercițiul lui Călin i-a ajutat să recunoască importanța procesului de editare, realizând că și asta poate fi o etapă creatoare. Astea nu sunt numai observații din exterior. După finalizarea întregului tur, i-am întrebat pe participanți cum li s-a părut per total ceea ce au făcut, iar ei singuri au făcut aceste observații asupra propriei poezii și lucrul ăsta îl găsesc cel mai important. Cât vine vorba de emoțiile anterioare atelierelor, acum mă uit înapoi și mă bucur că le-am făcut. Participanților le-a plăcut foarte mult, au spus că și-ar mai dori o ediție sau ceva asemănător. Iar pentru mine a fost o altă provocare de creativitate care mi-a prins foarte bine.
3. Călin: Eu aş fi vrut mult de tot să facem ceva de explorare urbană pentru că merge mult mai bine pe conceptul de spaţiu interzis. O clădire abandonată are un efect mult mai puternic asupra oamenilor, oricine ai fi simţi că locurile astea au o energie specială, dar e foarte greu să faci aşa ceva cu un grup mare în condiţii sigure şi legale, deci ideea a picat rapid.
Ștefan : Pentru mine spațiul a fost secundar ca importanță, desigur a influențat foarte mult tipul de exerciții și comunicarea, dar aș fi putut adapta exercițiile în funcție de orice alt spațiu și s-ar fi potrivit în cele din urmă, iar pentru mine cel mai important a fost ce pot să ofer participanților.
Totuși, mi-ar fi plăcut să fac un atelier pe temă ecologică și să fi accesat un spațiu seminatural pentru a observa în poezie interacțiunea unui mic ecosistem cu artificialul, să înțelegem specificitatea locului sau să ne ducem într-o zonă retrocedată și să încercăm să înțelegem durerea nespusă a locului, a perimetrului. Desigur ultima ar fi fost destul de greu de pus la punct tot din motive legale, dar prima idee ar putea rămâne ceva de făcut pe viitor.
4. Ștefan : Evenimentele Visceral sunt destul de diversificate ca scop. Totuși, ceva ce unește de exemplu Laboratoarele cu Tururile este dorința de a învăța de la alții și a-i învăța pe ceilalți ce e poezia, metodele prin care ea se propagă sau se înțelege. Încercăm să facem asta prin metode cât mai friendly față de celălalt, astfel să ajungem în punctul în care Visceral este și un cenaclu, un cerc închis în care noi ne simțim ca o familie poetică, dar și o comunitate, comunitatea Visceral fiind deschisă și prietenoasă, cu cât mai mulți membri pasionați de poezie care sunt foarte dornici să învețe unul de la celălalt.
Evenimentele Visceral mi-au oferit un orizont mult mai mare de posibilități când vine vorba despre poezia proprie, iar schimbul continuu de sfaturi, aprecieri și critici, mă face să vreau să-mi perfecționez poezia și să o privesc din cât mai multe unghiuri posibile.
Tema turului nostru a fost Poezia ca Produs Artizanal. În această idee am fost la Berăria Anagram, unde participanții au putut să afle cum este produsă berea artizanală direct din spatele cortinelor. Fiecare participant au putut să guste o băutură din hamei cu diferite arome interesante și au aflat care este primul exercițiu pregătit de noi. Participanții au fost rugați înainte să vină la tur cu un poem încă în lucru, nefinisat și au fost rugați să îl citească. Așa cum au putut să afle cum se face berea, așa fiecare participant a împărtășit cu ceilalți colegi de atelier cum se face poezia, spunând care sunt detaliile din spatele creației, de unde le vine inspirația, care e povestea fiecărui poem. După acest moment, participanții au adăugat la poemele nefinisate diferite versuri inspirate din gustul berii, turul fabricației, afișele de pe terasă, drumul până la locul desemnat sau căldura insuportabilă.
După terminarea acestui exercițiu, ne-am dus pe o insulă de la Lacul Morii. Acolo am testat ecoul interesant al unei construcții vechi și după ne-am așezat pe câteva pături puse pe iarbă. În acest vibe a început următorul exercițiu al poeziei artizanale. Fiecare participant a fost rugat să pregătească o poezie preferată scrisă de un alt autor. Din poezia lor preferată au realizat un blackout poem care să aibă doar 4 versuri mici pe care să le scrie cu creioane colorate pe câte un bilețel mic. Biletele au fost apoi amestecate și împărțite, fiecare participant având în față alte versuri decât cele pe care le-au scris. Din acele versuri surpriză au făcut o poezie nouă unde să includă versurile de pe bilet cu libertate deplină, au putut să le spargă, să le pună în orice ordine au vrut sau orice altceva de care dispunea imaginația lor. După ce au citit toți noua creație a urmat o mică pauză. După 10 minute, participanții au fost foarte entuziasmați să înceapă ultimul exercițiu. Au fost puși în perechi de câte doi și au povestit câte o amintire fericită. După au scris câte o poezie din perspectiva celuilalt. Cu multe emoții le-au citit pe rând și au fost foarte fericiți când au aflat că partenerului de exercițiu i-a plăcut poemul cu amintirea sa.
GHIZI: ANDREEA & LUCIAN
A pornit cu un text postare Instag: Care e legătura dintre alunițe, Mihai Eminescu și o fabrică de trăsuri? Dacă vrei să le facem să comunice între ele și cu noi, ăsta e turul pentru tine!
Andreea și Lucian te invită într-o excursie all inclusive în planul astral și pe străzile mai puțin cunoscute ale Bucureștiului. Suntem turiști la noi acasă și explorăm pielea care ne face să aparținem.
Ce înseamnă acasă? Ce înseamnă să pleci? Ce înseamnă să vii și să te întorci?
Cât de mult e corpul tau acasă?
Nu trebuie să aduci cu tine decât un carnețel, un pix, o pereche de căști și cât mai multă încredere în realitateaticțiune pe care ți-o propunem.
Am construit turul în jurul pielii înțeleasă ca spațiu al ambiguității, al protecției și al porozității. Pielea este matricea care ne permite să comunicăm cu lumea, dar care ne și protejează de ea. De asemenea, am fost interesați și de istorii dermale, urmele pe care timpul le lasă pe pielea noastră. Plecând de aici, am construit o punte între conceptele de piele și (a)casă, concentrându-ne pe asemănări: ambiguitatea protecție/porozitate, urmele lăsate de istorie, existența publică a pielii și a casei.
În cadrul turului, alternăm exerciții de meditație activă cu momente performative. Prin ele, ne propunem să explorăm afinitățile dintre piele și arhitectura orașului și să accesăm trecuturi reale sau imaginare ale celor două spații.
LUCIAN & ANDREEA spun povestea așa:
1. Lucian: Am o legătură specială cu străzile de pe traseul turului, este zona în care am crescut și în care mi-am petrecut cea mai mare parte a vieții de până acum. Mă simt foarte în largul meu mergând noaptea prin aceste locuri și am vrut să împărtășesc cu participanții acest sentiment. În plus, e o zonă plină de clădiri cu istorii interesante, dacă te deschizi față de ele, e imposibil să nu te inspire cumva.
2. Andreea: Ne-am dorit să conectăm într-o oarecare măsură oamenii cu orașul lor printr-o altă perspectivă, aceea a eliminării barierei dintre corp și spațiul locuit. În același timp, în cadrul turului am fost în mișcare și am încurajat participanții să privească în jur și să descopere clădiri/străzi mai puțin populare din punct de vedere turistic, dar reprezentative pentru București și locuitorii lui tocmai prin aparenta lor eterogenitate și diversitate. Cred că e foarte ușor să treci nepăsător pe lângă niște locuri care te pot inspira, iar acest tur a presupus o redescoperire a capacității poeziei de a fi produsă oriunde și din orice.
Rezultatele cele mai palpabile sunt poeziile participanților și desigur și capacitatea acestui tur de a ne inspira pe noi. În plus acest tur a fost benefic și pentru că am reușit să integrăm în el și câteva momente de performance. Totul a funcționat ca un performance continuu și uneori ideile veneau pe parcurs și lucram cu ele ca atare.
Lucian: Nu am de adăugat la ce a spus Andreea decât că amândoi suntem interesați de legăturile dintre performance art și poezie, de moduri posibile în care dispozitive performative se pot naște din actul de scriere și de tactici de a traduce experiența trupului în poezie. Acest tur a fost o ocazie perfectă de a experimenta cu toate acestea.
3. Andreea&Lucian: Am gândit turul de o manieră foarte site specific, dacă am fi adăugat sau eliminat un loc sau altul, ar fi trebuit să refacem întregul parcurs. Activitățile pe care le-am propus în cadrul noctambulei au fost dictate de locuri, nu am ales locurile în funcție de activități.
4. Andreea&Lucian: De frecvență, cel mai probabil. Nu în sensul în care să repetăm același lucru de mai multe ori, credem că am avea nevoie de un cadru în care să putem propune astfel de experiențe în mod constant. E posibil să găsim în curând o soluție pentru această nevoie, stați cu ochii pe Cenaclul Visceral 😉
Când e vorba de avangardă s-ar putea să ai în minte mișcări literare puse la locul lor prin istorii. Asta dacă reușești să nu te limitezi la zgomotul de fond care leagă de termen tot felul de întâmplări fie ele culinare ori sondaje electorale. Dincoace de zarvă, schimbările de perspectivă îți vin din abordări pe care le descoperi chiar și în domeniile de interes larg. Iar un top e mai la îndemână când citEști. De exemplu din luna iulie. Sigur, pentru mine s-ar putea să fie relevantă pentru avangardă prestația lui Nyjah Huston la Olimpiada de la Paris 2024, așa cum din zonă îmi e ieșirea lui Andy Anderson la Tokyo, chiar dacă nu a terminat decât pe locul 16 în 2020… dar asta e o poveste personală. Poate pentru august și vacanțele lui. Dar să încep numărătoarea inversă a cărților recomandate în iulie, pentru că la august revenim în final.
„Conversația este aerul comun pe care îl respirăm.” Charles Duhigg, „Supercomunicators- how to unlock the secret language of connection”, Random House New York, 2024
Pe cât de obișnuită pare ideea unui schimb de idei, pe atât de aprinsă se dovedește conversația. Iar iulie tema selecțiilor citEști te-a ghidat prin ceea ce poate să mai însemne astăzi avangardă. Charles Duhigg este jurnalistul premiat cu Pulitzer și cel care a făcut un bestseller din cartea sa despre puterea obișnuinței. De data aceasta secretele conversației sunt obiectul investigației sale. În volumul ”Supercomunicators”, el mizează pe limbajul conexiunii. Este ceea ce schimbă regulile celor mai dificile întâlniri. Iar reperele sale sunt ”despre ce este vorba de fapt”, ”ce simt” și ”cine sunt”.
„«Semnul roșu al curajului» s-a născut din disperare.” Paul Auster, „Băiatul sclipitor”, traducere Iulia Gorzo, Pandora M Anansi, 2024
Ce este un deschizător de drumuri îți arată multe biografii. Dar o carte care îți traduce în termenii de care ai nevoie astăzi o biografie de acum mai bine de un secol apare mai rar. Iar „Băiatul sclipitor”, de Paul Auster, asta face. Este vorba despre Stephen Crane, scriitorul care a marcat începutul de secol XX ca să devină un reper și să fie din nou ignorat și apoi, redescoperit. Este una dintre aparițiile anului în limba română, mai ales că multe dintre fragmentele citate aici sunt pentru prima dată traduse.
„Cinzeci de secole de preamărire de sine și de cârcoteală vor fi greu de depășit.” John Charles Chasteen, „Ce-a urmat după Eden- O scurtă istorie a lumii”, traducere de Andreea Popescu, Litera, 2024
Recitești istoria sau ea te reformulează pe tine? O carte care începe cu asaltul asupra Capitoliului american și se încheie cu invazia lui Putin din Ucraina îți arată că până și poveștile spuse pe scurt au ce să te învețe. În „Ce-a urmat după Eden”, John Charles Chasteen urmărește conflictele care au marcat evoluțiile societăților umane. Și nu numai. Pentru că până și Big Bang-ul devine o parte din povestea care te lasă cu întrebarea ”ce trebuie să învăț ca să îmi pot iubi dușmanul”.
Ai auzit des în ultimi ani despre disruption. Uite că profesorii care ți-a propus Strategia oceanului albastru merg mai departe și caută exemple pentru o nouă raportare la peisajul reușitei. În volumul „Beyond Disruption”, W.Chan Kim și Renee Mauborgne te îndeamnă să inovezi și să obții progresul fără să distrugi domenii, companii ori locuri de muncă. Secretul? Înveți să deschizi noi câmpuri de dezvoltare pentru domeniul tău. Iar exemplele lor țin de cele mai profunde schimbări de perspectivă. De exemplu, dacă visezi la scară mare dar pornești de la detalii.
„Astăzi, o persoană obișnuită cu un smartphone și o legătură la internet are o putere informațională mai mare decât avea guvernul Statelor Unite acum treizeci de ani.” W.Chan Kim și Renee Mauborgne, „Beyond Disruption- Innovate and Achive Growth without displacing Industries, Companies, or Jobs”, Harvard Business Review Press, 2023
Despre ideile consacrate când e vorba de felul în care se manifestă autoritatea în lumea de azi ori în istorie mai știi și tu câte ceva. Dar despre direcțiile în care se îndreaptă viziunile contemporane s-ar putea să afli din „Spațiul comun”. Volumul arhitectului și activistului grec Stavros Stavrides îți arată redefinirea modului în care îți locuiești orașul s-ar putea să rezolve multe. Mai ales blocajele legate de nemulțumirea față de autorități care abia se adaptează la nevoile reale ale societății pe care o au de gestionat.
„Spațiul comun este relațional și relativ.” Stavros Stavrides, „Spațiul comun- Orașul ca bun comun”, traducere de Deniz Otay și Ilinca Pop, Vellant, 2024
„Am ajuns să fim ceea ce postăm și postăm ceea ce vrem să fim.” Ovidiu Buta „O nouă victimă a modei”, editura Paralela 45, 2024
Când e vorba despre modă peste tot găsești o părere. Dar un specialist s-ar putea să îți stea la dispoziție abia când răsfoiești „O nouă victimă a modei”. Cartea lui Ovidiu Buta îți vorbește cu umor dar mai ales cu date clare despre repere în domeniu. Cum îi stă bine oricărei istorii, cea surprinsă în șarjele acide ale stilistului este și una personală. Dar mai ales o poveste care se tot scrie când mai relaxat, când mai crispat, privind autoritatea în materie de gust.
„Poveștile oamenilor, bune și rele, adunau imediat martori, ca o bucățică de mâncare scăpată pe jos și asediată imediat de furnici.” Will Eisner, „Un contract cu Dumnezeu și alte povești cu chiriași”, traducere Gabriel Tudorie, editura Art, colecția Grafic, 2024
Sigur că are și avangarda istoria ei. Ți se tot vorbește despre contextul politic, atmosfera din preajma Războaielor Mondiale și așa mai departe. Dar o dimensiune despre care auzi mai rar este cea a capodoperelor care au impus domenii noi. Cum este cazul benzilor desenate și al romanului grafic. Putem să vorbim despre succesul și acreditarea poveștilor cu desene pentru adulți cu premii consacrate ale literaturii. De fapt am și făcut-o la citEști. Dar acum te invit să descoperi cartea care a făcut din romanul grafic un domeniu în sine. Când a reușit Will Eisner să publice „Un contract cu Dumnezeu”, în 1978, librarii nu știau în ce secțiune să o așeze. Au așezat-o chiar și la cărți religioase. Este povestea care a dovedit tuturor să și în benzi desenate se pot spune povești tulburătoare.
Chiar și în materie de prosperitate merită să te gândești că sunt viziuni care schimbă lumea. Te-ai gândi că societățile în care producția și consumul funcționează cum trebuie sunt tot ce te interesează. Însă un volum precum ”Power and Progress”, de Daron Acemoglu și Simon Johnson îți arată că și mai mult contează ce se întâmplă cu prosperitatea în societate. Mai exact încotro este ea direcționată. Pentru că printre lucrurile pe care nu le vezi de obicei este și faptul că de multe ori reușita economică se topește tocmai pentru că resursele sunt înghițite în direcții care se dovedesc contraproductive pentru comunitate.
„Tehnologia se bazează pe viziune, iar viziunea își are rădăcinile în puterea socială, care în bună măsură ține de convingerea publicului și a factorilor de decizie privind beneficiile unei direcții anume din tehnologie” Daron Acemoglu și Simon Johnson, „Power and Progress- Our Thousand-Year Struggle Over Tehnology and Prosperity”, Basic Books UK, 2024
Poveștile te fac aproape mereu să redescoperi lumea din jur. Dar o carte care te va surprinde și te trimite să recitești ce știai din literatura clasică și modernă găsești mai rar. Și totuși cu acest impuls te lasă „Empuzion” de Olga Tokarczuk. Este primul roman publicat de scriitoarea poloneză după ce a primit @NobelPrize . Trei sferturi din poveste o să te miri miza obscură pe care o au trimiterile la Tomas Mann și la o întreagă tradiție literară a vindecărilor și discuțiilor filosofico-opresive. În ultima parte a cărții, pregătește-te pentru un tur de forță în materie de revelații narative. Poate nu e prima dată când se întâmplă… dar transformarea pe care mizează Tokarczuk pentru eroul său este una care acum are sens. În luna iulie, tema selecțiilor citEști este avangarda azi cu cu scriitorx și teoreticienx. Pentru că la acest volum chiar se potrivește terminația.
„Vă încurajez să vă creați propria ficțiune, de pildă una în care sunteți perfect.” Olga Tokarczuk, „Empuzion”, traducere Cristina Godun, @EdituraPolirom1995 , 2024
Concluzia? E a ta. Iar selecțiile citEști te ghidează în luna august cu citate din cărți care ți-ar putea face o idee asupra sensului pe care îl au azi lucrurile pe care le găsești drept „vacanțe”. Cel mai sigur prinzi recomandările la zi dacă alegi subscribe (e gratis) în link aici. Dacă ai sugestii de discuție sau propuneri de lectură… nu ezita să lași un comentariu mai jos, te rog.
Ai avut și tu, probabil la un moment dat, iluzia că o carte citită o poți arhiva cu un miez ori o esență pe care le identifici și le etichetezi cum trebuie. De la acest cum trebuie ni se trag multe, aș zice. Așa că selecțiile citEști de iunie vin să precizeze câteva dintre modificările pe care le aduce o carte sau alta acestei viziuni absolutiste. Iar negocierea merge mai departe.
„În realitate, contrar principiilor psihologiei și ale filosofiei tradiționale, eul nu este niciodată unul, simplu, unic.” Moussa Nabati
În esență știi ce datorezi copilului care ai fost. Dar căruia dintre ei? În „Copilul interior- Fă pace cu trecutul și vindecă-ți copilăria”, psihanalistul Moussa Nabati îți vorbește despre cele două fațete ale copilului care te definește. Cea întunecată și cea luminoasă. Fiecare dintre ele stabilește împlinirile și suferințele tale. Așa începi să înțelegi în ce fel se schimbă abordările în materie de depresie și terapie transgenerațională. Tema selecțiilor citEști în luna iunie este „miez și esențe”.
„Copilul interior este cel care determină imaginea pe care adultul și-o făurește despre sine, pozitivă sau negativă, independent de orice realitate, de tinerețe sau bătrânețe, de bogăți sau sărăcie.” Moussa Nabati, „Copilul interior- Fă pace cu trecutul și vindecă-ți copilăria”
„Glasul tău e puternic
și are un ecou universal.” Alda Merini
„Îți las ție aceste urme pe pământ
duioase, gingașe, ca să se poată spune:
pe aici a trecut un mugur sau o furtună” Alda Merini
Cu ziua copilului te apropii de mijlocul anului. Așa că selecțiile citEști din iunie îți propun cărți care îți vorbesc despre miez și esențe. Asta te așteaptă în „Il suono dell’ombra/ Sunetul umbrei”, antologia traducerilor din poemele scrise de Alda Merini. Știi și tu cât de surprinzătoare este recunoașterea unei persoane pe care o credeai cât se poate de departe de tine. Cum este și cazul poetei italiene. Cum se întâmplă cu tine când îți dai seama că încă mai vezi lumea cu aceiași ochi pe care îi aveai când erai copil.
„Nu mă puneți alături de femeile
care-și iubesc mai mult plânsul
decât își iubesc copiii” Alda Merini
„Ca un copil pedepsit, trimis în camera lui, se întinde pe patul dublu, cu mâinile sub cap.” David Nicholls
Când te gândești la o singură zi îți vine mai greu să păstrezi în minte și faptul că s-ar putea să fie vorba despre decenii întregi într-o singură dată calendaristică. Și totuși asta descoperi în romanul „O zi”, de David Nicholls. Discuțiile celor doi eroi îți arată cât de apropiați putem fi și la distanțe pe care le-ai considera altfel de nedepășit. Iar în tema lunii iunie de la citEști, „miez și esențe”, aceste secvențe își oferă ocazia să te redescoperi.
„Sub tălpile ei metroul trecu vibrând, amintindu-i că se afla exact în mijlocul unui remarcabil nod de transport public.” David Nicholls
„Biscuiții au avut succes de cum au ieșit pe piață, datorită gustului deosebit, a ambalajului agreabil și a personajului Fujiko-san.” Kikuko Tsumura
Cum îți e la job? O poveste îți răspunde în mai multe feluri decât poți să îți imaginezi. Japoneza Kikuko Tsumura îți face cunoștiință cu eroina sa din romanul „Nicio slujbă nu-i ușoară”. Aceasta trece dintr-o companie în alta căutând nu doar un loc de muncă dar și ce îi asigură apropierea de lumea în care trăiește. Iar autenticitatea face parte din lucrurile tale în selecțiile citEști. În luna iunie tema lor îți vorbește despre „miez și esențe”.
„Cu cât pui mai mult suflet în munca ta sau în ceea ce faci, cu atât dai peste mai multe capcane.” Kikuko Tsumura,
„De-a lungul istoriei culturii moderne, aproape toate personajele interesante au scris despre ele însele; de exemplu, Andy Warhol” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol”
Îl știi pe Pedro. Nu cel din celebra memă din rețelele anului 2024, ci pe Almodovar. Regizorul îți arată cât de importantă este povestea astăzi. În „Ultimul vis” îți desfășoară douăsprezece povestiri. Fiecare cu partea ei de invenție dar și cu cârligele despre care Almodovar jură că îți vor face o idee despre viața lui. Și mai ales despre felul în care viața ta reală se întâlnește cu umanitatea ca ficțiune.
„Asta mă face să cred că eu, chiar acum, aproape fără să-mi dau seama, sunt o fată foarte filosofică.” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol”
„Începând din acel moment, puteau să se întâmple doar două lucruri: să ne despărțim și s-o ia fiecare pe drumul său, ori să prelungim întâlnirea.” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol”
„Viața mea nu are sens dacă nu o împărtășesc cu ceilalți.” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol”
„Te rog să nu lași oamenii să te împiedice să-ți deschizi sufletul către glasurile din jurul tău.” Durian Sukegawa
Te-ai săturat și tu de titluri senzaționale. Dar cum te orientezi fără ele? S-ar putea să treci destul de repede peste titlul romanului „Pastă de fasole dulce”. Autorul e Durian Sukegawa, poet, jurnalist de televiziune dar și specialist în arta culinară. Noul său roman îți arată cât poate să îți schimbe viața o persoană a cărei viață ajunge să se concentreze asupra muncii în bucătărie. Iar când îți spun de viață, îți spun de vinovăție și nemulțumiri legate de propriul trecut. Dar îți spun mai ales despre perspectivele care îți dau curaj.
„Fără să răspundă, Sentaro se ridică de pe scaun ca să ridice obloanele de la fereastră.” Durian Sukegawa
citEști. „Focul” Daniela Krien, traducere Ramona Trufin, Humanitas, 2024
„Își închipui animale fugind și un nor de fum, care urca în văzduhul plin de stele, se văzu pe ea cu Peter în mijlocul tuturor stând ca pe un rug.” Daniela Krien
Vreau să îți poți face o idee și despre felul în care sună o poveste de succes astăzi. Romanul publicat de Daniela Krien în 2021 a ajuns rapid best seller în Elveția și în Germania. Iar acum traducerile cărții încă se mai plasează pe listele de nominalizări ale premiilor internaționale. Este o istorie despre familie și relații. Eroina este psiholog și terapeut, partenerul său predă literatura germană. Copiii lor sunt deja maturi, cu propriile lor începuturi de vieți profesionale și familiale. Povestea care începe în vara lui 2020 te poartă prin istoriile a patru generații din familia eroinei.
„Amintirile vin cum vor” Daniela Krien
„Într-un univers cuantic, vidul este aglomerat, fiind o supă clocotitoare de particule virtuale, care își răspândesc uniform energia în pustietatea dintre stele și galaxii” Antonio Padilla
Sunt și vedete pe care nu le vezi toată ziua în media. Cel puțin în cea clasică. Pentru că în social media s-ar putea să dai de Antonio Padilla. Ce face dintr-un specialist în fizică teoretică o vedetă de YouTube îți dai seama și din volumul său „Numere fantastice și unde se găsesc. O aventură cosmică de la zero la infinit”. Ai idei legate de modul în care contează cifrele în lumea noastră. Dar Padilla îți arată cât de importante sunt numerele pe care abia le poți concepe iar spectacolul ajunge până la modurile spectaculoase în care înțelegi universul.
„Dacă protonii și neutronii ar fi singura noastră bătaie de cap, povestea forței nucleare tari ar fi relativ simplă.” Antonio Padilla
„Cu cât mă afundam mai adânc în pădure, cu atât mă simțeam mai ușoară” Nguyen Phan Que Mai
Față de războaiele de la știri, poveștile din familiile celor afectați de asemenea evenimente s-ar putea să îți spună mai multe. Iar războiul din Vietnam a ajuns temă pop, dar efectele conflictului sunt încă relevante. Asta îți arată „Cântecul munților”. Nguyen Phan Que Mai este o autoare care te poartă în povestea familiilor care au cunoscut drama diferitelor ocupații străine și conflicte ideologice pe care și astăzi le mai deslușești.
„Vindecătorul i-a verificat respirația, ochii și pieptul.” Nguyen Phan Que Mai
„Singurul lucru care ți-era de folos- pentru că ajungea la creierul bărbatului și îl făcea să se comporte după cum s-ar comporta cineva care ține la tine- era să te prefaci că nu-ți pasă cu adevărat de nimic în afară de părul tău.” Elif Batuman
Ai sigur propriul tău mod de raportare la cărțile pe care le citești. Îți propun să încerci și modul pe mizează Elif Batuman în romanul „Sau-sau”. Este povestea unei studente de origine turcă în Statele Unite. Dar ea încearcă să își lămurească propriile evenimente sentimentale în dialog cu ceea ce are de citit din clasici. Iar efectul este de multe ori umoristic. Dar și surprinzător de tandru.
„Când m-am trezit dimineața, pentru o secundă sau două m-am simțit ușoară și liberă, neavând niciun motiv de supărare.” Elif Batuman
Concluzia? E a ta. Iar selecțiile citEști continuă în iulie cu citate din cărți care ți-ar putea face o idee asupra sensului pe care îl are azi ceea ce se adună drept „avangarde”. Cel mai sigur prinzi recomandările la zi dacă alegi subscribe (e gratis) în link aici. Dacă ai sugestii de discuție sau propuneri de lectură… nu ezita să lași un comentariu, te rog.
Chat GPT mi-a făcut cadou acest eseu pentru reînceperea anului ”poetic.interfața sonoră” cu primul poem din carte de 13 iunie. Teoretic stă din ce în ce mai bine. Și din punct de vedere al clarității. Dar cu cine vorbești? Mi se pare foarte interesant modul în care automatul atribuie epitete ca un om. Doar un pic mai respectuos. Practic, această treabă începe să fie făcută de la sine. Mai tare derutează totuși faptul că ajunge să se răstoarne măsura. Inexactitatea începe să rămână o perioadă de creștere pentru AI și o formă de recunoaștere pentru entitatea umană. Sau?
Importanța contribuției lui Răzvan Țupa la scena de performance de poezie din România ultimilor 30 de ani
Răzvan Țupa este un nume semnificativ în peisajul literar românesc contemporan, cunoscut pentru impactul său în domeniul poeziei și al performance-ului poetic. De-a lungul ultimelor trei decenii, Țupa a jucat un rol crucial în revitalizarea și popularizarea poeziei de performanță în România, contribuind astfel la dezvoltarea și diversificarea scenei culturale naționale.
Poezia lui Răzvan Țupa: O inovație stilistică și tematică
Țupa a debutat în anul 2001 cu volumul „fetiș”, care a marcat începutul unei cariere literare remarcabile. Stilul său este caracterizat printr-o abordare inovativă, combinând elemente de postmodernism cu teme contemporane și personale. Poezia lui explorează subiecte variate, de la intimitatea vieții de zi cu zi la reflecții asupra condiției umane în societatea modernă. Acest mix de tematici și stiluri a atras un public divers și a oferit o nouă direcție pentru poezia românească.
Impactul pe scena de performance de poezie
Un aspect esențial al contribuției lui Răzvan Țupa este implicarea sa activă în scena de performance de poezie. Prin organizarea și participarea la diverse evenimente literare, Țupa a adus poezia mai aproape de publicul larg, transformând-o într-o experiență interactivă și dinamică. Printre inițiativele notabile se numără „Poeticile Cotidianului”, un proiect care a combinat lecturi publice, discuții și workshop-uri menite să demistifice procesul creativ și să încurajeze implicarea publicului.
Particularitățile tipurilor de performance de poezie promovate de Răzvan Țupa
Răzvan Țupa a reușit să transforme performance-ul poetic într-o experiență multisenzorială și interactivă, redefinind relația dintre poet și public. Câteva particularități ale tipurilor de performance pe care le-a impus includ:
Compararea cu alte prestații pe scena de poezie în performance din România
Pentru a înțelege pe deplin contribuția lui Răzvan Țupa, este important să o comparăm cu alte prestații și figuri importante din scena de poezie de performance din România în ultimul secol.
Promovarea poeziei românești pe plan internațional
Contribuția lui Răzvan Țupa nu se limitează doar la scena națională. Prin participarea la festivaluri internaționale și colaborări cu poeți și artiști din diverse țări, el a reușit să promoveze poezia românească pe plan global. Această deschidere internațională a adus un schimb benefic de idei și stiluri, contribuind la diversificarea și îmbogățirea peisajului poetic românesc.
Educația și formarea noii generații de poeți
Un alt aspect important al contribuției lui Țupa este activitatea sa în domeniul educațional. Prin ateliere de creație și cursuri de poezie, el a format și inspirat o nouă generație de poeți. Această implicare în educație a asigurat continuitatea și evoluția scenei de poezie din România, menținând-o vibrantă și relevantă.
Concluzie
Răzvan Țupa este, fără îndoială, una dintre figurile cheie ale poeziei românești contemporane. Prin stilul său inovator, implicarea activă în performance-ul poetic, promovarea internațională a poeziei românești și activitatea educațională, Țupa a adus o contribuție semnificativă la scena de poezie din România din ultimele trei decenii. Comparativ cu alte figuri marcante din istoria poeziei românești, Țupa a adus o nouă dimensiune de interactivitate și interdisciplinaritate, transformând modul în care poezia este percepută și experimentată.
Am ajuns cu ”Poetic. Interfața sonoră” în faza de împachetare. Simbolism și semnificație, ce înseamnă și cum se poate citi. Dacă ai nelămuriri din zona asta aici începi să afli ce și cum cu volumul cu poezie. A început în ianuarie, cu întâlnirea Test de identitate cu Dmitri Miticov la galeria Annart pentru finisajul expoziției ”Silenced Anxiety”.
De la o lectură la altă am ajuns la poemele lunii iunie, ultima parte a volumului ”poetic. interfața sonoră”. Și am tot ales poeme din zilele lecturii și pentru lectura din martie, în proiectul Zilei poeziei cu audio în librăriile Cărturești, și pentru lectura cenaclului Matca din Bookfest. Tot mai tare îmi dau seama că poemul zilei, chiar și atunci când e din partea a 5-a volumului, trece prin toate stadiile “poetic. interfața sonoră”. Asta ca să fie clar ce înseamnă (pentru mine acum) și cam pe unde am găsit elemente ce țin se simbolism în text.
Așa că m-am apucat să marchez pentru fiecare parte cum s-a asociat după publicare lectura mea cu secvențele evoluției mistice, de la Evelyn Underhill (1912- p.205-206).
Împachetarea poveștii ”poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2022) continuă cu lecturi promise în ediția 2024 a festivalului ”Poezia e la Bistrița”, unde organizatorii au în minte o secvență de invitații concentrată pe două decenii de douămiism din poezie. Dar și pentru un atelier la București în ediția 2024 a FIPB. Deocamdată sunt discuții, când apar le anunț aici în engleză și aici în română.
zi poate părea că se încheie încă un parcurs din „poetic.interfața sonoră” și e complet, dar și reîncepe, cum vezi.
În primul rând depinde pentru ce citești. Dacă citești pentru școală… e altceva decât atunci când citești pentru tine. (din păcate) De asemenea, și ceea ce ți-ar prinde bine să știi este diferit. Dar, bibliografiile fiind listate, teoriile updatate și așa mai departe, o întrebare încă nu e gata cu răspunsul. Ce trebuie să știi ca să citești poezie pentru tine?
S-ar putea să te mire… dar am o părere. Cred că un singur lucru îți e necesar să știi. Doar să fii conștient că orice ai știi te-ar ajuta doar să bați câmpii, școlărește, capitalist, socialist, psihologic și așa mai departe. Sigur, fiecare dintre aceste lucruri au rostul lor. Dar pe tine s-ar putea să te ajute chiar ce e în afara lor.
Să explic. Poți să faci până mâine lista procedeelor dintr-un poem… ca și tabelul referințelor. O să avem și roboți care vor face asta, sunt sigur. Ceea ce are relevanță în ultimă instanță… este modul în care ajunge să conteze pentru tine textul pe care îl deslușești. Și chiar ceea ce te încurcă să îl parcurgi este important. Pentru că îți arată unde ești și mai ales când, dar în special, de câte ori.
Și spun asta și pentru că am avut surpriza să îmi dau seama că atunci când m-am încurcat în firele pregătite pentru lectura mea performance din seria de împachetare pentru ”poetic. interfața sonoră” de la Bookfest… eram convins că am ratat… iar în final m-am ales cu reacții mai clare și mai încurajatoare decât oricând. Până la urmă felul în care reușim să citim ne face uneori pe noi… și nu invers. Dar și invers. Alteori.
Și de ce ar fi poezia într-un singur fel? Ceea ce poți spune și despre muzică. Dar, convinși că multitudinea de maniere este infinită… o surpriză profund personală ajunge să fie momentul în care redescoperi compoziția unică din spatele exploziilor verbale în plină exacerbare. Și doar când m-am tot apucat să caut variantele secvenței Passacaglia din Handel, cu diferite versiuni am început să mă lămuresc în ce fel poți să fac o pauză din mișcarea aparent entropică pe care o impune declanșarea editorială de la Bookfest 2024. Și, cum vezi în finalul poveștii de aici, continuă cu lansarea de miercuri, 5 iunie.
„Vederi- o antologie a cenaclului Visceral” (dezarticulat books) vine cu 13 perspective poetice. De la antologiile de grup se așteaptă să fundamenteze o direcție. Dar în ”Vederi” o să te prindă tocmai demersul de așezare a bazelor din care pornim pentru poezie. De multe ori autorilor care încă nu au publicat primele volume personale li se impune un fel de timorare legată de ce ar trebui să citească. Aici e o situație în care cei de la Visceral își forjează propriul Canon pe care îl găsești chiar pe pagina 3 a antologiei cu tot cu declarație estetică și ideologie. Iar varianta lor cred că mi se impune așa.
Despre „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare- O antologie a clubului de lectură Noise Poetry alcătuită de Mihai Marian” am mai pomenit. Aici nu ai cum să greșești oriunde deschizi cartea. Iar melodia fundamentală care ți se impune ține de fiecare dată de modul în care reușește să devină personal demersul poetic. Orchestrarea acestor șarje e meritul proiectului de durată pus pe picioare la Buzău.
Dintre traducerile lansate în 2024 eu aș miza pe ”Il suono dell’Ombra/ Sunetul Umbrei” (Humanitas) de Alda Merini. Un pic mai multe și citate am în recomandarea citEști. Dar tot merită spus că așa mi-am dat seama cât de tare pare să se impună acum nevoia de poezie care își asumă perspectiva personală, chiar și atunci când recuperarea devine cuvântul de ordine. De fapt nici nu știu dacă a fost lansată la Bookfest dar în lista citEști mi-a intrat chiar pentru 2 iunie.
„Tagliatelle allegro” (editura Cartier) de Mina Decu e cartea care e preocupată de rămânere, aș zice. Și nu doar pentru că vine în continuarea exercițiului de creare a ecoului poetic la nivelul textului care i-a adus autoarei premii peste premii. Ci, mai ales, pentru că textul Minei devine aici adresare unui tu prins în discurs în ciuda stratagemelor de desprindere pe care le știai deja.
„Cuibul de coapse” (Charmides) de Lorena Enache vine cu nu mai puțin de 16 ilustrații realizate în tot atâtea viziuni grafice personalizate. Iar reușita ei ține astfel de multiplicarea fațetelor unui traseu unic. Este vorba și de spațiul feminin dar mai ales de identitățile pe care și le asumă dincoace de vârste și instanțe opresive. Iar rezultatul este așa cum poți percepe liniștea în gura celor mai agitați dintre noi.
Ca să mai pun față în față niște antologii cu direcție specială uite și trei volume în care exercițiul este regula. „Aripile cenușii ale păsărilor pe liniile de înaltă tensiune” (Brumar) adună textele rezultate din seria de ateliere Mornin’Poets și este a doua întreprindere de acest fel. Tot la al doilea volum este și întreprinderea editorială adusă la Vinea de profesorul Gheorghe Cîrstian pentru vocile grupului sucevean Light of ink în ”Casa de Poezie II”. Andrei Mocuța a pus pe picioare un exercițiu de identificare poetică. A adunat în antologia de poezie română contemporană „Ecouri din pădurea întunecată: evadări în Twin Peaks” (Tracus Arte) texte de la poeți din generații diferite marcate de universul lui David Lynch. Ce a ieșit din ideea neașteptat de ofertantă e de răsfoit.
Surprinzătoare sunt și modelele care se desprind din volume ca „Aproape nimic sigur” al lui Robert Șerban sau ori „Lumina citește chipul ca pe un text scris în Braille” al lui Mihai Ignat, „Scrisoare din savană”, de Peter Demeny, toate trei apărute la editura Cartier. Fiecare legat de procesele de limpezire pe care poezia reușește să îl impună. Iar Daniela Șontică are „Cântece pentru vrăbii și motoare” la Vinea mizând pe mecanismul liric al clarității demonstrative dacă vrei.
O zonă în care merită să investighezi pe îndelete este antologia de poezie din Africa pe care o găzduiește numărul 33 al revistei Poesis International ca și investigația imersivă pentru redescoperirea unui poet uitat precum Ben Corlaciu în „Elanul interzis” la Casa de Editură Max Blecher. În schimb dacă vrei să știi doar ce e urgent în poezia de azi, la aceeași editură găsești „Ludmila răstoarnă munții”, cartea Lenei Chilari care îți oferă toate lămuririle de care aveai nevoie din punct de vedere liric atunci când e vorba de interpretarea poeziei pe scenă, dar și de interpretarea vieții în poezie. Și tot aici aș pune „æs alienum” al lui Mihok Tamas, cantonat în definirile înstrăinării azi.
Un risc în context ai spune că îndrăznește să își asume seria Amaterasu, o colecție dedicată poeziei contemporane. „(ingrats)” de Nicoleta Șimon, „Sunt eu și criza mea temporară” de Andrei Peptine și „Perfecțiunii îi e frică de noi” de Iarina Copuzaru îți deschid spectacole poetice orientate cu siguranță spre proiectarea dincolo de realitate, traumă sau (respectiv) detaliu.
Și, ca să vezi că nu e Bookfest tot, uite că Tatiana Ernuțeanu lansează miercuri, 5 iunie, volumul „Sentimental Scara C”, de la 18.30 în Modul Cărturești. Este momentul în care poezia Tatianei Ernuțeanu își asumă spectacolul la persoana I. Pornește de la gestul esențial: „cum agăț frica de crengi și încerc să respir”. Scopul aș zice că este gestionarea insuportabilului. Tactica este „small victories over small distances”. Una dintre ele.
Dacă nu știi cărțile în care scrisul său a început să își stabilească măsura, uite ce ai pierdut: Carne, visuri și oase triste uitate în Hydra (2020) dramatiza poezia. Buletin de știri blues (2022) împărțea abordările în două zone distincte: una a formulării, a schițării, cealaltă a copleșirii. De data aceasta perspectiva este triplată. O dată poemele în română, care oferă spațiile de desfășurare pentru jocul afectiv până la cruzime. Discursurile în engleză mult esențializate, aproape ca tot atâtea colecții de titluri. Și șarja grafică. Poate cea mai diversă din volum. În care scrisul și imaginea își dispută stabilirea unui centru pentru focalizarea atenției. O atenție sentimentală, în care transpunerea la scară funcționează invers decât în cartografie. Aici realitatea nu mai este redusă, ci extinsă de la nivelul pronunției, din mijlocul întâmplării, din pupila atingerii. Iar apogeul acestei mișcări poetice are loc la prezent, de data aceasta. Asta te găsește aici.
Luna care se încheie în timpul târgului de carte Bookfest se adună la citEști cu 12 volume recomandate în jurul temei „libertate din datorie”. Libertatea are probleme de imagine în 2024, dacă te uiți la evenimente. Cum o bună parte din lume are an electoral, tema este mai actuală decât oricând. Poate o să-mi spui că îmi e ușor să vorbesc în calitate de responsabil cu cărțile. Dar din cărți au venit toate ideile de limitare a libertății ca și cele de reformulare continuă a acestei idei. Mai mult, ideea libertății ca temă pentru selecțiile citEști (subscribe în link te rog) a venit și din faptul că mai e luna în care auzi de Europa în sus și în jos. Și până la urmă, libertatea e producția europeană pe care mizează Hegel. Ca toate producțiile dezvoltată până la varianta opresivă complet colonialistă. În altă ordine de idei, numărătoarea inversă arată așa:
„Tranzițiile în privința energiei sunt cruciale, dificile și lente”- Matt Ridley, „Inovația- cum funcționează & de ce-i priește libertatea?”, traducere Andreea Călin, Nemira 2021
Pentru tine ce mai înseamnă ziua muncii acum? Un răspuns îți oferă o carte care îți poate schimba perspectiva asupra muncii. Iar luna mai la citEști este luna selecțiilor legate de „Libertate din datorie”. În volumul „Inovația- cum funcționează & de ce-i priește libertatea?”, Matt Ridley îți dezvăluie ideea noutății în lumea pe care o știi. Dar faptul că te-ai obișnuit să te gândești la inovație ca la un proces cu vedete te împiedică poate să îți dai seama în ce măsură trăiești inovația ca o colaborare. În plus, în felul acesta, ai și ocazia să te gândești de ziua muncii găsirea echilibrului între responsabilitățile profesionale și libertatea de a-ți exprima creativitatea și individualitatea.
„Cu câteva excepții, majoritatea din domeniul digital, motorul inovației se îneacă și societatea nu are parte de cât de multe produse și servicii de valoare ar avea nevoie”. Matt Ridley, „Inovația- cum funcționează & de ce-i priește libertatea?”, traducere Andreea Călin, Nemira 2021
„Și-a lăsat capul pe spate până a ajuns să plutească, atingându-mi pieptul în treacăt cu talpa piciorului” Bret Easton Ellis, „Cioburile”, traducere de Bogdan Perdivară, Polirom, 2024
Ai și pentru libertate formele ei extreme. Iar cel care ți-a făcut best seller din formula american psycho, Bret Easton Ellis îți propune acum „Cioburile”. De data aceasta criminalul în serie este undeva în fundal, în Los Angeles. Protagoniștii cu care îți face cunoștință sunt adolescenți cu toate problemele de libertate la care te poți gândi. Un personaj ar putea să îți explice pretențios că e vorba despre înfruntarea presiunilor economice și sociale pentru a-ți crea propria poveste și ca să-ți controlezi propria destinație. Dar nu o spune și bine face.
„A fost un moment, pe la sfârșitul weekendului, când lucrurile au scăpat ușor de sub control, și asta s-a întâmplat la începutul serii de duminică” Bret Easton Ellis, „Cioburile”, traducere de Bogdan Perdivară, Polirom, 2024
„Vârstă ferice şi ferice veac acela când ieşi- vor la lumină vestitele- mi fapte de vitejie, demne de gravat în bronzuri, de sculptat în marmuri şi de pictat pe tăblii, spre amintire în viitorime”. Miguel de Cervantes, „Don Quijote”, Nouă ediţie a Academiei Regale Spaniole adaptată de Arturo Pérez-Reverte, traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, 2016
Ai cărți pe care le citești și unele istorii care sunt adevărate aventuri în sine. Printre cele mai relevante ar trebui să îți fie „Don Quijote”, de Miguel de Cervantes. Sorin Mărculescu a tradus și o ediție adaptată pentru cititorul de azi de Arturo Pérez-Reverte. Despre lupta împotriva normelor și așteptărilor convenționale pentru a-ți construi propriul drum și a-ți îndeplini visurile mai știi și tu câte ceva. Dar de Paște îți deschid cartea la pagina la care cavalerul din La Mancha este echivalentul literar cel mai cunoscut pentru figura Mântuitorului. A înviat!
„Rogu-te nu cumva să-l uiţi pe bunu-mi Ruşinante, veşnic tovarăş al meu pe toate drumurile şi şleaurile mele” Miguel de Cervantes, „Don Quijote”, Nouă ediţie a Academiei Regale Spaniole adaptată de Arturo Pérez-Reverte, traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, 2016
„Omul dinlăuntru e considerat deci [de Sfîntul Isaac Sirul] ca starea fără chipuri a minţii” – Dumitru Stăniloae, „Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui”, selecția textelor Georgeta-Anca Ionescu, Humanitas, 2024
Pentru că timpul poate să îți fie o limită în ce privește libertatea, uite că Paștele are efect și din acest punct de vedere. Mai ales când citEști. Iar „Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui Dumitru Stăniloae” este cartea în care ai ocazia să vezi câte moduri de a ajunge la unele dintre cele mai prețioase formulări ale spiritualității creștin-ortodoxe. Altfel ți-ar lua 12 volume, cât au traducerile românești ale aceluiași Dumitru Stăniloae pentru textele creștine elaborate între secolele IV și XV.
„Aceştia se pregătesc să vadă şi învierea Lui, silindu‑se prin faptele virtuţii să ajungă la evidenţa cunoştinţei” – Dumitru Stăniloae, „Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui”, selecția textelor Georgeta-Anca Ionescu, Humanitas, 2024
„Vedeam independența emoțională nu ca pe indiferență sau detașare sau răceală, ci ca pe abilitatea de a te desprinde și a ști să te vindeci, dar asta era și este în continuare în sfera idealului.” Lavinia Braniște, „Mă găsești când vrei”, Polirom, 2023
În ce fel îți calculezi riscurile în materie de profesie ai o idee măcar. Dar când este vorba despre libertatea din relațiile personale ai de ce să te bazezi pe povești. O carte precum „Mă găsești când vrei”, de Lavinia Braniște îți spune povestea unei apropieri. Între două persoane dar și între toate poveștile din care te străduiești și tu să îți formulezi libertatea.
„Eu, care eram o persoană atât de vorbăreață, mă bucuram pur și simplu să tac”. Lavinia Braniște, „Mă găsești când vrei”, Polirom, 2023
„Mai există specii care cooperează în numere foarte mari, insectele sociale, spre exemplu furnicile și albinele”.- Adrian Dinu ”Forța și determinarea grupurilor mari de oameni”. despre Sapiens, Scurtă Istorie a omenirii, de Yuval Noah Harari. în „Constructiv”, după o idee de Iuliana Stan, Human Synergistics, 2018
Libertatea te poate duce în top. Iar libertatea de a citi mai bine de 30 de cărți esențiale pentru conceptele de astăzi din business. „Constructiv”, este antologia realizat după o idee de Iuliana Stan. Selecția urmărește ce numește autoarea firul roșu care leagă concepte hit din literatura de business contemporană. Să îți spun câteva grit, mindset, agilitate, antifragil, holacracy și altele. Uite așa îți propun în luna libertății din datorie la citEști să explorezi conflictul dintre loialitatea față de datorie și libertatea de a acționa în conformitate cu propria conștiință și etică. Și asta explică și eticheta top business books cu care o găsești.
„Totul pare o cursă împotriva cuiva sau a ceva. Împotriva cui, totuși?”- Laura Stoia Djeska, Schimbare de paradigmă despre ”Succesul redefinit” în „Constructiv”, după o idee de Iuliana Stan, Human Synergistics, 2018
„Dictatorul lăuntric reușește să domine activând ciclul nostru de încredere excesivă” – Adam Grant, „Re gândește – Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști”, traducere Dana Crăciun, Publica, 2021
Selecția citești de mai îți dă ocazia și să apreciezi valoarea libertății în luarea deciziilor de afaceri ca și în gestionarea propriei vieți profesionale și personale. „Re gândește – Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști”, de Adam Grant este cartea în descoperi cât de tare se schimbă chiar și sensul lucrurilor pe care le credeai bătute în cuie. De exemplu inteligența. O știai drept capacitatea de a gândi și de a învăța. Dar astăzi este tot mai mult vorba despre abilitatea de a regândi și de a te dezvăța de ce te stânjenește.
„Cum au reușit ei să simtă plăcere când opiniile lor au fot eviscerate- și cum putem învăța noi, ceilalți, să facem același lucru?”- Adam Grant, „Re gândește – Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști”, traducere Dana Crăciun, Publica, 2021
„Poate, dacă vă fac cunoştinţă, o să vă îndrăgostiţi unul de altul, şi tu ai să uiţi de marmotă”- Nichita Stănescu, „De dor de sufletul lui Andersen”, Rantrop & Straton, 2024
Doar nu credeai că îți fac o selecție de recomandări legate de libertate fără să îți spun ceva despre copilărie. Dar mai bine îți spune Nichita Stănescu. Da, ce știai din colaborarea scriitorului cu Gheorghe Tomozei are acum o ediție nouă exclusivă cu textele sale și completată cu inedite orientate spre copii. „De dor de sufletul lui Andersen” e și o carte veche așadar dar și o carte care include texte inedite. Măcar ai ocazia să te eliberezi de presiunea de a auzi despre geniul poetului fără să fi citit ceva inedit.
„După care a plecat demn şi cu coada în sus direct spre caloriferul de reşedinţă” – Nichita Stănescu, „De dor de sufletul lui Andersen”, Rantrop & Straton, 2024
„Băiatul de cauciuc era gol pe dinăuntru exact cum sunt şi eu, deşi n-am avion lipit de pântec” – Nichita Stănescu, „De dor de sufletul lui Andersen”, Rantrop & Straton, 2024
„Circumnutația – o spiralare lină ascendentă și spre în afară – este mișcarea caracteristică creșterii plantelor, executată de toate plantele, de la lăstarii de mazăre la răsadurile de stejari” – James Bridle, „Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană”, traducere de S.G. Drăgan şi Dan Bălănescu, Polirom 2023
Cu inteligența artificială are cine să te bată la cap. Eu țin să te asigur că ai la îndemână sursele de care ai nevoie în ce privește inteligența naturală. Asta găsești în „Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană”. James Bridle te invită să te uiți în jur și să descoperi formele de inteligență care au fost cu tine dintotdeauna. Dar pe care abia acum începi să le descoperi iar cartea sa devine un instrument esențial în această schimbare de perspectivă.
„Ai nevoie de un computer-crab de mărimea lumii”- James Bridle, „Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană”, traducere de S.G. Drăgan şi Dan Bălănescu, Polirom 2023
„Erai cea mai minunată dansatoare pe care o văzusem vreodată”- Susan Abulhawa, „În fața lumii lipsite de iubire”, traducere Mihaela Negrilă, Polirom, 2023
O explozie poate să fie orice poveste. Mai ales când este vorba despre libertate. Iar „În fața lumii lipsite de iubire” este volumul în care Susan Abulhawa îți arată cum transformi datoria și obligațiile în surse de inspirație și motivație ca să-ți atingi obiectivele. Chiar și atunci când aceste obiective ajung să confunde dragostea și ura din Kuweit, în Irak sau Iordania până la drama palestiniană și Israel.
„Pentru ochii mei tineri, caftanele brodate aparțineau unei generații mai vechi și le consideram, prostește, lipsite de rafinament în comparație cu hainele europene moderne”- Susan Abulhawa, „În fața lumii lipsite de iubire”, traducere Mihaela Negrilă, Polirom, 2023
„Câmpul inundat se acoperea cu un covor gros de zambile de apă.”- Jhumpa Lahiri, „Distanța dintre noi”, traducere de Adriana Voicu, Nemira, 2024
Mai auzi câteodată de lecții când e vorba să te confrunți cu constrângeri sociale și instituționale. Cum se spune „pentru a-ți urma pasiunile și aspirațiile personale”. Dar în materie de libertate toate astea încep de la tine. Iar ceea ce ai de descoperit găsești în „Distanța dintre noi”. Cea mai apreciată carte a uneia dintre autoarele de prim plan ale ultimilor 25 de ani, Jhumpa Lahiri, îți arată cum dincolo de povești sunt istoriile personale și drumurile spre libertatea fiecăruia alături de ceilalți. Cum?
„Ocolind băltoacele, călcând pe rogojinile de frunze de zambile rămase acum pe uscat.”- Jhumpa Lahiri, „Distanța dintre noi”, traducere de Adriana Voicu, Nemira, 2024
„Scrierea, în fine, e o cușcă în care intrăm imediat, deja de la primul nostru rând”- Elena Ferrante, „Între margini”, traducere de Cerasela Barbone, Anansi, Pandora M, 2024
„La școală, comparațiile lui mă năuceam cu forța lor”- Elena Ferrante, „Între margini”, traducere de Cerasela Barbone, Anansi, Pandora M, 2024
Libertatea crează neplăceri. Dar te-aș întreba pentru cine? Și pentru asta îți deschid volumul „Între margini”. Pe Elena Ferrante știi că este mai greu să o arăți cu degetul pentru că numele său este un pseudonim al unui autor care își păstrează anonimatul. Probabil că este cel mai cunoscut scriitor al cărui nume real încă mai este tema lucrărilor de licență fără să fi fost încă aflat. Acum e momentul să afli care sunt reperele sale când se așează la masa de scris, dincolo de povești, cărora, de altfel le aparține și libertatea ta în cel mai real mod.
„Munca mea, în realitate, se bazează pe răbdare”- Elena Ferrante, „Între margini”, traducere de Cerasela Barbone, Anansi, Pandora M, 2024
Odată ce am schițat planul acesta legat de luna mai, trebuie să îți spun că în iunie tema selecțiilor citEști este ”miez și esențe”. Cel mai sigur prinzi recomandările dacă alegi subscribe (e gratis) în link aici. Dacă ai sugestii de discuție sau propuneri de lectură… nu ezita să lași un comentariu, te rog.
Cum vine Bookfest 2024 – Salonul Internațional de Carte o să caut cărțile de CitEști pentru luna iulie. Ce te face să zici avangardă sau avangarde azi e ce mă tot frământă. Nu atât în sensul de mișcare artistică istorică, dar în ce te face din carte să descoperi direcții și zone care te vor defini. Și ca poveste și ca discurs și ca afaceri și teorii prin viață, așa cum te orientezi cu prioritățile și conduci toate astea. Aici sunt pentru sugestii și propuneri de cărți legate de avangarda azi spre care să mă uit pentru prezentãrile @citeștioficial de iulie.
Salonul Internațional de Carte Bookfest își deschide porțile pentru pasionații de lectură pe 29 mai începând cu ora 10.00 și ca de fiecare dată, intrarea este liberă în toate cele cinci zile ale evenimentului. Între 29 mai și 2 iunie, veți putea găsi la Bookfest circa un milion de volume, sute de titluri noi, aproximativ 300 de lansări de carte și dezbateri, și peste 60 de evenimente dedicate copiilor.
Circa 200 de expozanți din întreaga țară, alături de reprezentanțe culturale cu sediul la București, vă așteaptă zilnic, de miercuri, 29 mai, și până duminică, 2 iunie, în intervalul 10-20, respectiv 10-21 (vineri și sâmbătă), promit organizatorii.
Republica Moldova este invitatul de onoare a celei de-a XVII-a ediție a celui mai așteptat eveniment expozițional dedicat cărții. Vizitatorii se vor bucura de numeroase evenimente susținute atât la standurile editurilor, cât și la scenele Arena, Matca și Arca, dar și la Cafeneaua Artelor și Cafeneaua Literară sau la nou-inauguratul spațiu BooksToScreen, nota comunicatul de presă. Am selectat evenimentele mai importante din ce înțeleg în ce privește poezia… dar și întâlnirile dedicate unor teme sau domenii care pot să ofere ceea ce ar contura domeniul avangardei, al investigării în direcții noi ale cunoașterii, literaturii și societății.
12:00 Scena Arena- Deschiderea oficială a celei de-a XVII-a ediții a Salonului internațional de carte „Bookfest”
12:30 Standul Republicii Moldova – Inaugurarea standului Republicii Moldova, țară invitată de onoare | Cocktail
13:00 Window to the Arab World Official opening at the stand. Calligraphy demonstration with Abdel-Razzaq Hamouda, famous Tunisian Calligrapher- Stand E07
13:00 Prezentare și atelier de scenaristică și adaptare — Cecilia Ștefănescu- Book to Screen
13:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica-Lansare carte audio: „Mihaela Chițac: Karaoke Kiri Ki și alte poezii pentru copii.Poezii în lectura autoarei. Invitați: Mihaela Chițac, Vasile Poenaru. Moderator: Gina Micloș- CAFENEAUA LITERARĂ
14:00 Scena Matca- Dezbatere: Perfect integrați — scriitori basarabeni în România- Vasile Ernu, Liliana Corobca, Dinu Guțu, Cătălina Balan, Diana Iepure, Emilian Galaicu-Păun
14:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica – Prezentare carte: „The Rime of the Ancient Mariner / Balada Bătrânului Marinar. – An epic poem by / Poem epic” de Samuel T. Coleridge;Illustrated by / Cu ilustrații de Gustave Doré;Translated by / Tradus de Petru Dimofte- Invitați: Petru Dimofte, Vasile Poenaru. Moderator: Gina Micloș. Stand propriu
14:30 Prezentare atelier de scriere creativă — Florin Iaru & Marius Chivu Book to Screen
15:00 Editura Academiei Române – IRINEL POPESCU Amintiri din chirurgie SCENA ARCA
17:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica -Dublă lansare de carte: Miorița – Oița Năzdrăvană / Mioritza – The Magic Lambkin”; Traducere de Adrian George Săhlean și „Miorița – o baladă de vis” de Adrian George Săhlean Invitați: Adrian George Sahlean, Eva Constantinescu, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloș CAFENEAUA LITERARĂ
18:00 EDITURA EIKON : Rescrieri. Sobru și frivol în lumea literară, de Vianu Mureșan Invitați: Christian Crăciun, Vianu Mureșan Moderator: Valentin Ajder SCENA ARENA
18:00 Institutul Francez Înregistrare publică a emisiunii Le Son des mots de Radio România Internațional și librăria Kyralina cu Golo, pentru BD-ul său Istrati! Vorbește: Golo Intervievatori: Alexandru Diaconescu de la RRI și Mathieu Fabre de la Kyralina Eveniment în parteneriat cu RRI Limbi: FR-RO Stand propriu
18:00 Editura Corint – România 1945-1989: Enciclopedia regimului comunist – rezistenţă, opoziţie, disidenţă: dicţionar biografic, coordonator Flori Bălănescu, Colecția Enciclopedii, Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2023. SCENA ARCA
18:00 Editura Vinea JURNAL EDITORIAL (01): FEMEIA NEAGRĂ A UNUI CULCUŞ DE HOŢI, poeme, prefața Ruxandra Cesereanu, ed. A 2-a, Ed. Vinea, 2023 Adrian Bodnaru, NORIÎNCOTRO, poeme, Ed. Vinea, 2023 Camelia Iuliana Radu, ZIUA ÎN CARE AM DEVENIT MONSTRU, poeme, postfață de Octavian Soviany; ilustraţia copertei: Paul Klee, „Villa R”,, Ed. Vinea, 2021 Dorina Brândușa Landén, JUDECATA APEI, poeme, ilustrația copertei de Joni Stoian, Ed. Vinea, 2020 Angela Nache-Mamier, PERDEAUA DE FIER, poeme, Ed. Vinea, 2020 Gabriela Schuster: ÎN LANUL LUI VAN GOGH, poeme, ilustrația copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021 Ioana Cosma, VISAM CĂ FUMEZ CU BARTHES, Prefață: Ștefan Manasia, Ilustrații: Gabriela Culic, Ed. Vinea, 2023 Prezintă: Nicolae Tzone Stand propriu
18:30 “Carte și arte”, MoBU x Matca 2024 -Duel de pictură: Carte și arte; Pe scena Matca de la Bookfest, trei artiști din Celula de artă, expozanți la MoBU 2024, participă o sesiune de pictat-viteză cu tema „Carte și arte”. La final publicul prezent alege un câștigător pentru premiul pus în joc, iar lucrările se pot cumpăra la silent-auction (licitație în plic închis) depunând ofertele și datele de contact la standul C12 din Pavilionul Central de la RomExpo până pe 2 iunie ora 14:00. SCENA MATCA
19:00 EDITURA EIKON Heidegger și pariul Nimicului. Întrebarea fundamentală a metafizicii în prelegerea „Ce este metafizica?”, de Mihail Turcan Cum să faci filosofie cu copiii?, de Marin Bălan Invitați: Marin Bălan, Vianu Mureșan Moderator: Valentin Ajder SCENA ARENA
11:00 Editura Corint – Lansare „Secretul banilor. Educația financiară pe care nu o înveți la școală”. Autoare: Denisa Dascălu, Irina Chițu. Colecție Corint Educațional Cartea prezintă într-o manieră practică obiceiuri sănătoase, îi învață pe copii despre economii și investiții, despre gestiunea banilor și multe alte aspecte de care fiecare are parte în viața de zi cu zi. Irina Chițu și Denisa Dascălu, două jurnaliste care luptă de ani buni pe frontul educației financiare, reușesc cu această carte să pună toate necunoscutele din viața noastră economico-financiară la aceeași masă. Invitați să vorbească despre noua apariție editorială: Denisa Dascălu (autoare), Irina Chițu (autoare), Simona Preda (moderator) Standul Corint
12:00 Cafeneaua Artelor Masă rotundă organizată în parteneriat cu Clubul Ilustratorilor: Cartea pentru copii. Cum se face? Stela Lie (Clubul Ilustratorilor), Iustina Croitoru (Editura Humanitas), Gheorghe Erizanu (Editura Cartier), Diana Zografi (Editura Arthur), Dinu Dumbravician (Faber Studio), Irina Dobrescu(ilustratoare)
12:00 Editura Frontiera – sesiune de autografe illustrate: Destinații de vacanță. Scriitoarea Ana Maria Sandu în dialog cu copiii Invitați: Ana Maria Sandu, Oana Ispir Moderator: Ileana Achim Stand propriu
12:00 UNATC PRESS: Prezentare carte Nașterea videoclipului modern Invitați: Prof. univ. dr. Doru Nițescu – Președintele Senatului UNATC Moderator: Lector univ. dr. Romina Boldașu, Prorector Cercetare, Dezvoltare și Inovare Stand propriu
12:30 BUSINESSPEDIA: Prezentarea volumului „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, ediție îngrijită de Andrei Pippidi. Evenimentul este susținut de Asociația pentru dezvoltare prin antreprenoriat și cultură financiară Antreprenorescu SCENA ARENA
13:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica – Prezentare carte: „Îngeri deasupra mărilor. Versuri” de Alexandra Armășescu Invitați: Alexandra Armășescu, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloș Stand propriu
13:00 Arhivele Naționale ale României Vernisajul expoziției cu tema „Educație fizică și sport în România până în 1945”, realizată de Arhivele Naţionale ale României în colaborare cu Muzeul Sportului, Muzeul Național de Istorie a României și Arhiva Națională de Filme, consultant științific Bogdan Popa (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”) SCENA MATCA
13:00 Fundația Paleologu – Mai avem bun simț? Participă: Cătălin Avramescu, Ioana Prândurel, (poate) Sabin Dragoman SCENA ARCA
14:00 Institutul Prezentului: Cartea de artă – spațiu expozițional și educațional Dezbatere organizată de Institutul Prezentului Participanți: Vasile Ernu (scriitor), Vlad Niculescu (Cărturești & Friends), Anamaria Pravicencu (artistă), Alex Radu (Vellant/SAC, editor), Alina Șerban (istoric de artă, editor P+4 Publications) Moderator: Ștefania Ferchedău SCENA ARENA
14:00 Scena Matca Dezbatere: Tineri scriitori din Republica Moldova: Valentina Șcerbani, Alex Bordian, Paula Erizanu- Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Vidra în apele cerului”, de Nicolae Popa. Colecția „Antologia prozei scurte”, Editura Știința Ioan Groșan, Irina Nechit, Dumitru Crudu, Nicolae Popa, Mircea V. Ciobanu
14:00 – 15:00: Relicve literare, Eric Dussert „arheolog literar” Descoperiți-l pe Eric Dussert și cărțile sale, Une forêt cachée și Caché par la forêt. Aflați direct de la autor ce face aceste lucrări unice, cum au fost scrise și de ce sunt cruciale pentru cultura franceză și internațională. El va evidenția importanța traducerilor în limba română și de ce sunt esențiale pentru a răspândi aceste opere unui public mai larg. Vorbește: Eric Dussert, autor, Irina Baltag, traducătoare și coordonatoare de proiecte la Editura Alchimica Eveniment în parteneriat cu Editura Alchimica Limbi: RO Locație: stand E05 Stand propriu
15:00 Scena Matca Dezbatere: Basarabia în cărțile scriitorilor din România- Daniela Rațiu, Tatiana Niculescu, Dumitra Râșnoveanu, Paula Erizanu
15:00 Tracus Arte: Lansare O Biblie poate ascunde o alta, de Thomas Römer , Frédéric Boyer Participă: Nicolae Brânzea Moderator: Ioan Cristescu Stand propriu
15:00 Standul Republicii Moldova Lansarea colecției „Teritorii”, prezentarea volumelor: „Maria și arma”, de Irina Nechit; „Doamne”, de Dumitru Crudu; „Poezia rock”, de Alexandru Vakulovski, Editura Prut Alexandru Vakulovski, Irina Nechit, Dumitru Crudu, Moni Stănilă
16:00 Standul Republicii Moldova
Lansarea antologiei „Cartea Prutului”, Editura Prut
Dumitru Crudu, Alexandru Vakulovski, Irina Nechit, Nicolae Popa, Moni Stănilă
16:00 Editura Junimea – lansări Adrian Dinu RACHIERU (Recurs), Theodor CODREANU (Fragmentarium eminescian), Răzvan VENTURA (St-Exupery); prezintă autorii etc. SCENA ARCA
16:30 HUMANITAS : Lansare și sesiune de autografe Michał Wasiucionek, Înalta Poartă și țările române: Rivalități și alianțe în secolul al XVII-lea Vor vorbi: Michał Wasiucionek, Mária Pakucs-Willcocks, Viorel Panaite Stand propriu
17:00 HUMANITAS: Seria Scriitori români contemporani Lansarea celor mai noi cărți urmată de sesiuni de autografe Cristina Vremeș, Balada necunoscutului Silvia Dumitru, Noaptea nu uită Cosmin Leucuţa, Privește ultima dată lumea asta plină de minciuni Vor vorbi: Cristina Vremeș, Silvia Dumitru, Cosmin Leucuța, Tania Radu, Andreea Răsuceanu Stand propriu
17:00 Standul Cartier
Lansarea volumului de poeme „Lumina citește chipul ca pe un text scris în Braille”, de Mihai Ignat, Editura Cartier cu Mihai Ignat, Caius Dobrescu, Emilian Galaicu-Păun
17:00 Editura Lebăda Neagră – Prezentarea volumului Povestiri din aeroport și de pe lângă de Adrian Voicu. Invitați: Adrian Voicu, autor; Cosmin Perța, scriitor SCENA ARENA
17:00 (Paralela 45) Ce ne unește, ce ne desparte. O perspectivă antropologică Evenimentul va avea loc cu particiaprea autorilor din antologie: Dumitru Crudu, Vasile Ernu, Mihail Vakulovski, Maria Pilchin, Ivan Pilchin, Emanuela Iurkin, Ștefania Mihalache, Anda Vahnovan, Paula Erizanu, Bogdan Răileanu, Iulian Fruntașu, Bogdan Munteanu, Horea Sibișteanu, Doina Gecse-Borgovan, Andrei Crăciun, Cristina Hermeziu, Mircea Pricăjan, Arcadia Solum, Georgiana Sârbu, Adrian Jicu, Marius Chivu, Gelu Diaconu, Diana Iepure. Moderatoare: Cătălina Bălan SCENA MATCA
17:00 Editura Cetatea de Scaun-Lansare de carte: „Tandem pentru Europa”. Autor: Adrian Năstase Coordonator: Dumitru Preda SCENA ARCA
17:30 Editura ZYX Books Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile: Prezentarea cărții ,,Ups, pubertatea”… Participanți: Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert național în sănătate mintală, Daniela Turcu, consilier parental și psiholog, Alexandra Manolache, consilier parental Moderator : Ana Cozma, profesor învățământ primar și preșcolar și consilier parental SCENA ARENA
17:30 Editura Alchimică Lansarea volumului Trezirea, pregătirea, de Irina Bâlcu, Clara Caradimu, Mălina Lipară Invitați: Dan Sociu, Dan Popescu, Nicolae Comănescu, Irina Bâlcu, Clara Caradimu, Mălina Lipară, Ioana Căpraru SCENA MATCA
17:30 Editura Vremea – Mahale de patrimoniu: Sfânta Ecaterina și Flămânda. Invitați: Ana Rubeli, Georgeta Filitti Moderator: Silvia Colfescu CAFENEAUA ARTELOR
18:00 HUMANITAS Lansare și sesiune de autografe Mimi Brănescu, Șase piese, un autor Vor vorbi: Mimi Brănescu, Lidia Bodea, Radu Paraschivescu Stand propriu
18:00 Editura Humanitas: Lansare și sesiune de autografe Immanuel Kant, Mici scrieri despre morală, religie și politică Vor vorbi: Mircea Flonta, Hans-Klaus Keul, Gabriel Liiceanu SCENA ARCA
18:00 Editura pentru Artă și Literatură – După-amiaza vieții, Cleopatra Lorințiu CAFENEAUA ARTELOR
18:00 Editura Eikon Oscar et Ida, de Andreea Nanu Invitați: Teodora Stanciu, Andreea Nanu, Christian Crăciun Moderator: Valentin Ajder Stand propriu
18:00 Editura Vinea JURNAL EDITORIAL (02) Ruxandra Cesereanu, FEMEIA-CRUCIAT/ LA DONNA-CROCIATO, Ed. Vinea, 2023 Ediție îngrijită de/ Edizione a cura di Giovanni Magliocco e Ilona Duță Prefață și traduceri în italiană de/ Prefazione e traduzioni in Italiano di Giovanni Magliocco Postfață de/ Postfazione di Ilona Duță Ilustrații de/ Illustrazioni di Rada Niță Josan Ilustrația de pe coperta I: Rada Niță Josan. Fotografia autoarei de pe coperta a IV-a: Călin Stegerean. Cătălin Pavel, CONTRESCARPE, poeme, Ed. Vinea, 2023 coperta: egon schiele, herbstbaum mit fuchsien, 1909 ulei pe pânză, hessisches landesmuseum, darmstadt; inv. gk1178 Adi Filimon, TRATAT DE NEFERICIRE, poeme, Ed. Vinea, 2023 Coperta: Louvre Paris, poate fiica regelui Akhenaten și a reginei Nefertiti (fragment) Tudor Cristian Roșca, STUDIU DE BĂRBAT TRĂGÂND O SFOARĂ, antologie de poezie, ilustrația copertei și ilustrațiile: Dan Lăcătuș, Ed. Vinea, 2023 Șerban Chelariu, CĂMĂRILE DORULUI, poeme, iIustrația copertei și ilustrațiile din volum aparțin autorului, Ed. Vinea, 2023 Cristian Sturza, DRAGOSTE ȘI DIOXINĂ, versuri, ed. vinea, 2023 Coperta: Joan Miro, Frappeuse de silex, 1973 (fragment) Prezintă: Nicolae Tzone Stand propriu
19:00 Editura Baroque Books Lansarea albumului „CÂND CERUL ÎMBRĂȚIȘEAZĂ PĂMÂNTUL“ Vor interveni : Ioana Beldiman Ștefan Colceriu Prezentarea Albumului se va face in prezența artistului Ivan Karas. SCENA MATCA
19:00 Editura Eikon: Geneza cognitivistă a miturilor la Ioan Petru Culianu. Analiza filosofică postmodernă a religiei fără adevăr, de Cosmin-Florentin Spaschi Invitați: Vianu Mureșan, Cosmin-Florentin Spaschi Moderator: Valentin Ajder Cafeneaua Artelor
10:00 ADEPC – Dezbatere – Concursurile de creație literară și rolul lor în descoperirea și promovarea tinerelor talente Invitați: Nicolae Roșu, Victoria Milescu Moderator: Lucia Ovezea SCENA ARCA
11:00 Standul Republicii Moldova
Prezentarea colecției „Prima mea bibliotecă”, Editura Prut
Alexandru Vakulovski, Moni Stănilă
11:00 Ars Libri – lansarea cărții Aventură în Lumea Basmelor (9-10 ani) Invitați: Agnieszka Olejnik (autor) și Anca Irina Ionescu (traducător) Moderator: Cristina Poterășoiu (editor) SCENA MATCA
11:00 Editura Academiei Române – Vintilă Ivănceanu – Întâiul sunet SCENA ARCA
11:00–12:30 Atelier de traducere din franceză cu Bogdan Ghiu Locație: stand E05 Limbi: FR-RO Stand propriu
12:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea volumului „Creatori, purtători și admiratori ai costumului tradițional în secolul al XXI-lea”, de Varvara Buzilă, Editura Epigraf. Cu Varvara Buzilă, Elza Ilina, Oleg Bujor
12:00 Editura Spandugino – Lansare de carte: O candelă în noapte, autor Monica Pillat Participă: Ioana Pârvulescu, Valeriu Stoica, Ioan Pintea, Monica Pillat Moderator: Cristian Pătrășconiu Stand propriu
12:00 Editura Teșu – Lansare: MIRCEA ELIADE: Românii. Scurtă istorie, cu o prefață de acad. IOAN AUREL POP și o postfață de TEȘU SOLOMOVICI; (Ed. TEȘU) SCENA ARCA
12:00 Editura Universitară: Lansare de carte și sesiune de autografe – Funcțiile metaforei în poezia și proza lui Camil Petrescu de Ștefana Dumitru Invitați: Ștefana Dumitru, Simona Moagar – Poladian – Director al Institutului de Economie Mondială – Academia Română, Nicoleta Gudănescu – Cercetător științific – Academia Română Moderator: Conf. Univ. dr. Silvia Osman, Vasile Muscalu CAFENEAUA ARTELOR
13:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea colecției „Arte”: „Râuri.md”, de Ghenadie Popescu; „Eclipsa”, de Andrei Gamarț, Editura Prut. cu Andrei Gamarț, Ghenadie Popescu, Moni Stănilă.
13:00 „Selecția autorilor și atragerea publicului în festivaluri. Exemple: FILIT Iasi, FILTM, Festivalul de la Bistrița“. Invitați: Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Robert Șerban, Dan Coman SCENA MATCA
13:00 Seneca – Atelier Cartea facuta de copii. SCENA ARCA
14:00 Scena Matca – Dezbatere: Romanul basarabean din ultimele decenii — dimensiune identitară vs cosmopolită. Dumitru Crudu, Valentina Șcerbani, Alexandru Bordian, Paula Erizanu, Emilian Galaicu-Păun
Standul Republicii Moldova, Lansarea volumului „Metamorfozele identității în cultura media din Republica Moldova”, de Alexandru Lupașcu-Bohanțov, Editura Epigraf. Alexandru Lupașcu-Bohanțov, Marian Petcu, Oleg Bujor
14:00 Tracus Arte și Institute of Literature Polonia • Poezie contra haos. O biografie a lui Zbigniew Herbert, de Brigitte Gautier • Polonia și Rusia. Între libertate și despotism. Secolele al X-lea – al XXI-lea, de Andrzej Nowak • Răpirea Europei, de Krzysztof Koehler • Pe pământ și în cer, de Józef Maria Ruszar • Literatura polonă, de Constantin Geambașu Participă: Vasile Moga, Marina Ilie, Constantin Geambașu, Antoaneta Olteanu. Moderator Ioan Cristescu SCENA ARENA
15:00 Atelier Polirom Junior Gelu Diaconu, Fabian Dan Lungu, Principiul viselor comunicante sau Vlogger la vreo 14 ani Cosmin Perța, Anisia și oceanul de uitare Călin Torsan, Conjuraţia M.O.B.IL. Paul Țanicui, Bob în Țara Tuturor. Cartea iepurelui de Crăciun Vor participa: elevii clasei a IV-a, Colegiul Național „Elena Cuza”, București, prof. înv. primar Irina Terecoasă, Gelu Diaconu, Cosmin Perța Va modera: Nona Rapotan Stand propriu.
15:00 „Canonul literar românesc“. Vor participa: Cosmin Ciotloș, Radu Vancu, Bogdan Crețu, Carmen Mușat. (Cotter, Steiner Lone, Jan Wilhelm Bos, Curriol). SCENA MATCA
15:00 Editura Timpul – Lansare de carte: Neurofeedback – Terapii sinergice și complementare pentru: Vindecarea anxietății, Tratarea depresiei și Eliminarea atacurilor de panică. Invitați: Psih. Clinician Alina Robu, Dr. Alina-Diana Nemes CAFENEAUA ARTELOR
15:30 HUMANITAS: Lansarea romanelor Humanitas Fiction Colecția Raftul Denisei Maja Lunde, Visând la un copac Alex Schulman, Gara Malma Vor vorbi: Mihaela Pascu, Tania Radu, Denisa Comănescu Stand propriu
15:30 Traveling to the Arab World: Reading Arab poets while enjoying Arabic music STAND E07
16:00 Editura Spandugino – Lansare de carte: Marele Cod. Biblia și literatura, autor Northrop Frye Participă: Oana Fotache, Bogdan Tătaru-Cazaban Moderator: Cristian Pătrășconiu Stand propriu
16:00 Scena Matca Lansarea volumului de poeme „Scrisoare din savană”, de Péter Demény, Editura Cartier. Péter Demény, Luana Schidu, Mihail Vakulovski, Emilian Galaicu-Păun
16:00 Scena Arca Lansarea ediției „Leonid Dimov, Opere” (2 volume) — Ion Bogdan Lefter (coordonator), Andreea Teliban, Alexandru Dumitriu, Editura Știința
Participă: Ion Pop, Liviu Papadima, Luminița Corneanu, Tudorel Urian, Dan Gulea, Ion Bogdan Lefter, Mircea V. Ciobanu
17:00 standul Paralela 45 – CUm trebuie să arate un scriitor/o scriitoare? O discuție despre aparență, esență, PR și imaginea scriitorului pe scena publică actuală. Cu Ștefan Baghiu, Luminița Corneanu, Miruna Vlada, Radu Vancu, Emilian Galaicu Păun, Victor Cobuz, Diana Iepure, Mugur Grosu, Răzvan Țupa. Moderatoare Cătălina Bălan
17:00 Standul Cartier Lansarea romanului „Times New. Roman 12/18”, de Emilian Glaicu-Păun, Editura Cartier- Emilian Galaicu-Păun, Șerban Axinte, Ștefan Manasia, Simona Popescu, Gheorghe Erizanu
18:00 Standul Republicii Moldova- Dezbatere: Receptarea literaturii și realității din Republica Moldova în lume (autori în traducere)- Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Oleg Serebrian, Valentina Șcerbani, Liliana Corobca, Emilian Galaicu-Păun
18:30 standul C13 al Editurii Paralela 45 lansează antologia ”Retroversiuni: blocaje. Antologie de proză scrisă de femei. Editori Cristina Ispas și Victor Cobuz.
18:30-20:55 – maraton de poezie cenaclul Matca cu Simona Popescu, Ștefan Manasia, Irina Georgescu, Peter Demeny, Ștefania Mihalache, Claudiu Komartin, Ligia Keșișian, Sorin Despot, Marian Mihai, Mina Decu, Radu Nițescu, Silvia Grădinaru, Răzvan Țupa, Andrew Davidson-Novosivschei, Cristina Ispas, Șerban Mihalache, Daniela Vizireanu, Alberto Păduraru, Irina Francisca Ion, Anca-Ioana Câdă, Clara Caradimu, Ioana Miron. Moderează Simona Petrișor și Tiberiu Neacșu.
ora 19.00, Scena ARENA Biblioteca Polirom. Noutăți editoriale Andreï Makine, Calendarul unei vechi iubiri Gianfranco Calligarich, Plimbări cu câinii Claudie Hunzinger, Un câine la masa mea Paolo Cognetti, Jos, în vale Cloé Korman, Aproape surorile Kikuko Tsumura, Nicio slujbă nu-i ușoară Michel Bussi, Nimic nu mi te poate şterge din minte Vor vorbi: Magdalena Ciubăncan, Luminița Corneanu, Alexandra Cozmolici, Adina Dinițoiu, Alida Mocanu, Carmen Mușat, Dana Pîrvan Va modera: Dan Croitoru
10:00 Standul Cartier – Clubul Ilustratorilor & Editura Cartier. Sesiune de dedicații desenate: Irina Dobrescu
11:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea volumului „Ferestre stinse de îngeri”, de Arcadie Suceveanu, Editura Epigraf. Arcadie Suceveanu, Ștefan Hostiuc, Oleg Bujor-
11:00 Standul Cartier- Clubul Ilustratorilor & Editura Cartier. Sesiune de dedicații desenate: Mihaela Paraschivu, Veronica Neacșu
12:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea volumului „Scriitori din Basarabia”, de Daniel Cristea-Enache, Editura Știința. Daniela Zeca-Buzura, Adrian Cioroianu, Mircea V. Ciobanu
12:00 Standul Cartier- Clubul Ilustratorilor & Editura Cartier. Sesiune de dedicații desenate: Anca Smarandache
12:00: Plural. Marta Petreu. Filosofia lui Blaga. Vor vorbi: Marta Petreu, Ion Bogdan Lefter, Răzvan Voncu, standul Polirom
13:00, standul Cartex (E17, lângă scena Arena) lansează colecția de poezie contemporană Amaterasu, coordonată de Ramona Boldizsar cu volume de Iarina Copuzaru (”Perfecțiunii îi e frică de noi”), Andrei Peptine (”sunt eu și criza mea temporară”) și Nico Șimon (”ingrats”).
13.00, Scena ARENA Întâlnire cu cititorii Cristian Tudor Popescu, Râsul dracului. Interceptări. Informații desecretizate. Autodenunțuri Va modera: Adrian Șerban
13:30: Biografii romanțate. Cosmin Ciotloș, Anton Pann. Până când nu te iubeam Vor vorbi: Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann, Eugen Ciurtin, Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloș Va modera: Adrian Botez- standul Polirom.
14:00 standul Cartex- lansarea antologiei Noise Poetry ”Ce-ți spui noaptea înainte de culcare”.
14:00, scena Arena – Lansarea noutăților din colecția Anansi World Fiction. Moderator: Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial. cititorii vor avea ocazia să descopere titluri ca: Băiatul sclipitor de Paul Auster, roman care oferă nu doar imaginea pasionantă a unei vieți trăite cu îndrăzneală, ci și biografia unui scriitor genial, La porțile tărâmului de nicăieri de Samar Yazbek – un important document istoric, dar și o operă literară de excepție, Priviți-ne cum dansăm, cel de-al doilea volum al trilogiei de inspirație autobiografică, un nou roman din „ciclul Ferrarei” – Ochelarii cu ramă de aur de Giorgio Bassani, Canada – capodopera lui Richard Ford, autor distins cu premiului Pulitzer, Fuga din Egipt de Andrei Aciman – o evocare plină de nostalgie a Alexandriei în care, până la un punct, evreii trăiau în pace cu musulmanii și cu creștinii, Tasmania de Paolo Giordano, roman câștigător al premiului Romanzo dell’anno oferit de Corriere della Sera, al Premio Leterrario Elba și al Prix André Malraux, un „roman acustic“ – Radio Noapte de Iuri Andruhovîci, Diaconul King Kong de James McBride, Povești de groază de Peter Nadas, Păsări migratoare de Fernando Aramburu și o panoramare a artei și arhitecturii occidentale de la căderea Imperiului Roman și până la izbucnirea Primului Război Mondial, Civilizația lui Kenneth Clark.
14.00: Biblioteca Polirom. Noutăți editoriale Elfriede Jelinek, Declarație individuală José Saramago, Văduva Günter Grass, Jocul de-a statuia Orhan Pamuk, Nopţile ciumei Jonathan Coe, Bournville Leonard Cohen, Un balet de leproşi. Un roman și câteva povestiri Vor vorbi: Florin Iaru, Mircea Mihăieș, Luminița Munteanu, Radu Paraschivescu, Dana Pîrvan, Simina Popa, Ioan Stanomir, Alexandru Al. Șahighian Va modera: Dan Croitoru- Standul Polirom
14:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Fără escale. Poeme în proză”, de Radmila Popovici, Editura Epigraf Radmila Popovici, Daniela Șontică, Oleg Bujor
14:00 Scena Matca- Dezbateri: Nodul basarabean- Oleg Serebrian, Vitalie Ciobanu, Gheorghe Erizanu, Ileana Racheru
15.00 –16.00 Ce a urmat după Eden? O istorie a lumii, de John Charles Charlesteen cu Marius Constantinescu, Andrei Manolescu, Răzvan Țupa (Stand Litera)
15:00 Standul Republicii Moldova Lansare: „Poezia românească după 1945”, antologie de Ion POP, Editura Știința Ion Bogdan Lefter, Tudorel Urian, Ion Simuț, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Arcadie Suceveanu, Ion Pop, Mircea V. Ciobanu-
15:00 Scena Matca Dezbatere: O capodoperă centenară la cea de-a doua tinerețe, „În căutarea timpului pierdut” (7 volume), de Marcel Proust, într-o nouă traducere, de Cristian Fulaș. Cristian Fulaș, Mircea Martin, Carmen Mușat, Emilian Galaicu-Păun
15:00 Standul Cartier- Lansarea volumului de poeme „Tagliatelle allegro”, de Mina Decu, Editura Cartier
Mina Decu, Monica Stoica, Victor Cobuz, Gheorghe Erizanu
15:30 Standul Cartier Lansarea volumului de poeme „Aproape nimic sigur”, de Robert Șerban, Editura Cartier
Robert Șerban, Dana Pîrvan, Marius Chivu, Gheorghe Erizanu
16:00 Standul Republicii Moldova
Lansarea volumului „Ecografie”, de Alexandru Popescu, Editura Arc
Alexandru Popescu, Iulian Ciocan, Doina Ioanid, Maria Pilchin
Standul Cartier
16:00 Lansarea volumului „Diplomația Vechiului Regat (1878–1914)”, de Rudolf Dinu, Editura Cartier
Rudolf Dinu, Armand Goșu, Emilian Galaicu-Păun
16:00: Biblioteca Polirom. Noutăți editoriale Olga Tokarczuk, Empuzion. Horror naturopatic Philip Roth, Scriitorul fantomă Elif Shafak, Insula copacilor dispăruţi Ryū Murakami, Tokyo Decadence Bret Easton Ellis, Cioburile György Dragomán, Sistemrestart Vor vorbi: Răzvan Andrei, Vasile Ernu, Andreea Focșăneanu, Cristina Godun, Bogdan Perdivară, Alina Purcaru, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ada Tanasă, Radu Vancu Va modera: Dan Croitoru- Standul Polirom
16:00 Lansare volumul ”Cuibul de coapse” de Lorena Enache, cu o copertă de Emma Stanciu și ilustrații semnate de 17 artiști. Participă Silvia Grădinaru.
17:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Donatello, asasinul lui Putin”, de Iulian Fruntașu, Editura Arc. Iulian Fruntașu, Cosmin Perța, Maria Pilchin
17:00 Standul Cartier Lansarea volumului „Istoria limbii române”, de Dan Ungureanu, Editura Cartier
Dan Ungureanu, Orlando Balaș, Bogdan Giușcă, Cornel Berari, Emilian Galaicu-Păun
17:00: Seria de autor Gheorghe Crăciun, Trupul știe mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (1993-2000) Vor vorbi: Carmen Mușat, Ștefania Mihalache, Adrian Lăcătuș Va modera: Victor Cobuz- stand Polirom
17:00 Cafeneaua Literară – lansare și lectură Ecouri din pădurea întunecată: Evadări din Twin Peaks. Antologie cu Romulus Bucur, Andrei Zbârnea, Savu Popa, Alexandru Roșu, Ovidiu Baron, Andrei Petrea, Marius Florea, Robert Șerban, Cristian Vicol, Andrei Mocuța. Moderator Ioan Cristescu.
18:00 Standul Republicii Moldova- Dezbatere pe marginea romanului „Legată cu funia de pământ”, de Lorina Bălteanu, Editura Cartier. Lorina Bălteanu, Victor Cobuz, Carmen Mușat, Emilian Galaicu-Păun
18:30 Standul Republicii Moldova
Lansarea volumului „Cronici pe nisip”, de Valeriu Loghin, Editura Cartier
Valeriu Loghin, Lorina Bălteanu, Emilian Galaicu-Păun
19:00 Ioan Șerbu- Școala de la Brașov. – Alexandru Mușina și grupul de la Brașov. – Simona Popescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Caius Dobrescu- scena Arena
19:00 Scena Matca
Dezbatere: Pornind de la volumele „Politică și geopolitică” și „Rusia la răspântie”, de Oleg Serebrian, Editura Cartier și „Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială” și „Rusia, o ecuație complicată”, de Armand Goșu
Oleg Serebrian, Armand Goșu, Cristian Pătrășconiu
11:00, stadul Bookfest Junior – Lansarea cărții Basmul cămilelor de Marin Mălaicu-Hondrari, ilustrații de Adela Maria Calistru – atelier de povești și desenat cu ilustratoarea Adela Maria Calistru
11:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Paul Goma și Europa Liberă” (volumele I, II), de Sergiu Musteață, Editura Arc, Liliana Corobca, Cosmin Budeancă, Flori Bălănescu, Maria Pilchin
12:00 Standul Republicii Moldova Lansarea antologiei „Vă iubesc fără pauze”, de Vasile Romanciuc (Cartier de colecție nr. 55), Editura Cartier
Vasile Romanciuc, Ioan Pintea, Vasile Gribincea, Emilian Galaicu-Păun
12.00 – 13.00 Pacea care a pus capăt păcii. Căderea Imperiului Otoman și crearea Orientului Mijlociu Modern de David Fromkin (Stand Litera)
13:00 Standul Cartier- Lansarea volumului „Fragmente”, de Arthur Suciu, Editura Cartier. Arthur Suciu, Vasile Ernu, Florina Pîrjol, Laurențiu Gheorghe, Emilian Galaicu-Păun.
14:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Stat captiv, mod de folosire: Republica Moldova”, de Vitalie Ciobanu, Editura Cartier, Vitalie Ciobanu, Ion Bogdan Lefter, Armand Goșu, Emilian Galaicu-Păun
M-au derutat un pic evenimentele în cascadă de la Amurg Sentimental, Editura BETTA, ADEPC – Editura ROMHELION sau Editura DacoRomână Tempus, cu poezie pe bandă rulantă, așa că nu am reușit să mă lămuresc prea bine ce e cu ele deocamdată. Nu am putut să le adaug aici între recomandări.
În plus, încă nu sunt anunțate listele de evenimente Charmides sau Casa de Editură Max Blecher. Cei din urmă promițând că aduc un număr special al revistei Poesis Internațional, 33, cu un dosar dedicat poeziei africane. Lansarea: sâmbătă 1 iunie, la târgul de carte Bookfest, și duminică 2 iunie, la Institutul Blecher. Mai exact la ce oră îi puteți întreba la standul A03.
Traducătorii Poesis Internațional sunt Iulia Gorzo, Mihaela Cosma, Radu Andriescu, Lia Boangiu, Vlad Drăgoi, Gabriela Vieru, Ligia Keșișian, Tiberiu Neacșu, Mihok Tamas, Alex Higyed, Diana Nechit, Șerban Mihalache, Paul Burcia, Florin Dumitrescu, Radu Nițescu, Bogdan-Alexandru Petcu, Diana Geacăr, Roxana Sicoe-Tirea, Iris Nuțu, Ștefania Mihalache, Anastasia Gavrilovici, Octavian Soviany, Cristina Alexandrescu, Ana-Maria Lupașcu, Bogdan Ghiu, Irina-Roxana Georgescu, Magda Cârneci, Ilinca Gângă, Irina Nechit, Livia Ștefan, Andrei Dósa, Cătălina Stanislav, Toni Chira, Olga Ștefan, RăzVan Andrei, Alexandru Botea, Letiția Ilea, Rita Chirian. Pe unde e fiecare stand te prinzi de la acest link.
Poezia astăzi funcționează într-un regim special de energie. Cum mă tot pregătesc pentru întâlnirea Poetic Hub, de sâmbătă, 25 mai, de la Modulul Cărturești, am tot trecut prin texte de autori care încă nu au debutat în volum personal. Până la urmă cei la care am rămas îi vezi sâmbătă cu poeme și discuții.
Iulia Dincă, Andreea Roxana Ghiță și Toni Chira vorbesc depre poezie și platformele ei de azi. Cei trei invitați intră în dialog cu Mihai Ivașcu și Răzvan Țupa la Poetic Hub, sâmbătă, 25 mai, de la 16.30. Discuția privind platformele poeziei astăzi are loc la Modul Cărturești (Str. Academiei, 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu), în București. Am tot încercat să găsesc schimbările de perspectivă care ți se impun și la citEști. Playlistul de Poezie Altfel e aici.
În ultimii ani au apărut antologii tot mai relevante care adună poeme semnate de tot mai mulți autori care încă nu au semnat volume de debut. ”Generația O Mie de Semne” (2022) și ”Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (2024) sunt cele mai vizibile exemple. Platformele online dar și evenimentele open mic ori spoken word, ca și noile întâlniri cu public organizate la Iași, Cluj, Timișoara ori București oferă o imaginea unui moment de efervescență pentru poezia românească. Diversitatea acestor manifestări abia este surprinsă de colecțiile unor edituri specializate în poezie în România. Abia putem să ne facem o imagine privind producția Casei de Editură Max Blecher, Casa de Pariuri Literare, OMG, Fractalia, Tracus Arte, Paralela 45 ori Charmides. Și vin tare în aceste luni proiectele editoriale poetice de la Cartex și Alchimica. Asta ca să numim doar câteva dintre editurile cele mai atente la dinamica reală a poeziei de azi.
Discuția de la modul îți arată cum se văd reperele acestui peisaj chiar pentru cei care prin proiectele în care sunt implicați au început deja să însemne ceva în poezia de azi românească.
Proiectul Poetic Hub aduce în prim-plan poezia contemporană, dar și intersecțiile dintre poezie și alte arte.
Toni Chira studiază filosofie și istorie la UBB. A publicat în revistele: Poesis Internațional, Vatra, Steaua, Scena9, Tomis, Familia, Matca
A citit la Institutul Blecher, Nepotu’ lui Thoreau, Cenaclul Republica, Festivalul Poezia e la Bistrița, Stand-up Poetry Alba Iulia, Strada Fără Nume, Festivalul Internațional de Poezie București, Cenaclul Matca, Pragul Vaida, Swords. Realizează rubrica Singur printre poeți la Radio Cluj. A câștigat de două ori premiul pentru poezie oferit în cadrul Colocviilor Tinerilor Scriitori de la Alba Iulia (2019, 2022). Împreună cu Vasi Prode și Raul Cozlean formează Societatea Singuraticilor din România
Iulia Dincă este absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj, specializarea foto-video. Pasionată de poezie și storytelling, a urcat pentru prima dată pe scenă în 2017, la o competiție de Slam Poetry în Cluj. Din 2018 face parte din Poethree Collective, și a susținut show-uri în orașe precum Cluj și Timișoara. A participat la festivaluri internaționale precum 010 Says It All în Rotterdam în 2019 și Tell ‘em Festival în 2023. În continuare este implicată în organizarea evenimentelor culturale, inclusiv în echipa Transylvania International Spoken Word Festival, echipa Decopertat București și Bucharest Spoken Word.
Andreea Roxana Ghiţă (n. 2000) este masterandă la Studii Literare, Universitatea din Bucureşti, membră a cenaclului Visceral, scrie poezie şi uneori moderează Laboratoarele Visceral. A publicat în revistele Echinox, Vatra, Ficţiunea OPTm, Kametsa (Peru), Golan şi pe platforme online (Omiedesemne, Noise Poetry etc.)
Mihai Ivașcu e scriitor și lucrător cultural independent cu activitate în poezie, performance, teatru, presă și PR. Absolvent de Publicitate și Studii Culturale, Mihai a fost colaborator pentru Art Out, Radio România Cultural, Antena 1 și diverse alte publicații (Liternet, Poesis Internațional, Dissolved Magazine, Dilema, Ficțiunea etc.) De-a lungul timpului a participat la rezidențe artistice (Acasă la Hundorf), academii de spoken poetry (Școala Fără Nume), festivaluri literare (Stand Up Poetry) și tabere de poezie (Memorialul Ipotești). A moderat podcast-ul Lumea de mâine și întâlnirile Writers Happy Hours la Insula 42 și a activat ca jurnalist sau poet în numeroase proiecte ale Asociației ISVOR sau CDPL. A debutat în 2019 în poezie cu pe cer jetoane la CDPL, editură la care mai e prezent și în antologiile Izolare forțată, Despre debut, Fenomenul Green Hours. În 2023 a început să lucreze ca dramaturg (Azi nu, ȘAH), iar cea mai recentă piesă a sa – Tura de noapte – se joacă în spectacolul cu același nume la Casa Kerim din 2024 (concept și interpretare Alexandra Dancs și Vlad Benescu). Scrie cronică pe mezanin.ro și e co-gazdă, alături de Elvira Lupșa, la CreativeMornings Bucharest. Are în lucru la scenă noi piese și un volum de poezie.
Ar trebui totuși să recunosc și că mi-ar fi fost imposibil să găsesc niște fire de discuție în ceea ce privește poezia autorilor care încă nu au debutat fără proiectele online cu secțiuni dedicate fenomenului. M-a tentat chiar să pun față în față antologia ”Generația O Mie de Semne”(cdpl, 2022) și ”Ce-ți spui noaptea înainte de culcare- o antologie a clubului de lectură Noise Poetry” (Cartex, 2024) pentru că imaginea peisajului poetic capătă o anumită claritate când ai textele tipărite în față. Și am avut ocazia să îmi dau seama că se întâmplă lucruri cât se poate de vii cu poezia azi și privind spre întâlnirile Visceral ori ca invitat al celor de la Cenaclul Matca. În prima situație ai ocazia să descoperi cum se structurează de la sine un maraton cu lecturi și discuții cât se poate de incluzive. În a doua s-ar putea să ai ocazia să te găsești într-o seară în care discuțiile privind scrisul se încing până la scântei. Asta am avut eu joi când au citit Mara Cioroianu și Emilia Mardare.
Pe Mara o citisem și în antologiile Cenaclul X și o văzusem citind în proiectul de poezie contemporană filmată al Cristinei Ispas. Ca să nu mă întind la nesfârșit cu explicațiile pun aici una din referințele cu care îmi doream să rămână discuția. Unul dintre poemele Marei aproape fără titlu, sau cu titlul ,. e construit în jurul figurii tatălui. Are versurile:
”să îți răspund că sunt bine, că am mâncat, că nu m-am certat cu mama, că mă culc la zece
fiindcă știu că dacă ți-aș zice adevărul, nu ai putea să-l gestionezi ca părinte
și ca tine, eu trebuie să mă gestionez acum ca adult
dar eu sunt bine, am mâncat, nu m-am certat cu mama, m-am culcat la unșpe”
M-a tot obsedat de când am auzit paralelismul cu un poem cum e ”Rebirth” de Sayaka Osaki, o autoare japoneză care în ultimul deceniu tot combină cărțile artizanale și scrisul. Cu versurile astea:
”I threw away lots of clothes/ Am aruncat o groază de haine
Shirts, skirts, shoes, and bags/ Tricouri, rochii, pantofi și genți
It’s a pain when you sympathize/ Simți o durere când te atașezi
So when a yellowed sweater/ Așa că imediat ce un pulover îngălbenit
Flew at me and laughed/ A planat spre mine și a râs
I quickly dodged and ran”/ M-am ferit și-am fugit
Cam așa îmi traduc în minte din ”Rebirth”.
Și pentru că am tot zis că nu mă lungesc să închei cu paralela cu care mă lasă poemul Emiliei Mardare, ”Jessica Lange seamănă cu mama”, cu versurile
”e posibil să trăim deja în lumea femeilor
unde femeile trebuie să își ierte mama și
bunica
străbunica
stră-străbunica
stră-stră-străbunica
și restul cicatricilor se colorează și devin flori frumoase pe care le culeg pentru mama și
bunica
străbunica
stră-străbunica
stră-stră-străbunica”
Iar ce nu aveam cum să dau link în întâlnire era din Kéchi Nne Nomu, poetă născută în Nigeria și stabilită în SUA.
”The night we found the deserted/ Noaptea am găsit biserica
church, we made a hideout./ abandonată, am făcut o ascunzătoare.
The bad acapella of crickets around us.”/ A cappella afonă a greierilor în jurul nostru.
Scrie ea în ”Guerilla’s Nocturne” pe care o poți citi dar și asculta aici.
Și atunci cum să nu îmi vină în minte faptul că dincolo de apetența criticii pentru nume de direcții și explicații mai mult sau mai puțin stufoase… prezența poeziei se formulează destul de direct. Și asta, ca să răspund întrebării legate de energie în poezie pe care am primit-o, este un tip neașteptat de energie. Ceea ce ne aduce la discuția privind platformele poeziei azi, la Poetic Hub. Hai să îi întrebi și tu.
Nora Iuga a deschis manifestările MNLR din Noaptea Muzeelor și pentru evenimentele de la sediul instituției și pentru maratonul de la Biblioteca Centrală Universitară. Alături de Octavian Soviany și Valeriu Mircea Popa, cred că a fost printre primii autori care a ținut să îi invite pentru lecturi la Uniunea Scriitorilor pe cei care încă nu debutaseră în anii 2000. Apoi Marin Mincu a dus mai departe povestea.
Judy Florescu a surprins ambele momente de dialog (cu Vasile Gribincea) și lectură pentru canalul său Verbs describe us.
Tocmai a apărut în aprilie la editura Rocart un volum care adună poemele Norei Iuga din perioada 1968-2024. Link aici. Iar prezentarea sună cam așa:
Nora IUGA (numele adevărat Eleonora ALMOSNINO), născută în 4 ianuarie 1931, București, România, este poetă română, romancieră și traducătoare.
Este soția poetului George Almosnino și mama prim-balerinului Tiberiu Jose Almosnino. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu și George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat, în perioada 1956–1969. Din 1969 pînă în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Între 1971–1979 are interdicție de publicare din motive politice. Ziaristă la ziarele de limba germană Neuer Weg (1955) și Volk und Kultur (1977–1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră PEN Club. Din anul 1998 deține funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum”) în perioada 1999–2002, membră în Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor în 2002, membră în Biroul Asociației Scriitorilor din București în 2002. Din 1960, după căsătoria cu poetul George Almosnino, realizează că poezia e vocația ei principală. Peste doi ani, în 1962, se naște fiul lor, Tiberiu Jose, care a devenit prim-balerin la Opera Română. Face lecturi publice în străinătate și primește numeroase burse (2000–2011). Primele versuri le scrie la doisprezece ani, când era elevă la Institutul Catolic „Ursuline”, Sibiu. La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vîrstnic blogger literar. Bine, acum îmi dau seama că e tocmai prezentarea de la CDPL.
Dar dacă te uiți mai atent, o prezentare mai preocupată de titluri are Nemira, de când a publicat volumul ”Fetița strigă-n pahar” (2023):
Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o salcie (2013), ascultă cum plîng parantezele (2016). A publicat, la editura Polirom, romanele Sexagenara și tînărul (2004, 2012), Săpunul lui Leopold Bloom (2007), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald și luna verde (2014, 2016) și Lebăda cu două intrări (2016, 2017). Volumele sale de proză și poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar și cărți pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf“, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea președintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit“ în grad de cavaler. În anul 2017, președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Comandor.
Mereu este complicat cu prezentările poeților. Și mult timp m-am gândit că în paralel cu discursul poetic evoluează și discursurile de prezentare. De altfel te prinde și felul în care Nora Iuga însăși mizează pe ce nu poți înțelege când scrii ca și felul în care jură că, atunci când încearcă să corecteze, își strică poeziile. Am pus aici o prezentare la prezent (preferata mea) și una cronologică (preferata exactității). Pentru tine cum ar fi cel mai bine prezentat un poet? Sau ai cum să prezinți poezia?
Greșeli și corecturi în poezie. Așa aș scrie pe un sertar dacă ar trebui să adun într-un dulap ce te-ar putea interesa în domeniu. Asta și pentru că unele practici se mai schimbă în dinamica din jurul poeziei. Pentru că pregătesc o întâlnire la Poetic Hub în Modulul Cărturești pe 25 mai, am trecut un pic prin discuțiile ultimilor ani legate de debut.
Am auzit-o pe Mihaela Munteanu explicând ce șoc a avut atunci când s-au găsit ”specialiști” care să-i explice cum nu e poezie ce face. Apoi mi-am amintit că tineri autori cum ar fi David Cuzino sau alții pe care poate îi știi și tu s-au lovit destul de des de abordări agresive în ceea ce privește scrisul lor.
Trebuie să recunosc faptul că pentru mulți dintre poeții formați în anii 90-2000, regula fertilă în interacțiunea cu textul s-a dovedit a fi conflictul. Întâlnirile de la Fracturi, din cenaclul Litere, își făceau un motiv de mândrie din ecusonul ”abator”. Și în principiu țineai minte mai ales pe cine îți critica sau îți refuza poezia. Sunt multe motive pentru asta și nu o să trec aici mai departe de nevoia de reacție și de dialog cu cineva care are păreri diferite de tine. Poate altă dată o să vin cu detalii. Deocamdată m-am trezit că pofta de a urmări cum se schimbă regulile m-au dus și la întâlnirile Matca. Ceea ce o să fie pe 23 mai în Londohome.
Ce e mai interesant acum este că mult mai viu se dovedește mediul pe care îl oferă un spațiu precum Laboratorul Visceral, unde discuțiile sunt mult mai relaxate decât te-ai aștepta atunci când e vorba de poezie. Regula se schimbă în ultimii ani (dacă mă uit și la felul în care evoluează evenimentele Poethree ori Dialog poetic de la Cluj sau cele din Timișoara de la Comuna 30 și Strada fără nume ori corpul poetic și mai ales Zona9 la Sibiu). Empatia și colaborarea au devenit mai importante decât lecțiile în materie de poezie. De ce se întâmplă asta? Tu ce crezi?
Am primit totuși de multe ori întrebarea ce face un poem să fie bun sau prost. O să-i las să facă liste pe cei mai obișnuiți decât mine cu asta.
Elisaheth Elmore adună greșelile de perspectivă specifice debutanților.
Sam Pierstorff e mai concentrat asupra erorilor din text.
Dimitri Reyes e atent la propriile lui erori în materie de performance pentru poezie.
Ce ar mai fi de spus este că în principiu, ce zici că nu îți place în poezie te plasează mai mult sau mai puțin exact în câmpul poetic. De exemplu față de mainstream.
Un singur lucru aș mai adăuga totuși. O bună parte din tot ce contează în poezie este exact ceea ce era considerat greșit și complet nepotrivit până la un punct (diversitatea tematică, lipsa de miză metafizică, filosofia, imaginile vagi etc). Până când cineva a luat greșelile și le-a făcut instrumente expresive. Dar aici e o discuție întreagă și mult mai lungă decât o postare. Mai clar ar trebui să las totuși faptul că aproape oricine ar putea să îți spună cum se scrie sau cum nu se face treaba asta. Dar tocmai modurile în care ne permitem să greșim s-ar putea să îmbogățească domeniul. Chiar, până unde ți-ai permite să greșești cu perfecțiunea căreia i se spune de obicei poezie? Ca și poezia… aș zice că întrebarea e mai puțin ”ce e greșit în poezie?” și mai mult ”când…”.
P.S. imaginea de mai sus o surprinde pe Sarah Baskin în pelicula ”A Poem and a Mistake”, o adaptare pentru film după o reprezentație teatrală de Cheri Magid.
Cel care a tras miercuri asupra prim-ministrului slovac cinci focuri de armă era poet. Asta spun multe titluri de presă a doua zi după atentatul la adresa lui Robert Fico. Nu faptul că Juraj Cintula , persoana arestată era fost agent de pază, nici cel că fondase o mișcare politică nu a făcut pe nimeni să tresară… dar faptul că scria poezii i-a mișcat pe mulți.
Ce știm despre asasinarea politicienilor în Estul Europei ne arată că, spre deosebire de Vest, mai rar este vorba despre asasini de capul lor. Slovacia este un stat mai tânăr, dar are experiența ei în materie de lideri care au sfârșit prost (mai ales în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial când statul era tânăr și aliniat la politica nazistă). Cum era și cazul României, de altfel, unde știm cum au încheiat povestea conducătorii locali. De altfel cu un asasinat a început și povestea funcției de Prim Ministru în România, primul fiind Barbu Catargiu, ucis chiar în dealul Patriarhiei în 1862. Autorul? Primele servicii secrete românești au reușit să nu aibă un răspuns oficial nici după un secol și jumătate. În momentul asasinatului românesc, Poliția secretă era un departament în Departamentul Treburilor din Năuntru din 1841.
Cetățeanul arestat în Slovacia pentru atentatul din mai 2024 are în spate diferite aventuri. Fie ele în pază și protecție, ori în activism politic, asocieri cu organizații susținute de Rusia și așa mai departe. Cum e greu să nu aibă jumătate dintre est-europenii trecuți de 71 de ani. Dar faptul că a semnat poezii pare că e compromiterea finală pentru Juraj Cintula. Poemele i le găsești traduse, automat, e adevărat dar… când ai citit ultima dată poezie slovacă? E, nici acum nu poți să spui asta… În principiu, un atentat e cel mai bun lucru la care poate spera o politică extremistă așa că nu rămâne prea multă literatură care să țină partea oricui e implicat. Și când pune omul mâna pe pistol (deținut legal, că așa sunt ”scriitorii”) să mă iertați dar nu e de la poezie.
Dar nu o să te las așa cu un om care a dat două romane și trei volume de poezie (unii zic cu note accentuat anti roma) s-a prefăcut cu Uniunea Scriitorilor de la ei că sprijină niște valori, ceea ce nu sună foarte diferit de ce știm din România. Estul este est peste tot probabil. După cum vin ordinele.
Dar, ca să nu rămână lucrurile așa, uite un fragment dintr-o poetă de-adevăratelea contemporană din Slovacia:
Am distrus aproape tot.
(Mária Ferenčuhová, din Specii amenințate)
Am mutat, am deviat, am rupt, am măcinat,
am astupat cu gunoi, am pătat
și-acum băgăm umplutură,
țăndări cât mai repede
turnăm beton.
Ediția 2024 din Noaptea Europeană a Muzeelor te caută pe 18 mai. Acum depinde ce program ai și tu.
E clar că nu ai cum să ajungi în toate locurile care anunță evenimente. Despre protestul care însoțește manifestarea sunt detalii mai jos. Eu asta am pus câte ceva din programul de evenimente bucureștene în funcție de ora la care începe vizitarea sâmbătă.
16.00 Muzeul Școlii de Arhitectură Str. Academiei nr. 18-20
17.00 Galeria 1001 Arte, str. Piața Amzei nr. 5, Sector 1, București- „INTIMISFERA – Călătorie Imersivă în Sexualitate”
18.00 Noaptea atelierelor UNARTE Str. General Constantin Budisteanu 19
18.00 BCU- vizite și maratonul de poezie și jazz exclusiv cu autoare
18.00 Casa Universitarilor București Noaptea Designerilor va avea loc în data de 18 mai.
19.00 Artmarkt expoziție specială dedicată Licitației de Ceasuri și Bijuterii de Lux cu preț fix de pornire de 100 de euro.
19.00 MNLR- Atelier de poezie ilustrată cu Bianca Vlad
19.00 19:00 MARe . Imagini ale solitudinii. Lucrări din colecția MARe și expoziția Cei noi/Graduate Curated
18.00 Casa Artelor Dinu Lipatti – Începând cu ora 20:30 în Curtea cu balansoarea Casei Lipatti vor avea loc proiecții de film despre viața și creația legendarului muzician
22.00 Ateneul Român va putea fi vizitat gratuit între orele 22.00 și 01.00, iar printre activitățile ce vor face parte din acest eveniment vor fi un tur ghidat și un minirecital cameral
21:00 – 22:00 Grădina MNLR, ora Concert fado: Ioana Dichiseanu
Cele mai multe evenimente sunt adunate în Noaptea Muzeelor la București, undeva mai bine de 50. Iașiul adună 33 de evenimente, la Cluj sunt 19 instituții înscrise în program. La Bacău, 8, Fălticeni cu 5. În același timp Ediția 20 trebuia să fie un motiv de sărbătoare și de celebrare a muzeelor, arată organizatorii. Din nefericire, foarte multe muzee din toată țara nu vor participa la eveniment în semn de protest față de întârzierile în promulgarea ordonanței care să reglementeze creșterea cu 20% a angajaților din sectorul muzeal. Dintre orașele ale căror muzee nu participă la Noaptea Muzeelor 2024 se numără: Baia-Mare, Satu-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra-Neamț, Vaslui, Tulcea, Slatina, Târgoviște, Rm. Vâlcea, Brăila, Buzău, Hunedoara.
Am găsit aceste pagini lucrate pentru numărul 1 (25) / 2020 din Poesis Internațional. Ana Toma a pus grafica la punct, iar Silvia Grădinaru mi-a tot refăcut conceptul în practică pe pagină.
Am avut un schimb de mesaje cu Alexandru Codruț Ivașcu pentru că tot mă pregătesc de o întâlnire în Poetic Hub, la Cărturești cu poeți care încă nu au debutat.
Îl tot întreb dacă mai știe oameni care nu au publicat încă și sunt implicați cu poezia în performance. Și am tot discutat. Până am ajuns la întrebarea asta cu ce îți lipsește mai tare ca să spui că ai ce-ți trebuie în materie de poezie în performance. Ție? Și dacă tot suntem aici… lasă-mi te rog în comentariu ce crezi că n-ar trebui să lipsească pentru lămurirea și conectarea ta într-o abordare a poeziei în performance.
„Kinds of Kindness”, al lui Yorgos Lanthimos, cu Emma Stone și Willem Dafoe, are premiera la București în cadrul AIFF 8 la scurt timp după premiera mondială de la Cannes, anunță organizatorii de la voodoofilms.ro
American Independent Film Festival (AIFF) revine pentru a 8-a ediție cu cele mai recente și mai apreciate producții independente realizate în SUA, care le poți vedea între 7 și 13 iunie la București și, în premieră anul acesta, la Castelului Bran, pe 7 și 8 iunie.
„HIT MAN” (regia Richard Linklater) deschide festivalul, vineri, pe 7 iunie, atât la Cinema Elvire Popesco din București, cât și în aer liber, în curtea Castelului Bran.
„Kinds of Kindness, cel mai recent film al lui Yorgos Lanthimos, care va avea premiera internațională pe 17 mai, în competiție la Cannes, va închide festivalul de la București, joi, 13 iunie, cu două proiecții simultane la Elvire Popesco și la Cinema Muzeul Țăranului, cele două săli din București care găzduiesc proiecțiile festivalului.
AIFF 8 organizează pentru prima oară în istoria festivalului și a Castelului Bran proiecții de filme în premieră, pe 07 și 08 iunie, la lăsarea serii, în curtea castelului. Propunerea AIFF 8 este cea de a reconecta publicul român, dar și potențiali turiști străini, cu frumusețea cinema-ului în aer liber, accentuată de setting-ul unic și de atmosfera uluitoare a unuia dintre cele mai frumoase locuri din România.
„AIFF 8 își continuă misiunea de a oferi publicul român filme care sunt mai mult decât doar entertainment, de a intermedia dialogul publicului cu realizatorii peliculelor, de a cultiva experiența vizionării de filme de cinema ca eveniment social, în mijlocul comunității și de a folosi cinematograful ca prilej de conectare și comunicare cu ceilalți, inclusiv prin popularizarea unor cauze sociale cărora festivalul le donează, ca în fiecare an, încasările din vânzarea de bilete.” spune Cristian Mungiu, fondatorul AIFF
Mai multe detalii despre programul festivalului găsești curând pe www.filmedefestival.ro
Cu ce se laudă AIFF 2024
Richard Linklater, unul dintre cei mai importanți regizori americani contemporani, este cunoscut publicului, printre altele, pentru seria Before Sunrise (1995), Before Sunset (2004) și Before Midnight (2013) și pentru ambițiosul proiect cinematografic Boyhood (2014) filmat de-a lungul a 12 ani. În HIT MAN, un neo noir luminos, Glen Powell, un actor cunoscut mai degrabă pentru blockbustere, interpretează rolul lui Gary Johnson, care duce o viață dublă de profesor și fals ucigaș plătit pentru Departamentul de Poliție din New Orleans. Cu o capacitate extraordinară de a intra în pielea diferitelor personaje și personalități, Gary ajunge să se simtă atras de una dintre potențialele criminale pe care trebuie să le prindă, Madison, interpretată de Adria Arjona (True Detective 4). Pe măsură ce Madison se îndrăgostește de una dintre identitățile de ucigaș ale lui Gary – misteriosul Ron – aventura lor declanșează o reacție în lanț de jocuri de rol, înșelăciune și mize tot mai mari. Scris în colaborare de Linklater și Powell și inspirat de o poveste adevărată incredibilă, HIT MAN este o comedie existențială inteligentă despre identitate, care a avut premiera la Veneția și a fost în selecția de la Sundance. HIT MAN este distribuit în Europa de Est de Prorom.
KINDS OF KINDNESS, în competiție la Cannes anul acesta, este o fabulă contemporană triptică, cu care unul dintre cei mai captivanți regizori ai momentului, Yorgos Lanthimos, revine la mai puțin de un an după succesul răsunător al filmului său Poor Things. În Kinds of Kindness, trei povești aparent distincte sunt intrinsec legate: cea a unui om fără opțiuni care încearcă să preia controlul asupra propriei vieți, a unui polițist îngrijorat că soția sa, care fusese dată dispărută pe mare, s-a întors și pare o persoană cu totul diferită și a unei femei hotărâte să găsească pe cineva destinat să devină un lider spiritual prodigios. Filmul are o distribuție stelară: Emma Stone, care tocmai a luat Oscarul pentru Poor Things, Jesse Plemons (Other People, The Power of the Dog), Willem Dafoe (Poor Things, The Lighthouse, Florida Project) și Margaret Qualley (Poor Things, Once Upon a Time in Hollywood, serialul Maid), fiecare dintre actori interpretând mai multe roluri în film. Kinds of Kindness este distribuit în România de Forum Film România și va avea premiera în cinematografe în data de 13 septembrie 2024.
Înrudit cu Les Films de Cannes à Bucarest, AIFF este un festival dedicat filmelor independente nord-americane, în afara convențiilor hollywoodiene. Proiectul a prezentat în România, de-a lungul celor șapte ediții desfășurate până acum, o selecție a celor mai recente producții independente realizate în SUA, apreciate de critică și selectate în circuitul marilor festivaluri nord-americane precum Sundance, New York, Tribeca, Telluride ori Toronto sau la festivaluri mari ca Berlin, Veneția sau Cannes și a avut onoarea de a avea invitați actori de talie internațională precum Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly, Sebastian Stan, Mary-Louise Parker și regizori precum Roberto Minervini și Jacques Audiard, care au acceptat invitațiile de a fi prezenți la București și de a împărtăși experiența lor profesională, dar și de viață, cu publicul. Festivalul a intermediat totodată conversații live între publicul cinefil bucureștean și unii dintre marii regizorii ai cinematografului american contemporan: Barry Jenkins, Sean Baker, Kent Jones, Paul Schrader, Benh Zeitlin sau Steven Spielberg, arată comunicatul de presă.
Marie Iljašenko (photo above by Josef Chuchma) este poetă. S-a născut în Ucraina și a crescut în Cehia. Dacă vrei, este vocea care resimte la prima mână toate frământările pe care le vezi astăzi în Europa. Marie a fost la București ca invitată a ediției 2024 a Festivalului Internațional de Literatură Odesa. Am tot amânat publicarea dialogului cu ea pentru că fiecare redactare îmi lăsa impresia că încă mai sunt multe de spus despre modul în care poezia pune în scenă locurile care te definesc, dar și despre modurile în care textul îi permite celui care citește să participe la spectacolul tău.
Poetic: Familia ta are origini ucrainene și poloneze. Te-ai născut la Kiev, dar ai crescut în Cehia. În ce fel ajută poezia și în ce măsură complică ea această situație pentru tine?
Marie Iljašenko: Încă de când eram mică, poezia m-a ajutat să fac față confuziilor de tot felul. Asta a inclus și sentimentul că sunt diferită, că există o parte din poveste despre care aproape nimeni nu știa – mă refer la perioada primei copilării de la Kiev. Pe de altă parte, cum am crescut cultură diferită, mi-a fost greu să înțeleg și să-mi asum poezia cehă. Și astăzi, încă mă chinui să apreciez frumusețea poeziei unora dintre clasicii cehi.
Poetic: Your family has Ukrainian and Polish origins. You are born in Kiev but live in Czech Republic since childhood. In what way does poetry help and how does it complicate this wide area of influences for you?
Marie Iljašenko: Since my early youth, poetry has helped me cope with all kinds of confusion. These included the feeling that I was different, that there was a part of the story that almost no one knew about – I mean my early Kyiv childhood. On the other hand, growing up in a different tradition made it difficult for me to understand and accept Czech poetry. To this day, I still struggle with not being able to appreciate the beauty of the poetry of some of the Czech classics.
„Pâine într-un câmp de mine”/ ”Bread în a mine field”
P: Ai spus povestea bunicilor tăi pentru un proiect național. Este contextul actual o ocazie pentru a-ți redescoperi sau pentru a reconsidera propria ta legătură cu Ucraina și cu poeții ei, având în vedere reportajul tău din 2022, în „Pâine într-un câmp de mine”?
Marie: Pentru proiectul „Memory of the Nation” (Paměť národa), care adună și înregistrează poveștile unor martori, am lucrat la povestea bunicului meu. S-a născut în Ucraina într-o familie ceho-poloneză. Tatăl său fabrica bere. Imigranții cehi din Ucraina erau de multe ori ingineri agronomi. Bunicul meu a supraviețuit foametei în copilărie. Mai târziu și-a văzut tatăl arestat. Acesta a fost acuzat pe nedrept și a murit în timpul epurărilor comandate de Stalin. Când era tânăr, a fost înrolat în armată chiar la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. A supraviețuit războiului și pentru că era muzician și era mai probabil să rămână în spate liniilor de luptă. Bunicul meu a rămas muzician toată viața și a trăit ca profesor de muzică. Și-a petrecut ultima perioadă a vieții în Cehia alături de mama mea, și a murit acum câțiva ani.
Cartea „Pâine din câmpul de mine” (Kniha z minového pole) nu are legătură directă cu aceasta. Când a început Marele Război, bineînțeles că l-am simțit intens. Când un coleg de la editură a venit la mine și mi-a propus să facem o carte de reportaje, am fost imediat de acord. Am vorbit cu jurnaliști cehi cunoscuți care scriu despre Ucraina și, deopotrivă, cu jurnaliste ucrainene care s-au refugiat în Republica Cehă cu copiii lor. Volumul adună mărturii privind primele zile ale războiului în diferite părți ale Ucrainei și diferitele moduri în care oamenii au trăit acele momente.
P: You’ve elaborated the story of your grandparents for a national project. Is the current context an ocasion for you to redescover or revisit your own connection to Ukraine and with it’s poets, considering your reporting from 2022, in ”Bread în a mine field”?
Marie: For the Memory of the Nation project (Paměť národa), which collects and records the stories of interesting witnesses, I worked on my grandfather’s life story. He was born in Ukraine into a Czech-Polish family, his dad was a brewery manager. Czech immigrants in Ukraine were often agroengineers. My grandfather survived the famine as a young boy, and later witnessed his father’s arrest, who was falsely accused and died during Stalin’s purges. As a young boy, he was drafted into the army just as World War II began. He survived the war partly because he was a musician and was more likely to be in the rear. My grandfather was then a musician all his life and a music teacher, living his last years in the Czech Republic with my mother, he died a few years ago.
The book Bread from the Minefield (kniha z minového pole) is not directly related to this. When the Great War started, of course I felt it very acutely. When a colleague from the publishing house came to me and suggested that we do a book of reports, I immediately agreed. We approached well-known Czech journalists who focused on Ukraine and, conversely, Ukrainian women journalists who had fled to the Czech Republic with their children. The book thus collected testimonies about the immediate beginning of the war in different parts of Ukraine and the different ways people experienced this beginning.
Cel mai bun traducător de benzi desenate
poem de Marie Iljašenko, traducere Răzvan Țupa, poetic.ro
În martie e mai bine să te concentrezi pe lucruri mărunte:
ceasuri și zambile dar din alea rotunde și de metal e mai bine
să nu te apuci de cine știe ce întreprindere complicată nu-ți lua casă nici deșert
să nu te-aștepți la cine știe ce și nici să n-adopți vreo mare poziție
ca să nu te trezești că levitezi în dorul lelii
printre primii țânțari și muște străvezii
ticluiește propoziții care încap în bulele de text
ușoare nu prea complicate
E bine să coci brioșe din vânt apă și zahăr
nu crește nimic altceva în paturile continentale fertile din grădinile
noastre doar să dormi cât poți și să citești cât mai puțin
benzile desenate sunt cele mai bune
E important să deprinzi tehnica bulelor de săpun
când sufli ușor balonul în balon
înveți de la cel mai bun traducător de benzi desenate
care pare că și-a luat vacanță
care pare că nu mai traduce
care pare că nu mai trăiește
care pare că ești tu
In March, it’s good to stick to small things:
watches and hyacinths but round ones and metal ones are best
not to undertake great endeavours don’t buy a flat or a desert
not to expect much or express much
so that you don’t start to float from mere ease
beside the first mosquitoes and glass flies
formulate sentences that fit into speech bubbles
simple not yet complex
It’s good to bake bundt cake from wind water and sugar
nothing else grows in our continental garden beds yet
to sleep as much as you can and read as little
comics are best
It’s essential to learn soap bubble science
softly blowing puff into puff
you’ll learn it from the best translator of comics
who’s apparently taken holiday
who’s apparently not translating anymore
who’s apparently not living anymore
who is apparently you
Translation: Nathan Fields for Lyrikline
„Sunt peste tot”/ ”I am everywere”
Poetic: În eseul tău „I am everywere” pui accentul pe modul în care poezia este folosită în discursurile naționaliste și subliniezi paradoxurile amestecului cultural și lingvistic din Europa Centrală. Cum resimte poezia ta paradoxul apartenenței la o limbă, accesând totuși o arie bogată de referințe (de la Makalu, în Nepal, până în Germania și Marea Baltică)? Cu alte cuvinte, unde se termină străinătatea și unde începe apartenența pentru tine în poezie?
Marie Iljašenko : Pentru mine, poezia este un loc al imaginației și al libertății. De altfel, îmi place să călătoresc, dar din cauza unor probleme de sănătate nu am reușit niciodată să urmez pe deplin această pasiune. Deci, cumva e normal să scriu nu numai despre locuri în care am petrecut ceva timp și cu care am stabilit o relație profundă (de exemplu, Gdaňsk sau Budapesta), ci și despre locuri în care nu am fost niciodată, dar mi-ar plăcea foarte mult să le văd, sau despre locuri cu care mă simt într-un fel înrudită fie din punct de vedere imaginar fie din punct de vedere spiritual.
Titlul eseului se referă la Europa Centrală. Dar, în timp, am încetat să împart lumea în străină și acasă. Mai degrabă, văd că acasă își extinde treptat granițele și intrând foarte treptat în ce era înainte străinătate. Ca să vă dau un exemplu, văd Polonia ca a doua mea casă, din cauza rădăcinilor mamei mele și pentru că am petrecut ceva timp acolo. Probabil că nici nu mai e nevoie să spun nimic despre Ucraina. După ce am vizitat SUA și Canada, mi-am dat seama că, într-un sens mai larg, casa mea este toată Europa. Căminul meu principal este în Praga și mă bucur pentru asta, dar probabil că mi-aș putea face o casă în altă parte.
În același timp, îmi dau seama că este adevărat ceea ce spun Psalmii din Vechiul Testament: pe acest pământ nu sunt decât un oaspete și un străin. Când ne amintim de limitele noastre, împărțirea lumii în străină și acasă nu prea mai are sens.
P: In your essay ”I am everywere” you insist on the way poetry is used in nationalist clashes and about the paradoxes of the cultural and language mix in Central Europe. How does your poetry deal with the paradox of belonging to a language but landing in an area rich of refferences (from Makalu, în Nepal, to Germany and to Baltic Sea)? In other words where does foreigness end and where does belonging begin in poetry for you?
Marie: For me, poetry is a place of imagination and freedom. I also love to travel, but due to a long illness I have never been able to fully realize this passion. So, somehow naturally, I write not only about places where I have spent some time and to which I have formed a deep relationship (for example, Gdaňsk or Budapest), but also about places I have never been to but would very much like to, or feel somehow imaginatively or spiritually related to.
The title of the essay refers to Central Europe. But over time, I stopped dividing the world into foreign and home. Rather, I see home as gradually expanding its boundaries and very gradually coming into the foreign. To give you an example, I see Poland as my second home, because of my mother’s roots and because I spent some time there. I probably don’t need to talk about Ukraine. And after visiting the US and Canada, I realized that in a broader sense, my home is all of Europe. My main home is in Prague and I’m glad for that, but I could probably make a home somewhere else.
At the same time, I realize that it is true what it says in the Psalms in the Old Testament: on this earth I am but a guest and a sojourner. When we remind ourselves of our finitude, dividing the world into foreign and home doesn’t make much sense.
(foto from author´s archive)
Poetic: În ce relație mai ești cu prima ta carte de poezie? Dar cu a doua? Cum s-au schimbat aceste raportări?
Marie: La prima carte, am fost surprinsă că am putut să scriu o carte)). Pentru a doua – așa cum se întâmplă de obicei cu a doua carte – am simțit o mare responsabilitate și o oarecare presiune. A doua carte este întotdeauna un fel de validare a meșteșugului tău. Toată lumea se așteaptă să găsească vocea ta distinctă, cea pe care o cunoaște deja, dar speră și că de data aceasta va suna cumva diferit. E doar o povară mai mare. La a doua carte ai nevoie și de mai multă aplecare asupra conceptului. Acum lucrez la un volum despre modul în care coexistă animale și plante și oameni într-un oraș mare. Am ajuns în punctul în care mă bucur pe mine și mă bucură procesul în sine, sunt absorbită în demers. Este un moment atât de fericit când nu te mai gândești la acceptare, la critică și te preocupă doar ce lucrezi.
Poetic: What kind of relationship do you keep with your first book of poetry? But with your second? In what way did this relationship change?
Marie: With the first book, I was surprised that I was able to write a book)). With the second book – as it usually happens with second books – I felt a great responsibility and a certain pressure. The second book is always a kind of validation of your craft. Everyone expects it to be your distinctive voice that they already know, but that this time it will sound different. That’s just a big task. The second book also requires more thinking about the concept. Now I’m working on another book about the coexistence of animals and plants and people in a big city. I’m at the point now where I’m enjoying and enjoying the process itself, I’m absorbed in them. It’s such a happy moment when you’re not thinking about acceptance, about criticism, and just working.
Marie Iljašenko (1983) este o poetă, scriitoare și traducătoare cehă, laureată a Premiului Tom Stoppard (2023). S-a născut la Kiev, în Ucraina, într-o familie de origine ucraineano-ceho-poloneză. În 1992, familia ei s-a mutat în Cehia, unde a crescut în regiunea sudeților Broumov, iar mai târziu a absolvit Universitatea Carolină din Praga, specializându-se în literatură comparată și studii est-europene. Colecția sa de poeme Osip míří na jih (Osip Heads South) a fost publicată în cehă în 2015 și a fost apreciată de critici. Aceasta a fost publicată cel mai recent în Polonia (2022), unde a fost la fel de bine primită. A fost nominalizată la Premiul Magnesia Litera pentru descoperirea anului. De asemenea, a fost nominalizată la Premiul de literatură Dresdener (2015) și la Premiul Václav Burian (2016). A doua ei carte de poezie, Sv. Outdoor (Sf. Outdoor), a fost publicată în 2019. Poeziile ei au fost prezentate, printre altele, în antologia Nejlepší české básně (Cea mai bună poezie cehă) în 2013, 2014 și 2017, în antologia poloneză Sąsiadki (2020), în antologia spaniolă Antología de poesía checa contemporánea (2021). Scrierile sale sunt traduse în engleză, germană, franceză, poloneză, spaniolă, maghiară, ucraineană, slovenă, română și japoneză. Poeziile ei au fost puse pe muzică de compozitorul francez Philippe Manoury și de tânăra compozitoare cehă Soňa Vetchá. Cel mai recent (2023) a câștigat Premiul Tom Stoppard pentru eseul său „I’m Local Everywhere Around Here”.
În plus, traduce din ucraineană și poloneză (autori ca Jury Andruchovych, Olena Huseinova, Dmytro Lazutkin, Halyna Kruk, Iya Kiva, Taras Prokhasko, Anna Adamowicz, Zofia Bałdyga, Urzsula Honek, Agata Jabłońska, Iwona Witkowska, Urszula Zajączkowska etc.) și lucrează ca redactor la Centrul de Artă Contemporană DOX. Locuiește la Praga.
Marie Iljašenko was born in Kiev, Ukraine, into a family of Czech-Polish descent. Her family moved to Czechoslovakia in 1992. She graduated from Comparative Literature and Russian Studies at Charles University in Prague.
Her first collection of poems Osip míří na jih (“Osip is Heading to the South”) was published in 2015 and nominated for the Magnesia Litera Prize in the category Discovery of the Year. She has also been nominated for the Dresdner Lyrikpreis (2015) and Václav Burian Prize (2016). Her poems have been published in the anthology Nejlepší české básně (Best Czech Poems) 2013, 2014 and 2017. Occasionally she also writes short stories, essays and columns. She is active as a translator and works as an editor. (lyrikline)
foto: Dirk Skiba
Ai ocazia să păstrezi din selecțiile de cărți citEști de aprilie 11 subiecte care îți fac o idee asupra temei lunii: Puterea ficțiunii. Și fiecare titlu intră peste aspecte pe care le-ai putut recunoaște și tu în plin sezon de lupte politice și discursuri pentru candidaturi pregătind alegerile. Că sunt primari ori pentru parlament (fie el european ori al Ro) poți recunoaște pe ce stau argumentele celor care îți cerșesc susținere și din schema citEști de mai jos. Iar pentru tema recomandărilor din mai… vezi la final.
„Cercetările de până acum păreau să cuprindă trei întrebări, și anume unele mistice. ” Dimitrie Cantemir, „Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte”
Dincolo de ziua păcălelilor îți propun să începi luna aprilie cu o capodoperă. Puțini autori au traversat granița dintre realism și fantastic așa cum a făcut-o Dimitrie Cantemir. Iar traseul său încă îl descoperi. Acum ai la îndemână o ediție nouă din „Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte”. Contemplarea chipului divin în om devine aici pentru prințul moldav un act de investigație. Așa îți propun să începi o lună pe care o dedicăm la citEști puterii ficțiunii.
„Pământul a căpătat o altă formă și un veșmânt cu o altfel de podoabă” Dimitrie Cantemir, „Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte”,, ediție de Dan Slușanschi și Liviu Stoia, traducere de Vlad Alexandrescu, Polirom, 2023.
„În piață, fata se opri să se odihnească în dreptul ieslei luminate și rămase într-un fel de transă, privind înăuntru”. Claire Keegan, „Astfel de lucruri mărunte”
Puterea ficțiunii ține și de universurile care îți oferă înțelegerea lumii tale în ciuda presiunii pe care o simți în ceea ce te-ai obișnuit să consideri identitate. Emoția este cuvântul de ordine pe care îl descoperi în romanul „Astfel de lucruri mărunte” de Claire Keegan. Povestea plasată în Irlanda anului 1985 îți arată cât de tensionată poate să fie ciocnirea dintre identitate și realitatea personală. De altfel în fiecare volum semnat de Keegan, ficțiunea se țese în jurul unei familii.
„Oamenii puteau fi buni, își spuse Furlong din nou, pe când conducea înapoi spre oraș” Claire Keegan, „Astfel de lucruri mărunte”, traducere de Iulia Anania, Anansi 2023.
„Universul fizic este un limbaj cu o gramatică foarte ambiguă” Ted Chiang, „Povestea vieții tale”
Percepi realitatea dar să te văd cum povestești lucrul acesta. Iar aici o să te uimească o povestire S.F. „Povestea vieții tale”, de Ted Chiang, o știi poate din ecranizarea ”Arrival” din 2016. Dar în carte ai ocazia să intri mai departe în interstițiile istoriei unui mod special de a comunica. Dacă afirmațiile tale includ toate momentele vieții tale, chiar și pe cele viitoare, lumea ți se va părea copleșitoare, poate. Dar aventura acestei întâlniri cu ființe extraterestre (poate) aici te emoționează.
„Cei care au citit Cartea Vieții nu o recunosc niciodată.” Ted Chiang, „Povestea vieții tale”, traducere Ileana Busac, Nemira, 2017.
”Cum vreți să fiți ținuți minte?”. Cassie Holmes, „Happier Hour”.
Cea mai prețioasă resursă pe care o ai este timpul îți spune Cassie Holmes în ”Happier Hour”. Subtitlul Cum să-ți organizezi timpul ca să te bucuri de viață îți arată și ce impact are ficțiunea asupra realității. O carte poate să îți influențeze gândirea, comportamentul și perspectiva asupra lumii reale. Iar ordinea în care îți propun să privești lucrurile acum îți permite să îți dai seama de unde îți ei energia pentru realizările de zi cu zi.
„La fel ca banii, timpul este o resursă limitată”. Cassie Holmes, „Happier Hour”, tradus de Mihaela Sofronea, pilotBooks, 2024.
„În special, prietenia poate rezolva o problemă cunoscută ca paradoxul bancherului.” Lewis Dartnell, „Evoluția omului Cum a modelat biologia umană istoria lumii”
Când auzi o poveste te gândești mai rar că ai în față o scenă din istoria emoțională a întregii specii. Dar în „Evoluția omului” Lewis Dartnell îți spune ”Cum a modelat biologia umană istoria lumii”. Narațiunile istorice sunt și reflecții asupra societății. Aproape fiecare poveste pe care o știi din istorie îți arată probleme și valori care oglindesc dinamica socială a lumii reale. Poate că pe asta te și bazezi, de la desenele pe peretele unei peșteri până la șarja cavaleriei ușoare la Balaclava ori Rasputin.
„Se prezenta ca un mistic și un om sfânt.” Lewis Dartnell, „Evoluția omului Cum a modelat biologia umană istoria lumii”, traducere de Călin Popa, Litera, 2024.
„Presupunând că citești această carte înainte de 2040, înseamnă că ți-ai petrecut cea mai mare parte din viață înaintea Erei Exponențiale.” Azeem Azhar, „Exponențial, cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei”
Uite că există o tehnologie care îți permite să crești puterea pe care o are ficțiunea. Azeem Azhar îți spune în „Exponențial”, cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei. Iar ceea ce credeai că ține de dezordinea lumii descoperi că este chiar povestea în care ai crescut odată cu capacitățile uimitoare lumii digitale. Și uite că încă mai ai posibilitatea să te asiguri că tehnologia poate să rămână în slujba societății.
„Cu timpul, s-a format o prăpastie între concepția noastră despre locul cuvenit piețelor și rolul pe care ele îl ocupă efectiv în viața noastră” Azeem Azhar, „Exponențial, cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei”, traducere Bogdan Ghiurco, Curtea Veche, 2024.
Atunci când integrezi experiențele digitale în interacțiunile fizice, e esențial să pornești identificând provocările cu care se confruntă clienții și apoi să schițezi modul în care tehnologia poate să rezolve în mod eficient aceste probleme.” Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, Iwan Setiawan, „Marketing 6.0 The future is Immersive”
Fie că o sărbătorești în mai, cum anunță UNESCO sau pe 20 aprilie (cum reușise Reporters Sans Frontieres în anii ’90), ziua libertății presei este momentul în care ai ocazia să înțelegi cum se schimbă poveștile lumii în care trăiești. Iar „Marketing 6.0 The future is Immersive” îți arată și cum intră în viitor domenii întregi ale interacțiunii economice. Philip Kotler, Hermawan Kartajaya și Iwan Setiawan îți vorbesc despre metamarketing și despre modurile în care integrezi platformele pe care le preferă generațiile Z și Alpha pentru clienții afacerii tale.
„Prin înțelegerea rolurilor pe care le joacă diferitele canale în calea spre achiziție, afacerile pot oferi mesaje și experiențe consistente pe aceste canale pentru a răspunde mai bine clienților.” Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, Iwan Setiawan, „Marketing 6.0 The future is Immersive”, Wiley, 2023.
„În legătură cu piciorul lui e o poveste uluitoare.” Ismail Kadare, „Concert la sfârșit de iarnă”
Un roman, o poveste, o ficțiune. Dar detaliile din „Concert la sfârșit de iarnă”, de Ismail Kadare, sunt cât se poate de reale. Desprinse dintr-un moment în care China era singurul partener extern al Albaniei comuniste, acestea sunt secvențele în legătură cu care s-a construit celebritatea lui Kadare în proza de azi. Iar cuvântul capodoperă revine foarte des în ceea ce privește această carte în care distanța dintre politică și mitologie e negociată la fiecare pas.
„Silvei i se păru că, imediat, frazele ei vor suna ca niște titluri de cărți sau de filme.” Ismail Kadare, „Concert la sfârșit de iarnă”, traducere Marius Dobrescu, Humanitas fiction, 2024
„E o capcană anotimpul?” Norman Manea,„Plicul negru”.
Uite că o carte românească îți face o idee în ceea ce privește construcția realității. În „Plicul negru”, Norman Manea spunea ultima poveste înainte să părăsească România în anii ’80. Iar căderile nervoase sunt un mod în care descriem azi și slăbirea limitei dintre vis și realitate. Dar scriitorul care și-a refăcut cariera în Statele Unite plasează în literatura română acest model pe care schizofrenia sistemului nu a reușit să îl consume.
„Ai fi reîntâlnit, acolo, la cotitura șoselei care urcă spre oraș, fata morgana”. Norman Manea,„Plicul negru”, Polirom, 2024
„Cel adevărat e prezent numai pe și prin cruce, El poate ajuta lumea doar prin neputința și chinurile sale”. Nicolae Steinhardt, „Jurnalul fericirii- Manuscrisul de la Rohia”.
Chiar și cărțile celebre îți pot rezerva surprize. Și unele surprize pot să îți ofere o poartă înspre inima poveștii. Dacă vrei. Asta găsești în „Jurnalul fericirii- Manuscrisul de la Rohia”. Este o variantă a cărții lui Nicolae Steinhardt, rescrisă de autor după ce Securitatea i-a confiscat primul manuscris. Sigur că te va captiva să urmărești în ce fel sunt calibrate diferit secvențe pe care le știai din volumul publicat inițial. Dar fundalul îl asigură același spectacol al transcenderii realității prin poveste. Cum se întâmplă și de Florii, în fiecare an. Ficțiunea memorialistică nu este doar o evadare din realitatea opresivă a comunismului și modul în care cititorul, alături de scriitor reușește să exploreze puterea spiritualității.
„Plăcerea de a spune nu, nu domnule!” Nicolae Steinhardt, „Jurnalul fericirii- Manuscrisul de la Rohia”, Polirom, 2012
„I se părea că totul se petrece în vis.” Murasaki Shikibu, „Povestea lui Genji”
Realitatea ficțiunii îți arată și cât de adevărată este relația pe care o ai între tine în calitate de cititor și autor. Sau autoare, dacă vorbim despre Murasaki Shikibu. Trebuie să îți dai seama că „Povestea lui Genji” este scrisă la începutul secolului XI. După 1.000 de ani, fascinația poveștii din jurul Curții imperiale a Țării Soarelui Răsare încă te surprinde. Și ai ocazia să vezi cum rezistă o poveste secolelor de schimbări care ai zice că vin cu alte priorități.
„Eu am tot spus că mă atrage și că legătura dintr-o viață anterioară nu e de lepădat.” Murasaki Shikibu, „Povestea lui Genji”, traducere de Angela Hondru, Polirom, 2017
În luna mai găsești în selecția citEști cărți care îți susțin „libertate din datorie” cu tot ce ai zice că înseamnă și una și cealaltă. Nu ezita să îmi spui în comentarii ce cărți îți evocă o latură a acestei povești cu puterea ficțiunii și care… Și tot așa, e loc și pentru completarea listei de titluri pe care le preferi când e vorba de „libertatea din datorie” ca temă… că tot vine luna mai și cu Zilele Victoriei (Vest și Est) și cu cea a Europei… propune aici mai jos în comentariu. Enjoy și subscribe pentru alte liste de cărți recomandate ca să citEști aici.
Nu e știre să nu mă facă să simt nevoia să citesc poezie. Ba din inspirație, ba ca reacție. Acum din ce o fi?
Primesc anunțul “Rock simfonic – ALTAR 33”, pentru marți, 30 aprilie 2024, ora 19.00, la Colegiul Academic din Cluj Napoca.
Prezentarea organizatorilor zice poetic și că:
O tradiție începută sub bagheta dirijorului Paul Mann alături de legendara trupă Deep Purple continuă la Filarmonica de Stat „Transilvania” unde, trupe românești, de această dată, urcă pe scenă alături de orchestra și corul Filarmonicii pentru a-i aduce împreună pe melomani și pe fanii rock-ului, la concerte de rock simfonic special concepute în acest sens. După Vița de Vie și Subcarpați, este rândul băieților de la Altar să urce, în premieră, pe scena din Auditorium Maximum (Colegiul Academic), alături de dirijorului Andrei Tudor și de Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, pentru a marca 33 de ani de existență printr-un concert extraordinar care va avea loc marți, 30 aprilie 2024, ora 19.00. În cadrul evenimentului aniversar vor răsuna „toate piesele preferate de fani, orchestrate și interpretate live, așa cum nu au mai fost prezentate vreodată, într-un show audio-vizual spectaculos, care îi va purta pe spectatori într-o altă dimensiune”, promit cei de la Altar, zice în comunicat.
Despre dirijorul Andrei Tudor mai afli și că a început să cânte și să studieze pianul în 1987, la vârsta de patru ani. În plus a lucrat în calitate de compozitor, aranjor, pianist și/sau dirijor, printre alții, cu Angela Gheorghiu, Andrea Bocelli, Ed Sheeran CeCe Winnans, Edvin Marton, Goran Bregovici, Boney M Experience, Aura Urziceanu, Monica Anghel, Nico, Luminita Anghel, Andra, Gabriel Cotabiță, Vlad Miriță, Marcel Pavel, Cezar Ouatu, Cristi Minculescu, Adrian Enache, Paula Seling, ș.a. El s-a aflat la pupitrul dirijoral a Bucharest Pops Orchestra, a Orchestrei Naționale Române, a Big Band-ului Radio România, a orchestrelor Filarmonicilor din țară precum cele din București, Sibiu, Brașov, Pitești și Cluj-Napoca. De asemenea, a colaborat în calitate de dirijor cu Camerata Regală, cu Opera Comică pentru Copii București, cu Opera Națională Română Cluj-Napoca, cu Budapest Primarius Orchestra, cu Filarmonica din Praga, cu Royal Philharmonic Orchestra și cu Saarbruken Radio Symphony Orchestra.
Acum chiar vreau să știi cum e Altar în context (tot citat):
În repetate rânduri, ALTAR a fost desemnată drept cea mai bună trupă rock românească, iar activitatea formației reprezintă probabil cea mai importantă pagină din istoria scenei rock autohtone de după anii ’90. Alături de Compact, Holograf, Iris, Phoenix, Celălalte Cuvinte sau Cargo, ALTAR se numără printre puținele formații cu o activitate susținută de peste 33 de ani în prima linie a rock-ului românesc, rămânând în continuare una dintre cele mai îndrăgite și apreciate trupe de gen din România.
În formula actuală a grupului se regăsesc Andy Ghost – vocal, Teo Peter – chitară bass, Toni Dijmărescu – chitară, Damian Donca – chitară și Eugen Tăbăcaru – tobe.
Biletele online la concert se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile, arată un comunicat de la Filarmonica de Stat „Transilvania”.
Programul concertului arată așa:
Concert Extraordinar
Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Andrei Tudor dirijor
ALTAR soliști
Cornel Groza dirijorul corului
Partea I – Born Again
Memories
Born Again
Welcome & Celebrate
Love
Freedom
Angel
The way, the truth, the life
Think about
Son of God
King of Kings
Partea a II-a – Rapsodia românească
Nu pot să zbor
S.O.S.
Cerul plânge
Povestea noastră
Să vină un înger
Toţi ca unul
Străinul
Antitristul
Forţa să fie cu noi
Ce pot să am chef să citesc în condițiile astea? ”Inimă leneșă”, debutul lui Andrew Davidson-Novosivschei la Dezarticulat. De ce? M-a frapat mereu cum devine rockul o treabă tradițională. Așa că poezia românească ar fi bine să se obișnuiască să fie scrisă și de poeți români născuți în Statele Unite. Pentru că prea s-a distrat istoria literaturii să înregistreze poeți germani născuți în România, sau poeți americani veniți de aici.
Dar mai bine îți arăt și spui tu ce și cum și de ce și cât:
Sunt 12 ani de când atelierul de poezie la care participam în Israel a fost mutat din deșert, unde trebuia să mergem inițial, la Tel Aviv. Mutarea a venit tot după tensiuni din Iran.
Mă uit la fiecare știre de război din zonă pe mesajele poeților pe care îi știu de atunci și îmi dau seama ce distanță uriașă separă discursurile publice războinice (care nu au cum să nu te afecteze) și căldura gestionabilă pe care o păstrează fiecare întâlnire din poezie.
În război și demonstrații de putere se găsesc atâția specialiști… Dar când e vorba de apropiere… Drone pentru poezie nu sunt.
Era prima oară când vedeam copii evrei și palestinieni în aceeași școală.
Dar întâlnirile îți dau speranță în ciuda fiecărei amenințări.
O parte din traducerile de la acel atelier sunt în acest număr din Poesis International.
Aici este poemul de Almog Behar de care nu reușeam să mă desprind până nu l-am formulat în română.
Muzeul Național de Artă al României anunță la o nouă întâlnire din seria BookHub la MNAR. Lecturi cu Nona Rapotan, care va avea loc sâmbătă, 13 aprilie 2024, ora 16.00, la Muzeul Theodor Pallady (Str. Spătarului nr. 22). Invitatul acestei ediții va fi scriitorul Dan Pleșa, al cărui roman publicat anul trecut a fost și recomandare ”citEști”. Dialogul va fi prilejuit de volumul „Miere neagră”, publicat de acesta în anul 2023 la Editura Vellant.
Moderatoarea întâlnirilor, Nona Rapotan, va analiza, ca de fiecare dată, sursele de inspirație ale autorului. În cazul scriitorului Dan Pleșa este vorba de nevoia de a scrie despre efectele regimului comunist românesc și motivele pentru care este importantă opoziția față de regimurile politice totalitare. Dat fiind că întâlnirea va avea loc într-o zi cu data de 13, se va aduce în discuție cât de multă șansă trebuie să aibă un scriitor, dar se vor spune și povești despre ghinioane și superstiții.
Dan Pleșa este editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Specializarea Scenaristică și critică de film. În anul 2012 a participat, alături de alți 50 de autori, la scrierea celui mai rapid roman din lume numit „Moș Crăciun & co”, record omologat de Guinness Book. Este unul dintre fondatorii Editurii Vellant, unde a publicat volumul de autor „Povești de dragoste și neputință” în anul 2019. Totodată este unul dintre membri fondatori ai revistei „Iocan”, singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit.
Desfășurate lună de lună, întâlnirile „Bookhub la MNAR. Lecturi cu Nona Rapotan” reprezintă o platformă de mediere între carte și artele plastice, în compania unor personalități din domeniul cultural. Accesul se face în baza biletului în valoare de 12 lei, la care se aplică reduceri și gratuități pentru diferite categorii de public.
Muzeul Theodor Pallady găzduiește colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, care include un nucleu substanțial de picturi semnate de Theodor Pallady şi peste 800 de desene şi gravuri din perioada sa pariziană. Clădirea în care funcționează muzeul este cunoscută și drept Casa Melik, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și una dintre cele mai vechi şi frumoase case negustorești din Capitală, arată un comunicat.
Festivaluri, întâlniri, spectacole și lansări, tu ce ai alege din oferta de evenimente a săptămânii 8-14 aprilie? Selecția întreagă o găsești pe platforma alephcult. Am marcat aici și 2 evenimente de poezie. Unul la Craiova și altul, (lansarea antologiei Noise Poetry) la București. Altfel, poetice sunt și cele două evenimente pentru Mai departe, în final. Vezi și video. Dacă îmi scapă ceva, nu ezita să îmi spui și vedem cum adăugăm și aici și la platforma cult.
Altfel, ce e mai relevant pentru tine din chestiile cult de săptămâna aceasta?
BUCUREȘTI
Teatrul Național București – Improvisneyland Comedy Show 18.30
Editura Trei și Librăria Humanitas Cișmigiu lansează volumul „Omul Portocaliu și alte povestiri terapeutice” de Doina Cosman. Alături de autoare invitați sunt Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan și Prof. Dr. Dragoș Iliescu. 19.00
Elvira Popescu „Ce e de făcut?” One World Romania, ediția a 17-a RO Documentarul lui Goran Dević poate fi încadrat ca film artistic de investigație, cu o puternică abordare activistă, prezentând costul uman al corupției guvernamentale și al disprețului față de muncitorul obișnuit. urmat de Q&A cu regizorul. 20.30
BRAȘOV
Sala Patria, „Tănase Fit’s Piaf”, cu Alexandra Fits & Mariano Castro Trio în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- Les Couleurs de la Musique, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
CONSTANȚA
Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret Jean Constantin- concert Irina Rimes 19.00
CRAIOVA
Cercul Militar „Frumoasa din Pădurea adormită” de Marius Țeicu 10.30
Teatrul Național Marin Sorescu- „Cântecul vârstelor”, recital Emil Boroghină 17.00
IAȘI
Iași „Zorba Grecul”, cu Marius Bodochi Ateneul Național 19.00
TIMIȘOARA
Casa Tineretului Copilul acesta, spectacol în cadrul campaniei „Și eu sunt aici”, organizată de Asociația Copii și Zâne, care atrage atenția asupra riscului de izolare în rândul adolescenților cu autism. 19.00
Opera Națională Română Timișoara „Neliniște”, regia Bobi Pricop 20.00
Documentarul „Brandy Hellville & The Cult of Fast Fashion” va avea premiera pe platforma de streaming HBO Max marți, 9 aprilie. Producția spune povestea brandului italian de haine Brandy Melville, care a devenit popular în Statele Unite datorită politicii de a produce o singură măsură pentru toate hainele, însă care ascunde în spate politici fast fashion care contribuie la poluarea planetei.
Cărturești Carusel, lansarea volumului „Comunicarea guvernamentală în România. O abordare strategică”(Tritonic). Invitați: Paul Dobrescu, Florin Zeru, Maria Țoghină, Radu Magdin 18.00
Ateneul Român, sala mică, Stagiunea de marți seara. Pianistul Alexandru Plăcintă susține recitalul De la Glasgow/Scoția la București. În program Serghei Rahmaninov (Preludii op. 23, selecţie și Modest Musorgski, Tablouri dintr-o expoziție). 19.00
Teatrul Nou AI: Când un robot scrie o piesă de teatru. Prima piesă de teatru scrisă de Inteligență Artificială 20.00
BRAȘOV
Sala Patria, Poeți vechi și noi cu actorul Sebastian Lupu în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA
Colegiul Academic – Muzicanții din Bremen, un concert pentru copii care va avea loc în data de 9 aprilie 2024, cu începere de la ora 9.30 (concert în limba română) și de la ora 11.00 (concert în limba maghiară), pe scena din Auditorium Maximum.
Banca Națională a României sucursala Cluj- Ecouri romantice, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
BUCUREȘTI
Lansare de carte, Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește lansarea volumului „Iriza”, de Daniel Ernestina, apărut la Editura Eikon. Moment artistic: Gabriela Enescu, 17.30
Muzeului Național al Țăranului Român programează vernisajul expoziției itinerante intitulată „Centrul Artistic Baia Mare în forme, culori și tradiții”. Evenimentul are loc la Sala Tancred Bănățeanu, 18.00
Modul Cărturești, lansare antologia de poezie Noise Poetry: „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare”, 18.30
BRAȘOV
Sala Patria, Noblesse oblige în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
TIMIȘOARA
Cinema Victoria, proiecție specială „La soluzione Migliore” in memoriam Christo Jivkov, (1972-2023), cunoscut mai ales pentru rolul Apostolului Ioan din filmul „The Passion of the Christ”. 20.00
BUCUREȘTI
Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Ficțiunea de joi Tema: Subiecte la modă Invitați: Anamaria Șimon și Florin Spătaru Moderator: Narcis Amariei Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR. 18.30
Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Vernisaj |Expoziția de design contemporan „Cu capul în nori”, a creatoarei Cristina Șerbu 18.30
Ateneul Român – Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Christian Badea prezintă un program de muzică rusă. Solist este Eldar Nebolsin. În program sunt lucrări de Mihail Glinka, Serghei Rahmaninov și Igor Stravinski. 19.00
Palatul Cesianu-Racoviță, Artmark- „Licitația de Interior”. Licitație de Artă Decorativă, inclusiv colecția familiei ce a deținut Hotelul Regal din Câmpulung Muscel 19.00
Festivalul de proză scurtă Short revine cu o nouă ediție în librăriile Cărturești din București, Cluj, Iași și Timișoara. Celebrăm forța și intensitatea prozei scurte, din 11 până în 14 aprilie, alături de 30 de scriitori & scriitoare, 8 moderatori și 17 muzicieni.
BRAȘOV
Sala Patria, Drama per musica – Cvartetul Arcadia, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- Romantic Whispers, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
BUCUREȘTI
Cinema Muzeul Țăranului „Vis.Viață” (Imaginary Youth), lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat, va avea avanpremiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, în secțiunea Zilele Liceenilor 13 aprilie (de la ora 11:00). Proiecțiile vor avea loc la – Studioul Horia Bernea, București 15.00.
Ateneul Român – Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Christian Badea prezintă un program de muzică rusă. Solist este Eldar Nebolsin. În program sunt lucrări de Mihail Glinka, Serghei Rahmaninov și Igor Stravinski. 19.00
Teatrul de Artă- „Un ceas de cântec” cu Maria Răducanu 19.00
Manasia Hub- „Depeche Mode/ More Than a Party” , in playlist Kraftwerk, Fad Gadget, DAF, Nitzer Ebb, New Order, Cure, Boy Harsher- 22.00
BRAȘOV
Opera Brașov – Recital vocal al studenților Facultății de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” Brașov de la clasa prof. dr. lect. Univ. Cristina Radu 18.30
Sala Patria, „O călătorie muzicală în jurul lumii în 50 de minute”, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- „Iubirea luminează în întuneric”, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
TIMIȘOARA
Casa Tineretului Timișoara – concert Fără Zahăr 19.00
BUCUREȘTI
Teatrul de artă București: „Iepurele alb”, o producție a Teatrului de Artă Junior, 11.00
Cinema Muzeul Țăranului „Vis.Viață” (Imaginary Youth), lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat, are avanpremiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, în secțiunea Zilele Liceenilor . Proiecțiile vor avea loc la – Studioul Horia Bernea, București 11.00.
Herăstrău, Hanani, sărbătoarea primăverii -Festivalul Florilor de Cireș ediția a V-a, Grădina Japoneză orele 12.00-14.00
Teatrul Nottara „Don Juan” regia Cristi Juncu 19.00
Teatrul Național București: Premiera „Hedda Gabler”, de Henrik Ibsen, regia Thomas Ostermeier- la Sala „Ion Caramitru” 19.00
Cinema Elvire Popesco – Incident de Bill Morrison (30 min) și Așteptând roboții (38 min), de Natan Castay, proiecții urmate de o discuție cu Mihai Ghiduc- „Mindcraft Stories” 20.30
BRAȘOV
Sala Patria, Recital Enigma Piano Trio, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- A Lieder soiree, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
CONSTANȚA
Teatrul de stat Ct. Lahovari „A douăsprezecea noapte”, regia: Andrei Șerban 19.00
BUCUREȘTI
Muzeul Antipa- Atelier de pictură pentru copii – tema Iepurașul – pictor 10.15
Diverta-Lipscani „Micul Prinț” spectacol pt copii 11.00
InterContinental Athenee Palace Spring Sakura Brunch – 13.00
Centrul Național al Dansului Coreomaniacii/ Simona Deaconescu, un spectacol de dans documentar privind epidemia de dans din 1518, de la Strasbourg 19.30
BRAȘOV
Teatrul Sică Alexandrescu ”Nastasia”, direcția de scenă Victor Ioan Frunză 19.00
ȘI MAI DEPARTE
București– Expoziția FANBOY 2, a lui Saddo poate fi vizitată până pe 28 aprilie, în Piața Amzei nr. 13.
Paris – până pe 9 septembrie Fundația Louis Vuitton (8 Avenue du Mahatma Gandhi) arta multimedia marca Lu Yang, artistul anului 2022, pt Deutsche Bank expune Doku The Flow. Este o instalație video construită în jurul noului său film, în care se întâlnesc noile tehnologii și budismul.
Anul de poezie 2024 începe cu recuperări după ce volumele cu care a venit Nemira în 2023 pentru Teodora Coman și recuperarea din Ovidiu Verdeș, ca și exploziva traducere românească din Kali Agnes, de la OMG, au intrat în librăriile la care am avut eu acces abia în ianuarie. Primele trei luni au adunat ca așteptări și confirmări cam așa.
”Ultima familie tradițională”, a lui Andrei Doșa, OMG, a scos la OMG o etapă nouă în traseul uneia dintre cele mai consistente cartografieri a autoficțiunii poetice românești de azi.
”Mai ales ca totul se poate dizolva în orice clipă” este volumul în care Bogdan Tiutiu (OMG) îți arată că șocul încă mai merită căutat în zonele afective. Iar pentru ”Spune-mi unde sa apas mai tare”, Ramona Boldizsar (Cartex) reușește să întoarcă pe dos așteptările legate de poezia maternității și să iasă tot în față, mizând pe umanitate și tandrețe în ciuda șarjelor tăioase.
Ca să vezi pe unde suntem, uite și prezentarea pe care Jane Hirshfield o face privind poezia și poeticile contemporane.
Forța pare să fie cuvântul de ordine pentru volumele de poezie românești care ar încheia un imaginar top 6 cele mai discutate în primele luni de 2024. ”Unicorn la păscut”, de Denisa Ștefan (editura Alchimică), ”De piele ne va fi cel mai greu”, de Mihai Manole, Tracus Arte și ”Tarantino împuscă-mă ca pe-un câine”, Andrei Petrea, Tracus Arte .
În ”Fragmonade – Poeme inedite (2018-2023)” îl regăsești pe Lucian Vasiliu (Școala Ardeleană) prezentat de data aceasta de Ana Blandiana. Este autorul care trece cel mai repede de la discursul social la cel personal și îți lasă în minte și o imagine în acest demers.
Marius Marian Șolea vine la editura Vremea nu doar cu ”Reflexiile mărilor curbe” ci și cu o serie de autor din care fac parte ”Mereu secunda, mereu si Dumnezeu”, ”Universul din piatră”, ”Pașii de sub simț” și ”Semantice umbre”.
În ce privește autorii străini, oferta de poezie este deja și mai consistentă. ”A Year of Last Things Poems” este noul volum al lui Michael Ondaatje, pe care deja îl găsești în librării. Autorul celebru mai ales pentru ”Pacientul englez” face o demonstrație de sondare a afectivității în termini poetici.
Și dacă tot suntem la afectivitate, concurența momentului în engleză vine din ”Silver”, de Rowan Ricardo Phillips care nu se ferește să descrie ”The despair deep in it before/ It falls towards the solution/ Of its final chord.” dintr-un concerto de Bach.
Paralele le regăsești și între poemele franceze și traducerea în engleză publicate acum, la mai bine de 60 de ani de la dispariția poetului francez cu tată senegalez și mamă de origine cameroniană, în ”Hammer Blows”, de David Mandessi Diop (Bloomsbury).
Și mai departe în istorie te duce ”After You Were, I Am”, un volum de debut, de Camille Ralphs, (Faber&Faber), care rescrie rugăciunile și monoloagele proceselor vrăjitoarelor din 1612.
Asta nu înseamnă că totul este trecut. Confruntarea cu scrisul devine regula în ”Modern Poetry”, de Diane Seuss (Graywolf Press), fie că e vorba de întâlnirea cu modelele romantice ori de moștenirea modernității după Sylvia Plath.
Pentru mine s-au alăturat și ”Call Us What We”, de Carry Amanda Gorman (Random House) și ”God Complex”, de Rachael Allen (Faber & Faber) cu variante distincte de schițare a planurilor de bătaie în social și personal cu acceași hotărâre.
Iar orchestrarea intensității este și miza din ”I cannot be good until you say it”, volumul cu care Sanah Ahsan (Bloomsbury), iese pe piață după ce câștigă Outspoken Performance Poetry prize, cu o poezie ce include meditații privind atât conceptul de queerness cât și Islamul.
De altfel, în aceeași cheie, Bloomsbury reia debutul semnat de Akwaeke Emezi, ”Content Warning Everything”, într-o ediție nouă. Este semnătura care își asumă formularea unor adevărate imnuri pentru momentul în care trăiești: ”will i remember moments like this, standing on grass, the sky yawning over me/ swahili beating out of speakers, dancing with a crowd of strangers wondering”.
Și la București probabil momentul primelor luni din 2024 este legat tot de energie, și, mai exact de lansarea unui nou număr din revista Matca, cu Nora Iuga în calitate de vedetă. O vezi aici surprinsă de Verbs describe us.
În termeni generali găsești”Poems for Love”, editat de Gaby , Morgan, la Pan Macmillan, cu dragoste pe secțiuni din poeme celebre mai vechi dar și de azi de la întâlnire și declarație până la amintire.
Helen Mort semnează selecția pentru ”A Gift, Once Given, Must Not Be Spurned: The VERVE Anthology of Eco-Poetry”. Este rezultatul jurizării unei competiții tematice care pe lângă poeme semnate de autori precum Oli Isaac, Ben Verinder și Sophia Argyris, care au și luat premiile include texte commentate de Corinna Board, Hannah Burrows, Ger Duffy, Lily Dyu, Elizabeth Gibson, Roger Hare, Tim Kiely, Caroline Maldonado, Agata Maslowska, Isabella Mead, Lesley Quayle, Tom Sastry, Rachit Sharma, Harry Slater, Sue Spiers, Alison Tanik, Milena Williamson. În plus sunt selectați aici și 10 autori cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani Dominic Anaya Gulaya, Japmeh Gujral, Emily Hunt, Kai Lee, Lilly Prince, Disha Ramesh, Aneesha Sandhu, Isabelle Wei, Evie Williams și Laurie Wiseman. Cei de la Verve Poetry Press sunt în plin moment de efervescență așa că au scos și ”Language Is A Queer Thing 2”, cu poeți din India și Marea Britanie, continuarea unui proiect care deja a dat un best-seler platformei britanice.
Iar din poezia românească apărută în traducere îmi vine în minte ”Transparent Body & Other Texts”, de Max Blecher, traducere Gabi Reigh, la editura Twisted Spoon Press, din Praga, specializată în traduceri din literaturile din Centrul și Estul Europei.
Cât despre întâlnirile din poezie, ai aici mai multe detalii aici, între doi autori români care fiecare s-a trezit în generația lui harțuiți pentru suspiciune de geniu. Așa că poți să vezi și cum mai stăm cu geniul în poezie în 2024 din discuția și lectura Institutului Blecher cu Constantin Vică și Alex Văsieș.
Lista așteptărilor pentru mine în 2024 continuă cu:
Altfel eu merg mai departe în aprilie la citEști cu selecțiile în care adun perspective ce țin de ”puterea ficțiunii”. Subscribe la link și stăm în contact. Dacă tot trecem prin prima parte a anului să știi că îți stă aici la dispoziție selecțiile de cărți premiate din ianuarie și lista de recomandări de lectură cu ”identitate din pasiune” din februarie și tabloul de naturi ale regenerării de citEști din martie.
Pentru selecțiile citEști de martie îți propuneam ca temă „Natura regenerărilor”. Pentru că știi și tu cum reușești să rămâi pe picioare între toate indicațiile de direcțiile care îți sunt sugerate de cine vrei și de cine nu vrei. Uite cum se profilează numărătoarea inversă.
Luna martie îți începe cu mărțișor. Iar ca simbol al norocului, tema lunii la citEști îți propune cărți legate de „natura regenerărilor”. Pentru că și de asta ține norocul tău. Cum îți reîncepi povestea. Și „Primăvara”, de Ali Smith, îți face o idee. Chiar dacă este al treilea roman din tetralogia dedicată de scriitoarea scoțiană anotimpurilor, pe mine de aici a început să mă intereseze. Pentru că este una dintre cărțile care ți se adresează direct. Și ritmul poveștii prinde viață.
„Așa m-am născut” – Ali Smith, „Primăvara”, traducere de Anca-Gabriela Sîrbu, editura Litera, 2020
Când te reinventezi sunt câteva aspecte pe care mediul pe care îl alegi le-ar putea spune despre tine. Cineva care a trecut de la aplicarea legilor, la politică și apoi optează pentru presă are cum să îți atragă atenția. Iar Trey Gowdy îți spune că ai trei întrebări care să te intereseze în orice situație care îți ridică dificultăți: „Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?”. Iar fostul procuror îți arată și cum sunt decizii care sunt corecte în anumite momente ale vieții tale, dar nu vei fi mereu în același moment. Așa că instrumentele de care ai nevoie când vrei să te hotărăști sunt un început bun.
„Logica și visurile pot fi prietene” – Trey Gowdy „Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?”, traducere de Constantin Dumitru-Palcus, Otilia Tudor, editura Lifestyle, 2023
Ce pui în balanță cu nevoia de bani? Dacă vrei să începi cu o carte, aceasta este „Bani fericiți”. Ken Honda este autorul care a ieșit la pensie la 29 de ani cu o afacere profitabilă în consultanță și contabilitate. Dar tot atunci a descoperit că este abia la începutul unei cariere internaționale concentrate asupra felului în care s-a schimbat perspectiva sa asupra banilor. Totul se întâmplă într-o dimineață când vede în parc un copil care își roagă mama să mai stea să se joace când aceasta îi spune că trebuie să meargă la job. Și se hotărăște să scrie un eseu pentru cei care se văd nevoiți să aleagă între muncă și timpul dedicat familiei ca să se descurce.
„Când trăiești ca un Mic Milionar Fericit, știi că viața trebuie împărțită cu cineva.” – Ken Honda, Editura ACT și Politon
Ai felul tău în care marchezi ziua femeii. Printre ele ar putea să fie și un roman pe care îl poți citi într-o singură zi dar la care o să revii de câte ori te gândești la schimbări climatice și relații între generații. ”Istoria albinelor” este cartea cu care Maja Lunde pune față în față trecutul, prezentul și viitorul într-o poveste despre trei familii construite în jurul florii pe care ți-o ofer.
„Așteptările pe care le aveam îmi dădeau fiori, pentru că acum, în sfârșit, mă apucasem de treabă!”- Maja Lunde, „Istoria albinelor”, Traducere de Sanda Tomescu Baciu, Humanitas fiction, 2019
Începuturile pot să-ți fie legate și de un sat izolat în marginea deșertului Algerian. Cel puțin din momentul în care deschizi „Tăcerea zeilor”. Cartea pentru care Yahia Belaskri și-a propus și dimensiunea unei parabole filosofice te surprinde și prin felul în care pare să fi presimțit anxietățile izolării din vremea epidemiei Covid 19, dar mai ales pentru că reușește să îți aducă aproape personaje cu care îți închipuiai cu greu că ai avea ceva în comun.
„E o zi frumoasă de primăvară, oaza e liniștită, nicio adiere de vânt, nu cântă nicio pasăre, doar scârțâitul imperceptibil al nisipului în liniștea mereu aceeași în care e scăldată livada de curmali.”- Yahia Belaskri, „Tăcerea zeilor”, traducere Alexandra Ionel, editura Casa Cărții de Știință, 2023
Ai și cărți cu care te împrietenești. Îți propun povestea unei familii de pe o insulă din Toscana, pentru patru decenii. „O insulă mai mică” de Lorenza Pieri este volumul în care se întâlnesc istoria personală și cea națională într-un loc pe care l-ai visa ca o scăpare, dar care se dovedești chiar o punere în scenă a maturizării unui cuplu de surori.
„În dimineața aceea văzusem delfinii” – Lorenza Pieri, „O insulă mai mică” Lorenza Pieri, traducere de Gabriela Lungu, editura Casa Cărții de Știință, 2023
Să revizitezi miturile cu perspectiva de astăzi este deja o modă. Dar scriitoarea Jennifer Saint reușește să îți arate că și în momente în care totul pare spus poate să găsească o perspectivă care nu îți este atât de cunoscută. În ”Atalanta” ai ocazia să descoperi una dintre eroinele antichității de care auzi mar rar. Luptătoarea care a pornit alături de Argonauți în căutarea Lânii de Aur își reia astfel rolul de protagonistă pe care mitologia i-l refuzase.
„Parfumul greu al trandafirilor s-a risipit când am înaintat mai mult înăuntrul templului”- Jennifer Saint, „Atlanta”, Editura Litera, 2024
În seria de recomandări de carte dedicate „naturii regenerărilor” trebuie să revin iarăși la bani. Și numai pentru că am ce să îți spun despre legăturile dintre mituri și bani. Dar mai bine o face Tad Crawford în „Viața secretă a banilor”, o carte în care adună povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate. Iar poveștile pe care le accesează aici au legătură directă cu felul în care poți să descoperi ceea ce contează pentru tine, ceea ce te entuziasmează și cum sunt formulate valorile care rezistă.
„Când ne gândim la cei ale căror realizări sunt uriașe, rareori ne gândim la datorie”- Tad Crawford „Viața secretă a banilor” povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate, traducere de Ștefan Mălaimare, editura Curtea Veche Publishing , 2023
Cum aș putea să închei o serie de recomandări de lectură dedicate naturii regenerărilor astăzi fără să îți propun și ceva politic? Am mai primit întrebări despre ce se întâmplă azi în politică. Și un răspuns îl ai în „Viitorul capitalismului”. Cartea lui Paul Collier pune față în față tendințele actuale cu anxietățile pe care le identifici și tu la nivel social. Și conturează posibile soluții.
„Reciprocitatea binevoitoare reprezintă o atitudine superioară”- Paul Collier, „Viitorul capitalismului”, traducere Adina Ihora, Corint, 2022
Natura regenerărilor, tema pe care ți-am propus-o la citEști în martie, este legată direct de felul în care îți găsești un loc în lume. Iar romanul ”Insula copacilor dispăruți”, de Elif Shafak, îți dezvăluie tocmai acest spațiu al renașterii. Ai aici o poveste de dragoste între un grec și o turcoaică din Cipru care traversează zeci de ani și un continent până la Londra.
„În natură totul vorbește întruna” – Elif Shafak, „Insula Copacilor dispăruți”, traducere de Ada Tanasă, Polirom, 2024
În aprilie găsești în selecția citEști cărți care îți susțin „puterea ficțiunii” cu tot ce ai zice că înseamnă ea. Nu ezita să îmi spui în comentarii ce cărți îți evocă o latură a acestei povești cu puterea ficțiunii și care… Și tot așa, e loc și pentru completarea listei de titluri pe care le preferi când e vorba de „natura regenerărilor” ca temă… aici mai jos. Enjoy
Când e poezia proastă? Asta ar fi una dintre cele mai bune întrebări pe care le-am primit la Colegiul ”Cantemir-Vodă” la întâlnirea cu elevii de Ziua Poeziei. Răspunsul pe care l-am dat cred că mai bine îl pot reda elevii. Eu deja mă gândesc în ce fel aș putea să îmi explic mie faptul că pe măsură ce poezia e mai bine văzută într-o țară, pe atât mai aprigă este represiunea la adresa autorilor în viață.
E cazul lui Aleksandr Byvshev, condamnat la șapte ani de închisoare în Rusia, după ce a citit un poem nepotrivit cu agresiunea lui Putin în Ucraina. Sau al modului în care ne uităm la cultul pentru tradiția poetică în Georgia ori în Armenia. Iar dacă vrei să îți dai seama care sunt direcțiile vii astăzi în aceleași locuri trebuie să treci peste adevărate baraje de oficiali și resentimentari mai mult sau mai puțin lirici.
S-ar putea să doar rezultatul normal al lumilor în care listele de nume au înlocuit argumentația doar ca să nu fie citite textele originale. Sau e doar o teorie… Încă mai urmăresc uimit poeme care vin din Ghana sau Australia și abia ne dăm seama că poezia poate să fie și fără legături de rudenie cu eșafodajele estetice consacrate. Dar încă și mai mult: Uite ce multă lume e gata să îți spună cum se face poezia. Așa bine știu atâția… și uite în ce situație suntem… De-asta zic, nu e poezie importantă despre care să nu fi spus cineva la un moment dat că e proastă. O fi și invers?
Elevii de la Colegiul ”Cantemir” chiar pun întrebări care îți arată ce contează din poezie pentru ei
| Un comunicat anunță că „Zilele Poeziei la Cărturești” ✍ a ajuns la a patra ediție. Cititorii sunt așteptați în librăriile Cărturești din șapte orașe pentru a sărbători poezia. Mie îmi place planul lor pentru că acoperă mai multe orașe și fac loc pentru tot felul de moduri de aducere a poeziei în public. Eu unul apar în variantă audio în partea lor de radio (un preview video am pus să vezi mai jos, spre finalul poveștii). Dar tot le rămân dator pentru că m-au lăsat să filmez asta anul trecut la Carusel: |
| Zilele Poeziei la Cărturești marchează anul acesta cea de-a patra ediție și se desfășoară în perioada 18 – 22 martie în mai multe librării Cărturești din București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu și Chișinău. Evenimentele din acest an aduc în discuție poezia contemporană și modurile în care ne putem apropia de ea, traducerea de poezie, printr-o ediție specială Raftul traducătorului, organizată în parteneriat cu ARTLIT, relația dintre poezie, filosofie și critică literară, precum și intersecțiile dintre poezie și alte forme de artă. Vă așteptăm alături de noi la dezbateri, lecturi și ateliere care se adresează atât cititorilor de poezie de pretutindeni, cât și celor care acum au prilejul de a o descoperi, povestește comunicatul rețelei de librării. Evident, găsești și ”poetic. interfața sonoră” în oferta lor. |
 |
| Printre noutățile ediției de anul acesta se numără: 🎙️poezie la radio. Pe parcursul celor cinci zile de festival, Radio Cărturești va difuza o selecție de poeme semnate de Alina Purcaru, Constantin Vică, Simona Popescu, Anastasia Gavrilovici, Mircea Andrei Florea, Elena Vlădăreanu, Cristina Alexandrescu, Livia Ștefan, Ligia Keșișian și Răzvan Țupa, chiar în lectura autorilor. ✊protest poetic marca George Roșu. În continuarea Zilelor Poeziei la Cărturești, lansăm în vitrinele librăriilor Cărturești Operei și Iulius Mall din Timișoara, Casa Hintz din Cluj, Piața Sfatului din Brașov și Carusel din București, un protest poetic conceput de George Roșu. |
 |
| 🤩 o campanie promoțională de tip 2+1 la toată oferta de poezie în stoc. În perioada 19 martie – 1 aprilie, celebrăm poezia și prin intermediul unei promoții speciale în librăriile fizice și pe carturesti.ro: la achiziționarea a două cărți de poezie, o veți primi pe a treia gratuit, în baza Buletinului de Cărturești*. (*Reducerea se aplică titlurilor cu prețul cel mai mic, în limita stocurilor disponibile.)  |
 |
| Parteneri: Editura Nemira, Editura OMG Publishing, Editura Tracus Arte, Casa de Editură Max Blecher, ARTLIT, Paralela 45, O mie de semne, Revista Echinox, Zona nouă, Pen Club, Cenaclul Pavel Dan, Casa Studenților Timișoara, Centrul Comercial Felicia, Radio Hit Iași, Palas Iași și Noir Coffee Roasters. Grafica evenimentului din acest an a fost realizată de Ștefan Vasilachi. Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite pe Facebook, în pagina de eveniment, precum și pe blogul Cărturești. |
| Calendarul evenimentelor este următorul:București Poezie și creație pentru copiii împreună cu Atelierul de păpădii. Data: 18 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Verona (Fandom) Invitate: Alina Muncileanu, Adina Constantinescu Participarea la atelier este gratuită, însă este posibilă numai cu înscriere prealabilă la atelieruldepapadii@gmail.com.Poetic Hub #8 Data: 19 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Modul Invitați: Alina Țârcoman-Ochea, Mihail Lucian Florescu, Clara Victoria Caradimu Moderatori: Ștefania Mihalache și Gelu Diaconu Poezie & Filosofie. Dezbatere și lectură de poezie Data: 19 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Carusel & online Invitați: Anastasia Gavrilovici, Ioana Tătărușanu ,Paul Gabriel Sandu, Răzvan Andrei Moderatoare: Cristina Ispas Raftul traducătorului. Ediție specială dedicată traducerii de poezie organizată în parteneriat cu ARTLIT Data: Miercuri, 20 martie, ora 19:00 Locație: Cărturești Verona (Fandom) & online Invitați: George Volceanov, Claudiu Komartin, Alexandru M. Călin. Moderatoare: Monica Manolachi Maratonul Pen Club Data: 21 martie 2024, ora 18:30 Locație: Cărturești Carusel & online Invitați: Andrei Zbîrnea, Simona Grazia Dima, Bogdan Suceavă, Victoria Milescu, Denisa Duran, Claudia Voiculescu, Peter Demeny, Vasile Iftime, Ligia Keșișian, Ciprian Măceșaru Moderator: Cosmin Perța |
  |
| Cluj Poezia, între teorie și practică Data: 19 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Casa Hintz, Cluj Invitați: Alex Goldiș, Andreea Pop, Anastasia Fuioagă, Mihnea Bâlici Moderator: Mihai Țapu Lecturi de poezie: începuturi Data: 20 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Casa Hintz, Cluj Invitați: Paul Mak Precup, Diana Huțanu, Anastasia Fuioagă, Ana Maria Deliu, Robert Trașcu, Sabina Cojocaru, Alex Odăgeriu, Carina Drăgoi, Alice Dănilă Moderator: Alex Ciorogar |
  |
| Timișoara Text, context, paratext. Despre accesibilitatea poeziei contemporane Data: 20 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Mercy, Timișoara Invitați: Raul Săran & Bogdan-Alexandru Petcu Recital poetic susținut de membrii Cenaclului Pavel Dan (al C.C.S.T.) Data: 21 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Mercy, Timișoara Invitat special: Bogdan Alexandru-Petcu |
  |
| Iași Librarii Cărturești Iași invită poeții nedebutați să citească împreună & concert poetic Adam’S Nest Data: 19 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Felicia Participă, pentru încurajarea poeților nedebutați: Denisa Grădinaru, Naomi Celic și Sorina Rîndașu Filosofie și poezie: cum se văd în oglindă? Data: 20 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Palas Invitați: George Bondor, Ioan Coroamă, Andreea Petcu Moderatoare: Corina Giurgia Emil Brumaru și poezia – ce ne-a rămas? Data: 21 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Palas & online Invitați: Nicoleta Dabija, Bogdan Crețu, cu participarea actorului Emil Coșeru, în cadrul unui moment de lectură din poezia lui Emil Brumaru Moderatoare: Corina Giurgia Poezia ne crește copiii: de ce sunt bune versurile (încă) de la primii pași Data: 22 martie 2024, ora 16:30 Locație: Cărturești Palas Invitați: Roxana Postolache, Alexandra Rusu, Crina Ivașcu Moderatoare: Corina Giurgia |
  |
  |
| Brașov „Poezii cu prostii”. Lectură și dialog Data: 21.03.2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Piața Sfatului, Brașov Invitați: Alexandru Funieru, Iulia Stoichiț, Valeriu A. Cuc Moderator: Vlad Drăgoi |
 |
| Sibiu Lansare de carte: „Piesă de rezistență”, de Teodora Coman Data: 20 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Promenada Mall, Sibiu Invitați: Teodora Coman, Rita Chirian, Radu Vancu Lansare de carte: „Z9Poets” (vol. 2) Data: 21 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Promenada Mall, Sibiu Invitați: Daniel Coman, Vlad Pojoga, Cătălina Stanislav, Krista Szöcs, Alex Văsieș |
  |
| Chișinău Open Mic de Zilele Poeziei Data: 20 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești la Muzeu, str. 31 August 1989, 121 Moderatoare: Maria Ivanov, poetă Actorii în Poezie Data: 21 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești la Muzeu, str. 31 August 1989, 121 Invitați: Emilian Galaicu-Păun – poet, Dorina-Beatrice Timciuc, Doina Arvat, Andrei Sochircă – actori |
  |
| Și, dacă tot ai stat până aici, uite un preview din ce o să auzi de la mine pe radio-ul din librărie. |
| Despre Cărturești Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul anului 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit între timp cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent spații care redefinesc ideea de librărie în majoritatea orașelor mari din România și în Chișinău. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București, Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală, Cărturești Operei din Piața Victoriei din Timișoara și cea mai recent deschisă, librăria Cărturești Casa Hintz din Cluj. |
Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică 3 martie 2024, de la ora 18.30, în Hidden – The Social Space (Str. Doamna Chiajna 26, București), la întâlnirea cu poeții Constantin Vică și Alex Văsieș.
Eu, Răzvan (Țupa) moderez, ei doi, printre puținii autori pe care îi cunosc care să fi fost nevoiți să debuteze cu eticheta de ”geniu” prinsă pe spate, au multe de spus. Unul la 12, altul la 27 de ani de la prima carte. Multe s-au schimbat, dar câte era cazul să rămână la fel în tot timpul ăsta?
Ediția 293 a Clubului de lectură Institutul Blecher va fi transmisă LIVE pe pagina: https://fb.me/InstitutulBlecher
Constantin Vică (n. 1983, Ploiești) a publicat un prim volum de poezie, „Intersecția frică de moarte”, în 1997, revenind la sfârșitul adolescenței cu „Ieșirea din intersecția frică de moarte” (2003). După douăzeci de ani de tăcere editorială, publică „20002020” (OMG, 2023), apărut odată cu „Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală” (Editura Universității din București, 2023). Este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității București.
Alex Văsieș (n. 1993, Bistrița) a debutat cu volumul de poezie „Lovitura de cap” (2012), iar în 2016 a publicat două volume de poezie care au confirmat așteptările, „Oana Văsieș” și „Instalația”. Absolvent de Litere la „Babeș-Bolyai”, unde este în prezent doctorand.
Parteneri: Casa de Editură Max Blecher, Hidden – The Social Space, DARAVERE concept store, TOMAGRAPH
The International Literature Festival Odessa in Bucharest hosted a meeting with Ilaria Gaspari about The Art of Podcast.
She developed an entire podcast on the presence of Ingeborg Bachmann in the late days of her life in Rome. Ilaria Gaspary is interested in philosophy and literature. The Ingeborg Bachmann podcast is the second one that we know of from Ilaria Gaspari. The first one was about Marcel Proust.
The whole discussion you can check in the link below.
https://www.youtube.com/live/CQ4AvsJGG7s?si=DvKJ-0LY2ldk2P0k
The discussion allows you a glimpse into the process that transforms a writer from a figure that we usually close in a bottle and look at as an aesthetic object, to an individual whom we are in a close relationship with, we love through their writing and we are discovering all these details from their lives in ways that recalibrate our own lives.
Identitatea e o temă cu care te întâlnești destul de frecvent anul ăsta. Și pentru că e an electoral, poate. Dar o selecție de cărți are avantajul că poate să îți arate ce nu se înghesuie discursurile publice să îți spună mai ales când e vorba de alegeri care te privesc doar pe tine. Și asta e The February Countdown:
10. POVEȘTILE CARE TE IDENTIFICĂ
“Descoperisem că gândurile nu vin singure, că alături de fiecare gând se află altul, diferit, acela care aparține realului”
TEXT Când îți definești identitatea îți dai seama că reperele de care ai nevoie sunt legate de poveștile pe care le știi dar și de ceea ce îți traduce zone precum libertate, iubire, literatură. Un exercițiu din această zonă îți aduce ”Doamna Hayat”, de Ahmet Altan. Poate îl știi drept unul dintre cei mai cunoscuți scriitori contemporani din Turcia, dar acum ai ocazia să îl descoperi, la fel de rezistent în fața autoritarismului cum îl știai, dar încă și mai uman decât în memorii. A doua lună din an îți dă ocazia să redescoperi la citEști moduri în care se întâlnesc identitatea și pasiunea.
”Dacă nu aș fi avut atâtea imagini cu doamna Hayat în cap, aș fi putut spune, în acel moment că sunt fericit”
9. VOCILE ÎN CARE ÎȚI SPUI POVEȘTILE
“A ascultat povestea Șeherezadei cu aceeași curiozitate dintotdeauna.”
TEXT Ce înseamnă pasiune în secolul XXI îți spune și modul în care vei reuși să revizitezi spațiile narative consacrate. Sigur că asta ar putea să ți se pară o treabă care poate să țină O mie și una de nopți. Dar nici timpul nu mai este ceea ce știai. Iar ocazia pe care o ai ți se lămurește și odată cu ”Vocile deșertului”, de Nelida Pinon. Povestea Șeherezadei, spusă din perspectiva eroinei prin cuvinele unei scriitoare braziliene, înseamnă imaginație dar și empatie.
”Știrea sacrificiului, față de care nimeni nu rămânea indiferent, se împrăștiase prin califat.”
8. CÂTE IMAGINI TE POT REDA?
“Pe scurt, îl consideram pe A. drept tânărul din ”Teorema” lui Pasolini, un fel de înger revelator.”
Cum vine vorba de un scriitor celebru, te gândești la condiții și evenimente ieșite din comun. Pentru Annie Ernaux, premiată cu Nobel în 2022, situația este un pic alta. Pentru că vorbim despre o autoare a cărei marcă este cartografierea poveștii personale atât ca rescriere a biografiei cât și ca investigație a relațiilor care te-au marcat. Iar cele două romane adunate în volumul ”Tânărul. Fotojurnal” te surprinde prin două perspective complet diferite asupra aceleiași vieți. Pe de o parte relația cu un student mai tânăr cu trei decenii decât autoarea, pe de alta, revizitarea unui traseu biografic prin intermediul imaginilor de familie. Tu cum îți spui povestea?
”Atunci, eu am reușit cu vârf și-ndesat, fără îndoială, în ochii celorlalți”
7. CĂLĂTOREȘTI PÂNĂ LA MIT
“După ce am mâncat o poamă cu brânză, am văzut că la firimiturile căzute s-au adunat niște furnici.”
Îți imaginezi și tu lucruri. Și unele ajung să te definească. Dar dacă poveștile pe care le-ai auzit de sute de ori, cele care îți fondează identitatea în termeni de coloană nesfârșită și poartă a sărutului ar fi revizitate pas cu pas. Asta ai ocazia să faci cu Sorin Trâncă în ”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire”. Volumul te poartă pe urmele sculptorului născut în februarie, 1876, refăcând drumul care l-a dus pe acesta din Hobița la Paris acum 120 de ani.
”Brâncuși e primul disident, și ultimul care ar fi pretins că este așa ceva”.
6. VALENTINE: SENTIMENTUL CARE ÎȚI SCHIMBĂ LUMEA
”Nu un trandafir ori o inimă de atlaz
Îți ofer o ceapă.
E o lună învelită în hârtie de împachetat”
Cam așa poți să spui despre orice poezie. Pentru că te gândești că orice declarație vine cu un ambalaj. Și poemul Valentine, de Carol Ann Duffy îți arată că atunci când este vorba despre dragoste, chiar și lucrurile banale îți spun mai mult decât credeai. E un poem scris la cererea unei publicații britanice pentru Ziua îndrăgostiților. Poate că nu ai tu cea mai bună părere despre lucrurile scrise la cerere, dar poemul acesta poate să îți schimbe părerea. Și e ce aveai nevoie pentru o zi de acest fel.
“Ia-o.
Inelele ei de platină se strâng într-o verighetă
dacă vrei.
Mortală.
Aroma ei o să ți se agațe de degete
o să ți se agațe de cuțit.”
Carol Ann Duffy
5. CE AI NOU ÎN MATERIE DE IDENTITATE
“Adesea experimentăm fiori în timpul unor revelații a căror recunoaștere ne unește cu alții într-o cauză comună”.
Te gândești să spui o poveste sau alta când e vorba de tine dar ceea ce nu îți e întotdeauna la îndemână ține de momentele în care ai surpriza unei senzații plăcute care te ia pe sus. Iar un volum precum ”Uimirea” de Dacher Keltner îți propune o nouă știință care îți poate transforma viața. Psihologul urmărește și modurile prin care tocmai ceea ce te entuziasmează ca persoană te aduce cu adevărat alături de ceilalți. Iar aceste întâlniri nu sunt legate numai de teorie, de procese mentale ci și de senzații în cel mai concret mod posibil.
”Cele opt minuni ale vieții sunt ele însele sisteme.”
4. O HARTĂ TE DUCE CĂTRE CE ȘI CINE CONTEAZĂ PENTRU TINE
”Trebuie să întrebăm, să recunoaștem că nu știm, să riscăm să ne se spună că n-ar trebui să întrebăm și, uneori, să facem descoperiri care ne pun în dificultate.”
E bine să ai repere clar stabilite atunci când îți definești identitatea. Dar, de multe ori tocmai procesul prin care îți stabilești aceste repere devine experiența care te pasionează. ”Atlas of the Heart”, de Brene Brown îți propune o imagine a acestei aventuri. Cartografierea relațiilor importante și limbajul experienței umane sunt termenii pe care ți-i propune atunci când te cauți pe tine pentru a-i găsi pe cei care contează cu adevărat pentru tine.
”Speranța e o funcție a luptei- speranța nu ni se înfiripă în vremuri liniștite ori ușoare, ci în fața necazurilor și a greutăților.”
3. ÎN CÂTE FELURI TE PRIVEȘTE ISTORIA CLEOPATREI DE DRAGOBETE
A existat o strălucire și o grandoare în povestea ei cu mult înainte ca Octavian sau Shakespeare să se atingă de ea.
Ce fel de celebritate ar fi pe gustul tău? Evident atât cât să rămâi tu. Iar Dragobetele știi deja cum face cu fetele. O personalitate despre care să existe mai multe perspective decât despre Cleopatra o să găsești mai greu. De aceea vei găsi în volumul ”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului” povestea celebrității pe care o știi mai mult din deformările pe care i le-au atribuit bărbați, din tot felul de zone ale istoriei. Că e vorba de Shakespeare, ori de Cezar, de Marc Antoniu, ori Michelangelo, despre dezbaterile privint reprezentarea rasială din ultimii ani, povestea ei se suprapune pe frământările istoriei tale culturale. Iar faptul că ai aici o istorie reluată din perspectiva lui Stacy Schiff, scriitoare specializată în biografii, premiată cu Pulitzer, e un argument în plus pentru lectura ta.
”Octavian îi declarase război numai ei.”
2. CUM TE DEOSEBEȘTI DE CINE?
”E foarte fain să plutești așa în aer, zice ea”
Dacă vrei să vezi unde se pune cel mai acut problema identității ca pasiune, eu îți propun să încercei ”Septologie I-II”. Este volumul lui Jon Fosse, premiantul Nobel pentru literatură în 2023. Este suficient să îți spun că o poveste în care autorul nu folosește punctul, cu doi pictori care poartă același nume, dar cât se poate de diferiți, îți face o idee și despre dificultatea unei investigații legate de identitate dar și despre senzațiile care ne țin împreună oricât de diferiți am fi.
”țin crucea de lemn maro între arătător și degetul mare și zic în gând, din nou și din nou, în timp ce trag aer adânc în piept, Doamne”
1. CINE EȘTI LA MODUL STAHL
”Important este că nu există o plăcere obiectivă, reală, și multe plăceri și dorințe sunt învățate prin legături”
Cum percepi, cum simți, cum iubești? Sunt întrebările de la care începe orice discuție despre identitatea pe care consideri că o ai. Și în acest punct te aduce luna în care recomandările citEști te poartă printre repere ale identității din pasiune: ”Cine suntem” este volumul în care Stefanie Stahl îți propune să urmărești cum este posibil să înțelegi că fericirea poate să acționeze ca un drog și cât de importante sunt influențele care îți formează imaginea de sine.
”Valorile ne dau un scop în viață”
În martie îți propun cărți care îți conturează ”natura regenerărilor”, ca într-o lună în care primăvara începe să fie la ea acasă și când CitEști. Întrebare pregătitoare: Tu la ce cărți te gândești când îți zic de regenerare? Spune-mi în comentarii și vezi dacă intră pe lista smart CitEști de la Aleph News.
Clar, nu ezita să îmi spui tot așa ce cărți te-au prins pe tine din poveștile și investigațiile identității. Iar ca să rămânem în legătură apasă subscribe de aici, te rog și ducem mai departe petrecerea de carte.
There we go, Sunday, February 25th, 11 am:
The Art of Podcast
Ilaria Gaspari [I]: CHEZ PROUST / BACHMANN
Since October 2023, the Milan-born writer has been publishing her literary podcasts on works by well-known writers in collaboration with the Austrian Cultural Forum Rome and the Goethe-Institut Italy. The compositions of memories, quotations, excerpts and poems, some of which are original recordings of readings, also include a search for traces of Ingeborg Bachmann’s life in Rome.
Moderation: Razvan Tupa from CitEști
Language: English
This event can be watched online on YouTube or Facebook:
For Italian writer Ilaria Gaspari, known for her passion for podcasts dedicated to the works of famous writers, this year’s Odessa International Festival is an opportunity to remember the horrors of the two world wars: “I am coming to Bucharest thinking of two great European authors who lived in different historical moments, but were both touched by the consequences of one of the two world wars. I am thinking of Marcel Proust, who witnessed the collapse of his childhood, whose inexorable decline he had already observed and recorded, with the outbreak of the First World War. Then, my thoughts turn to Ingeborg Bachmann, who in her Austrian childhood experienced the trauma of the Nazi devastation and who would search throughout her life for a way to live in a historical moment in which the self is no longer submerged in history, but history is in the self.”
“It is not a weapon, because literature does not destroy; and it is indeed unequipped and vulnerable in the face of war, but it has the collective force of a voice that transmits words and thoughts. It is not a form of escape, but an open refuge, that is, open as a protection against horror,” added the beloved Italian writer.
Festival activities are held in English, Ukrainian, German and Romanian, with translation. Public access to the event is free of charge.
Is literature an escape? A voice? Or a weapon?
Founded in 2015, the International Literature Festival Odessa aims to highlight the cultural effervescence and international character of the city and to contribute to strengthening its ties with other cultural metropolises in Europe and on other continents. In 2023, ILFO is organized in Bucharest, Romania. The program of each edition expresses this aim, both through the selection of guest writers and the dialogues. Of particular importance in the architecture of the festival’s program is the overview of the cultural space of Eastern Europe and the Black Sea region. So far, almost 300 writers have taken part in the events of the Odessa International Literature Festival. Hans Ruprecht and Ulrich Schreiber have been running the festival since its creation.
Am mereu dificultăți să rămân la un singur poem când e vorba așa. Anul ăsta aici am parcat:
Care-i al tău, nu ezita să îmi spui în comentariu aici, poate le strângem și alegem ce e mai bun într-o postare mai pe larg.
Fondatorul Tesla declară că volumul esențial pentru filosofia sa este un SF
Musk descrie revelația pe care ți-o oferă cartea lui Douglas Adams, ”Ghidul autostopistului galactic”
Jill Lepore nu e așa convinsă că Musk înțelege ce spune cartea
Cărțile tale preferate pot să spună destul de multe despre tine. Elon Musk vorbește despre una dintre cărțile pe care le consideră cele mai importante pentru filosofia sa.
Șeful SpaceX a numit de mai multe ori despre cartea sa preferată. De fapt chiar planurile sale de a denumi ”Heart of Gold” naveta SpaceX care țintește spre Marte este inspirat din romanul său preferat.
Istoricul Jill Lapore, despre a cărei carte am vorbit aici în link la citEști, a luat la bani mărunți pasiunea lui Musk pentru clasici SF. A pus la cale un podcast unul dintre episoade intitulându-se chiar ”Ghidul autostopistului cu Elon Musk”. Mai mult am vorbit cu colega mea, Mihaela Gîrbea la Știrile Aleph News
La ce să te aștepți? Recitaluri poetice, dezbateri, proiecții de filme și momente muzicale, asta îți propune Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, găzduit de Institutul Goethe la București.
–- FOR ENGLISH SCROLL DOWN –-
Așa cum am povestit, în perioada 22-25 februarie, Bucureștiul găzduiește cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, un proiect cu tradiție, devenit itinerant din cauza războiului.
Pentru patru zile, publicul bucureștean are ocazia să participe la peste 20 de evenimente: de la dezbateri pe teme actuale și variate până la recitaluri de poezie și lecturi publice, însoțite de proiecții de filme și momente muzicale.
Găzduită la sediul Goethe-Institut București (Calea Dorobanți 32), ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa debutează joi, 22 februarie, de la ora 17.00, cu un mesaj din partea celor doi fondatori ai proiectului, managerii culturali Ulrich Schreiber (Germania) și Hans Ruprecht (Elveția), urmat de un mesaj din partea Laurei Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din București și președinta EUNIC România, instituția sub umbrela căreia se desfășoară proiectul.
Discursul de deschidere va fi susținut de Radu Vancu, scriitor, eseist, traducător, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și una dintre cele mai active voci civice din România.
„Europa pe care trebuie să o construim prin cuvintele noastre e una în care ele nu sunt folosite pentru a genera moarte sau ideologii de exterminare – ci o Europă în care cuvintele sunt martori împotriva barbariei. În care cuvintele stau mărturie că oamenii pot fi uciși, dar nu distruși. În care ele funcționează în serviciul umanului, nu al ideologiilor.
Pentru că acum știm: acolo unde cuvintele eșuează, istoria eșuează. Și redevine oroare.
Trebuie să construim o Europă în care cuvintele să nu trădeze omul. Nu din nou. Altfel, tot ce a însemnat vreodată literatura, tot ce a însemnat vreodată arta a fost pur și simplu o minciună.
Singura Europă care nu-i o civilizație moartă e aceasta: o Europă în care cuvintele nu trădează umanul”, a mărturisit Radu Vancu, în așteptarea evenimentului.
În aceeași seară, de la ora 18.30, publicul bucureștean are ocazia de a-l întâlni pe Philippe Sands, scriitor și avocat britanic de descendență franceză, profesor de drept internațional și director al Centrului pentru Curți și Tribunale Internaționale de la University College London. Libertatea de exprimare, drepturile omului, originile genocidului și ale crimelor împotriva umanității sunt doar o parte dintre temele care vor fi abordate de acesta în cadrul unui dialog cu jurnalistul Marian Voicu. Zilele acestea, volumul Filiera de Philippe Sands a apărut în ediție în limba română (traducere de Miruna Andriescu) la Editura Litera.
De la ora 20.00, iubitorii de poezie îi vor putea asculta în lecturi publice pe: Paula Erizanu din Republica Moldova – una dintre cele mai cunoscute scriitoare din noua generație și o apreciată jurnalistă europeană din sfera culturală –, alături de scriitorii ucraineni Iia Kiva – poetă, traducătoare și graficiană, preocupată de subiecte precum limbajul, identitate și memorie, experiențele colective și personale de război, traume și dezrădăcinare – și Vasîl Mahno – poet, eseist și traducător multipremiat, care investighează în cărțile sale conceptele de patrie și memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine. Moderatorul serii va fi scriitorul și traducătorul german de origine română Ernest Wichner.
Momentul muzical al serii va fi asigurat de muzicianul Florin Bica, un artist cunoscut melomanilor datorită prezenței sale la evenimente importante precum Bucharest Jazz Festival sau Festivalul „George Enescu”, dar și drept un colaborator constant al Big Band-ului Radio România.
În cea de-a doua zi a festivalului, vineri, 23 februarie, de la ora 14.00, iubitorii de literatură din București vor avea ocazia să îl cunoască pe Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani, un critic neobosit al sistemului politic, care a anticipat în operele sale războiul de astăzi. Acesta va purta un dialog cu poetul, eseistul și traducătorul ucrainean Vasîl Mahno.
De la ora 15.30, urmează o întâlnire cu scriitoarea elvețiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” și curatoare a Festivalului Internațional de Poezie de la Basel. Ariane von Graffenried este o scriitoare versatilă care trece cu ușurință de la germana elvețiană la cea standard, mixate cu franceză, engleză sau albaneză, o scriitoare capabilă să străbată peisaje literare ample, scriind despre figuri feminine uitate și nerecunoscute și care amestecă fantasticul cu realul.
Sub motto-ul „Planeta populistă – vocile unei lumi în tumult”, de la ora 17.00, va avea loc o întâlnire cu scriitorul și eseistul elvețian Jonas Lüscher, moderată de Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut București. Ce îi unește pe populiștii din întreaga lume, ce îi deosebește și ce impact are acest lucru asupra realităților vieții în fiecare caz în parte? Sunt promisiunile și tentațiile populiștilor similare? Și, dacă da, ce fel de lume și de societate promit populiștii? – acestea sunt doar câteva dintre întrebările care își vor găsi răspuns în cadrul întâlnirii cu Jonas Lüscher.
De la ora 18.30, urmează un dialog pe o temă extrem de interesantă care a străbătut anii în zeci de cercetări dedicate subiectului: războiul și drogurile. Invitatul special este Norman Ohler, autorul a două cărți importante pe această temă, prima dintre acestea, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), tradusă în peste 30 de limbi și aflată pe lista bestsellerurilor The New York Times, care descrie consecințele abuzului de droguri în rândul liderilor militari și politici. Cea mai recentă carte a sa, The Strongest Substance (2023), face lumină asupra istoriei dezvoltării LSD și explică diferența între cele trei funcții ale drogurilor: ca intoxicant, ca instrument de control al minții și ca leac.
Seara se încheie cu o întâlnire digitală cu îndrăgitul scriitor german Daniel Kehlmann care, de la ora 20.00, va citi un scurt fragment din romanul TYLL, unul dintre cele mai răsunătoare succese literare germane din ultimii cinci ani, carte nominalizată la International Booker Prize în 2020 și aflată în curs de ecranizare pentru un viitor serial Netflix. Romanul, apărut în versiune românească în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, în traducerea Mariei Irod, a fost extrem de bine primit și de cititorii români. Dialogul cu Daniel Kehlmann va fi moderat de jurnalistul cultural Matei Martin.
Literatura ucraineană va face obiectul unei lecturi la nivel mondial în cea de-a treia zi a festivalului, sâmbătă, 24 februarie, e la ora 12.00, pentru a marca cei doi ani de la data izbucnirii războiului. Cu această ocazie, vor fi citite inclusiv poeme semnate de scriitorii ucraineni Viktoria Amelina, Maksîm Krîvțov și Volodimir Vakulenko, toți dispăruți în timpul războiului. La eveniment iau parte, online sau cu prezență fizică, nume importante ale scenei literare internaționale precum Vasîl Mahno, Svitlana Bondar, Yuri Vînnîciuk (Ucraina), Marie Iljašenko (Republica Cehă), Jan Konnefke (Germania / România, online), Halîna Kruk (Ucraina, online), Daniel Kehlmann (Germania, online), Héctor Abad Faciolince (Columbia, online), Nichita Danilov, Dan Sociu (România).
În aceeași zi, de la ora 15.00, scriitorul și jurnalistul Olivier Guez, distins cu Premiul German de Film pentru scenariul său Der Staat gegen Fritz Bauer, discută cu scriitorul Norman Ohler despre trecutul, prezentul și viitorul Europei, despre ocaziile folosite și ratate în realizarea visului Europei într-o perioadă de profunde schimbări politice și culturale.
De la ora 16.30, va fi proiectat filmul Inimi cicatrizate (2016), în regia și după un scenariu de Radu Jude, ecranizarea romanului omonim, de Max Blecher, proiecție urmată, de la ora 18.00, de un dialog pe această temă între criticul literar Doris Mironescu și Ernest Wichner.
Începând cu ora 19.30, va avea loc un moment de lecturi publice – poezii de Ernest Wichner, unul dintre cei mai importanți poeți germani de origine română, Marie Iljašenko din Republica Cehă, autoare multipremiată, ale cărei versuri au cunoscut traduceri în peste 15 limbi și Nichita Danilov, scriitor român care surprinde în cărțile sale moștenirea spirituală și metafizică a României natale într-o poetică suprarealistă cu expresie ludică și ironică. Amfitrionul serii va fi scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble.
Ultimul eveniment al serii va avea loc la Cinema Elvire Popesco, de la ora 20.00. Este vorba despre proiecția filmului Photophobia, docudramă din 2023, scris și regizat de Ivan Ostrochovský și Pavol Pekarčík. Filmul a avut premiera la cea de-a 80-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, în cadrul secțiunii „Giornate degli Autori”, în cadrul căreia a câștigat premiul Europa Cinemas Label Award. Coproducție între Slovacia, Republica Cehă și Ucraina, Photophobia a fost filmat în Ucraina în timpul invaziei rusești, fiind mai apoi selectat ca propunerea slovacă pentru cel mai bun film internațional de lungmetraj la cea de-a 96-a ediție a Premiilor Oscar.
Primul eveniment al ultimei zile a festivalului, duminică, 25 februarie, începând cu ora 11.00 este un dialog între scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuți: mix de amintiri, citate, extrase și poeme, dintre care unele sunt înregistrări originale ale unor lecturi, materialele includ și o căutare a urmelor vieții lui Ingeborg Bachmann la Roma. Poetul, managerul cultural și jurnalistul Răzvan Țupa este cel care va dialoga cu invitata din Italia.
De la ora 12.30, este vremea Poveștilor de la Marea Neagră, un proiect al Goethe-Institut și al Centrului Goethe din Erevan. În cadrul evenimentului de la București, cinci scriitori din țări situate la Marea Neagră se vor reuni pentru un schimb de opinii despre regionalitate, identitate și posibilitățile unei limbi comune în contextul crizelor actuale din literatură: Lavinia Braniște (România), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ucraina) și Ina Vultchanova (Bulgaria). Moderator: Arevik Ashkharoyan, cu o introducere de Jan-Tage Kühling (Centrul Goethe din Erevan).
De la ora 14.00, programul include un dialog cu Karl-Markus Gauss, scriitor și editor austriac, recompensat în 2022 cu prestigiosul Premiu pentru înțelegere europeană al Târgului de carte de la Leipzig, cunoscut pentru cărțile sale situate în sfera literaturii de călătorie. Expert în țările și peisajele din Europa de Est și descris de criticii de la Wiener Zeitung drept „un mare filozof al dispariției, care vrea să salveze oamenii și lucrurile, cei reduși la tăcere și cei uitați în memorie”, Karl-Markus Gauss va discuta despre această formă specială de literatură cu scriitorul român Marius Chivu.
Ora 15.30 o aduce în fața iubitorilor de literatură pe scriitoarea română Nora Iuga alături de gazda evenimentului, poetul Ernest Wichner, traducătorul poemelor Norei Iuga în limba germană. Îndrăgita scriitoare română și traducătoare premiată a literaturii germane va citi din poemele sale, publicate pentru prima dată în 1968.
De la ora 17.00, scriitorul german Norris von Schirach, îndrăgit de cititorii români datorită romanului Cei mai frumoși ani din viața lui Anton (ediția în limba română: Humanitas Fiction, traducere de Victor Scoradeț, 2021), va purta un dialog cu scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble.
Seria evenimentelor se va încheia cu o dublă lectură publică de poezie, programată pentru ora 18.30, care îi va reuni pe scriitorii Nichita Danilov și Dan Sociu, amfitrion fiind Ernest Wichner.
Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană și română, cu traducere. Accesul publicului la eveniment este gratuit. Programul complet al festivalului, pe site-ul oficial: www.litfestodessa.com.
–-
Festivalul este susținut de Fundația Jan Michalski, EUNIC România, Culture of Solidarity Fund | European Cultural Foundation, PRO HELVETIA, Goethe-Institut București.
PARTENERI: Institutul Italian de Cultură București, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din România, British Council România, Ambasada Bulgariei în România, Cărturești, Universitatea din București, Muzeul Național al Literaturii Române, One World, Cinema Elevire Popesco.
––––-ENGLISH–––––-
Bucharest hosts the 9th edition
of the Odesa International Literature Festival
The event takes place as the whole world marks
two years since the outbreak of the war in Ukraine.
Next month, Bucharest will host the Odesa International Literature Festival, a long-standing literary event launched in 2015, which, due to the war, became a touring project in the last two years: in 2023 it was hosted in Batumi, Georgia, and this year it will take place in the capital of Romania. Thus, from the 22nd to 25th of February, at the Goethe-Institut in Bucharest (Calea Dorobanți 32), literature lovers will have the opportunity to meet important names of the contemporary international literary world.
Ukrainian writers Iya Kiva, Yuriy Vynnychuk and Vasyl Makhno, Philip Sands from the UK, Olivier Guez from France, Daniel Kehlmann and Norman Ohler from Germany, Karl-Markus Gauss from Austria, Ariane von Graffenried and Jonas Lüscher from Switzerland, and Ilaria Gaspari from Italy will hold public readings and debates throughout the five days of the festival, which all literature lovers can assist. They will be joined by leading names in Romanian literature today, such as Nora Iuga, Dan Sociu, Nichita Danilov and Radu Vancu.
The programme consists of 20 events that will take place with the writers joining us both in-person and online. Among the topics addressed at this year’s Odessa International Literature Festival in Bucharest are: the future of Europe, the freedom of the writer and of writing, the power of words to fight against barbarity, and the literary relations between the countries of the Black Sea region. Ukrainian literature will be the subject of a worldwide reading on the 24th of February to mark two years since the war started. The event will include readings of poems by Ukrainian writers Viktoria Amelina, Volodimir Vakulenko and Maksym Kryvtsov, both of whom died during the war.
„I am glad that we can host the 9th edition of the Odesa International Literature Festival in Bucharest to show solidarity with Ukraine, especially through the worldwide reading on the 24th of February, and to support literary relations in the Black Sea region. As in previous years, we managed to bring outstanding writers to the guest list. I am looking forward to the opening of the event, especially to the keynote speech by writer Radu Vancu, who will talk about the importance of literature, particularly in wartime. I would like to thank the Jan Michalski Foundation and the cultural institutes that partnered with us, in particular the Goethe-Institut in Bucharest, the host of this event,” declared Ulrich Schreiber, well-known German cultural manager, co-founder and co-director of the Odesa International Literature Festival together with Hans Ruprecht.
Readings and debates at the festival will be held in English, Ukrainian and Romanian, with translation. Public access to the event is free of charge. The full programme of the festival can be found on the official website: www.litfestodessa.com and https://eunic-romania.ro/.
Founded in 2015, the Odesa International Literature Festival aims to highlight the cultural effervescence and international flair of the city and to contribute to strengthening its ties with other cultural metropolises in Europe and on other continents. The programme of each edition reflects this aim, both in the selection of guest writers and in the themes of dialogue. Of particular importance in the design of the festival’s programme is the overview of the cultural space of Eastern Europe and the Black Sea region. So far, almost 300 writers have taken part in the events of the Odessa International Literature Festival. Hans Ruprecht and Ulrich Schreiber have been coordinating the festival since its very beginning.
The festival is jointly supported by the Jan Michalski Foundation, Culture of Solidarity Fund powered by the European Cultural Foundation, EUNIC Romania, PRO HELVETIA, Goethe-Institut Bukarest, Pro Helvetia. Partners: Istituto Italiano di Cultura Bucarest, Cărturești, The University Bucharest, The National Museum of Literature Bucharest. Media partners: Radio România Cultural, Agerpres, Observator cultural, Scena9, IQads, LiterNet, Bookhub, Filme și cărți, Suplimentul de cultură, La Punkt, Agenția de carte
Poetry readings, debates, film screenings and musical performances,
at the Odesa International Literature Festival, hosted in Bucharest
This month, from the 22nd to the 25th of February, Bucharest hosts the 9th edition of the Odesa International Literature Festival, a long-standing project that has become a touring event due to the war. During the four days of the festival, the public in Bucharest will have the opportunity to participate in no less than 20 events, with a wide variety of activities: from debates on highly relevant and diverse topics to poetry recitals and public readings, along with film screenings and musical performances.
Hosted at the Goethe-Institut Bucharest (Calea Dorobanți 32), this year’s edition of the Odesa International Literature Festival opens on Thursday, the 22nd of February, at 17:00, with a message from the two founders of the project, cultural managers Ulrich Schreiber (Germany) and Hans Ruprecht (Switzerland), followed by a message from Laura Napolitano, head of the Italian Institute of Culture in Bucharest and president of EUNIC Romania, the institution behind the project. The inaugural speech will be delivered by Radu Vancu, writer, essayist, translator and professor at „Lucian Blaga” University of Sibiu, and one of the most prominent civic voices in Romania.
„Europe we have to build with our words: a Europe in which words are used not to build death, or ideologies of extermination – but a Europe in which words are witness against barbarity. Where words stand witness that people can be murdered – but not destroyed. Where we keep our words in the service of fellow humans, and not of ideologies.
Because we now know: where words fail, history fails. And it becomes horror again.
We have to build a Europe where words do not fail the human. Not again. Or else everything literature ever stood for, everything arts ever stood for – was simply a lie.
The only Europe which is not a dead civilisation is this one: a Europe where words to not fail the human.” (Radu Vancu)
The same evening, at 18:30, the public has the opportunity to meet Philippe Sands, British writer and lawyer of French descent, professor of international law and director of the Centre for International Courts and Tribunals at University College London. Freedom of expression, human rights, the roots of genocide and crimes against humanity are just some of the topics he will discuss with journalist Marian Voicu.
At 20:00, poetry lovers will be able to enjoy public readings by Paula Erizanu from the Republic of Moldova—one of the best-known writers of the new generation and an esteemed European journalist in the cultural arena—together with Ukrainian writer Iia Kiva—poet, translator and graphic designer, concerned with topics such as language, wordlessness, identity and memory, collective and personal experiences of war, trauma and alienation—and Vasîl Mahno—poet, essayist and multi-award-winning translator, who explores the concepts of homeland and memory in his books, revealing the polyphonic past of his birthplace. The moderator of the evening will be the Romanian-born German writer and translator Ernest Wichner.
On the second day of the festival, Friday the 23rd of February, at 14:00, literature lovers in Bucharest will have the opportunity to meet Yuri Vînnîciuk, a living legend of Ukrainian literature, considered the most versatile of contemporary Ukrainian writers, a tireless critic of the political system, who anticipated today’s war in his works. He will be in dialogue with Ukrainian poet, essayist and translator Vasîl Mahno.
At 15:30, there will be a meeting with the Swiss writer Ariane von Graffenried, author and spoken word performer, member of the duo „Fitzgerald & Rimini” and curator of the Basel International Poetry Festival. Ariane von Graffenried is a versatile writer who transitions with ease from Swiss German to standard German, mixing it with French, English or Albanian; she is a writer who is capable of traversing broad literary landscapes, writing about forgotten and unrecognised female figures and combining the fantasy with facts.
Under the motto „Populist Planet—Voices of a World in Turmoil”, a meeting with the Swiss writer and essayist Jonas Lüscher will take place at 17:00 and will be chaired by Joachim Umlauf, head of the Goethe-Institut Bucharest. What unites populists around the world, what sets them apart and what impact does this have on life in each case? Are the promises and temptations of populists similar? And if so, what kind of world and society do populists promise? These are just some of the questions that will be answered in the meeting with Jonas Lüscher.
At 18:30, there will be a dialogue on a highly interesting topic that has been the subject of dozens of research papers over the years: war and drugs. A theme that is very much present in the history of the Second World War, but also reminds us of the notorious „War on Drugs” declared by Richard Nixon in 1972, drugs that have claimed tens of thousands of lives around the world, and the helplessness with which this war is fought. The special guest is Norman Ohler, author of two major books on the subject, the first of which, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), translated into more than 30 languages and added to the New York Times bestseller list, describes the consequences of drug abuse among military and political leaders. His latest book, The Strongest Substance (2023), sheds light on the history of the rise of LSD and explains the difference between the drug’s three functions: as an intoxicant, as a mind-control tool and as a cure.
The evening ends with a virtual encounter with acclaimed German writer Daniel Kehlmann at 20:00. He will read a short excerpt from his novel TYLL, one of the most successful German literary novels of the last five years, nominated for the International Booker Prize in 2020 and currently being screened for an upcoming Netflix series. The novel, published in Romanian in the collection Anansi. World Fiction from Pandora M Publishing, translated by Maria Irod, was extremely well received by Romanian readers.
The dialogue with Daniel Kehlmann will be chaired by cultural journalist Matei Martin.
Ukrainian literature will be the subject of a worldwide reading on the third day of the festival, Saturday the 24th of February at 12:00, to mark two years since the outbreak of war. The occasion will include readings of poems by Ukrainian writers Viktoria Amelina, Maksîm Krîvțov and Volodimir Vakulenko, all of whom perished during the war. Important names of the international literary scene such as Vasîl Mahno, Svitlana Bondar, Yuri Vînnîciuk (Ukraine), Marie Iljašenko (Czech Republic), Jan Konnefke (Germany / Romania, online), Halîna Kruk (Ukraine, online), Daniel Kehlmann (Germany, online), Héctor Abad Faciolince (Colombia, online), Nichita Danilov, Dan Sociu (Romania) will participate online and in person.
On the same day, at 15:00, writer and journalist Olivier Guez, awarded the German Film Prize for his screenplay Der Staat gegen Fritz Bauer, talks to writer Norman Ohler about Europe’s past, present and future, about the taken and missed opportunities in achieving the European dream in a time of deep political and cultural change.
At 16:30, the film Scarred Hearts (2016) will be screened. The film was directed and written by Radu Jude and is a screenplay of the novel of the same name by Max Blecher. At 18:00, the screening will be followed by a dialogue on the same subject between literary critic Doris Mironescu and Ernest Wichner.
At 19:30, there will be a public reading—poems by Ernest Wichner, one of the most important German poets of Romanian origin, Marie Iljašenko from the Czech Republic, a multi-award-winning author whose poems have been translated into over 15 languages, and Nichita Danilov, a Romanian writer who captures in his books the spiritual and metaphysical heritage of his homeland Romania in a surrealist poetics with playful and ironic expression. The host of the evening will be writer and translator Horațiu Decuble.
The last event of the evening will take place at Cinema Elvire Popesco, at 20:00. It is a screening of Photophobia, a 2023 docudrama written and directed by Ivan Ostrochovský and Pavol Pekarčík. The film premiered at the 80th Venice International Film Festival as part of the „Giornate degli Autori” section, where it won the Europa Cinemas Label Award. Co-produced by Slovakia, the Czech Republic and Ukraine, Photophobia was filmed in Ukraine during the Russian invasion and was later selected as the Slovak entry for Best International Feature Film at the 96th Academy Awards.
The first event of the last day of the festival, Sunday the 25th of February, starting at 11:00, is a dialogue between the Italian writer Ilaria Gaspari, known for her passion for podcasts dedicated to the works of famous writers: a blend of memories, quotes, excerpts and poems, some of which are original recordings of readings—the material also includes a search for traces of Ingeborg Bachmann’s life in Rome—and the poet, cultural manager and journalist Răzvan Țupa.
At 12:30, it is time for Black Sea Stories, a project of the Goethe-Institut and the Goethe Centre Yerevan. Five writers from Black Sea countries will meet for an exchange of views on regionality, identity, and the possibilities of a common language in the context of current crises in literature: Lavinia Braniște (Romania), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ukraine) and Ina Vultchanova (Bulgaria). Chair: Arevik Ashkharoyan, with an introduction by Jan-Tage Kühling (Goethe Centre Yerevan).
At 14:00, the programme will include a dialogue with Karl-Markus Gauss, Austrian writer and publisher, winner of the prestigious Leipzig Book Fair Prize for European Understanding in 2022, known for his books in the field of travel literature. An expert on the countries and landscapes of Eastern Europe and described by the critics of the Wiener Zeitung as „a great philosopher of disappearance, who wants to save people and things, the silenced and the forgotten in our memory”, Karl-Markus Gauss will discuss this special form of literature with Romanian writer Marius Chivu.
At 15:30, the audience will meet Romanian writer Nora Iuga and the host of the event, poet Ernest Wichner, translator of Nora Iuga’s poems into German. The beloved Romanian writer and award-winning translator of German literature will read from her poems, first published in 1968.
At 17:00, the German writer Norris von Schirach, famous among Romanian readers for his novel Blasse Helden (Romanian edition: Cei mai frumoși ani din viața lui Anton; Humanitas Fiction, translated by Victor Scoradeț, 2021), will have a dialogue with the writer and translator Horațiu Decuble.
The events will conclude with a double public poetry reading, scheduled for 18:30, bringing together writers Nichita Danilov and Dan Sociu, hosted by Ernest Wichner.
J. Ivy a luat pentru a doua oară premiul Grammy acordat în secțiunea dedicată poeziei în gala industriei discografice americane. Este al doilea an în care poezia are secțiunea ei. Este adevărat că secțiunea Spoken Word avea o lungă istorie la premiile Grammy. Încă de la prima ediție, Carl Sandburg (1960) fiind laureat. Ulterior Maya Angelou s-a mai remarcat, câștigând trofeul de trei ori, dar altfel poeții au avut o concurență serioasă într-o secțiune care includea discursuri politice, și cărți audio înregistrate de voci consacrate din showbiz. Așa că e momentul să vorbim de secțiunea dedicată exclusiv poeziei vorbite de asociația industriei discografice de peste Ocean.
În sfârșit, ce vreau să punctez acum este faptul că în România, rapperii au ajuns să se ocupe de tradiție și de valori culturale, iar recunoașterea lor în showbiz devine din ce în ce mai discretă. În schimb, succesul lui J.Ivy îți arată că poezia poate să schimbe lucruri. Poate că e chiar primul mod în care apuci să vezi încotro se duc lucrurile când nu te mulțumești să te tot plângi de neatenția generală pentru domeniul tău și ”adevăratele valori”.
De fapt asta mă interesează foarte tare: dacă știi vreo personalitate de la fotbal, până la arte culinare care să nu creadă despre sine că reprezintă partea bună a poveștii. Dar foarte rar vine vorba despre altcineva decât despre sine în asemenea discuții. Iar Ivy chiar se uită spre ce e în jur, cu toate că e al doilea an în care ia premiul dedicat de Grammy poeziei din Spoken Word (din doi ani de existență a secțiunii).
Îți propun în lista recomandărilor @citestioficial3836 să descoperi ce ține de ”identitate din pasiune” în luna februarie la @AlephNewsOfficial
7. Dacă tot e scandal în Turcia cu acuzațiile de plagiat și condamnarea suspectă a scriitoarei Elif Shafak, îți recomand ”Doamna Hayat”, romanul unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori turci care au avut de-a face cu abuzurile autorităților de la ankara în ultimii ani, Ahmet Altan, traducător este Madalina Ghiu.
6. Pentru că poveștile pot fi o pasiune dar sigur țin de identitate, ce ai spune despre o revizitare a poveștii Șeherezadei? În ”Vocile deșertului”, Nelida Pinon îți spune povestea din perspectiva eroinei orientale.
5. Ca să te lămuresc în legătură cu ce înseamnă astăzi un premiu nobel pentru literatură, te invit să răsfoiești ”Tânărul. Fotojurnal”. Pentru cărțile semnate de Annie Ernaux cred că o prefață potrivită sunt secvențele din filmul pe care i-l dedică fiul ei.
4. Sigur, ai și varianta investigațiilor dincoace de memorii. ”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire” este povestea pe care o spune Sorin Trâncă, într-un volum recent care pornește pe urmele celebrului artist.
3. La fel de aplicată este cercetarea pe care ți-o propune Brene Brown în ”Atlas of the Heart”, best-sellerul specialistei pe teme de curaj, vulnerabilitate, rușine și empatie.
2. Îți spun repede și despre ”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului”, într-o carte alcătuită de Stacy Schiff.
1. Dar pentru final îți propun ”Septologie I-II”, de Jon Fosse, în traducerea lui Ovio Olaru. Câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură în 2023 are pledoaria lui în care sensurile identitatății și pasiunii se suprapun. Citate și detalii mai multe ai la @citestioficial3836
Când vreau să văd în ce direcții se mai mișcă scrisul în lume mă uit ce iese mai bine din sesiunile de premieri pe tot felul de specialități ca și după ce stă mai mult timp în topurile de vânzări. Și așa se mai aranjează începutul anului pentru mine.
M-au nedumerit mereu listele în sine, așa că mă învăț să mă uit în lecturi după semne care îmi arată încotro pot să mai găsesc și drumul înapoi, ca Hänsel și Gretel, dar mai ales înainte, ca Dorina Lazăr când ”Angela merge mai departe”. Iar unul dintre modurile în care îți dai seama în ce măsură te poți baza pe un premiu este dacă poți găsi într-un singur loc toate titlurile și numele premiate vreodată cu acea distincție. Unul dintre puținele premii literare din România care îndeplinea această condiție era Premiul ”Mihai Eminescu”. Și, puteți verifica pe site, lucrul acesta a rămas valabil doar pentru premiile de debut, sau Opus Primum (care au actualizat lista la zi) . Cel dedicat Opera Omnia, cu toate că a continuat să includă nume de primă mărime printre laureați a rămas cu lista completată doar până în 2020. Poate e numai o coincidență că e vorba și de ultimul an în care premiul a fost acordat pe 15 ianuarie, considerată în principiu ziua nașterii poetului, autoritățile locale care au preluat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor premiul preferând festivități într-o perioadă a anului mai caldă, comemorarea morții aceluiași poet. Adevărul este că memorialul de la Ipotești a completat în continuare premiile pe care le gestionează, cele de debut, celelalte fiind normal să le consemneze cine se ocupă de ele. Dar o situație pe fiecare an e riscantă pentru orice încercare de manipulare… așa că s-ar putea să găsești lista câștigătorilor dintr-un an la un premiu sau la altul de la Uniunea Scriitorilor, dar lista tuturor câștigătorilor de la toate edițiile de până acum, slabe șanse să o poată accesa cineva public. Dacă mai știți premii literare românești cu oarecare tradiție care să aibă o listă completă a tuturor câștigătorilor de la toate edițiile, spuneți-mi într-un comentariu, pentru că m-aș bucura să le urmăresc mai departe.
În sfârșit numărătoarea mea inversă de ianuarie, când tema citEști este ”cărți premiate și best-seller”, se așează așa:
7. SUCCESUL ELEGANȚEI CU UMOR ȘI UMANITATE
”Astăzi, mama m-a dus la psihanalistul ei.”
Îți propun să începi anul cu un bestseller care își dă majoratul. Sunt 18 ani de când ”Eleganța ariciului” seduce cititori în toate colțurile lumii. Romanul semnat de Muriel Barbery se petrece într-o clădire pariziană plină de personaje care îți vor aminti de farmecul ingenuității din filme precum Amelie sau din Orașul copiilor pierduți. SĂ îți mai spun că în momentul publicării au fost critici care au găsit că lucrul cel mai puțin ofertant când e vorba de acest roman ar fi titlul.
”Căci, pentru dumneavoastră, voi urmări de acum înainte tot ce înseamnă întotdeauna în niciodată. Frumusețea din această lume.”
6. LECTURA CU CARE RECONSTRUIEȘTI
”În ciuda dificultăților întâmplinate de Grace, ea și Viv ieșiră din gară ca niște păsări cântătoare care fuseseră ținute în colivii, gata să-și desfacă în cele din urmă aripile”
Între cărțile cu care te văd începând un an nou este și un bestseller New York Times. ”Ultima librărie din Londra”, de Madeline Martin, este inspirat de un eveniment tragic din Al Doilea Război Mondial, dar povestea îți oferă mult mai mult. Aș spune că urmărind-o pe Grace Bennett cum se transformă dintr-o tânără care nu e interesată de cărți în cea mai importantă persoană din lumea librăriilor londoneze, urmărești dezvoltându-se propria ta pasiune pentru lectură.
”Înăuntru, rafturile cu cărți erau despărțite de flăcări care alergau cu o încântare lacomă peste rânduri și rânduri de cotoare de cărți atent aranjate.”
5. CÂND PSIHOTERAPIA AJUNGE BESTSELLER
”Cel care manifestă teamă de atașament respinge vehement ideea că ar putea suferi de așa ceva”.
Trebuie să premiezi ce nu poți să lași din mână. Și asta ți se întâmplă cu ”Teama de atașament” de Stefanie Stahl. Gândit ca un ghid pentru cunoaștere de sine și vindecare, volumul care este un bestseller care pune sub miscroscop teama de apropiere și intimitate. S-ar putea să fie vorba de tine, dar sigur între exemplele care umplu acest volum o să recunoști comportamente ale unor persoane pe care le știi.
”Copilul interior are nevoie de multe încurajări și de o susținere puternică din partea adultului interior.”
4. DESCOPERI STABILITATEA CA PREMIU ÎN VREMURI DE REFUGIU
”Ceea ce știm ne mână permanent spre ignoranța noastră, făcându-ne să vedem lumea ca și când am mai sta ghemuiți și acum în balta călduță și puțin adâncă pe care o știam din spaimele din copilărie”.
Dacă încă te mai întrebi ce a făcut din Abdulrazak Gurnah un autor de Nobel, un răspuns îl ai cu romanul ”Pe țărm”. Este una dintre cărțile care l-au adus în atenția premiilor importante, chiar dacă pe acea vreme, în 2001, numai în calitate de nominalizat. Este povestea celor care își caută locul în Occident între toate ficțiunile legate de migrație, seducție și trădare. Și modul în care îți propun să descoperi în luna ianuarie la citEști ce face un autor să ajungă premiant.
Acolo nu era viața mea, ci doar ce alesesem ca repere ale unei povești pe care speram s-o pot comunica.
3. UN PERSONAJ TE CAUTĂ IAR
”Dumneavoastră vă scriu, cele mai prețioase ființe din lumea mea.”
În materie de succes în literatură multe se pot spune. Dar uite cartea care a primit Premiul Celor Cinci Continente ale Francofoniei în 2022. Pentru volumul ”Dă noaptea deoparte”, scriitoarea canadiană Monique Proulx a povestit că după doi ani în care nu a putut să scrie, a recuperat un personaj pe care îl lăsase în aer într-o carte anterioară. Obișnuită cu statutul de autor de best-seller, autoarea și-a orientat personajul principal asupra ieșirii din singurătate și a sentimentelor de vinovăție.
“Mai înainte de-a porni să-și regăsească drumul, un om trebuie să-și dea seama că e pierdut.”
2. CUM TE SURPRINDE ARTA FASCINAȚIEI
”Cuvintele lui au rămas plutind în aer, pe lângă ticăitul ceasului cu barometru pe una din măsuțele de lângă ei.”
Știu exact unde poți să găsești o poveste care te poartă în zone diferite ale societății și ale istoriei aceluiași oraș. ”Palatul Magnolia”, de Fiona Davis este un best seller pentru New York Times și dar și o aventură captivantă cu mistere și crimă în societatea americană a primei jumătăți din secolul XX. Și toată istoria e țesută pe pânza reală a celebrei colecții de artă Frick.
”Cele două femei trecuseră prin decenii de schimbări radicale, când axa pământului s-a mai aplecat puțin.”
1. MAI AVEM NEVOIE ȘI DE COPPERHEAD
“Mama și-a dat părul din ochi, stresată. Fusese fericită și se distrase toată ziua și acum, chiar fără să mă uit la ea, simțeam schimbarea.”
Unde se duce lumea unui roman atunci când termini de citit? Dacă este vorba de carte celebră, de Dickens de exemplu, s-ar putea să o regăsești actualizată într-o poveste de succes de azi. Pentru ”Demon Copperhead”, Barbara Kingsolver a primit premiul Pulitzer în 2023. Dar cartea sa o să te intereseze și pentru că reușește să îți arate că lumea poate să se schimbe dar și problemele și resorturile fascinației pentru un personaj pot rămâne aceleași.
”Tu trebuie să te trezești în fiecare dimineață și să hotătăști din nou, la lumina rece și solitară a zilei: sunt destul de curajos ca să merg până la capăt?”
În februarie te aștept să îți dai seama ce identitate îți oferă pasiunea când CitEști. Întrebare pregătitoare: Tu la ce cărți te gândești când îți zic de identitate și pasiune? Spune-mi în comentarii și vezi dacă intră pe lista smart CitEști de la Aleph News.
Clar, nu ezita să îmi spui tot așa ce cărți te-au prins pe tine din premiile ultimilor ani. Iar de rămas în legătură apasă subscribe de aici, te rog.
Câștigătorul celei de-a V-a ediții a Premiului pentru experiment literar este Dmitri Miticov, pentru volumul ”Dmitri: INTJ”(editura OMG), care pornește de la notația biografică proiectând-o în discursuri mitice și tehnologice asupra evenimentului, păstrând, în același timp, o perspectivă investigativă asupra limitelor tranzitivității. Volumul surprinde interacțiunile spațiului personal cu fluxurile publice fie ele tehnice ori literare (din punct de vedere istoric) la nivelul discursului poetic. Video aici.
”Înseamnă foarte mult, și nu pentru că e primul premiu dar pentru că e un premiu foarte special și întotdeauna mi se pare că e un compliment când cineva mă asociază cu zona experimentală și am zis-o de mai multe ori, asta văd cel mai mare compliment pentru ceea ce scriu, că fac un lucru experimental. Pentru mine înseamnă un lucru foarte important, înseamnă să faci ceva nou, în primul rând, și eu privesc și zona literară ca o zonă de acumulare în care printre cele mai importante lucruri e să vii cu ceva nou, și preferabil cu ceva nou în care să nu epuizezi zona respectivă, ci să deschizi o ușă către ceva unde alții cu scrisul sau pot să fie influențați de asta”, mărturisește Dmitri Miticov.
Alături de proiectul câștigător, încă cinci nominalizări au intrat în jurizarea finală a Premiului ”Gheorghe IOVA – TEXTUARE” pentru începutul anului 2024. Le prezentăm pe rând într-o ordine alfabetică a prenumelor:
Premiul constă în: 1801 lei, valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, percepută de la Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forțat; o diplomă stampă, creată de Cătălin Guguianu și digitalizată de artista plastică Valérie Touzet.
Un interviu cu Dmitri Miticov în calitate de câștigător al Premiului pentru experiment literar ”Gheorghe IOVA – TEXTUARE” punctează mizele proiectului care i-a adus premiul în 2024 și câteva dintre reperele investigației sale într-un moment în care peisajul literar românesc este tot mai bogat. Scriitorul încearcă să explice de ce 2023 rămâne un an în care au debutat foarte puține autoare în poezie dar și ce persistă din iluziile legate de scris și poezie.
Dmitri Miticov este născut pe 1 septembrie 1980 în Tîrgovişte. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Până la ”Dmitri: INTJ” a mai publicat ”Efectul de peliculă”, Editura Vinea, 2006 (poezie, debut); ”Numele meu e Dmitri”, editura Paralela 45, 2010 (poezie), ”Dmitri: uite viaţa”, Casa de editură Max Blecher, 2012, și ”Dmitri: genul cinic”, Editura Cartea Românească, 2015.
În 2010, artistul vizual Cătălin Guguianu îl invită, la Paris, pe Gheorghe Iova să colaboreze la proiectul său „veloLINGA“. Cătălin Guguianu (www.catalin-ation.com) patronează asociația cultural-artistică ’ECHALIER – PÎRLEAZU’. Cu această ocazie, Iova i-a cerut lui Cătălin să preia și să gestioneze premiul său pentru experiment literar. După dispariția lui Gheorghe Iova din vara anului 2019, în ianuarie 2020 s-a inaugurat premiul testamentar „Gheorghe IOVA – TEXTUARE“, fiind acordat în acel an poetului și jurnalistului Răzvan Țupa.
Juriul, care stabilește nominalizările și câștigătorii, este alcătuit din premianții ultimelor 3 ediții ale selecției, alături de deținătorul premiului testamentar. Ediția a II-a a premiului a fost câștigată de scriitoarea Paula Erizanu, iar în 2022, laureat este poetul și artistul V. Leac pentru antologiile pe care le-a coordonat în ultimii ani (Hotel Cosmos – poezie românească SF, 2019; Generația de aur, 2020, în colaborare cu Cristina Ispas; Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului, 2021) și pentru expoziția TIMPURI NOI. Xenogeneze ale SF-lui. În 2023, premiul a remarcat proiectul ”Gura Mare” reprezentat prin poeta și regizoarea Teona Galgoțiu. Este ultimul an în care Paula Erizanu face parte din juriu, urmând ca locul său să fie luat de câștigătorul din 2024 pentru jurizarea din 2025. Diploma pentru premiul 2024 a fost înmânată de Doina Iova.
Anul acesta ceremonia de decernare continuă cu orice comentarii sau precizări îți dorești să adaugi aici.
Pe puncte, povestea poetic în 2023 e așa:
– 13 ianuarie, anunțul premiului ”Gheorghe Iova textuare”, pentru experiment în literatură, susținut de artistul Cătălin Guguianu. Premiul pentru 2023 ajunge la Teona Galgoțiu prentru platforma online Gura Mare VIDEO (Romanian)
– 19 februarie, Hidden- București, lectura Institutul Blecher împreună cu Andreea Petcu și Laur M. Amanolesei Video
– 17 martie lansare ”poetic. relația grafică”(cdpl, 2022) performance în deschiderea Săptămânii Poeziei cu Ioana Miron & Andrei Zbîrnea @ Cărturești Carusel video story
– 19 martie, Capilar/revizitat- Areal spațiu pentru dezvoltare coregrafică, cu Cristina Lilienfeld (dans), Anca Elena (muzică) și Răzvan Țupa (poezie) link
– 26 martie lounge poetic, performance&lectura de prânz în Club Control, București, cu Silvia Grădinaru pentru SWORDS 6 foto-video
– 3 aprilie lansare online ”poetic. interfața sonoră”(ed.Cartier, 2022) cu Ioana Miron, Mihaela Munteanu, Dmitri Miticov și Emilian Galaicu Păun video
– 23 aprilie Cozy Poetry Expirat Goodbye București cu Lena Chilari, Silvia Grădinaru, Octavian Gheorghe și Lorena Enache, Muzică Șerban Blebea, ora 21.00 EVENT
-13 mai 21.00-24.00 Muzeul Național al Literaturii Române – Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XV-a Cătălina Bălan, Diana Iepure, Cătălina Matei, Oana Cătălina Ninu, Alina Purcaru, Ioana Iuna Șerban, Gabriela Toma – alături de de 8 poeți – Ioan Matiuț, Ciprian Măceșaru, Bogdan O.Popescu, Iulian Tănase, Răzvan Țupa, Adrian Suciu, Robert Șerban și Pavel Șușară. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. short video from performance at link
– 27 mai, C’Irinella- Art Hub: un eveniment de Irinel Anghel împreună cu Răzvan Țupa, Juan Negretti, Marius Achim, Claudiu Silvianu, Alexandru Claudiu Maxim, Mihai Pintenaru, Darie Nemeș Bota , Călin Torsan, Mateus Dantas , Sorin Romanescu. Mai multe vezi aici.
– 15 iunie, 19.00 Fabrica de sens performance în închiderea festivalului Muzeul de Artă Recentă (MaRE), București short video from performance
– 20 august, eveniment Ipotești Spoken, cu Mina Decu, Cosmin Perța, Dumitru Crudu, Maria Ivanov, Dan Sociu, Moni Stănilă, Bogdan-Alexandru Petcu, Ioan Coroamă,Cătălina Matei, Alberto Păduraru, Victor Ciobanu și un poem de Alexandru Constantin Popescu în lectura lui Dumitru Crudu. Sunet și imagine: Iulian Morar link video
– 13 septembrie FILB- performance night show ARCUB cu Artur Cojocaru (Republica Moldova), Sorin Despot (România), Mircea Dan Duță (România), Dumitru Fanfarov (Republica Moldova), André Ferenc (România), Silvia Grădinaru (România), Mugur Grosu (România), Benji Horváth (România), Ligia Keșișian (România), Jaan Malin aka Luulur (Estonia), Mitoş Micleuşanu (România), Tiberiu Neacșu (România), Livia Ștefan (România). Moderator: Peter Sragher
– 16 septembrie Mulțumirile poetic. interfața live video online.
– 17 septembrie. Poets Delivery – Lit and Loud, la Street Delivery- Acompaniați la tar de Mohammad Hadi Mogoei și de Radu Varga la santur și chitară, împreună cu Silvia Grădinaru, Ligia Keșișian, Micleușanu M., Tiberiu Neacșu, Livia Ștefan
– 4 octombrie- lansare Dmitri Miticov la Cărturești Verona, cu intervenții Cosmina Moroșan și Yigru Zeltil. video short
– 7 octombrie- Homefest Lisabona, cu Jean Lorin Sterian, Mădălina Dan, Alex Gigas. video full performance.
– 20 octombrie – conferința revistei Euphoriona Poezia în vreme de război- teatrul Gong, Sibiu full performance from live video
– 8 noiembrie- Laboratoarele Visceral
– 23 noiembrie- lansare volumul 20002020 de Constantin Vică, Cărturești Verona, cu Luiza Vasiliu și Bogdan Alexandru Stănescu. video aici
– 27 noiembrie- Facultatea de Litere, Universitatea București, invitați de Simona Popescu, R.Ț. și Cosmina Moroșan vorbesc studenților despre experiment și scris și performează alături de Vlad Anticorp Solar.
Când ajunge să te intereseze poezia s-ar putea să fie pentru că din toate lucrurile pe care le auzi redundante și inutile în domeniu sunt momente în care ceva strălucește. Și începi să înțelegi că merită să mai cauți. Uneori căutarea ta trece prin câmpii de plictiseală notată conștiincios, alteori se despart apele discursurilor și respiri. După un an în care lucrul cu volumul ”poetic.interfața sonoră”, de la Cartier, din 2022, mi-a dat ocazia să revăd, să redescopăr și să reformulez contextul în care vii cu poezia azi în spațiul românesc dar și pe-afară (pentru că așa e obiceiul să considerăm), finalul de an 2023 îmi oferă șansa să vin cu cea mai detaliată prezentare a poveștii poeziei pe piață de până acum. Nu doar titluri ci și tendințe, evenimente și ateliere pe care le adun aici alcătuiesc o bună parte din peisajul în care evoluezi. Desigur, nici acum imaginea nu e completă. Probabil că ar fi nevoie de mii de titluri, dacă ne uităm la listele din anii trecuți pe care le-a tot actualizat Yigru Zeltil multă vreme. Dar, pentru că mi-am petrecut anul cu diferite împachetări poetic prin performance cu rolele de celofan drept piele sonoră, am și perspectiva aproape completă acum pentru felul în care arată sistemul muscular al poeziei în română, dacă vrei.
Ce afli la școală despre poezie se potrivește destul de puțin cu ce vezi atunci când citești. Dar la un moment dat îți dai seama că tot încercări de stabilire a reperelor ți se propun și acolo, chiar și atunci când tonul este unul definitiv. Așa se face că ai nevoie de multe etape până să scapi de iluzia obligativității tablourilor periodice în poezie. Până și ceea ce ai învățat că sunt teme sau ”mari teme” te trezești că începe să se formuleze diferit atenției tale în poezie.
De exemplu listele de teme alcătuite conștiincios: iubire, natura, joc, război, timp, folclor, copilărie, călătorie și aventură, destin, cunoaștere, prietenie, om de geniu, prietenie, familie, univers, curaj ori istorie. De obicei îți sunt livrate dicactic la modul atriculat hotărât. Nu e ”iubire”, e iubirea” și așa mai departe. Când le revezi cu cărți de poezie în mână te prinzi că lucrurile stau mereu un pic altfel. Și uneori chiar mai mult altfel. În locul temelor care ți s-au predat descoperi variații și uneori abordări care îți deschid moduri fertile și captivante pentru ceea ce ai citit deja. Și asta urmează aici în 14 secvențe.
În locul patriotismului sau al naționalismului descoperi că definirea realității limbajului devine cheia expresiei în 2023. De aceea aș începe parcursul anului cu traduceri din poezia de altundeva. Este domeniul în care anul poetic se dovedește neașteptat de ofertant.
Iar Casa de editură Max Blecher a marcat o premieră. Prima antologie de poezie islandeză contemporană tradusă în română de Ioana Miron. ”Avalanșa e pe sfârșite” selectează texte semnate de 12 autori, de la celebrități precum Sjon (”apare în poeme/ când ceața se ridică/ ia cu ea muntele”- ars poetica) până la șarje consistente ca la Sigurbjorg Þrastardóttir (”Allegro non tropo, adagio non troppo, allegretto grazioso, piano, diminuendo, a piacere, allegro co spirito…”-Sânii mei) ori Fríða Ísberg (”mama se transformă/ într-un apel telefonic fără răspuns” – Miros de ars).
Pentru poezia lui Kavafis, Dimitrios Kanellopoulos și Eugen Uricaru vin cu o nouă traducere pentru ”Opera poetică”(Școala Ardeleană): ”Și asa, intrând în bibliotecă, vom vedea/ mormântul său și îl vom omagia când vom începe să învățăm din cărți.”.
”Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika” (Editura Universității din București) este o ediţie critică semnată de Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man. Pe lângă texte ai parte și de tot aparatul de note și precizări pentru selecții și facsimile: ”Strofa numită distih elegiac este compusă dintr-un vers cu cinci picioare dactilice și unul catalectic, urmat de un alt vers mai scurt, cu patru picioare dactilice, o cezură masculină mediană și două picioare catalectice, care oferă stihului o alură concluzivă”. Un exemplu pentru asta fiind al doilea distih din epigrama V212, de Meleagros: ”N-are Amorul odihnă nici noaprea, nici ziua, știuta-i/ vrajă în inima mea, iată pecetea și-a pus”. (originalul la p.34). Te poți delecta aici de parcursul doct al sentimentului în timp.
Tot în termeni de premieră românească este și volumul care strânge în sfârșit în română poeme de Maya Angelou, ”Și tot mă ridic”(Vellant), în formula stabilită de Diana Geacăr, unde ai ce învăța despre putere și empatie în poezie.
Iar povestea devine personală și la Manuel Vilas care are un volum tradus de Marin Mălaicu-Hondrari, ”O singură viață” (Charmides): ”Să nu ai nimic îți otrăvește viața, aici,/ în Spania, în veci nu mai scapi de duhoarea de sărac/ și îți transformă sărăcia/ în vinovăție, o adevărată artă morală”.
Traseul internațional este geografic doar aparent când îl parcurge Valery Oișteanu. Se vede în volumul ”Cât ai clipi dintr-al treilea ochi” (Editura Muzeului Literaturii Române), tradus de Nadia Brunstein:”Da, e Ziua Internațională a Gâdilatului/ Dar nimeni nu știe de ea” (”Ziua internațională a gâdilatului-29 februarie”)
Neașteptată și emoționantă este forma pe care o găsește Vlad Drăgoi pentru poemele lui Abbas Kiarostami (îl știi în calitate de regizor, poate) în ”La umbra copacilor) OMG: ”Zâmbesc/ fără motiv,/ iubesc/ fără măsură,/ trăiesc/ fără să-mi pese./ De ceva vreme.//”.
Când te întrebi de ce nu e mai bine cunoscută poezia românească în afara țării, poți să te întrebi și când ai citit ultima dată poezie bulgară sau maghiară, cehă ori croată. Iar ocazii ai. ”Ucenicul soarelui”(Casa de editură ”Max Blecher) e volumul cu variantele românești stabilite de Adrian Oproiu și Goran Colakhodzic pentru poemele croaului contemporan Marko Pogacar: ”apoi cu felinarul lumii aprins pășesc/ acasă să torn totul într-o limbă noduroasă. dar limba/ este rapidă: trece prin intersecții, depășește noaptea;/”.
Nu doar momentul contemporan ci și modernitatea are momentele ei fericite între traducerile din acest an. Constantin Abăluță a tradus ”Sere calde interior” (Cartex) a simbolistului belgian Maurice Maeterlinck: ”Și sufletu-mi se deschide în zbor:/ Lebede albe pun aripi ochilor mei.//”. De altfel, cei de la Cartex anunță și concurs de debut în poezie, adunând manuscrise până în 15 ianuarie 2024, urmând să anunțe rezultatele selecției pe 4 martie.
Ca să revin la șansele pe care le ai să te prinzi de ce a marcat poezia lumii în ultima jumătate de secol, ”Noi, cei care am râs”(Casa de editură ”Max Blecher”) este primul volum care adună în română texte de Miroslav Holub, traduse de Claudiu Komartin și Jirina Vyoralkova:”Și din tricolorul suferinței mortale/ zi după zi/ firele-nțelepciunii/ le tragem.//”.
”Războiul s-a terminat, dragostea mea”, de Goran Simic e antologia unui poet care se definește drept sârbo-canadian din Bosnia și Herzegovina. Anastasia Gavrilovici și Claudiu Komartin au tradus: ”Stau împreună cu copiii mei/ la baza bradului./ Nu mai e nicio decorațiune./ Mă gândesc ce frumos/ o să ardă trunchiul copacului în sobă,/ în vreme ce copiii mei visează la ziua care o să vină/ și la cadourile care-i așteaptă.// Mâine o să ne trezim fericiți./ Mâine o să ne trezim fericiți//”. (”Decorațiuni pentru bradul de Crăciun”). În Biblioteca italiană este acum ”În apnee”(Humanitas) volumul lui Milo de Angelis, poetul premiat la FILB în 2023 și creditat cu ieșirea din avangarde și ideologii.
Tot aici ar putea să fie pomenit și Giuliano Ladolfi, cu ”Noaptea întunecată a Mariei” (Ars Longa), o traducere din franceză de Sonia Elvireanu prefațată de Giuliano Greco și postfațată de Ivan Fedeli. Altfel un exemplu e așa: ”Pot crea cuvintele/ dar le simt mutilate,/ izgonite în exil/ ca strămoșii noștri.”.
Iar printre punctele culminante ale petrecerii poetice 2023 în poezia tradusă în română este și prima carte pe care regretata Louise Glück a publicat-o după ce a primit premiul Nobel pentru literatură: ”Rețete de iarnă din colectiv”.
Dar ca să închei în forță cu ceva ce n-am găsit dar mai caut. Este primul volum pe care poți să îl citești românește de Agnes Kali, ”Trofeu până ieri”(OMG). Traducerea lui Andrei Doșa sună așa: ”M-ați supradefinit deja de atâtea ori, încât până ieri, când mă gândeam la mine,/ eram lovită în stomac de o anxietate fără nume.// Vă iubesc pe fiecare în parte, dar împreună sunteți un balaur uriaș cu șapte capete.” Un alt poem din volum îl auzi aici citit în română de traducător.
Șerban Mihalache își concentrează travaliul poetic în ”vom trece de Marte dar nu imediat” cu o ”matrice de contuzie” în care bifează mărcile relaționării fiziologic-tehnologic pentru identificarea umanului azi: ”deturnez dar/ nu spre detonare și/ mai ales la inițializare/ îmi scapă din vedere diferențe//”. Eu puteam să jur că e debut perfect, dar aflu că ar mai exista o publicație anterioară. Încă nu am confirmarea.
În ”Leopard cu dresuri de mătase neagră”(Tracus Arte), Doina Roman insistă asupra amenințărilor definitorii: Sigur în seara aceea s-a întâmplat ceva,/ peste drum, râul se umflase peste măsură,/ se uita la noi ca la o pradă,/ sigur încerca să ne digere sau căuta/ poarta de intrare în noi.”
Ligia Keșișian intră în detaliile sentimentului cu cântec în ”Anul tigrului de apă” și te lasă cu întrebări: ”spune-mi tu- dacă există libertate în vest/ cine o produce cine o ambalează cine o exportă/ și dacă o cos copiii din Thailanda pe vapoare/ o mai vrei?//”.
Procedeul amânării apariției subiectului poetic în discurs e și specialitatea din ”Sindromul Jobert” unde Tiberiu Neacșu declamă cu aerul că lasă nespus ce contează de fapt: ”Voi muri de foame în mintea mea./ În mintea mea, stomacul meu-/ o balenă. Apusul/ are forma blocurilor turn.”
”Sentimentul naturii”(Casa de editură Max Blecher) e regenerarea poeziei lui Florin Dumitrescu: ”Consum/ cantități și volum/ Consum/ oricât și oricum/ Consum/ mistui totul în fum/ Consum/ și mă consum//”.
Uneori, din volume întregi, mișcări mici de vers luminează fluxul liric în secvențe ale comunicării, de exemplu în ”Eva și Raiul Domestic” (Tracus Arte), de Silviu Dudescu: ”M-a sunat Dumnezeu de pe un număr infinit și m-a întrebat:/ Ce mai faci?/ M-am speriat!”.
Iar modificarea accentului poetic devine în ”Hermetica Mirabilis”(Tracus Arte) specialitatea lui Daniel Pișcu: ”Mai plin, decât rotund/ Sunt pene de găină/ Ce-n pielicica ei pătrund/ În mare parte-a ei deplină”.
”Dmitri: INTJ”(OMG) e volumul în care Dmitri Miticov pornește de la experimentul poetic dar antrenează în proces niveluri istorice, psihologice și non scripturale pentru experiment.
La rândul său, Laura Francisca Pavel pune la punct în ”acțiuni și protocoale” (OMG) traducerea ficțiunii în biografic prin cadențe lirice.
Pentru ”Tehnofob” (Tracus Arte), de Marius Florea ”ecranele o iau razna/ telefoanele vibrează convulsiv/ apoi tăcerea de după focul de artificii/ e ca atunci când a căzut metaversul/ și timp de o seară/ am avut cu toții liniște”.
În ”20002020”, Constantin Vică revine la poezie și turul de onoare include poeme adunate sub numele mărcilor care punctează modurile de legătură cu lumea, de la formele de conexiune pe internet, la cercetare și colecțiile de surprize cu fotbaliști, mai tulburătoare decât oricând.
Cu ”Tungsten” (Tracus Arte) Paul Gabriel Sandu: ”cuvîntul care se desprinde/ din carne se pierde în/ carne; himere labiale/ lipinu-ne unii de/ alții de unii de alții/ ca un himen.//”
Din ”Grija”(OMG) lui Mircea Andrei Florea se distinge privirea caldă asupra unui portret de generație scrâșnit: ”în ropot, albeață, în fake/ în reflexia panourilor publicitare/ în oglinda retrovizoare din uber- ultima rundă/ ce intră între pleoape când adormi/ în drumul spre casă” (”în ropot”).
Pentru ”Sarx”(Nemira) vocea lui George State recrează secvențele unei istorii a poeziei în lumea europeană. Este cartografierea expresivă a undelor poetice din exercițiul latin al textului până la revizitarea orelor creștine în poemele lui Auden. Volumul pune cel mai dramatic problema autenticității în poezie, integrând poeme întregi traduse și secvențe asumate, precum jurnalul feminin găsit. Dacă aș căuta un punct de sprijin în demersul său, aș pune degetul pe finalul unuia dintre poemele traduse aici unde State transpune așa: ”în zbor,/ Fortuna de pe-un creștet smulge/ mitra/ și-o pune pe altul rîzînd” pentru versurile lui Horațiu ”hinc apicem rapax/ Fortuna cum stridore acuto/ sustulit, hic posuisse gaudet.” Ori și mai bine când rescrie Purgatoriul lui Dante și strofa despărțirii de poet devine din ”Dante, perché Virgilio se ne vada,/ non pianger anco, non pianger ancora;/ ché pianger ti conven per altra spada” chiar ”George, pentru că Merwin a plecat, nu/ plânge încă, nu te smiorcăi; vor fi/ pricini mai potrivite de boceală.”. Iar demonstrația sa este desăvârșită atunci când ”In solitude, for company” al lui Auden care devine în poemul final din ”Sarx” chiar ”Însingurat, spre-mpărtășire”. Și ce ai vrea mai mult de la un volum care alege pentru titlu termenul evanghelic pentru trup?!
Prin ”Explozii Controlate” (Tracus Arte), Hristina Doroftei investighează expresivitatea limitelor: ”pereții sunt împinși cu putere/ și se cocoșează/ iar pe mine mă lipesc de cocoașa lor/ precum un autocolant obedient”
Cu ”Poezii pentru începatori”(Charmides) Florin Partene promite o revenire la sine: ”ca iepurii puri/ trecem pe drum/ consumăm clorofilă/ filă după filă” (”Cântec târziu”).
Pentru ”Plăcerea Spectacolului” (Tracus Arte), T.S. Khasis parafreazează și dezvoltă ușor o idee din jurnalismul lui Eminescu: ”e atîta religie pe planeta asta/ încît e imposibil ca unii să nu le dea altora-n cap. am repetat-o/ privind răsăritul cărămiziu/ (neon imens/ arzînd lumea)”. Mai minuțios este Romeo Aurelian Ilie aici.
Ruxandra Cesereanu vine cu un total poetic în ”Panteră neagră am fost cândva” (Cartier): ”Dar sângele nu mai e purpuriu, ci o ventuză lacomă,/ iar arba e plină de pești morți,/ nu poți s-o bei fără să înghiți un solz/ ca un tăiș potrivit pe grumaz” (”Cu lama tai”)
”Femeia neagră a unui cucuș de hoți”(Vinea) este cartea lui Andrei Codrescu scrisă între 1965 și 1970 într-un volum de poeme al Renatei Pescata Botti, republicat acum după ediția din 2007
Mircea Ivănescu și Rodica Braga sunt protagoniștii poemelor scrise în dialog și adunate acum în volumul ”Commentarius perpetuus”, care adună atât textele publicate în 1986 cât și pe cele din 2003 dar și completări aduse de intervențiile autorilor și a îngrijitorului ediției, Corin Braga, și a prefațatorului, Mircea Braga.
Într-o cheie ușor diferită Zamfira Dumitrescu și Emil Brumaru au icoane și poeme în ”Negoț cu îngeri”(Cartier): ”Când stai prea multă vreme singur și visezi/ Ți se arată-n aerul odăii îngeri siamezi.”
Iar celălalt poți fi chiar tu, depresia ta sau șirul de rupturi cu propriul tău echilibru. Cum vezi în ”Elegiile Din Drumul Taberei” (Tracus Arte), de Gelu Diaconu care îți arată că o posibilitate este ”să nu mai vorbim despre depresii. și nici despre/ privitul în gol. e suficient soare în cameră./ copiii se ceartă afară. gălăgia pe care o fac/ e o dovadă că viața e pusă sub semnul întrebării”.
Astfel ajunge să scrie și în ”Cealaltă Ființă A Mea” (Tracus Arte), Ramona Müller: ”o suflare și din nou/ mâna sigură trage la sorți/ placenta soarelui/ care îmi cauterizează/ frica pierderii de mine însămi”
De notat în chia aceasta ar fi și ”Labirintul Cu Maci. cuvântul care mă însoţeşte” vol.V (Tracus Arte) unde trebuie să îl crezi pe cuvânt pe Julian Gamentz: ” scriu cuvinte-amestecate, ți-am născut un labirint, roș aprins plin de păcate, cu maci fresh să mi-te-alint”.
Iar când e vorba despre celălalt, abia aici pot vorbi despre poezia orientată spre cei care sunt diferiți de tine. Copiii. Poezia pentru copii începe să prindă avânt. Din jocurile expresiei în versuri aș reține ”Somnicuțicanii”(Paralela 45) de Ioana Geacăr ca și seria lui Un Cristian dedicată celor mici la Casa de Pariuri Literare ”Micul Râde-n somn”, ”Fântânile lui Râde-n somn”, ”Râde-n somn la mare”, ”Râde-n somn la salină”, ”Te mănânc!”. Ca să-ți faci o idee ce energie e în această zonă ai un spectacol aici:
Radu Vancu a republicat ”Monstrul fericit”, în ediție nouă la ”Tracus Arte”, dar volumul cu care a reținut atenția în 2023 este ”Kadish”, întâlnirea discursului său intens cu ceea Carolyn Forché numește în ultimii 30 de ani poezia mărturiei: ”Doar pentru că scriu poemele astea/ nu înseamnă că sunt viu”. Și ediția a doua a volumului ”Klein”(Casa de pariuri literare) de Mihai Ignat se încadrează aici, o dată cu alte proiecte video ale editurii CDPL orientate spre conturarea personalităților care au marcat anii 90 și 2000.
La fel și Marian Drăghici care reia după un deceniu în ediția a doua ”Lumină, Încet” (Tracus Arte), unde apăsarea cu miză spirituală devine regula: “fiecare poem mare și adevărat /declanșează / șocul unei scurte morți”. Iar noua ediție care adună poemele lui Ion Monoran în ”Dragă poezie”(Humanitas) încearcă încă o dată să impună unul dintre punctele cardinale ale poeziei care a marcat trecerea de la comunism la vremea de azi în România.
Ștefan Manasia face un total în ”Etica grunge Sîntem generația extincției” (Cartier): ”am revenit tot levitînd sub plapumă. le-am povestit nu m-a crezut nimeni”. Iar O.Nimigean vine cu perspectiva opusă în ”p tlkmnd alba ai btn d POWER”: ”stau întins și simt cum crește/ iarba prin mine”.
Pentru Magda Cârneci, proiectul ”Insurecții. Incantații” (Editura Radio), care adună 40 de poeme citite de poetă, atinge dimensiunea pe care poezia sa a schițat-o cu fiecare volum, cea sonoră. Selecția include ”O, generatia mea”: ”Și totdeauna numai fragmente, țăndări, chiștoace/ ale unei realități care întrece toate măsurile,/ femeia aceasta și-a pierdut hainele și-și caută flamândă/ altele noi, și umblă să-și iasă din piele/ și e senzațională/ Haide, cântă, slăvește, cuvântă!/ O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?//”.
”Integrala poemelor” (Humanitas) de Ana Blandiana ajunge la ediția a II-a, la patru ani de la prima apariție la aceeași editură.
Cu o antologie vine și Carmen-Maria Mecu pentru ”Lumi fluide” (Tracus Arte) unde adună poeme din cărțile publicate în perioada 2013-2022.
Regăsirea lui Cristian Popescu în vol III jurnal din seria pe care i-o dedică Tracus Arte este o ocazie pe care o ai să vizitezi discursul cotidian din care vin fragmente pe care îți dai seama că le știai din ”Arta Popescu” sau din alte texte publicate între timp.
O recuperare este și ”Unde Suntem, Ceea Ce Suntem”, de Rolf Bossert, antologie tradusă și prefațată de Nora Iuga: „Cel care şi-a dat singur foc/ stă oblic în noapte.//”. O cronică detaliată are Ion Pop aici.
Ion Mureșan își asumă o ”Introducere în Poezie” (Charmides), cu opt gravuri în lemn de Mircia Dumitrescu: ”Nu pentru că nu aș avea altceva mai bun de făcut/ lucrez la desăvârșirea mea,/ dar m-am săturat să spun ceea ce vreau să spun.”. Iar o selecție din poeziile lui Matei Călinescu ai în ”Înainte de sfârșit e totdeauna prea devreme” (Humanitas). Este o antologie alcătuită de Teodor Dună cu multe surprize, inclusiv un poem scris împreună cu Nichită Stănescu în sistemul cadavre exquis.
Ioana Nicolae adaugă ”Noctiluca”(Vellant) între negocierile cu memoria pentru localizarea viului:”pisica a fost, a trecut,/ nu se vede nimic pe obraz/ o ultimă gheară/ face rădăcini pe sub asfalt//” (”Aici”)
În timp ce Alexandru Andrieș are parte cu ”Fluture pe perdea”(Paralela 45) de o antologie care încearcă să surprindă punctele de forță ale întâlnirii dintre texte și muzică și din perspectivele celor care au fost marcați de cântecele sale.
Doina Adriana Nicolăiță vine cu ”Așteptările”(Mirador) și ”Mâna nevăzută” (Neuma): ”„Trăiesc în libertatea Ta,/ pe a mea nu prea o duc/ nu știu cât se întinde și cât cedează trecerea”. Felix Nicolau e ceva mai detaliat aici.
Cei de la editura Dezarticulat s-au pus pe treabă în 2023 și mizează pe ”Soare Frumos” de Vlad Drăgoi și o antologie pentru care jură că îi asigură lui V. Leac un loc între clasici, ”Toți sunt îngrijorați”.
Încă și mai aplicată este Medeea Iancu în ”Țesătoarea. Opera instrumentală” (Fractalia), volumul care continua gâlceava literaturii cu ea însăși în varianta opresiv-patriarhală: ”Cine sînt eu nu va fi determinat de nimeni”.
Este un context în care înțelegi altfel un volum precum ”Fata cu parfum de ploaie” (Neuma), de Magdalena Hărăbor: ”Am fost clonată să accept/ numirea mea pe post de majordom/ Sunt la intrarea în poem/ pe partea dreaptă/ Un semn aștept să mă aplec/ în fața dumneavoastră”.
Cu restabilirea reperelor se confruntă și „Abstinenţa senină”(Tracus Arte). Este un tur de forță poetic în termenii vindecării posibil imposibile în termenii lui Emilian Pal ”nu-i oare mai bine să înjumătățim doza?/ psihiatrul a zâmbit larg/ ca o carlingă deschisă de antonov:/ bă băieți știți de ce-mi sunteți dragi?/ știți de ce viața e o minune continuă?”
Chiar pe final de an ajung în librării noul volum semnat de Teodora Coman, ”Piesă de rezistență”(Nemira) și o selecție de poeme scrise în 1988-1990 de Ovidiu Verdeș, ”Luntre și punte”(Nemira). Volumul nou al Teodorei încă nu l-am găsit dar Sebastian Sifft îl prezintă așa: ”Un exercițiu lucid de administrare logistică a viului”. Din poeziile inedite ale lui Ovidiu Verdeș rețin aici: ”Toate supliciile sunt la fel – filmate cu încetinitorul;/ Nu simți durerea, dar știi că e acolo/ În vreme ce defilează carnavalul și-ți spui/ Că dacă asta e tot/ Mai bine nu ne duce pe noi în ispită…”(”Nocturnă)
Cu ”Doamna Goliat” (Tracus Arte), Ioana S. Bogorodea a câștigat deja în 2022 premiul național „Traian T. Coșovei” pentru debut în poezie în formă de manuscris. Din 2023 volumul e pe piață cu drama expresiei pusă în scenă pe îndelete: ”m-au lovit pentru că le place tremurul vocii”. Interesant este și paralelele care se disting cu volumul de proză publicat de autoare în 2022, ”Răzbunarea Sarei”.
”Fetița strigă-n pahar” (Nemira) de Nora Iuga: ”cum o fi toamna/ în lumea aia/ cu cai împăiați pe alei/ și tu mai simți/ mai aștepți/ mai vrei?// (noiembrie inocentul). Alt poem din volum citește Cristina Pașcanu aici.
O direcție care orientează mai departe tematica parcursului poetic în 2023 din schițarea imaginilor cu mărcile ezitării se întrevede la Sergiu Vaida în volumul ”Într-o lumină aurie”(Cartea Românească): ”Stând pe colină și auzind roțile dințate/ în timp ce pădurea tremura cu un curcubeu deasupra” (”Ficus elastica). Iar ”Colinde şi daruri de veghe”(Spandugino) adună texte de gen formulate în timp de Monica Pillat: ”Și nu știu să-ți spun Vestea,/ Dar ți0am adus dovadă:/ Minunea că sunt vie. (”Aud în întuneric”).
La școală îți predau natura ca idee de orientare în poezie, dar ecologia este forma pe care acel tip de încadrare a demersului expresiv o caută acum.
Și ca să nu fie bruscă trecerea poți să te gândești la încercarea de a repune în circulație poeți uitați. Cum se întâmplă cu ”Viata Obligatorie. Compulsory Life”, de Florin Mugur, cu traduceri în engleză semnate de Adam J.Sorkin și Ioana Ieronim: ”Numai de haos mi-e frică./ Nici de regi. Nici de fantomele lor.”
Și Horia Gârbea vine cu volumul ”de 12 lei iarbă” (Neuma) unde relația cu mediul e o treabă cotidiană: ”mi-a răspuns că este doar iarbă/ că se poate cumpăra/ pentru pisicile care vor să pască/ și costă doar 12 lei”.
E și punctul în care ai putea să ajungi cu seria de poeme din ”Cum reușești, viața mea”, de Dan Sociu, unde economia interacțiunilor devine problemă de igienă mentală sau selecția lui Varujan Vosganian din ”Neîndemânatic de viu” (Art), cu poanta mistică a mărturisirii măsurată atent: ”eram tânăr și tăifăsuiam cu un Iisus tânăr/ acum îmbătrânesc și vorbesc cu un Iisus bătrân”.
Aici vine și demersul de curatoriere în discursul propriu pe care îl ai anul acesta în ”Opera poetică” (Rocart) de Dumitru Chioaru ori în ”Poeme de adormit moartea” (Brumar), de Miruna Mureșanu.
Iar lista volumelor de poezie care cartografiază variantele de asumare a discursului uman în dinamica asurzitoare oferită de ceea ce cândva era sentiment al naturii merge mai departe din 2023 cu volume de Balázs Imre Jósef, ”Nopți în zen” (Cartea Românească), Adrian Mereni ”Arta sinuciderii”, ”Charmides, Ovidiu Komlod, ”Douăsprezece”(Charmides), George Vulturescu, ”César Vallejo urcă pe Machu Picchu” (Limes), ori cărțile ”Azi” (Limes), de Ion Moldovan, volumul ”Selfie” (Cartea Românească) al lui Marcel Vișa și ”El sau Ieșirea din ramă” (Charmides) sau cu cea mai recentă apariție a lui Gellu Dorian, ”Proba focului”(Limes).
Dar Ion Pop oferă imaginea finală a procesului de curatoriere a relației cu natura în ”Proba focului”: ”Vezi încă și încă o dată,/ cum ți se adâncesc dungile/ de pe obraji, din jurul ochilor,/ de pe frunte,-/ zi după zi/ sculptura devine desen./ Fațadă/ a celei de-a treia dimensiuni/ în care se sting tunete, foșnete, voci,/ se șterg încet vechi,/ indecente picături de sânge.//”
Ca intenție de investigare a interacțiunilor supra-individuale ”Relanti”(Prut) e un volum semnat G.G.Utz unde lejeritatea privirii poetizante de invidiat: ”vamos a la playa/ there’s no dup-aia” (xD extra). Modul în care își caută reglarea reciprocă diferite sisteme de organizare mă interesează la poemele adunate de Florin Dan Prodan în ”Unterground” (Junimea), Denisa Duran cu ”Un pisoi cu cap de floare” (Fractalia, în colecția Sonia) și Călin Dănilă în ”Orchestra π” (Junimea). Poate așa ar trebui să vezi și două volume cu care debutează Ana-Maria Păunescu pentru ”Toate poeziile pe care nu ți le-am scris” și ”Ai vreme să vorbim?”, cu care îmi pun o problemă diferită în ce privește interacțiunile cu poezia. (later edit 23 dec.)
N-ai de unde să știi dacă nu urmărești de aproape povestea cu poezia dar Cătălin Șuteu este în spatele volumului ”apelofo_b” cu semnătura care ar merita un premiu pentru cel mai derutant act actorial: norhaos × human1 × lowhpjunko. Iar secțiunile volumului în care organizarea tipografică e pusă la încercare cum nu am mai văzut de la volumele care au impus regula în anii 90 la Emilian Galaicu Păun sau Romulus Bucur în moduri mereu neașteptate pentru fiecare dintre cele trei secțiuni ale volumului (norhaos, human1, lowHPjunko). Iar demersul său vine cu playlist inclus în QR Code.
Un câștigător de concurs de debut este Alberto Păduraru cu ”Cartea cu Moace”(Dezarticulat), prezentată drept ”festival de scurt-metraje absurde, naive & sentimentale”. În același timp, poemele adunate aici pun accent pe simplitate tocmai pentru a investiga în ce măsură mai pot regăsi astăzi prospețimea secvențele declarative: ”te-am uitat așa cum ai uita/ versurile de la serbare/ te-am uitat/ și simt cum am crescut/ un pic mai mare//” (amnezie). Iulia Stoichiț intră în detalii aici.
Daniel Coman adună în ”Polaroide” (OMG) în patru secțiuni (seperstiție, mic moment de respiro, polaroide și analog sau finalul imaginii) secvențele prin care își localizează experiențele prezenței. Fiecare identifică serii de conflicte (da, până și momentul de respiro este în poezia lui o permanentă negociere a supraviețuirii expresive) care stârnesc realitatea în fața ficțiunii (povestite): stă înaltă/ albă/ ca o pastilă/ spartă/ sub cuțit//luna”
Poate printre cele mai intense demersuri este cel semnat de Laura Partin în ”Creaturile pădurii” (Fractalia), unde greutatea volumului vine și din întâlnirea între text (”cum să mai crezi în orice pe lumea asta/ când iubirea vieții tale/ te prinde de umeri/ și te așază la infinit/ în sala de așteptare/ și tu te alegi/ cu roadele suspiciunii”) și grafica autoarei. Probabil, una dintre cele mai consistente investigații expresive din 2023.
Alexandru Funieru își plantează ”Candelabre în valul artificial”(Casa de editură ”Max Blecher) cu un joc continuu între observație acidă și șarjă autoironică: ”Crazy enough să urmărești/ cum urcă și coboară cele două scări/ rulante de la unirea shopping center/ care a decăzut/ îți spun, e un fel de non-stop sătesc” (”Îmi place că ești un nebun ce nebun ești”).
Cu „Atmosferă de vânzare” (Eikon), Maria Matean mizează pe ”Cuvântul de mâine”: ”A rezultat în urma împletirii/ Dintre dorință și rațiune/ A fost șoptit, ascultat și simțit/ Conceput în jocul realităților/ Legat între tragicul uman și o izbucnire de lumină”.
”Coerența labirintică” al lui Vasile Gribincea (Cartier) investighează liric potențialul limbajului de a susține legături. Între discursuri, între domenii (portativul muzical este pus să despartă poeme la un moment dat, altădată ilustrează), între stări și experiențe notate fie drept liste fie în subtextul schițelor discursive.
Tot la primele cărți, conștiința este miza pe care insistă Mădălina Oprea în ”Curriculum. Refrene ale recuperării și memoriei”(Fractalia): „Dacă vrei să faci sex / – se vede; / Dacă ai făcut, / – se vede; / Dacă se vede, / – viața ta se va schimba; / Dacă nu o faci cum trebuie, / – ai picat testul;”.
Maria Martelli își asumă o sarcină dificilă în poezie prin ”Cea mai norocoasă ființă” (Fractalia). Poemele sale refuză cantonarea în deziluzie și continuă schițarea unor formulări salvatoare din punct de vedere emoțional:”Vreau să știu cum poate un om să fie un om bun/ și să ucidă o ființă bună în același timp.(”Cum poți omorî pe cineva care se hrănește din mâinile tale?”). Textele poți și să le auzi și să le auzi ca videopoeme:
Mai multe poeme din volumul Mariei Martelli au primit și formă video între timp, aici.
Cu ”Întâlniri în contratimp”, Codruț Săraru alege să lanseze în volum un demers poetic dezvoltat în texte cu instrumente pe care le-ai lega mai degrabă de poezia adorată online. Ceea ce fluxul informațional ar împinge de la sine în sus din punctul de vedere al cifrelor de vizualizare în mediul electorinc, autorul de față împinge spre baza formulării tipografice. Metafora lejeră, scenariul poetizant, aerul confesiv-liric sunt elementele de bază ale unui asemenea discurs: ”Sunt prins între două paranteze,/ Atârnat de o virgulă…”( Suspensie), debutează aventura sa. Din primele versuri înțelegi efectul de ecou pe care mizează la nivel retoric. Este formula impusă în ultimii ani online texte semnate de poeți precum canadienii Atticus ori Rupi Kaur, spaniolul de origine română Miguel Gane, italianul Davide Avolio ori românul Iv cel Naiv. Fiecare dintre ei a adunat sute de mii de urmăritori online înainte să debuteze în volum. Acum procesul pare să fie pentru prima dată invers, primele versuri din carte, odată publicate pe rețelele de socializare urcând destul de repede spre 1.000 de aprecieri.
Cosmin Perța a gestionat pentru un al doilea an înscenările ”Swords” (Spoken Word Sessions) care pun în fața publicului din Club Control seri (a mea a fost în mod excepțional după amiază) cu invitați contemporani dedicați poeziei în performance. Sau poftiți să se dedice scenei cu poezia lor măcar de această dată.
Din aceeași familie bucureșteană e seria ”Pe cuvânt!” în barul ”I-auzi una”. De altfel a și prins în același loc evenimentul ”Open mic de poezie” de la Aia cu poezia.
Laboratoarele Visceral au pornit cu motoarele turate în 2023, cu mai multe întâlniri care au pus față în față autori cu oarecare experiență în zona tipărită a poeziei și comunitatea de poeți tineri pregătiți de open mic.
Implicată în sensul consacrat al cuvântului este prestația din Cenaclul X cu motto ”Suntem queer în literatură atunci când ne povestim viețile. Personalul este politic.”. Un exemplu e și selecția ”Zilele muncii, corpurile muncitoare. Poeme din Cenaclul X” cu Maria Martelli, Mădălina Oprea, Oana Ciobanu , Nóra Ugron, Oana Ungureanu, Andreea Gheo, Ioana Florescu, Andrei Gabriel Nicolae, Yigru Zeltil, Ioana Bălănescu și Gabriela Oprea pe care o poți răsfoi aici.
Tot un proiect nou este Cenaclul Matca, unde lecturile și discuțiile încă își caută formula unui eveniment regulat.
Deja consacrat este proiectul Poethree în Cluj-Napoca, în ce privește mișcarea spoken word în România, cu festival dedicat din acest an.
Iar în materie de consacrare dintre proiectele acestor ani probabil că Zona9 și FILIT se completează de la distanță în puncte de referință și trafic de repere între poezie și literaturi. De alfel în Iași a început anul acesta să funcționeze Spectre, un grup de asemenea dedicat poeziei în fața publicului.
Pragul Vaida este demersul lansat la Oradea, iar în Buzău, este tot mai activ în întâlniri clubul de lectură „Noise Poetry”.
Timișoara include acum și Comuna 30, un grup dedicat poeziei în performance, cu primele reprezentații în librăria ”La Două Bufnițe” care începe să fie mitică. Iar asta într-un an în care proiectul capitală europeană a culturii a scos la lumină și festivalul ”Ion Monoran” și tramvaiul poeziei și chiar și primul volum de poezie lansat cu Realitate Augmentată .
Atelierele de scris au un punct fix când e vorba de poezie în ”Întâlnirile Mornin’ Poets”, cu poeți invitați să coordoneze un eveniment periodic pentru care sunt deja nume descoperite și semnături noi pe cărți de poezie publicate în ultimii ani.
Chris Tanasescu aka MARGENTO a ajuns în iunie la 5-a ediția pentru evenimentul său #GraphPoem la Digital Humanities Summer Institute. Îl prezintă drept “a data commoning hyper-platform performance” cu sute de participanți și mii de urmăritori online. Evenimentul arată așa.
Încă mai încerc să deslușesc traiectoriile spre care se îndreaptă experimentul pentru Alexandra Pâzgu. O lucrare pentru care colaborează cu Oana Hodade, ”les vacances (zece instanțe necesare despre locurile în care ne-am pierdut și ne-am regăsit în ultimii ani)” o găsești în ”Cronicile viitorilor supereroi. Ediția a doua”, la MNAC. Iar un video din ”KOLLISIONEN2: sichtbar nur wenn betrachtet. zufällige begegnungen”, performance cu Alexandra Zidariu la Literarisches Colloquium Berlin vezi aici. Iar în Poetic Hub, Karmen Florea aduce, la Cărturești Verona dar și în alte locuri din țară, puncte de intersecție între direcții ale poeziei azi dar și între scris și alte arte. (later edit 23 dec.)
Înapoi în București, Nina Vasile a redeschis seria sa de ateliere cu ”Poezie în viață”. Deja a adunat o listă de câștigători ai primului concurs organizat și continuă povestea în mansarda MNLR. Doar ca să știm cum stăm după ce a anunțat că afluxul de participanți a depășit orice așteptări (144 de candidați cred că erau la un moment dat), uite cum arată lista cu premiații Concursului de poezie pentru tineri. București 2023:
Secțiunea elevi
1. Vlad Iordache-Grigore/ Premiul I, 16 ani, Liceul German Hermann Oberth
2. Roberta-Andreea Popescu/ Premiul I, C N de Inf „Tudor Vianu
3. Maria Achim/ Premiul II, 16 ani, C N Gh. Lazăr
4. Ana Carina Nițulescu/ Premiul III , 16 ani, Colegiul Național „Elena Cuza
5. Alexandra Ana Maria Nițescu/ Mențiune I, 18 ani, C N Gh Lazar
6. Mirela-Maria Culiță/ Mențiune II, 16 ani, C N Sf Sava
7. Ali-Agi Elis/ Mențiune III, 17 ANI, C N „ION CREANGĂ
Alte Mențiuni
8. Briana-Maria Negre, 15 ani, C N „Gheorghe Lazăr
9. Daria Cristiana Gheorghe, 16 ani, C. N. Gh Lazăr
10. Luca Mario Gutuman, 15 ani, C N Gh Lazăr
11. Matei Mărinică, 14 ani, Școala Gimnazială „Regina Maria”,
12. Otobacu Sophia, 15 ani, N Sf Sava
Secțiunea studenți
1. Ștefan Andrei/ Premiul I, Facultatea de Fizică a Universității din Buc
2. Mara Cioroianu/ Premiul II, Facultății de Științe Politice, Univ Buc
3. David Cuzino/ Premiul III, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila
4. Ana Stuparu/ Premiul III Facultatea de Litere, master Teoria și Practica Editării,
5. Ileana Ursu/ Mențiune I student UNATC București
6. Alexandru Cojocariu/ Mențiune II, masterand la Facultatea de Litere UniBuc
7. Denisa Arcip/ Mențiune III, Facultății de Inginerie Aerospațială din Buc
Alte Mențiuni
8. Mara Mihai, Studentă la UAUIM, Facultatea de Arhitectură de Interior
9. Andreea Prisăcaru, Facultatea de Litere -Comunicare și Relații Publice IFR, Universitatea din Buc,
10. Bianca Alungulesei, Facultatea de Litere
11. Ana-Maria Vieru, Școala doctorală Litere (UB
12. Arina-Ilinca Gheorghe, Fac UMFCD – Medicina Generala
13. Gabriel Mitan, litere, Univ Poli București
14. Mădălina Boca, Fac de Drept și la Fac Litere, Literatură universală și comparată – Limbă și literatură, modernă (engleză), Univ din Buc
15. Mihaela Munteanu, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
16. Popa Stefan, Transporturi
Dacă tot vorbim de premii, 2023 a arătat aglomerat din acest punct de vedere și pentru distincțiile majore dedicate poeziei la nivel internațional.
Vlada Urošević are premiul Cununa de Aur, pe care o știm pentru că doi români au primit-o până acum, Nichita Stănescu (1983) și Ana Blandiana (2019). Iar aici vezi cam despre ce e vorba la ediția de față.
De peste Ocean vine Roger Reeves (SUA) cu ”Best Barbarian” și câștigă cei 130.000 de dolari asociați secțiunii internaționale a premiului pentru poezie Griffin. Juriul compus din Nikola Madzirov (Macedonia), Gregory Scofield (Canada) și Natasha Trethewey (SUA) au citit pentru asta 602 cărți de poezie în engleză, inclusiv 54 de traduceri din 20 de limbi, propuse de 229 de editori din 20 de țări. Cam în cât timp ai citi 602 cărți îți dai seama și tu. Pe lista scurtă au mai fost volumele semnate de autori ca Iman Mersal (Egipt/Canadatraducere Robyn Creswell), Ada Limon (SUA), Susan Musgrave (SUA) și Ocean Vuong (Vietnam/SUA). Lectura publică și decernarea le vezi aici.
În alt colț al lumii, Evaristo Prize for African Poetry 2023 este împărțit de Feranmi Ariyo (Nigeria) și de Gracia “Cianga” Mwamba (Congo/SUA) Despre Ariyo juriul explică faptul că ”poemele acestea nu se feresc de incarnation of death wait[ing] eagerly în salonul de spital și prin asta de aparenta imprevizibilitate a vieții individului, dezvăluind legăturile fundamentale și formele neașteptate de cunoaștere dobândite prin cancer. Dar viziunea amănunțită asupra sentimentului pierderii le deschide către întreaga lume”. Poemul lui câștigător e “He Reads a Cancer Booklet” pe care îl găsești aici https://africanpoetrybf.unl.edu/evaristo-prize-2023-ariyo/
Despre poemele cu care a câștigat Mwamba, juriul a explicat “o economie și o densitate a limbajului captivante, însoțite de o plajă formală a expresiei uimitoare incluzând proza, versul și atenția pentru sensurile multiple pe care un cuvânt le poate include”. A câștigat pentru poemul “Congo, seen from the heavens.” Pe care îl vezi aici.
În Austria, Feldkircher Lyrikpreis 2023 ajunge la Sabine Gottel. ”În noul ei ciclu, Sabine Göttel joacă cu dexteritate și fără emfază cu vechile figuri stilistice într-o lumină complet nouă. Biografia sugerează că nu numai textele ei sunt diferite, ci și stilul ei de viață”. Poemele ei în germană sunt aici în original. În Italia câștigătoarea premiului Strega pentru poezie 2023, la prima ediție dedicată exclusiv poeziei este Vivian Lamarque pentru volumul ”L’amore da vecchia”.
Și la Festivalul Zebra la Berlin și la International Video Poetry Festival, în Atena, evenimentele cel mai bine organizate în ceea ce privește legătura poeziei cu zona video mizele acestui an s-au dovedit înclinate spre accentuarea importanței colaborării între artiști din domenii diferite, majoritatea videopoemelor premiate fiind întâlniri între regizori cu texte poetice. O mostră de imagine e aici.
Cel mai bun film de poezie în 2023 la Zebra este Fitzgerald & Rimini – D Frou Bovary de Porrentruy by Yannick Mosimann from Switzerland, cu un poem de Ariane von Graffenried.
Iar în Festivalul de film de poezie de la Viena, o secțiune specială a fost în 2023 dedicată poemelor interpretate pentru cameră video. Vezi aici. Inițial trebuia să fie cel mai mic premiu din competiție fiind la început, dar numărul mare de candidați și interesul arătat de sponsori l-a transformat în cel mai valoros premiu al concursului din 2023 cu o valoare 1.500 de Euro. Până la urmă distincția e împărțită de ”Imaginings”, de Anja Hiddinga cu un performance Kitchen’s Light (Bart Koolen, Boaz Blume, Brendan Lodder, Marie van Driessche, Sam Onclin, Tobias de Ronde) și de “What Athena Saw When Tiresias Looked” de Douglas Turrell Bunge, pe un poem de Ellen Renton.
Un trailer pentru primul este aici.
În schimb, pentru competiția Forward poetry, în 2023 a apărut în premieră secțiunea Best Single Poem – Performed. Câștigător e Bohdan Piasecki, cu ”Almost Certainly”. Este primul an în care concursul include o secțiune pentru poem în performance.
video
Pentru secțiunile clasice câștigători Forward sunt:
Best Collection: Jason Allen-Paisant, Self Portrait as Othello (Carcanet)
Best First Collection: Momtaza Mehri, Bad Diaspora Poems (Jonathan Cape)
Best Single Poem – Written: Malika Booker, ‘Libation’ (The Poetry Review)
Încă în joc nominalizați pentru premiul T.S.Eliot 2023 sunt : Jason Allen-Paisant, Self-Portrait as Othello (Carcanet Press), Joe Carrick-Varty, More Sky (Carcanet Press), Jane Clarke, A Change in the Air (Bloodaxe Books), Kit Fan, The Ink Cloud Reader (Carcanet Press), Katie Farris, Standing in the Forest of Being Alive (Pavilion Poetry / Liverpool University Press), Ishion Hutchinson, School of Instructions (Faber & Faber), Fran Lock, Hyena! (Poetry Bus Press), Eiléan Ní Chuilleanáin, The Map of the World (Gallery Press), Sharon Olds, Balladz (Cape Poetry) și Abigail Parry, I Think We’re Alone Now (Bloodaxe Books). Câștigătorul este anunțat pe 14 ianuarie.
În românește pentru 2024 ar trebui să vedem poate publicat volumul de Kaveh Akbar pregătit deja, Pilgrim Bell și debutul Andreei Apostu. De asemenea, ar trebui să apară cărțile câștigătoare ale premiilor I și II pentru Debut în Poezie ”Traian T.Coșovei”, semnate de Daniela Bejinariu și Alexandra Emilia Bucur, la Tracus Arte. Iar cartea lui Emil Dudău, care a primit premiul III ar trebui să apară la Editura Tribuna, orice ar însemna acest lucru.
14. Premiul Gheorghe Iova 2024- nominalizări și jurizare
Ca să închei cu ceva sigur, ultimii trei câștigători ai premiilor pentru experiment literar ”Gheorghe Iova textuare”, Teona Galgoțiu, Vasile Leac și Paula Erizanu au propus și au jurizat nominalizările pentru a V-a ediție a distincției împreună cu laureatul premiului testamentar, Răzvan Țupa.
În 2010, artistul vizual Cătălin Guguianu îl invită, la Paris, pe Gheorghe Iova să colaboreze la proiectul său „veloLINGA“. Cătălin Guguianu (www.catalin-ation.com) patronează asociația cultural-artistică ’ECHALIER – PÎRLEAZU’. Cu această ocazie, Iova i-a cerut lui Cătălin să preia și să gestioneze premiul său pentru experiment literar. După dispariția lui Gheorghe Iova din vara anului 2019, în ianuarie 2020 s-a inaugurat premiul testamentar „Gheorghe IOVA – TEXTUARE“, fiind acordat în acel an poetului și jurnalistului Răzvan Țupa.
Nominalizați sunt:
Demersul câștigător pentru anul 2024 va fi anunțat pe 8 ianuarie. Premiul constă în: 1801 lei, valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, percepută de la Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forțat; o diplomă stampă, creată de Cătălin Guguianu și digitalizată de artista plastică Valérie Touzet. Ediția a II-a a premiului a fost cîștigată de scriitoarea Paula Erizanu, iar în 2022, laureat este poetul și artistul V. Leac pentru antologiile pe care le-a coordonat în ultimii ani (Hotel Cosmos – poezie românească SF, 2019; Generația de aur, 2020, în colaborare cu Cristina Ispas; Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului, 2021) și pentru expoziția TIMPURI NOI. Xenogeneze ale SF-lui. În 2023, premiul a remarcat proiectul ”Gura Mare” reprezentat prin poeta și regizoarea Teona Galgoțiu. Este ultimul an în care Paula Erizanu face parte din juriu, urmând ca locul său să fie luat de câștigătorul din 2024 pentru jurizarea din 2025. Experimentul a devenit punctul după care recunoști astăzi ce s-ar fi numit cândva în calitate de temă joc (încercare), cunoaștere (investigație), prietenie (consistență) și chiar om de geniu (surpriză coerentă). Iar de văzut ne vedem aici, pe poetic.ro, cu recomandări ori pe canalele @citEștioficial de insta și facebook sau youtube ori pur și simplu pe platforma Aleph News. În rest, poezia te găsește ea.
Un „jurnal de spitalizare Covid” începe să fie un instrument de lucru dacă vrei să stabilești o perspectivă asupra anilor recenți.
Și poate că în volumul adunat sub titlul „Un pisoi cu cap de floare”, Denisa Duran surprinde numai două săptămâni, de pe 26 septembrie până pe 10 octombrie, dar intensitatea consemnării unei treceri de la viața de familie în izolarea medicală transformă perioada scurtă într-o secvență în care se reflectă detaliat (cu instrumente ce includ calendarul electoral, comentariul auzit întâmplător, zvonuri și comunicate, știri în regim de urgență și senzațional dar și desene și mesaje audio, discuții și program de recuperare, liste de refacere a legăturii cu ceea ce contează) spaimele și speranțele din care e alcătuită de sus până jos lumea care ne reprezintă.
Dacă vrei, „Un pisoi cu cap de floare” este și documentul intrării Larisei cu „chiuit îndelung” în preadolescență, după o copilărie în care s-a văzut personaj în cărțile mamei. Și regăsirea unor granițe existențiale care țineau cerul și marea la locul lor în memorie.
Teoretic, în ianuarie e lansarea la Verona. Dar anunțul vine când vine cu link în comentariu.
Când ziceam că pot să răsuflu ușurat, că s-a terminat anul și în acord cu poetica volumului, interfața sonoră, scapă nepremiat, cu toate că sunt recunoscător studenților care l-au nominalizat astă vară (cred că a fost singura nominalizare) iată că mai intră ”poetic. interfața sonoră” pe o listă de volume remarcate. Cu mulțumiri și felicitări cui câștigă, orice carte de pe acea listă e un câștigător bun și corect pentru 2022:
Asociația ,,Societatea Leibniz din România” anunță lista de nominalizări pentru Premiul Leibniz 2023 pentru Poezie (pentru lucrări publicate în anul 2022):
Gala pentru decernarea Premiilor Leibniz va avea loc joi 14 decembrie, de la ora 16 la 18, la Muzeul de Artă Recentă (Bd. Primăverii 15, București). De aici
Un fragment din poemul de 14 decembrie din ”poetic. interfața sonoră” reține că ”de-asta când zic mine spun ăla și ăsta care nu se regăsesc în ce se spune că ar fi despre ei și nu e o acuzație”, și uite că e la propriu, așa cum mă așteptam.
Altfel, poetic. interfața sonoră se alege cu recunoașterea fiecăruia dintre cei care au mizat pe volum sau i-au dat ocazia să fie, și o parte dintre voi ați primit mulțumire aici.
Dar din lumea literară nu a luat premii, cum spuneam, așa e și normal, când te plasezi excentric (sau rizomic? give it time) în câmpul simbolic de azi. N-aș vrea să fiu înțeles greșit, chiar așa trebuia, nu e un volum care să fie premiat literar, mizează pe discurs imposibil, insensibil la gustul epic general și pe poeme nesfârșite. Fără nicio ironie, chiar ar fi fost incorect față de multe cărți ale anului să fi fost premiat ”poetic. interfața” din punct de vedere literar. E primul an când îmi dau seama că toate juriile literare au înțeles ce trebuie din ”poetic. interfața sonoră”. Să vedem la anul… 🙂
De fapt și lista despre care vorbim mai sus cred că e un demers universitar, nu unul literar. De altfel volumul a mai fost nominalizat doar de studenții din juriul premiului Observator Universitas, cărora le mulțumesc și aici: studenții, masteranzii și doctoranzii implicați în realizarea nominalizărilor și alegerea cîștigătorului: Vlad-Mihai Bogza, Măriuca Mihalcea-Eliade, Paul Florescu, Vasile Gribincea, Ioana Hodor, Lavinia Liță, George Mihalache, Mihaela Munteanu, Rareș Nadaban, Daniel Cătălin Năstase, Andrei Neacșu, Iris Nuțu, Octavian Plăiașu, Dan-Bogdan Popescu, Lavinia Tache, Ioana Tătărușanu, Alexandra Torjoc, Daniela Vizireanu, Andrada Yunusoglu (Universitatea din București), Denisa Bolba, Teona Farmatu, Diana Huțanu, Emanuel Lupașcu, Paul Mihai Paraschiv, Șerban Mark Pop (Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca), Andrei Peptine (Universitatea „Transilvania“ din Brașov), Alexandru Higyed (Universitatea de Vest din Timișoara), Ioan Coroamă, Anastasia Fuioagă, Andrada Strugaru, Gabriela Vieru, Bogdan Vișan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași). Mulțumesc frumos poetic!
Din când în când particip la lansări. Joi, 30 noiembrie 2023 e ziua în care îți arată cărțile noi Florin Dan Prodan și Călin Dănilă. Toată treaba e în Beat bar umanist, în Calea Plevnei 137A. Discuția e și cu Paul Mihalache și Cristian Gălățanu. Și mă interesează ce îl face pe fiecare dintre ei să zică aici e ce vreau când citesc ce citesc.
Altfel, chiar, tu la ce te uiți când citești o poezie prima dată?
Mai exact, Călin DĂNILĂ vine cu ”Orchestra Pi”, publicat la editura Junimea.
În sens civil, poetul s-a născut la 22 ianuarie 1965 la Fălticeni.
E licenţiat în Educaţie Fizică şi Sport – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din anul 1994 este cadru didactic la Colegiul Tehnic „Mihai M. Băcescu” din Fălticeni. Membru al grupării literare „Zidul de hârtie” din Suceava. Participant la numeroase festivaluri literare şi tabere de creaţie, a susţinut mai multe lecturi publice în ţară şi în străinătate. Asta zice prezentarea oficială de pe site-ul editurii.
A câștigat Festivalul Naţional de Poezie „Costache Conachi”, ediţia a XXX-a, Tecuci, 2022.
Și așa aflu și eu că e cunoscut și datorită proiectului “Fălticeni – Gibraltar, 4000 de kilometri la pas prin Europa”, pe care l-a derulat în anul 2013 alături de prietenul său Ioan Cojocaru. Dar la asta revenim.
Fragmente din volumul de debut premiat la Tecuci au fost prezentate până acum în cadrul ședințelor Cenaclului literar “Nicolae Labiș” din Fălticeni. Un poem din volumul lui Călin Dănilă este:
fractură
Vine munca. Printr-o tubulatură pătrată. Are bocancii roși. E transpirată. Îi este sete. Pentru că e ziua în
amiaza mare. Pentru că altă dată a fost și noapte. Munca
nu zâmbește și, Doamne-ferește, nu face glume. Rezultatul muncii e altă muncă. Și nu încerca să te revolți că iei
două în freză. Vine munca printr-o tubulatură pătrată cu
tot cu următorul capitol.
La rândul lui, Florin Dan PRODAN propune ”Untergrund”, la aceași editură.
Cu un an mai tânăr decât mine (n. 1976) semnează volumele de versuri Pe scurt (Editura T, 2005), On the Road (Shambhala Press, 2012), Poem pentru Ulrike (Editura Vinea, 2013), Notas informativas sobre héroes y tumbas (El Genio Maligno, 2015), Poemele de pe Facebook (Editura Cartea Românească, 2017), Road Poetry (Casa de Pariuri Literare, 2021). A fondat o grupare literar-artistică în nord-estul ţării, Zidul de Hârtie. Asta știam dar tot prezentarea oficială a editurii îți spune și că a organizat rezidenţe literar-artistice şi evenimente precum Lectora, Artă la Uzină (Suceava), Inside Zone (Borsec), Poeţi la Meru (Iaşi), festivalul nomad Poezie pe iarbă. A realizat instalaţii artistice, expuse în galerii din ţară şi din străinătate. Florin Dan Prodan scrie în Zone, prima parte din cele patru ale volumului (celelalte sunt Agentul Haosului, Orașul interzis, Whatsup):
Luni de noiembrie
după întoarcere (a fost o călătorie oare?), a treia zi,
cu oboseala pe care o calc și în care degetele
mi se afundă încetișor (covor pe care aș putea
zbura)
m-am întors și umbra mi s-a schimbat
s-a zdrențuit și mângâie lucrurile
prin care trece ca o străină
ar putea fi reînvățate poate dar prefer să le
ating în grabă: ce timp a mai rămas?
Pentru aici, nici unul. Pentru plecare
unul care nu poate fi mângâiat.
Ediția 30 (sau XXX?) a Târgului de Carte Gaudeamus, București se întâmplă între 22 și 26 noiembrie 2023, la Pavilionul Central (A) Romexpo.
În ciuda prejudecății curente, în programul lansărilor poți să găsești multe evenimente legate de poezie. Tu pe care le-ai alege? Sigur, dacă ai recomandări sau completări, nu ezita să le adaugi în comentarii. Ca și evenimente pe care le recomanzi ocolite.
Mă gândesc destul de serios că poezia o găsești la târgurile de carte în multe evenimente care nici nu pomenesc cuvântul. Ba chiar de multe ori s-ar putea să nu dai peste poezie chiar acolo unde ești anunțat că evenimentul ar fi dedicat genului. Dar asta e o discuție pe care poate o avem la un moment dat.
E și unul dintre motivele pentru care de fapt și eu, joi, o să fiu la Cărturești Verona pentru lansarea noului volum cu poezie pe care îl propune Constantin Vică, de la 18.30.
Altfel, organizatorii Gaudeamus anunță:
Deschiderea oficială a ediției va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12.00.
● Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus de toate, unul dintre cei mai entuziaști și constanți prieteni ai Târgului. Implicat activ, timp de aproape trei decenii, în câteva dintre proiectele tradiționale marca Gaudeamus Radio România, Ion Bogdan Lefter a fost primul coordonator al ziarului târgului, realizat împreună cu studenții Facultății de Litere de la Universitatea București și membru al juriului care a stabilit câteva dintre cele mai importante premii anuale Gaudeamus.
● Gaudeamus 30 în cifre:
peste 5.500 mp de standuri și spații de evenimente, care vor ocupa toate cele patru niveluri ale Pavilionului Central Romexpo;
aproape 200 de participanți care vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte noi, la început de drum.
peste 500 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele cinci spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților. Ca și la edițiile precedente, în incinta târgului va fi amenajat un spațiu dedicat activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatori, „Atelierul de Creație”, amplasat pe nivelul 3.20.
MIERCURI, 22 nov 2023
Târgul de Carte Gaudeamus – București 2023 | Deschiderea oficială
Radio România
22 Noiembrie >> 12:00 – 12:45
Deschiderea oficială a celei de a XXX-a ediții a Târgului de Carte Gaudeamus – București va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12.00.
● Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus
Lansare de carte: „G. Călinescu Universurile Poeziei”, ediție de Ileana Mihăilă și Nicolae Mecu
Editura Cetatea de Scaun
22 Noiembrie >> 13:30 – 14:15
Invitați: Oana Soare, director adjunct Institutul de Istorie și Teorie Literară
Evenimentul se desfășoară la standul editurii
Cimitirul – punte către Înviere. Epitafuri românești, Alexandru M. Ioniță, Gheorghe I. Paschia
Editura Eikon
22 Noiembrie >> 15:00 – 15:55
Prezintă: Alexandru M. Ioniță, Valentin Ajder
Prezentare de carte
ePublishers – eLiteratura – eDidactica
22 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Prezentare de carte: „Nemărginita absenţă. Versuri” de Anna Dan Invitaţi: Passionaria Stoicescu, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloş
Lansări de carte
Editura Eikon
22 Noiembrie >> 16:00 – 16:55
Prezintă: Vianu Mureșan și Valentin Ajder
Jurnal editorial (01):
Editura Vinea
22 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Cătălin Pavel, CONTRESCARPE, poeme, Ed. Vinea, 2023 coperta: egon schiele, herbstbaum mit fuchsien, 1909 ulei pe pânză, hessisches landesmuseum, darmstadt; inv. gk1178 Adi Filimon, TRATAT DE NEFERICIRE, poeme, Ed. Vinea, 2023 Coperta: Louvre Paris, poate fiica regelui Akhenaten şi a reginei Nefertiti (fragment) Ioana Cosma, VISAM CĂ FUMEZ CU BARTHES, Prefaţă: Ştefan Manasia,
JOI, 23 nov
Editura Spandugino va invită joi 23 noiembrie orele 12-13.15 la doua lansări de carte: Virginia Woolf: Aventura lecturii. Eseuri alese ( traducere, studiu introductiv și note de Monica Pillat ) și Monica Pillat: Colinde și daruri de veghe, la Romexpo standul editurii Spandugino: etaj, nivelul 4.59, Nr. 220. Participanți la lansare: Cristian Patrasconiu, Valeriu Stoica, Ioan Stanomir, Monica Pillat.
Lansare de carte:
Editura Amurg Sentimental
23 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
„O viaţă închinată artei” deOctavia Crăciun , ed. a II-a; „Crăişorul” de Mihai Istudor , ed. a V-a; „Anotimpul gândului hoinar”, autor Mihai Valentin Gheorghiu.
Spaţiul de evenimente „Mircea Nedelciu” | nivel 7.70 map pin 338 Lansarea volumelor de poezie
ADEPC | Asociația Difuzorilor și Editorilor – Patronat al Cărții
23 Noiembrie
13:00 – 13:45
Lansarea volumelor de poezie: „Printre Vise” de Maria Dinescu; „Fără de toamnă” de Alexandru Ciocioi; „Exerciții de singurătate”, de Fl. Anghel Vedeanu; „Inorogul verde”, de Adria Bănescu; „Detectorul de durere”, de Dan C.David; „Scrinul cu ace”. de Gheorghe I.Gheorghe; „Bijuterii de toamnă”, de Adrian Manolache
Vorbitori: Nicolae Georgescu, George Corbu, Victor Atanasiu, Florin Grigoriu, Aureliu Goci, Eliza Roha, Lucian Gruia, Victoria Milescu, Paula Romanescu, Răzvan Nicula.
Lansări de carte
Editura Eikon
23 Noiembrie >> 14:00 – 14:55
XXXXX Lansare carte: Opere III. Jurnalul unei vieţi moarte de-a gata, de Cristian Popescu
Editura Tracus Arte
23 Noiembrie >> 15:00 – 15:45
Participă: Dana Popescu – Jourdy, Mircea Martin, Mugur Arvunescu, Alexander Hausvater, Cătălin Ţîrlea. Moderator: Ioan Cristescu Jurnal de un fel sau altul a scris Cristian Popescu aproape tot timpul, în poeme sau chiar în articole de ziar. Jurnalul unei vieţi moarte de-a gata, unul din titlurile date de autor, s-ar
Jurnal editorial (02)/ Gabriela Schuster: „În lanul lui Van Gogh”, poeme, ilustraţia copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021// Vlad Niculescu, PUŢIN… SUFICIENT: SUPORTABIL POATE, poeme, Ed. Vinea, 2021/ Fevronia Novac, V. DE LA VIAŢĂ, poeme, Ed.
Editura Vinea
23 Noiembrie >> 17:00 – 17:4
Jurnal editorial (02)
Editura Vinea
23 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Gabriela Schuster: În LANUL LUI VAN GOGH, poeme, ilustraţia copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021 Vlad Niculescu, PUŢIN… SUFICIENT: SUPORTABIL POATE, poeme, Ed. Vinea, 2021 Fevronia Novac, V. DE LA VIAŢĂ, poeme, Ed. Vinea, 2020 Dorina Brânduşa Landén, JUDECATA APEI, poeme, ilustraţia copertei de Joni Stoian, Ed. Vinea, 2020 Angela Nache-Mamier
Recital poetic
Editura Eikon
23 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
Participă: Iulia Mihalcea, Liviu Antonesei
VINERI, 24 nov
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336
Lansare de carte
ePublishers – eLiteratura – eDidactica
24 Noiembrie >> 12:00 – 12:45
Lansare de carte: „Fata cu o singură aripă. Versuri” de Mihaela Măcelaru. Lansare de carte: „Inserţii de necunoscut. Capitala. Proză scurtă” de Louis Vigny. Invitaţi: Mihaela Măcelaru, Louis Vigny, Vasile Poenaru. Moderator: Gina Micloş
Spaţiul de evenimente „Marin Preda” | nivel 3.20 map pin 102
Lansarea cărţii: „Nichita şi Securitatea”, autor Fabian Anton
Editura Cuantic
24 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
Lansare de carte în prezenţa autorului Fabian Anton şi a editorului Hadrian Mateescu
Lansarea celor mai recente apariţii la Editura Universitară: Poezie
Editura Universitară
24 Noiembrie >> 14:45 – 15:45
Lansarea celor mai recente apariţii la Editura Universitară: Poezie: „Sâmburi şi fructe. Haiku şi Tanka”, de Paula Bârsan; „Emoţii şi simţiri”, de Gabriela Trandafir „Dicţionarul celor 99 de poezii”, de Iulian Mitof Participă: Paula Bârsan, Gabriela Trandafir, Iulian Mitof, actorul George Ioan Hodor, Vasile Muscalu Moderează: conf. univ. dr. Silvia Osman
Lansarea volumului de poeme Înzecit, de Nicolae Popa
Editura Cartier
24 Noiembrie >> 15:00 – 15:45
Lansarea volumului de poeme: „Înzecit”, de Nicolae Popa.
Lansarea volumelor din Cartier de colecţie: Panteră neagră am fost cândva, de Ruxandra Cesereanu; Etica grunge. Sîntem generaţia extincţiei, de Ştefan Manasia; p tlkmnd alba ai btn d POWER, de O.Nimigean
Editura Cartier
24 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Lansarea volumelor din Cartier de colecţie: „Panteră neagră am fost cândva”, de Ruxandra Cesereanu; „Etica grunge. Sîntem generaţia extincţiei”, de Ştefan Manasia; „p tlkmnd alba ai btn d POWER”, de O.Nimigean. Participă: Giovanni Magliocco, Ilona Duţă, Ruxandra Cesereanu, Cristina Ispas, Andrei Răzvan, Ştefan Manasia, Bogdan Creţu. Moderator: Em.Galaicu-Păun
Evenimentul se desfășoară la standul editurii
Autografe de la Dan Perjovschi: „The Horizontal Newspaper. The Last 5 Years”
Curtea Veche Publishing
24 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Sesiune de autografe
Standul Radio România map pin 242
Muzică și versuri
Radio România Bucureşti FM
24 Noiembrie >> 16:30 – 17:30
Răzvan Petre (realizator București FM) și reprezentanți ai industrei muzicale, artiști și textieri vă invită la o discuție relaxată despre muzică și versuri.
Prezentarea volumului: Mihai Eminescu „Vreme trece, vreme vine/ Passe le temps, vient le temps” (Ediţie bilingvă română / franceză), selecţie de poeme, note şi traducere de Paula Romanescu
Cartea Românească Educațional
24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Lansare de carte
Editura Vinea
24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Editura Vinea 33/ Lansare de carte: Ruxandra Cesereanu, „FEMEIA-CRUCIAT/ LA DONNA-CROCIATO”, Ed. Vinea, 2023. Ediţie îngrijită de/ Edizione a cura di Giovanni Magliocco e Ilona Duţă Prefaţă şi traduceri în italiană de/ Prefazione e traduzioni in Italiano di Giovanni Magliocco. Postfaţă de/ Postfazione di Ilona Duţă. Ilustraţii de/ Illustrazioni di Rada Niţă Josan.
„Când totul va fi liniştit” – Eveniment dedicat poetei Angela Marinescu
Institutul Cultural Român
24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
„Când totul va fi liniştit” – eveniment dedicat poetei Angela Marinescu
Participă poetele: Svetlana Cârstean, Denisa Duran, Emanuela Ignăţoiu-Sora, Cristina Ispas, Ştefania Mihalache, Alina Purcaru, Miruna Vlada
Moderatoare: Oana Boca Stănescu (Centrul Naţional al Cărţii)
Lansarea volumului de poeme Sindromul Joubert, de Tiberiu Neacşu
Editura Cartier
24 Noiembrie >> 18:00 – 18:45
Lansarea volumului de poeme: „Sindromul Joubert”, de Tiberiu Neacşu. Participă: Ştefan Manasia, Simona Popescu, Florin Iaru, Tiberiu Neacşu. Moderator: Em.Galaicu-Păun
reCITEŞTE POEZIE
Administraţia Fondului Cultural Naţional
24 Noiembrie >> 18:00 – 19:00
Promovarea culturii scrise – prezentare proiect – reCITEȘTE POEZIE
Prezintă: Dan Mircea Cipariu – Asociația Euro CulturArt
Moderator: Carmen Constantin, Coordonator Departament Management Proiecte AFCN
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336
Lansare de carte: Antonio Rizzo, „Gabriele D’Annunzio, între Poezie, Plăcere şi Îndrăzneală”
Asociaţia Italienilor din România RO.AS.IT.
24 Noiembrie >> 18:00 – 18:45
Evenimentul constă în lansarea Caietului 6 din seria editată de RO.AS.IT. „Îmi amintesc de o zi de şcoală” a autorului Antonio Rizzo, intitulat Gabriele D’Annunzio, între Poezie, Plăcere, Îndrazneală.
Semnale editoriale
Editura Junimea
24 Noiembrie >> 19:00 – 19:45
Semnale editoriale: Ştefan Mitroi, „Memoria fumului”, colecţia „Cantos” Prezintă Adrian Dinu Rachieru şi Ştefan Câlţia Gelu Diaconu, „77 de Cântece pentru Mr. Peanut”, Colecţia „Exit” Prezintă Şerban Axinte Vasile Macoviciuc, „Baletul Nordului”, colecţia „Atrium” Prezintă Adrian Dinu Rachieru Nicolae Baltă, „Bântuirea”, colecţia „Epica” Prezintă Bedros Horasangian, Adrian Dinu Rachieru
Recital poetic
Editura Eikon
24 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
SÂMBĂTĂ, 25 nov
Lansare de carte
Editura Eikon
25 Noiembrie >> 11:00 – 11:55
Epistole către Ovidiu/Letters to Ovid/Lettres a Ovid, coord. Ion Codrescu
Invitați: Gabriela Creţia, Florin Balotescu, Ion Codrescu
Moderator: Valentin Ajder
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70
„Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika”, ediţie critică: Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man
Editura Universității din București – Bucharest University Press
25 Noiembrie
14:00 – 14:45
Lansare volum „Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika”, ediţie critică: Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man Invitaţi: Gabriela Creţia, Simona Popescu, Liviu Franga Moderator: Alexandru Nicolae
La standul Casa de editură Max Blecher ziua de sâmbătă aduce lansări pentru volume noi de Florin Dumitrescu (de la 15.00) și Ligia Keșișian (16.00)
Editura Vinea 33/ Lansare de carte (03):
Editura Vinea
25 Noiembrie >> 15:00 – 15:45
Ana Dobre, Mihail Gălăţanu: „Radiografia unui iconoclast” monografie, fotografia copertei de Tudor Jebeleanu, Ed. Vinea, 2023 Participă: Ana Dobre, Mihail Gălăţanu, Nicolae Tzone, alţi invitati.
„Alexandru Andrieș. Fluture pe perdea. Antologie și cuvînt-înainte de Florin Hălălău, urmate de un dialog și de cîteva exe-jazz-e pe mai multe voci“ 25 nov, de la 16.00
Lansare de carte: Bipolarul de la mansardă, de Gelu Vlaşin
Editura Tracus Arte
25 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Participă: Vlad Tăuşance, Sorin Despot, Gelu Vlaşin Moderează: Ioan Cristescu Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe. Poezia lui Gelu Vlaşin este o mostră a cât de eficient poate fi cuvântul în a ne duce dincolo de limita a ceea ce este înţeles şi pentru a ne întoarce apoi
Lansare de carte Mihai Zamfir, Studii literare. Vol.1. Literatură română. Introducere în opera lui Al. Macedonski. Poemul românesc în proză
Editura Spandugino
25 Noiembrie >> 16:00 – 17:00
Lansare carte: Mihai Zamfir, „Studii literare. Vol.1. Literatură română. Introducere în opera lui Al. Macedonski. Poemul românesc în proză” Vorbitori: Ion Bogdan Lefter, Cosmin Ciotloş, Mihai Zamfir. Moderator: Cristian Pătrăşconiu Într-o contribuţie esenţială la configurarea stilisticii diacronice, care inaugurează laborioasa serie de Studii literare, reputatul stilistician şi istoric literar Mihai Zamfir
Lansări de carte
Editura Eikon
25 Noiembrie >> 17:00 – 17:55
Invitați: Ambasador Mariana Sipoș, Ion Țoanță, Vianu Mureșan, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder
Lansare de carte
Editura Vinea
25 Noiembrie >> 18:00 – 18:45
Tudor Cristian Roşca,”Studiu de bărbat trâgând o sfoară”,antologie de poezie, ilustraţia copertei şi ilustraţiile: Dan Lăcătuş, Şerban Chelariu, „CĂMĂRILE DORULUI”, poeme, iIustraţia copertei şi ilustraţiile din volum aparţin autorului Ioan Hădărig, „ASTĂZI CERUL MEU”, poeme, ilustraţia copertei: Kurt Schwitters, Ioan Hădărig, „AUJOURD’HUI MON CIEL”, traduction en français: Marcela Hădărig
Editura Vinea 33/ Recital de poezie
Editura Vinea
25 Noiembrie >> 19:00 – 19:45
Mihail Gălăţanu: „Inima de diamant”, poeme, Ed. Vinea, 2006: „România aproximativă, poeme, Ed. Vinea, 2011; „Mortul îndrăgostit”, poeme, Ed. Vinea, 2008, Ed. a 2-a, 2016; „Burta înstelată”, poeme, Ed. Vinea, 2009; „O noapte cu patria”, poeme, prefaţă: Luca Piţu, Poezia şi codul penal: Nicolae Manolescu, Colecţia BIBLIOTECA INTERZISĂ, Ed. Vinea,
Recital poetic
Editura Eikon
25 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
Lumina pusă la păstrat, George V. Precup
Invitați: Nora
DUMINICĂ, 26 nov
Spaţiul de evenimente „Mircea Nedelciu” | nivel 7.70 map pin 338
Prezentare „Mihai Eminescu despre unitatea românilor”, „Ion Antonescu. Omul de stat”, „Titu Maiorescu. Omul politic”, de Gică Manole
Cartea Românească Educațional
26 Noiembrie >> 11:00 – 11:45
Prezentare „Mihai Eminescu despre unitatea
Lansare de carte
ePublishers – eLiteratura – eDidactica
26 Noiembrie >> 11:00 – 11:45
Lansare de carte: „Jurnalul unei fetiţe. Simfonia poeziilor. Versuri” de Anisia Maria Mihailov Invitaţi: Anisia Maria Mihailov, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloş
Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336
Lansare de carte: „Cum comparăm literaturile”, de David Damrosch
Editura Tracus Arte
26 Noiembrie >> 12:00 – 12:45
Participă: Carmen Muşat, Roxana Eichel, Delia Ungureanu, Caius Dobrescu
Spaţiul de evenimente „Marin Preda” | nivel 3.20 map pin 102
Dialog despre cât este de credibilă nefericirea celuilalt – Lansare „Opere II”, de Christopher Marlowe
Editura Tracus Arte
26 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
Un eveniment Tracus Arte în jurul romanului În căutarea nefericirii, de Ioana Drăgan
Lansare de carte
Editura Amurg Sentimental
26 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
Cristian Matei „Aşteptând să vii – HAIKU; Georgeta Crişu / Andreea Ognean – Sexualitate în autism (Dezvoltarea armonioasă a relaţionării intepersonale) Ediţie bilingvă; „Carte de ghicitori pentru cei mici” Adriana Apostol ; „În dialog cu sufletul meu” Lucia Cicoară Drăgan ; „Hoinare Splendori” de Ioan Ursu; „Frăţia mea cu ierburile
Lansare de carte
Editura Eikon
26 Noiembrie >> 13:00 – 13:55
Gitanjali. Ofrandă de cânturi. Poeme în proză, Rabindranath Tagore, Traducere din limba engleză, introducere și îngrijire ediție: Elena Liliana Popescu
Invitați: Anca Irina Ionescu, Elena Liliana Popescu, Dușița Ristin
Moderator Valentin Ajder
Editura Vinea 33/ Recital de poezie (06):
Editura Vinea
26 Noiembrie >> 14:00 – 14:45
Herta Müller: HAARKNOTEN WOHNT EINE DAME/ ÎN COC LOCUIEŞTE O DAMĂ, poeme/colaje, ubersetzung/ traducere de Nora Iuga, Ed. Vinea, 2006; Şerban Foarţă, SPECTACOL CU DIMOV”, poeme, Colecţia Diferenţe, Ed. Vinea, 2002; Iustin Panţa, POEME MIŞCATE, I şi II, antologie de poezie, Colecţia EDIŢII DEFINITIVE, Cuvânt de însoţire: Mircea Ivănescu, Studiu Introductiv: Mirca Martin, ediţie îngrijită de Nicolae Tzone, Ed. Vinea, 2006; Ion Caraion, ANTICHITATEA DURERII”, antologie de poezie, Colecţia EDIŢII DEFINITIVE, ediţie îngrijită de Nicolae Tzone, prefaţă de Ion Negoiţescu, Ed. Vinea. 2005; Alexandru Lungu, NINSOAREA NEAGRĂ, I şi II, antologie de poezie, olecţia EDIŢII DEFINITIVE, ediţie realizată şi prefaţă de Nicolae Tzone
Editura Vinea 33/ Sesiune de autografe
Editura Vinea
26 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Nicolae Tzone: „”ZECE ELEGII”, lucrarea de pe copertă: Nora Blaj, Ed. Vinea, 2023; „NICOLAS LE MAGNIFIQUE”, traduit du roumain par Claudiu Soare; préface par Miron Kiropol, Ed. Vinea, 2017; „ÎNMORMÂNTĂRILE”, ilustraţii de Suzana Fântânariu, ediţia a 2-a, 2020; „DUNĂRE KILOMETRUL 510/ O POVESTE DE VIAŢĂ DE MOARTE ŞI DE NAŞTERE
Standul amenajat de Casa de Editură Max Blecher anunță duminică, 26 nov, lansări pentru volumul lui Șerban Mihalache (de la 15.00), și pentru numărul 32 din Poesis International (de la 16.00).
Editura vinea 33/ Recital de poezir (07)
Editura Vinea
26 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Editura Vinea 33/ Recital de poezie (07): Angela Marinescu, „SKANDERBEG”, antologie, Colecţia „Editii Definitive”, „În loc de prefata”: Nicolae Manolescu, postfaţa: Octavian Soviany, Ioan Buduca, Ed. Vinea, 1998; „FUGI POSTMODERNE/ Poeme din ce în ce mai exacte, Ed. Vinea, 2000; „ÎMI MĂNÂNC VERSURILE”, Ed. Vinea, 2003; „LIMBAJUL DISPARIŢIEI”, Ed. Vinea, 2006;
Recital poetic
Editura Eikon
26 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
”Vreau să ne dăm întâlnire!” Asta îmi spune mie orice poem pe care vreau să îl recitesc, și să îl recitesc și să îl recitesc din nou. Iar volumul ”20002020”, al lui Constantin Vică îți spune și ție exact asta. O dată pentru că poem după poem, secțiunile volumului (”LAN”, ”Napster&cd copy 24X”, ”DC++”, ”bittorrent”, ”new streaming”, ”din seria cercetătorului”, ”colecția cu surprize” și ”dragostea, conștiința”) îți arată că tot ce ți s-a spus despre trecerea timpului s-ar putea să fie o chestiune de interfețe. De fapt stilurile și momentele poeziei sunt cele în care te conectezi la tine, care rămâi. Uite cum e un poem din carte:
pastel
a fi mai aproape, tot mai aproape,
fără a te mișca din scaunul tău.
un copil trece strada.
oamenii sunt de două feluri:
cei care doresc să intre în lucrurile mici, să se
micșoreze, să se ascundă
acolo în ele – o pată pe perete sau gaura cheii,
în general ceva niciodată explorat, ceva care
te acoperă, dar nu te înghite.
și oamenii care cresc cât mai mari
ca să atingă cu labele lor clădirile orașului,
să privească în camera ta atunci când tu te ascunzi
în lucrul mic.
copilul trece înapoi strada și are mâinile foarte
murdare
O variantă video a discursului poetic după care îl recunoști pe Constantin Vică e așa:
Iar față în față ne vedem joi, 23 noiembrie, de la ora 19:00, la Cărturești Verona și online, vă invităm la lansarea volumul de poezie, 20002020, de Constantin Vică, apărut recent la OMG Publishing. Cu confirmarea aici.
📚Despre cum se leagă poezia, filosofia și tehnologia și cum e să publici din nou poezie după 20 de ani de la ultimul volum, „Ieșirea din intersecția frică de moarte” (2003), îți povestesc însuși Constantin Vică alături de Luiza Vasiliu și Bogdan Alexandru-Stănescu. Discuția va fi moderată de mine.
„Volum-stroboscop cu străluciri multiple. Luminează cu grație și cinism zone întinse, de la digital la iubire, de la social la disperare, de la cercetare la A.I. și-napoi la sufletul omului. Te conectează și deconectează ca dial-up-ul. Citește-l de mai multe ori, pe toate vocile dinăuntrul tău, până îți aduci aminte.” explică Luiza Vasiliu
📙”Citind volumul lui Constantin Vică, acest enigmatic (și atât de simplu) 20002020, am avut senzația că deschid un „escape pod” din care iese un astronaut care vine direct din copilăria și din tinerețea mea, dar care, în mod miraculos, are întipărit în suprafața ca o coajă de nucă a hipocampului și amintirile prezentului. El este, totuși, o ființă a trecutului, pentru că, în ciuda unei afișate răceli a logosului, funcționează în siajul unei fantome: melancolia. Oricât ar încerca să disimuleze, poetul acesta e un romantic întârziat, un „douămiist” care și-a amânat debarcarea în portul generației. Și bine a făcut!”, punctează Bogdan-Alexandru Stănescu
🟢Constantin Vică (n. 1983, Ploiești) predă la Facultatea de Filosofie cursuri de etica și politica noilor tehnologii, filosofia istoriei – filosofia viitorului, cultură digitală etc. și e cercetător în cadrul Centrului de cercetare în etică aplicată, Universitatea din București. A publicat în coautorat articole în Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences. A coeditat, în 2019, volumul Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013 de Mihail Radu Solcan. În 2023 a publicat Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, Editura Universității din București. Debut editorial în 1997, cu volumul Intersecția frică de moarte, Editura Cronica. Ultima carte de poezie a apărut în 2003, Ieșirea din intersecția frică de moarte, Editura Vinea.
𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐞𝐫𝐯𝐚𝐧𝐭𝐞𝐬 și 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐇𝐮𝐦𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚𝐬 vă invită 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗.𝟎𝟎, în 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐮𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐦 a Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), la lansarea colecției 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐇𝐢𝐬𝐩𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆, dedicată uneia dintre marile culturi ale lumii, o colecție nouă pe care editura este onorată să o includă, începând din această toamnă, în catalogul ei, arată un comunicat ajuns la mine.
„Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes este un proiect mult prețuit și mult așteptat și atât o formă de sprijin pentru hispaniștii români, cât și una de diseminare a unor lucrări fundamentale ale gândirii, istorice și actuale, de limbă spaniolă”, a declarat 𝐉𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐉𝐢𝐦𝐞́𝐧𝐞𝐳-𝐙𝐮𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐚́𝐫𝐫𝐞𝐠𝐮𝐢, directorul Institutului Cervantes din București.
La eveniment vor participa 𝐑𝐚𝐪𝐮𝐞𝐥 𝐂𝐚𝐥𝐞𝐲𝐚, directoarea departamentului de cultură, Instituto Cervantes (Madrid), 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐓𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐮-𝐂𝐚𝐳𝐚𝐛𝐚𝐧, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română, 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚 𝐒𝐢𝐭𝐚𝐫𝐮, decan al Facultății de Limbi si Literaturi Străine a Universității din București, 𝐒𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐫𝐞𝐢𝐞, prorector al Universității din București, 𝐌𝐢𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐂𝐢𝐨𝐛𝐚 și 𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐂𝐫𝐢𝐯𝐚̆𝐭̦, traducătoare și coordonatoare ale colecției, profesori la Universitatea din București, 𝐋𝐢𝐝𝐢𝐚 𝐁𝐨𝐝𝐞𝐚, directoarea Editurii Humanitas, și 𝐉𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐉𝐢𝐦𝐞́𝐧𝐞𝐳-𝐙𝐮𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐚́𝐫𝐫𝐞𝐠𝐮𝐢, directorul Institutului Cervantes din București.
La eveniment vor fi prezentate primele două volume ale colecției: 𝑮𝒓𝒂𝒎𝒂́𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒔𝒐𝒃𝒓𝒆 𝒍𝒂 𝒍𝒆𝒏𝒈𝒖𝒂 𝒄𝒂𝒔𝒕𝒆𝒍𝒍𝒂𝒏𝒂 / 𝑮𝒓𝒂𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒊𝒊 𝒄𝒂𝒔𝒕𝒊𝒍𝒊𝒆𝒏𝒆: 𝑺𝒄𝒓𝒊𝒆𝒓𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒆 𝒔̦𝒊 𝒆𝒙𝒆𝒈𝒆𝒛𝒂̆ 𝒃𝒊𝒃𝒍𝒊𝒄𝒂̆ de 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐧𝐢𝐨 𝐝𝐞 𝐍𝐞𝐛𝐫𝐢𝐣𝐚, ediție filologică, studiu introductiv, tabel cronologic, traducere și note de Mianda Cioba și Anca Crivăț, și 𝑫𝒊𝒂́𝒍𝒐𝒈𝒐 𝒔𝒐𝒃𝒓𝒆 𝒍𝒂 𝒅𝒊𝒈𝒏𝒊𝒅𝒂𝒅 𝒉𝒖𝒎𝒂𝒏𝒂 / 𝑫𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒅𝒆𝒎𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒐𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊: 𝑬𝒔𝒆𝒖𝒓𝒊 𝒔̦𝒊 𝒅𝒊𝒔𝒄𝒖𝒓𝒔𝒖𝒓𝒊 de 𝐅𝐞𝐫𝐧𝐚́𝐧 𝐏𝐞́𝐫𝐞𝐳 𝐝𝐞 𝐎𝐥𝐢𝐯𝐚, ediție și traducere de Mianda Cioba.
Pe fundalul unor experiențe tot mai complexe de viață comună în care lumea spaniolă și cea românească se întâlnesc într-un proces de integrare europeană din ce în ce mai intens, colecția Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată non-ficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex.
„Celebrat încă din timpul vieții drept cel mai mare umanist spaniol, Antonio de Nebrija s-a transformat după moarte într-o legendă.“ Astfel începe portretul pe care i-l dedică Juan Gil, publicat cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la moarte. Iar proporțiile legendei lui Nebrija se extind asupra întregii istorii a culturii europene. Opera lui Nebrija îl plasează pe cititor într-o dinamică de idei surprinzător de consecvent articulate, idei încă vii despre limbă și învățarea ei, despre cunoaștere în general și raporturile acesteia cu limba și, poate mai mult decât orice, despre o nouă înțelegere a valorilor educației și a autorității cunoașterii. Andaluz carismatic, spirit ascuțit și imperturbabil față de convenționalismele epocii, Antonio de Nebrija se situează la începutul unei tradiții erudite și de gândire critică în care se plăsmuiește Europa modernă. — Mianda Cioba, Anca Crivăț.
Fernán Pérez de Oliva (1494–1531), umanist și filozof cordobez format la Universitatea din Salamanca și, pentru scurtă vreme, rector al acesteia, a studiat umanioarele la Alcalá, Paris (Sorbona) și Roma și a predat apoi la Salamanca filozofie morală și filozofia naturii. Cele mai cunoscute scrieri ale lui Pérez de Oliva sunt Dialogo de la dignidad del hombre/Dialog despre demnitatea omului (1529), câteva eseuri și discursuri pe teme diverse, precum și câteva traduceri în spaniolă ale unor tragedii și comedii grecești antice. Gândirea sa vădește toate formele de căutare intelectuală caracteristice epocii: raportarea creatoare la poeticile clasice, și mai ales la gândirea etico-politică a Antichității latine, apologia demnității omului, a rațiunii și elocinței ca instrumente esențiale ale cunoașterii, promovarea valorilor educației, a funcției sociale a comunicării ideilor și, nu mai puțin, acțiunea hotărâtă în sfera publică, în serviciul idealurilor comunității și al binelui comun.
Evenimentul se va desfăsura cu traducere simultană.
Intrarea este liberă, în baza unei rezervări pe Eventbook.ro aici: https://eventbook.ro/other/bilete-biblioteca-hispanica
Cum stă un poem în picioare? Dar o construcție cum se descurcă din faza în care e doar o idee? Drept care te invit la o dezbatere: ”Cum te construiește arhitectura?” pornind de la volumele: 𝘍𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪 𝘐𝘯𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵, de Andrei Răzvan Voinea și 𝘋𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 𝘪𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘷, de Iris Popescu.
Dezbaterea și dubla lansare de carte: ”𝘍𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪 𝘐𝘯𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵, volumul 1: Politici urbane la margine de oraș” și ”𝘋𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 𝘪𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘷” Exerciții de empatie în proiectare”, le prinzi marți, 24 octombrie, 2023, de la ora 18:00, în Modulul Cărturești (Strada Academiei 18-20).
La discuție, moderată de Cosmin Țupa, vor participa: Andrei Răzvan Voinea, Iris Popescu și Ruxandra Mateescu.
Dezbaterea pornește de la spațiul comun de la care pornește investigația din cele două volume afate în discuție: arhitectura pentru persoane aflate în situații dificile.
Organizatorii anunță că distribuția dezbaterii este următoarea:
Iris Popescu este activistă și arhitect specializat în proiectare incluzivă și accesibilizare în cadrul ONG-ului pe care l-a fondat în 2015 și pe care îl coordonează – AMAIS.
Misiunea lor este să creeze o societate echitabilă pentru persoanele cu dizabilități permanente, temporare sau bazate pe context prin aplicarea principiilor designului incluziv în arhitectură, tehnologie și proiecte sociale. În 2020 a primit titlul de doctor în arhitectură la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, arată prezentarea evenimentului.
Iris este concentrată asupra responsabilității sociale a arhitectului, având în vedere ”beneficiile utilizării empatiei în proiectare ca o modalitate de a îmbogăți relația individ/comunitate cu mediul construit și pe definirea unui nou program de arhitectură bazat pe un context de socializare incluziv pentru comunitățile segregate”.
În 2023 a publicat primul ghid de design incluziv din România: https://include.amais.ro/
Andrei Răzvan Voinea (n.1985, Câmpina) este istoric, absolvent al Facultății de Istorie (2008), al masterului de Studii Culturale Britanice (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, 2010), ambele în cadrul Universității București și al masteratului de istorie central-europeană din cadrul Universității Central-Europene (Budapesta, 2012).
Doctor în istoria arhitecturii (Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, 2017), și Fulbright Visiting Scholar la Universitatea din Pittsburgh (2016-2017). A lucrat ca arhivist la “Open Society Archives” (2012) și ca secretar general de redacție al revistei Arhitext (2014-2015).
Ruxandra Mateescu este specilată în problemele legate de accesibilizare culturală și incluziune socială, co-fondatoarea și președintele asociației Super eroi printre noi.
Răzvan Ţupa realizează selecțiile @citEștioficial pentru Aleph News. „poetic. Interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) este al patrulea volum de poezie pe care îl semnează. A conceput 145 de întâlniri Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierelationale, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională.
Serile literare organizate între 2005 şi 2010 sunt documentate în volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica” (Casa de Pariuri Literare, 2015). Scrie pe poetic.ro şi este membru Pen Club Romania.
Ce poate să facă poezia în fața armelor? O asemenea întrebare ar putea să dea naștere unor expuneri cât se poate de plictisitoare. Pentru asta încep să cred că avem inteligența artificială. Dar chiar și atunci când răspunsurile sunt automate, felul în care îl citești te lasă să vezi ceva mai mult. Uneori social, alteori personal, dar mereu în conflict poetic.
THANATICA avem fiecare părerile noas- tre şi chiar şi atunci când sunt atât de greşite precum ale mele, tu ştii că n-au cum să fie schimbate pentru că nu sunt doar nişte idei ci fix urmele pe care lumea la care tu ne-ai în- hămatni le lasă în palme ce zici, cum re- uşesc unii oameni să se grăbească fix pentru singurul lucru care e sigur că oricum nu or să-l rateze în via- ţă şi se omoară ca şi cum ar pu- ne un film nou? mai ales când ştii că nu- mai ceimult mai proşti decât ei vor interpreta? şi vor interpreta după aceea mi-a plăcut să văd şi filmul cu buni- că-miu celălalt, erou de război atâta doar că n-a ajuns niciodată la Bu- dapesta ca în poveste şi nici nu ştiacă, din satul acela dintre dealuri războiul îl face personaj în ci- nema s-a gândit el zici că noi o să râdem răsfoind cartea de telefon găsind toţi copii pe care i-a recunos- cut dincoace pe front?! Acum înţeleg de ce
(din ”poemul meu cu dumnezeu” 2010-2013)
O serie de clișee
Întrebi chat GPT și el răspunde ca un om mare: ”Poezia poate avea un impact semnificativ în fața armelor prin intermediul următoarelor aspecte:
Conștientizarea și Reflexia: Poezia poate aduce la cunoștința publicului ororile războiului, provocând reflexie asupra suferinței și distrugerii cauzate de conflicte armate. Ea poate să aducă în prim-plan aspecte umane precum pierderea, suferința și trauma. (etc)
În momentul cu povestea bunicului meu erou în al doilea război mondial și erou de film despre scene din acest film era vorba.
Până e cineva interesat să vadă mai multe din notele mele pentru conferința pentru care Rita Chirian și Bogdan Federeac m-au dus cu noul lor număr din revista Euphorion la Teatrul Gong din Sibiu, uite cum a decurs scena cu povestea de familie și război.
Conferința din seria Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu, Prezența Poeziei în vremea războiului a avut loc vineri, 20 octombrie, 2023.
Mergi în video direct la mulțumirea ta pentru ”poetic. interfața sonoră”
0:00-2:07 INTRO … pe care le-am promis fiecăruia dintre cei care au făcut din ”poetic.interfața sonoră” cea mai votată carte de poezie din 2022 la Agenția de carte. Cum v-am spus nu era vorba de premiu, ci doar de numărul de voturi pe care o carte așa de complicată cum e ”poetic. interfața sonoră” poate să le aducă împreună. Mulțumirile vin, așa cum spuneam, de la Street Delivery, în timpul Festivalului Internațional de Poezie București. Încep! Pentru fiecare dintre cei care au considerat și consideră ”poetic. interfața sonoră” una dintre cele mai bune cărți de poezie ale anului, aceasta este varianta video a mulțumirii poetice. E și ăsta un mod de a vorbi despre și cu speranță. Pentru că avem cărți despre din plin, dar sunt și cărți care pun poezia nu doar între două pagini ci între două persoane, dacă vrei. Vasile Gribincea voia să spun în mulțumirile mele și despre speranță. It’s on!
1
SĂ MĂ STAI
(sms dezic) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este nou negru (55 de poeme)
2:13-2:27 gala tuturor lucrurilor pe care le spun părțile corpului tău despre tine alcătuiește vara, din 13 iunie, mulțumesc, Adrian Dumitru
2:28 -2:44 spui soarele a topit toată ziua cu candoarea unui defect de pronunție, din 14 iunie, mulțumesc, Adrian Fașcu
2:45-2:59 direct din ce ni se întâmplă mă privești destul de corect, din 15 iunie, mulțumesc, Adrian Paraschivescu
3:00-3:16 cine a rezistat a fost mutilat cine a cedat s-a atenuat uite fetele cu autan vorbesc de tine, din 16 iunie, mulțumesc, Adriana Costea
3:17-3:29 zi tu folclor cosmic cine-a pus spațiul în drum ăla n-a fost om străbun, din 17 iunie, mulțumesc, Adriana Gheorghe
3:30-3:50 produce o galaxie subcutanată aici incizie aici detergent aici perhidrol pe rană dacă ar avea gură omușorul ar zice despre frumusețe și artă, de 18 iunie, mulțumesc, Alex Anghel
3:51-4.18 dacă tot ne-am strâns putem să lăsăm aici o pungă de supraviețuire pentru când vor face poc ruinele capitalismului, de 19 iunie, mulțumesc, Alex Harabagiu
4:19-4:34 tot îmi spui că o să te cunosc și ne știm în feluri care ar scăpa cunoașterii de masă, pentru 20 iunie, mulțumesc, Alexandra Căpitănescu
4:35-4:46 folosim geolocație şi mobil ca să fim siguri de sursele distanței, din 21 iunie, mulțumesc Alexandra Hrițcu
4:47-5:07 poezia în românia e ceva ce ne place foarte mult toată lumea crede că există un început, de 22 iunie, mulțumesc, Alexandra Maia
5:08-5:21 visele pe care nu mi le amintesc or fi tot vise? din 23 iunie, mulțumesc, Alexandra Siru
5:22-6:02 ca să fie clar am lucrat la răzvangheliar până au venit peste mine regulile de distribuție crescute în țupanișade cu cei pe care nu îi vezi decât la 10-15 ani dar nu se îndepărtează iar ce se depune și nu știu decât cei care rămân mai departe pe bune e cosmineral, pe 24 iunie, mulțumesc, Alexandra Turc
6:17-6:27 isterie era tot în afara pisicii, din 25 iunie, mulțumesc, Alexandra Zvenigorodschi
6:28-6:47 definiția e de o calitate incontestabilă perfect realizabilă și redusă inevitabil la irizări, pe 26 iunie, mulțumesc, Alexandru Codruț Ivașcu
6:48-7:05 oare numai mie numai mie numai mie mi se pare că e rost de delimitare, din 27 iunie, mulțumesc, Alexandru Dinescu
7:28-7:50 rima-i prima îl mai și vezi pe câte unul băi ăsta scrie poezii de parcă înainte de asta nu l-ar fi scris poeziile pe el, o dată cu 28 iunie, mulțumesc, Alexandru Drăghicean
7:54-8:07 empatia pepenelui galben cum își strânge sâmburii în centru ca să nu deranjeze, pe 29 iunie, , mulțumesc, Alexandru Orian
8:08-8:24 lucrurile par să aibă pachetele lor şi asta a lucrat mereu un pic în favoarea noastră, de 30 iunie, mulțumesc, Alice Lazăr
8:26-8:49 de ce să stai unde plâng hamsterii la perfuzia metaforei rulezi fluid circuitul metabolic activat pe bază de priviri, 1 iulie, mulțumesc, Alice Stroescu
8:50-8:57 ditai an tan te de iulie, pentru 2 iulie, mulțumesc, Alina Ciutac
8:58-9:20 lasă așa cum au căzut lasă sentimentul brut voce și reverberația pieptănul cu creastă care străbate traficul până la angoasă, pe 3 iulie, mulțumesc, Alina Conțeanu
9:21-9:41 termenii în care descompunem disparițiile au de-a face și cu speranța provincialului că orice-ar fi noi nici măcar nu suntem de aici, de 4 iulie, mulțumesc, Alina Grau
9:42-10:12 din ce în ce mai mare e conturul unei persoane care se apropie de sursa de lumină și pe ecran pare că vine spre tine, pe 5 iulie, mulțumesc, Alina Preda
10:13-10:34 ce vrei cu tot corpul temei pentru cei lipiți cu aer între ei cel mai înalt melc e zgomotul lumii, de 6 iulie, mulțumesc, Alina Țârcoman-Ochea
10:37-10:58 suspect de zici că-s ozzy osbourne pentru porumbei poate nu s-a întâmplat nimic dar se poate întâmpla oricând joac-o p-asta cu subiect, din 7 iulie, mulțumesc, Amalia Alexandra
10:59-11:12 undeva planeta maimultelor e și un șir de dimineți de 8 iulie, mulțumesc, Ana Cristina Rădulescu
11:13-11:37 iepurele tău din povești jumătate șchiop jumătate om un pic miop începe să transpire, pe 9 iulie, mulțumesc, Ana Donțu
11:39-12:01 valorile reale sunt ale tale că te răzgândești e o chestie cu dus și întors dar și asta are importanța ei recurențele și scadențele comportamentale, din 10 iulie, mulțumesc, Ana Petre
12:02- 12:17 toate astea fac parte din noi cu pretențiile noastre la intimitate, de 11 iulie, mulțumesc, Ana-Maria Câmpianu
12:18-12:41 la vârsta la care îmi amintesc destul de clar cum erau ai mei când aveau câți ani am eu de spus se pot spune multe și tot nu ajunge, de 12 iulie, mulțumesc, Anca Elena
12:42-13:03 se aud flăcările respiratorii izbucnite într-un colț sau altul al galaxiei tu știi că ești exact în locul în care trebuie, pe 13 iulie, mulțumesc, Anca Maria Colțeanu
13:04-13:17 îmbrăcămintea cu roluri date cuminte pe o răzătoare egalitaristă care nu există, 14 iulie, mulțumesc, Anca Vasile
13:18-13:30 totul ar fi fost imposibil dar perfect, pe 15 iulie, mulțumesc, Anca Zgură
13:31-13:53 lumea e în siguranță când îi pare rău pentru orice codurile de culori tind să confirme genul ăsta de regrete pot să sper că vina o să fie mereu a mea, pe 16 iulie, mulțumesc, Andra Rotaru
13:54-14:03 băuturicile sinelui sunt reproduse alb negru sau color, cu 17 iulie, mulțumesc, Andreea Coraci
14:04-14:17 cu tandrețea adiacentă ritmului cardiac am transpirat din fericire, de 18 iulie, mulțumesc, Andreea Dincă
14:18-14:30 părțile de vorbire atente unde să țină drumul și când să dea, pe 19 iulie, mulțumesc, Andreea Dumitru
14:31-14:52 în ziar se vede doar ce știi nu cum pățești în poem că zici și e clar ce ai habar dar mai ales ce n-ai, din 20 iulie, mulțumesc, Andreea Roxana Ghiță
14:53-15:05 fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum, de la 21 iulie, mulțumesc, Andreea Lupescu
15:06-15:30 unele seri sunt așa de bune că nici nu știi cine poate să le adune până devine până ajunge până deține ce te face mai viu decât oricând așa e poezia, din 22 iulie, mulțumesc, Șerban Mihalache, pentru că ai ales poetic.
15:31-15:42 suflet au și cei care au plâns la ridurile din faceapp, de 23 iulie, mulțumesc, Andreea Neblea
15:43-15:54 cântă în loc să spui, 24 iulie, mulțumesc, Andreea Solomon
15:55-16:24 la aterizarea în poveste toate ți se par normale dar nu sunt prezente în întregime așa ceva te poate întoarce spre o felină măruntă ori înspre lumină cum știu că-i despre mine de câte ori văd o țâșnitoare metalică pe stradă, de pe 25 iulie, mulțumesc, Andreea Tudorică
16:25-16:35 dimineața visele se retrag mai greu dincolo de maginea punctată a părului, pe 26 iulie, mulțumesc, Andreea Voiculescu
16:36-16:49 ce zicem despre tot restul lumii e despre noi, pe 27 iulie, mulțumesc, Andreea Vădineanu
16:50-17:05 fenomene astronomice făcute din ce trăiești ai publica o carte din fiecare coborâre de pleoapă, de 28 iulie, mulțumesc, Andrei Dogaru
17:06-17:23 aici pui la îndoială orice variantă finală aici eziți și aplici exuberanța florii mărunte de fistic, cu 29 iulie, mulțumesc, Andrei Ispas
17:24-17:46 gradația gestuală prinde fapte șocante plasate în extremitățile privirii, de 30 iulie, mulțumesc, Andrei Minescu
17:46-18:01 convingător doar pe bază de nor și nu mai poți de dor, cu 31 iulie, mulțumesc, Andrei Zbîrnea
18:02-18:14 chiar dacă doare mă identifici pe bază de dogoare, și 1 august, mulțumesc, Andrei Șerban
18:15-18:28 când curmalul albastru al orei începe să pocnească, pe 2 august, mulțumesc, Anton Rogac
18:34-18:47 umbra abia apare și o bifăm ca identitate, cu 3 august, mulțumesc, Arina
18:48-18:58 cinematografia e tactilă, pe 4 august, mulțumesc, Beatrice Aurora
18:59-19:10 ne știm unul altuia dialectul din pronunțiile corporale, pe 5 august, mulțumesc, Beatrice Stanciu
19:11-19:29 recuperare în lentoare în aderența la propria trecere în termeni de zile (…) atingere până la culoare, de 6 august, mulțumesc, Beni (Benjamin)
2
PROSPECT SANGUIN
stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian (100)
20:12-20:20 uite că rezultatele seamănă întotdeauna cu noi, din 7 august, mulțumesc, Bianca
20:21-20:47 câte nevoi are limbajul ca să echilibreze privirea între înăuntru și afară crengile care ne întâmpină în nopți lungi au dicții diferite la lumina zilei, de 8 august, mulțumesc, Bogdan Aneculăesei
20:48-21:02 cei mai reținuți dintre noi ne trezim salvați cu mârâitul din somn cu râsul neașteptat cu cutele de pe pat, pe 9 august, mulțumesc, Bogdan Eftimie
21:03-21:15 genunchii își asumă un tremur care parcă e luat de nicăieri, din 10 august, mulțumesc, Bogdan Florea
21:16-21:36 poemul care-ți pune privire sub pleoapă și pe copăceii orizontali de asfalt și piatră cubică „te-am văzut”, când e 11 august, mulțumesc, Bogdan Hofbauer
21:37-21:55 ce se pierde ce se câștigă e pus deoparte în sintaxa respirației mele, din 12 august, mulțumesc, Bogdan Petre
21:56- 22:10 placa albastră a cerului a dat semne că înțelege sau nu e nimic de înțeles, de 13 august, mulțumesc, Camelia Botea
22:11-22:23 rele obiceiuri mi-ar fi plăcut să am ca să am pe ce da vina, din 14 august, mulțumesc, Carmen Tetcof
22:24-22:35 familiarități cronologice cu bărbatul deasupra căruia umbra păsării se face trup, de 15 august, mulțumesc, Carol Bostan
22:36-22:51 e doar o chestie care ține de exercițiu cu pretenția nepermisă și contrazisă de elevație, pe 16 august, mulțumesc, Catia Tănase
22:53-23:08 foșnetul copacilor explodați lent pe trotuarele verii protejați de orice amenințare, de 17 august, mulțumesc, Christian Levant
23:09-23:23 traseele angelice de la care pornește fascinația SEMNIFICAȚIA MIEZULUI STICLEȘTE, din 18 august, mulțumesc, Clau
23:23-23:46 suplicii elegante pentru femeia care face parapantă din gândurile negre autocolante plasate la nivelul blănii pisicii, de 19 august, mulțumesc, Claudia Lăsculescu
23:47-24:05 fiecare drum trece prin fața geamului tău sistemul este banal te uiți la cer și lași să se audă ce sunete se formează, pe 20 august, mulțumesc, Codruța Irina Cocea
24:06-24:17 când vegetația preia controlul și același lucru e valabil în termeni verticali, 21 august, mulțumesc, Codruța Sederiaș
24:19-24:39 flacăra respiratorie a adus vara expresii vegetale încearcă din nou șansa de a fi prezenți, cu 22 august, mulțumesc, Corina Oprea
24:30-24:55 te prinzi că tot începi și ar trebui să continui într-un fel, la 23 august, mulțumesc, Cornelius Drăgan
24:56-25:07 pigmenții aerului cresc hărțile întâlnirilor dintre noi pe piele, când e 24 august, mulțumesc, Cosmin Ciotloș
25:08-25:26 ce ai procesat și ce te dă peste cap rețin ordonări sanguine & ciucuri de care te bucuri, pe 25 august, mulțumesc, Costin Crețu
25:27-25:54 poți să-l uzi poți să-l tunzi factorii definitorii rămân difuzi și nici așa nu ai cum să mă confunzi mai degrabă încurci iasomia și florile de portocali andaluzi, de 26 august, mulțumesc, Cristi Conteanu
25:55-26:15 când întredeschizi buzele în somn și degetele respirației ți se întind transparente pe un corp știut doar de tine, din 27 august, mulțumesc, Cristi Călin
26:16-26:34 bântuim sonor printre blocuri interbelice printre locuri părăsite printre arbori obscuri, la 28 august, mulțumesc, Cristian Brândușel
26:40-26:59 linia muzicală de sub păr răspunde acestei mișcări bruște din bărbie sânii aerului se întind pe obraz, pe 29 august, mulțumesc, Cristian Munteanu
27:00-27:16 ce zic fluidele corporale despre asta când pornesc briza întunericului și strălucesc ca un graffitti pe peretele unui gang luat drept trup, de 30 august, mulțumesc, Cristian Stoica
27:17-27:32 ne recunoști după degetele strânse pe pix ca pentru semnul crucii, la 31 august, mulțumesc, Cristina Airabedian
27:42-27:55 distanța diferența distincția sunt lucruri abstracte dimineața, pe 1 septembrie, mulțumesc, Cristina Drăghici
27:56-28:15 obiectele care îți cer să le asculți și subiectele care te citesc pe bază de intensități, la 2 septembrie, mulțumesc, Cristina Lilienfeld
28:19-28:27 dimensiuni variabile pentru arici astrali sub pleoape, pe 3 septembrie, mulțumesc, Cristina Nedeluș
28:29-28:46 codurile actualizării au loc de completare până la frumusețe, la 4 septembrie, mulțumesc, Cristina Stanciu
28:47-29.06 gestul de toast cu care decizi că decizia e a ta dar și altfel restul e polen și 5 septembrie, mulțumesc, Cristina Săraru
29:07-29:25 ating valori care îți dorești să rămână constante, la 6 septembrie, mulțumesc, Cîrstina Andra
29:26-29:41 salutul oferă ocazia unei treceri razante la nivelul solului, de 7 septembrie, mulțumesc, Călin Căprariu
29:42-29:57 vitrina în care te vezi doar pe tine dar asta ține și de cine ne-o putea rafina, de 8 septembrie, mulțumesc, Călin Spătărel
29:58-30:12 ziua în care cer un skateboard și primesc un instrument protejat într-o cutie ca de vioară e 9 septembrie, mulțumesc, Cătălina Bălan
30:13-30:31 unde se termină durerea și începe revederea unde se îndoaie lumina și scapără hemoglobina, de 10 septembrie, mulțumesc, Cătălina Cadinoiu
30:32-30:45 mestecă rezonanță magnetică prin acea parte a corpului numită poezie, la 11 septembrie, mulțumesc, Cătălina Ceaușescu
30:46-30:59 de aici se poate porni ce se cade și ce decade are mereu chipul nostru pentru o secundă, de 12 septembrie, mulțumesc, Cătălina Păpureanu
31:00-31:18 definiți prin rictus floral în distanțe dispuse în modele auditive integrăm ornamente din regnul vegetal, din 13 septembrie, mulțumesc, Dan Kollar
31:19-31:33 șters de perdea vântul imaginează siluete nu doar efectul e pervers, la 14 septembrie, mulțumesc, Mihaela Măncilă
31:34-31:47 luai răsăriturile la mână și făceai jazz din curbura omoplaților, pe 15 septembrie, mulțumesc, Dana Munteanu
31:48- 32:07 să luă o parte din această dimineață aflată dincoace de demersul expozițional natural, de 16 septembrie, mulțumesc, Dana Nicula
32:08-32:37 decolarea aceasta e numai soare & răcoare semnalizare și recunoaștere reflexul e de ipostaziere, la 17 septembrie, mulțumesc, Daniel Iacob
32:38-32:53 peisajul cu grădini temporale e reformulat în termeni macrocristalini, din 18 septembrie, mulțumesc, Daniel Sur
32:54- 33:09 fiecare trecător dintr-o secundă e doldora de vești din vârste ale noastre pe care ni le tot amintim pe segmente, pe 19 septembrie, mulțumesc, Daniela Bejinariu
33:10-33.23 soarele filtrat prin perdele de praf marchează cronologii sexuale, e de 20 septembrie , mulțumesc, Daniela Șontică
33:24-33:39 texturile vocii marchează deplasări spre teritorii cu climat propice, la 21 septembrie, mulțumesc, Daria Iasmin Oprea
33:40- 33:56 limba oglinzii e complet diferită de ce zice orice toc de ușă până și când le traduci în minte, de 22 septembrie, mulțumesc, Daria Onisa
33:57-34:12 ceruri sonore în care levitația a făcut ce a putut, la 23 septembrie, mulțumesc, Daria Trofin
34:13-34:30 limba dominantă e tăcere printre frunze iluminate pe verso, cu 24 septembrie, mulțumesc, Dariana Florescu
34:31-34:56 s-ar putea repeta până la o petrecere cât se poate de feroce, face 25 septembrie, mulțumesc, Delia Ilea
34:57-35:17 visai până îți aminteai exact intrarea reală de pe când locuiam într-un pandantiv montat la subsol, pe 26 septembrie, mulțumesc, Delia Roșiu
35:24-35:40 variații de intensitate atingeri atenuate identități exprimate prin electricitate de 27 septembrie, mulțumesc, Denisa Simionescu
35:41-36:11 procesul de pulverizare ajunge ceva de o siguranță insuportabilă o șansă pentru tot ce își propune să reziste, și în 28 septembrie, mulțumesc, Diana Marincu
36:12-36:31 puteam să jur că merg mereu spre până te-ai prins că tot venim dinspre 29 septembrie, mulțumesc, Diana Pavalache
36:32-36:46 fiecare chip e al tău la vârste și etnii diferite, când e 30 septembrie, mulțumesc, Dima
36:47-37:08 când fericite ajung să fie mai ales relatările și mai puțin întâmplările cu sau fără părul din ghilimele, de 1 octombrie, mulțumesc, Dorel Avăcăriței
37:09-37:29 oricâte linii tragem în aerul din jur ba e prea aproape ba e prea departe, pe 2 octombrie, mulțumesc, Elena Stroescu
37:30-37:47 respir cu gura celorlalți până virozele întunecă veiozele, la 3 octombrie, mulțumesc, Elodie Chiper
37:48-38:08 tone de amintiri nici nu știi unde să le mai depozitezi și atunci le arhivezi sub forma lumii, de 4 octombrie, mulțumesc, Eugenia Kollar
38:09- 38:25 scapără destinderi replicabile în buza zilei arteziana neagră din care sunt ticluite visele, la 5 octombrie, mulțumesc, Eva Negru
38:26-38:50 coperte onirice peste tratate colate jumătate de zi din litere cu tăișul în interior jumătate din cifre cu miezul moale prelinse pe coate și apreciate, pe 6 octombrie, mulțumesc, Evantia Barca
38:51-39:11 cu cât mergi mai departe cu atât e mai clar de parcă ar striga cârdurile de flamingo roz adunate la împerechere pe câmpia de sare din bolivia, de 7 octombrie, mulțumesc, Filip Sandu
39:12-39:26 ridici fiecare urmă de soare ca pe ultima înaintea unei lungi ierni, pe 8 octombrie, mulțumesc, Floarea Țuțuianu
39:27-39:41 ție pot să îți spun n-aș avea sentimentul că aș călca pe săpun, de 9 octombrie, mulțumesc, Gabriel Dragnea
39:42-39:57 sunt în stare să mă exprim chiar și sub forma unui scatiu contradictoriu cu titlu executoriu, la 10 octombrie, mulțumesc, Gelu Vlașin
39:58-40:12 ninge de câte ori urmărim cum se stinge soarele ambalat în sticla ferestrei, pe 11 octombrie, mulțumesc, George Apostol.
40:13-40:26 în momentul de față suntem doar noi aparatele de v-ați ascuselea, la 12 octombrie, mulțumesc, George Enache
40:26-40:42 lanternele stroboscopice ale ostenelii reiau aceleași figuri imperceptibile dar sigure, de 13 octombrie, mulțumesc, Geta Bumbaru
40:43-41:03 decoct nostalgic încercat și de vegetarieni când visează îngroziți că mănâncă șuncă, la 14 octombrie, mulțumesc, Gina Goia
41:05-41:25 o aromă care pune căldura la loc în orice zi friguroasă și strălucirile au sens iar, de 15 octombrie, mulțumesc, Giorgiana Amariei
41:26- 41:42 sunetul apei ca un fum bleu care străbate tot felul de obiecte și ființe, de 16 octombrie, mulțumesc, Ileana Bâja
41:43-41:57 cine știe nu neapărat câștigă dar poate să joace, la 17 octombrie, mulțumesc, Ioan Streza
41:58-42:17 erai mic și nimic nu ducea nicăieri de rămânea doar amintirea permanentă, pe 18 octombrie, mulțumesc, Ioana Enache
42:18-42:30 nu mai sunt despre ce ci cu cine nu te abține, de 19 octombrie, mulțumesc, Ioana Jantea
42:31-42:47 e vorba de sonorități tegumentare și de culoare dar numai în materie de orientare, cu 20 octombrie, mulțumesc, Ioana Iuna Șerban
42:48-43:07 unealta multifuncțională e crescută la gât îți poate face figura atât din punct de vedere teoretic cât și în ceea ce privește insulta, la 21 octombrie, mulțumesc, Ioana Miron
43:08-43:19 citești în camera mentală pe care ți-ai închipuit-o albă, de 22 octombrie, mulțumesc, Ioana Roman
43:20-43:32 fac treaba cu respirația de parcă m-aș grăbi undeva, la 23 octombrie, mulțumesc, Ionel Palade
43:33-43:49 locuim globul ocular cu animalul nostru național pe care îl jupuim și îl facem sul, pe 24 octombrie, mulțumesc, Ionela Constantin
43:50-44:08 numai cuvintele sunt adaptate poate le resimți cam dezordonate poate e doar o chestiune de afinitate, de 25 octombrie, mulțumesc, Ionuț Munteanu
44:09-44:26 pe dibuite din aproape în aproape să te bazezi pe agilitate cât poate să dureze până ți se pietrifică limbajul și îl vezi că emite, din 26 octombrie, mulțumesc, Ionuț Nacu
44:45-44:58 las efervescența cromatică a nesiguranței să depășească orice calcul, la 27 octombrie, mulțumesc, Iulia Maria Mocanca
45:04-45:23 bine vocalele articulate fără nicio gură sunt rare și sperie destul de tare, de 28 octombrie, mulțumesc, Iulia Stoichiț
45:24-45:43 tot ce poți atinge e îndepărtarea și asta începe cu fiecare atingere mai bună sau mai rea, pe 29 octombrie, mulțumesc, Iuliana Doina
45:44-45:59 mai departe de poezie nu e nimic decât un poem citit cu picioarele, la 30 octombrie, mulțumesc, Iulika HD
46:00-46:16 scoți bricheta toată lumea se prinde că declanșează liniște, la 31 octombrie, mulțumesc, Laura Pavel
46:17- 46:37 expresia completă e și la toaletă cam asta e impresia comună ne salvează obsesia, de 1 noiembrie, mulțumesc, Laura Trandafir
46:38-46:49 un conspect pentru imponderabilitatea cu față umană, în 2 noiembrie, mulțumesc, Lavinia Nechifor
46:50-47:03 pe stradă nu e decât atât cât e sufletul tău, la 3 noiembrie, mulțumesc, Lena Chilari
47:04-47:29 de la un capăt la celălalt al atingerii & retur pe traseul pupilei în spatele pleoapei, de 4 noiembrie, mulțumesc, Lilibeth
47:30-47:40 gestul știe că nu poate să aibă pretenția persistenței, pe 5 noiembrie, mulțumesc, Livia Basista
47:41-48:04 cel mai bine măsura în care aerul rezistă atingerii o aproximezi ca aromă, la 6 noiembrie, mulțumesc, Lorena Stuparu
48:05-48:20 știți pacienții cerurilor distribuiți, la 7 noiembrie, mulțumesc, Louisa Ion
48:21-48:35 am admis partea mea de întuneric decât de zis e mai bine de arătat, la 8 noiembrie, mulțumesc, Lucia Țurcanu
48:51-49:01 grădinile de la nivelul atingerii aleg toate viețile și nu greșesc, pe 9 noiembrie, mulțumesc, Lucian Dimitriu
49:02-49:16 te ridici cu sunetul pe care l-ar face respirația unui milion de pisici, la 10 noiembrie, mulțumesc, Lucian Nemoiu
49:17-49:26 toate acestea pot ajunge să și te dețină, pe 11 noiembrie, mulțumesc, Luminița Potîrniche
49:27-49:47 folia memoriei te-ai aștepta să o recunoști după felul în care bruiază istoria, la 12 noiembrie, mulțumesc, Magda Gheorghiță
49:48-50:14 fragile sunt numai cuvintele când sunt ale tale altfel sunt agile și letale, de 13 noiembrie, mulțumesc, Mara Țibuleac
50:15- 50:31 de fiecare dată înainte să se scufunde corpul calcă apele sigur de ele, la 14 noiembrie, mulțumesc, Margo
3
SENZUALITATEA DENSITĂȚII
susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste (55)
51:13-51:34 centură peste sintaxa palpabilă în care sunt asigurați norii, pe 15 noiembrie, mulțumesc, Maria Alexandru
51:35-51:57 până la tine versificația lanțurilor de protenine tinde să ne decline, de 16 noiembrie, mulțumesc, Maria Bazaliu
51:58-52:20 apasă play de dimineață suprapunerea e o clasă în sine o resimți în unele momente drept profund armonioasă, cu 17 noiembrie, mulțumesc, Maria Dinulescu
52:21-52:59 nu de citit e poezia mea ci ca să te citească din toate obiectele pe care le uităm doar ca să le descoperim cu voce tare îmbujorată, pe 18 noiembrie, mulțumesc, Maria Kollar
53:00-53:21 să pierzi noțiunea timpului e aproape o superputere o vreme, la 19 noiembrie, mulțumesc, Maria Simulescu
53:22-53:44 ea nedreptățită o să-și comande cu satisfacție amărâtă propriul chip într-o camee, de 20 noiembrie, mulțumesc, Maria Teodora Sandu
53:45-53:57 apeși butoanele după un cod potrivit fiecărei faze, pe 21 noiembrie, mulțumesc, Maria Vasilescu
54:12 prima dată când am fost femeie aveam dreptate pe urmă m-am răzgândit, de 22 noiembrie, mulțumesc, Mateescu Elena Diana
54:13-54:33 dacă aș călători în timp exact aici aș veni cât îmi mai poți zâmbi și nu zic asta ca să te acuz, la 23 noiembrie, mulțumesc, Matei Petre
54:34-54:55 ogarul din vis a răsturnat paharul părerea multora e că a greșit destinatarul eu sunt sigur că ăsta e tot darul, de 24 noiembrie, mulțumesc, Silvia Grădinaru
54:56-55:14 frumusețea a știut mereu că e insuportabilă o atenuează norii de uz interuman declanșează sintaxe continue, pe 25 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Chircă
55:15-55:32 corpul mi-a zis că pot adormi oricând cine a știut mai bine i-a spus ațupire, la 26 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Coveșeanu
55:33-55:48 știu pe cineva care a zis că se roagă când se spală pe dinți, de 27 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Gîdei
55:49-56:03 chiar și fulgii de zăpadă sunt plăci continentale pentru datul cu capul, de 28 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Gîrbea
56:06-56:24 descrii senzualitatea densității ca răspuns la fascinația generală, pe 29 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Munteanu
56:25-56:39 ce ai e momentul de descheiat imaginea se formează din baleiajul care degeaba s-ar copia, la 30 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Petre
56:40-57:02 am putut să respir acum nu s-a terminat nimic nici nu a început doar s-a trecut cu ce s-a putut din bizar în penar, pe 1 decembrie, mulțumesc, Mihai Ana-Maria
57:03-57:19 poți să ghicești că numai ce îți dorești face să fie ceva constant consistent, de 2 decembrie, mulțumesc, Mihai Zian
57:20-57:32 ritmul tău e paginarea atingerii la nivel de foșnet, la 3 decembrie, mulțumesc, Mihnea Orvas
57:33-57:43 ador filmele cu noi care ne revenim programate de paștele cailor, și în 4 decembrie, mulțumesc, Mihnea Radu
57:44-57:57 doar pentru distracție și datorie am ieșit din stadiul de organism unicelular, de 5 decembrie, mulțumesc, Mihok Tamas
57:58-58:08 credeam în platane care rotesc toată lumea pentru sunet, pe 6 decembrie, mulțumesc, Mihăilă Corneliu Luca
58:09-58:25 serile înghețate de decembrie sunt doar o bere numai o bere rece pentru fiecare deget mare de la mâini și de la picioare, de 7 decembrie, mulțumesc, Mircea Modreanu
58:26-58:44 cum cred alții că e mereu vorba despre ei eu pot să jur că nicio secundă nu mă privește cu adevărat nimic din ce se poate pronunța, la 8 decembrie, mulțumesc, Mișu
58:45-59:04 rezultatul unui proces complex nu neapărat hindus dar e un gând de care îmi place să mă las sedus, pe 9 decembrie, mulțumesc, Mălina Alexandru
59:05-59:37 exact tu persoana trezită din somn cu aer de artefact, în 10 decembrie, mulțumesc, Nae Alexandra
59:38-59:53 așternut pentru trecut și ceva plăcut la care s-ar fi putut reduce tot ce e necunoscut, pe 11 decembrie, mulțumesc, Nico Pîrvu
59:54-1:00:08 numai de la distanța nefericită ce e aproape sau foarte departe ține de cosmos, de 12 decembrie, mulțumesc, Nona Ropotan
1:00:09-1:00:20 vegetația cu blană legile sensibile ale unor zile de decembrie debile, la 13 decembrie, mulțumesc, Oana Nedelcu
1:00:21-1:00:34 Ai chelit zice nu-mi spune fac nu e chelie e cerul gurii, la 14 decembrie, mulțumesc, Octavian Perpelea
1:00:35-1:00:48 o să ne facem treaba până ne lovește senzația că extinderea universului s-a atrofiat, de 15 decembrie, mulțumesc, Ovi Iordan
1:00:49-1:01:11 pasărea ta prinsă în cântecul dimineților pe care cineva a scris fără agresivitate dar cu oja astringenței ținerii de minte normalitate, e 16 decembrie, mulțumesc, Peter Sragher
1:01:12-1:01:34 reușeam să descoperim ceva ce e de păstrat dincolo de gardul ghimpat dincoace de câmpul electric decuplat, pe 17 decembrie, mulțumesc, prieten cu Evantia
1:01:35- 1:01:57 între o stare și o fire visezi când te trezești cum te găsești unde citești cine revine cu câte susține, la 18 decembrie, mulțumesc, prietenă cu Evantia
1:01:58-1:02:13 limpezi doar în momentul în care se petrec lucrurile pe care le visezi au ceva din chipul tău, de 19 decembrie, mulțumesc, Radu Borcea
1:02:14-1:02:38 avem gestul e extrem ezitările ți le ia la ochi fonem după fonem făcute ghem, în 20 decembrie, mulțumesc, Radu Coman
1:02:39-1:02:58 floarea de afazie pe care o ținem în ghivecele mici până se face mare ca să o mutăm și să țină loc de anestezie, în 21 decembrie, mulțumesc, Ralf Berbecar
1:02:59-1:03:20 așa îți prinzi tu părul cum se fac de obicei lucrurile prin pase din astea magice agitate după modelul celui mai exagerat arbust, în 22 decembrie, mulțumesc, Raluca Gorcea
1:03:21-1:03:44 ce face limba pe care o vorbești din limba cu care așezi în corpul tău sub formă de gust ce îți e mai aproape e echilibrul pe care îl știm drept corp, în 23 decembrie, mulțumesc, Raluca Iosifidis
1:03:45-1:04:06 starea vremii e o formă de viață pentru amintire, și pe 24 decembrie, mulțumesc, Raluca Lojewski Maniță
1:04:07-1:04:25 a câta zi de Crăciun să îți spun fericit ca să nu sune a căpșună în mijlocul iernii dacă tot îți zic asta încontinuu, la 25 decembrie, mulțumesc, Raluca Mihai
1:04:26-1:04:36 persoanele imaginate au superputerea de a se face uitate, pe 26 decembrie, mulțumesc, Ramona Sîrbu
1:04:37- 1:04:54 am ajuns la etatea la care măsor zilele după dățile în care nu mai trebuie să merg nicăieri, de 27 decembrie, mulțumesc, Robert Neagu
1:05:03-1:05:22 reținem prin coborârea lentă a pleoapelor în timp ce bărbia este întoarsă ușor spre un umăr, la 28 decembrie, mulțumesc, Rucsandra Pop
1:05:23-1:05:46 chemi pe cine vrei imediat ce adormi vin golemi vin cei mai demni atomi supremi sunt fermi, pe 29 decembrie, mulțumesc, Răzvan Drăgoi.
1:06:03-1:06:17 până nu mă bușește râsul nu mă trezesc cel puțin asta am în gând și asta cânt, de 30 decembrie, mulțumesc, Răzvan Hodovanschi
1:06:18-1:06:25 împletim mileul respirației de la care se face ziuă, la 31 decembrie, mulțumesc, Răzvan Petrescu
1:06:26-1:06:40 de la al patrulea punct cardinal încolo totul pare străin până te prinzi și e vorba de tine, pe 1 ianuarie, mulțumesc, Samir Vancică
1:06:41-1:06:57 atinse de buze cuvintele au indecența epocilor apuse și a vremurilor presupuse, la 2 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Chirilus
1:06:58-1:07:16 amândoi am văzut fauna e limitată în timp și spațiu doar ca să-i fie salvată viața sau pe-aproape, în 3 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Stanciu
1:07:17-1:07:31 proporțiile par solubile în literaturile volubile ale noului est de 4 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Ujică
1:07:32-1:07:42 anotimpul semafoarelor hormonale ne livrează cool din 5 ianuarie, mulțumesc, Silviu
1:07:43-1:08:03 poți să cauți un video dar ar fi în engleză și n-ar avea cum scrijelesc colegii dislexici toate inițialele mele acolo atât, în 6 ianuarie, mulțumesc, Silviu Moise
1:08:04-1:08:20 cinematecă pentru ce se petrece pe mânecă de unde le scoți cu tot cu direcția în care alunecă strălucirea pielii mai mult caustică, pe 7 ianuarie, mulțumesc, Statache Victoria
1:08:21-1:08:36 agită-te de ce să nu te agiți dacă asta te liniștește și când sar așchii pot să și adorm cu tine în cârcă, la 8 ianuarie, mulțumesc, Șerban Picu
4
MIRĂ CORPORALĂ
scurte motive subliminale. Cum te vor trans-ironia zilei (101)
1:09:08- 1:09:23 alura zilei e nesigură în sensul bun, de 9 ianuarie, mulțumesc, Ștefan Alexandru Căilean
1:09:24-1:09:36 vești cu tremurătoare din flora dansatoare, pe 10 ianuarie, mulțumesc, Ștefan Neda
1:09:37-1:09:53 te știu din percuția musculară după gustul fiecărui gest cum îl împrumuți ramificației urbane, la 11 ianuarie, mulțumesc, Ștefania Anghel
1:09:54-1:10:11 zăpada n-a avut vreodată nevoie de consiliere și tot cade în spațiile certitudinii, de 12 ianuarie, mulțumesc, Tamara Ceaicovschi
1:10:12-1:10:24 monștrii justificării te vor cumințică mângâiată pe unghii cu buricul degetelor, la 13 ianuarie, mulțumesc, Tatiana Beliuță
1:10:25-1:10:38 și nu mai insist pereții sunt secreții solide ale nesiguranței, din 14 ianuarie, mulțumesc, Teo Dumitru
1:10:39-1:11:00 m-ai învățat să lucrez prin delimitare când vine vorba de abordare până la umoare pe picior de plecare și recuperare, de 15 ianuarie, mulțumesc, Teodora Talpeș
1:11:01-1:11:21 trecerile apelor metalice prin aerul cartografiat sonor din străluciri și dezlipiri, la 16 ianuarie, mulțumesc, Teona Tomoiagă
1:11:22-1:11:38 dispersii de aerosoli cu supereroi la îndemână cu valori de circulație scoase la program și trecute prin vid palori, în 17 ianuarie, mulțumesc, Tiberiu Popescu
1:12:40-1:13:15 n-a trecut nici când am tăcut de-asta e un pic jignitoare poezia mea la nivel de strănut dar când zic a mea nu e pe persoană frumos sau urât fizică răzvan cosmin ori statut e din punctul de vedere al prezenței cu tine zis și făcut, de 18 ianuarie, mulțumesc, Valentin Ion Ceaușescu
1:13:16-1:13:30 cauți un cadou pentru tine și când nu găsești e numai bine ca să fii tu, în 19 ianuarie, mulțumesc, Victor Mattion
1:13:31-1:13:57 acea resting bitch face pentru melci de când se trage la întâmplare jocul video evoluează după cele mai cool reguli, în 20 ianuarie, mulțumesc, Virginia Usiku
1:14:15-1:14:36 tare că ai câteva zeci de ore în care ai ce face până când e obligatoriu să o lași pe pilot automat pe propriile picioare, pe 21 ianuarie, mulțumesc, Vlad Manolache
1:14:37-1:15:08 în materie de valori e o lume așa plină că îi și spun când și când plinuțo tu unde cobori că ți-au crescut flori, la 22 ianuarie, mulțumesc, Vlad Rotaru
1:15:33-1:16:00 instalațiile sonore se reduc la o coregrafie transcrisă pentru foșnete repetate din toate formele de relief din antipozii respirației până la refren, pe 23 ianuarie, mulțumesc, Xiron Xin Marian
Dar ”poetic. Interfața” o fac așa cum e și cei cărora le mulțumesc pentru că sunt exact cum sunt
1:16:31-1:16:45 mai mereu doar la căderea nopții se mai dizolvă dar atunci nu se pune că sunt doar eu, la 24 ianuarie, mulțumesc, Adrian
1:16:50-1:17:03 schimbi minutul pentru punctul culminant și reiei ca să fie sigur că nu mai mergi pe dibuite, în 25 ianuarie, mulțumesc, Luminița
1:17:04-1:17:19 după un an în plin soare așadar orice scenă începe cu respirația și se consumă la nivel vestimentar, de 26 ianuarie, mulțumesc, Monica Pillat
1:17:20-1:17:39 cu privirea celor mai bune întrebări care nu zic eu te știu dar asta îmi arăți cineva ar trebui să asocieze embrionul unui emoji, la 27 ianuarie, mulțumesc, Cristian Livescu
1:17:40-1:17: 55 primii care ne-o luăm suntem noi giganții cei mai scunzi, la 28 ianuarie, mulțumesc, Alin
1:17:56-1:18:07 ce îmi mai vine încât să mă bucur că te pregătești să mai stăm un pic, pe 29 ianuarie, mulțumesc, Carmen
1:18:08-1:18:32 urmăresc umezeala asfaltului cum mă uitam când eram mic la bulgari și nu înțelegeam cuvintele dar mă prindeam ce se întâmplă, la 30 ianuarie, mulțumesc, Ana Maria
1:18:42-1:19:05 tonalitatea vădește poemformanța absenței cu partea de vis și cu partea de descris separate din front atmosferic și dicție precipitată, în 31 ianuarie, mulțumesc, Marius
1:19:09-1:19:19 săpun scăpat din mână pe picior și sărit iar la nivelul ochilor, la 1 februarie, mulțumesc, Adelina
1:19:20-1:19:30 așa e în ziua perfectă o artă curată constantă, de 2 februarie, mulțumesc, Kostea
1:19:31-1:19:45 mă uit la placa asta de lemn și îi spun poezia pe înțelesul skateboardului meu, de 3 februarie, mulțumesc, Claudiu
1:19:46-1:19:59 grepfrut din așteptări cu pielițe amare din ce nu s-a putut din porțiile de amânare la minut, la 4 februarie, mulțumesc, Gabi
1:20:02- 1:20:24 între două pisici fără păr două momente în care totul pare rezultatul evoluției dar nu ai cum să nu te întrebi, pe 5 februarie, mulțumesc, Mina
simulare din proces fiziologic în sintetizare și reformulare decise pe loc la simpla recunoaștere întâmplătoare reluată și afirmată respirație după respirație, la 6 februarie, mulțumesc, Cătă
1:20:24-1:20:41 istoria poeziei e povestea ta obsedată de iluminare bruscă bună să o pui pe rană ori rea de muscă, în 7 februarie, mulțumesc, Gellu
1:20:42-1:20:55 vii la noi cui i se pune pata e luat cu lopata în antopocen, de 8 februarie, mulțumesc, Al
1:20:56-1:21:23 ce am în spate de la rugăciunea spălatului pe dinți măi răzvan îmi zice și mă liniștesc pentru că așa îmi spun cei care nu mă cunosc până la capăt așa că sunt în siguranță și corpul meu o fi proiectat astral despre asta mai vorbim fără îndoială dar e românesc, pe 9 februarie, mulțumesc, Geanina
1:21:24-1:21:34 de când au zis că neuronii își fac treaba pe bază de lumină mă uit la film ca la un mare creier, de 10 februarie, mulțumesc, Simina
1:21:35-1:21:52 iaurt pe buză și covrig în bluză duse până-n flirt când se luminează și pornește sistemul antifurt, în 11 februarie, mulțumesc, Florin
1:21:53-1:22:10 haidi fetița muncilor pune zi peste noapte și plasture la nasture starea vremii surprinde exact succesiunea evenimentelor, la 12 februarie, mulțumesc, Radu
1:22:11-1:22:24 numai ce e rău vine din trecut ce e bine trebuie adus se ține de tine doar din ce o să fie, la 13 februarie, mulțumesc, Irina
1:22:25-1:22:46 chiar și atunci când știu ceva știu cu aerul bizar al cuiva care poate să nu se mire decât că e posibil și tresar, pe 14 februarie, mulțumesc, Dan
1:22:47-1:23:05 te apuci de plantat le lași pe fețe petunii negre cât e chipul marcat restul e de fapt fragmentul citat, 15 februarie, mulțumesc, Ada
1:23:06-1:23:19 imaginea va fi clară abia după ce datele sunt procesate cu refrenul respirației, în 16 februarie, mulțumesc, Costi
1:23:20-1:23:40 aceiași crai pe biciclete se țin de tine scai cu tot cu cerul lor din secvențe corai, de 17 februarie, mulțumesc, Adina
1:23:41-1:23:57 sunt ele albine solitare să le vezi cum dorm pe o creangă într-o fotografie de ce n-ar fi și cineva care să răcească odată cu tine, pe 18 februarie, mulțumesc, Roxana
1:23:58-1:24:10 stăm acolo unde nu ni se spune cine să fim și e tare bine să auzim, la 19 februarie, mulțumesc, Ana-Maria-Luciana Bomboș
1:24:11-1:24:24 unde se chinuiau să supraviețuiască victimele economiei de piață acum e doar peisaj, la 20 februarie, mulțumesc, Ștefan
1:24:25-1:24:38 recrut mut nu te îngrijora mâine a fost ieri ce faci ai putut bate cuba substanțele s-au prefăcut, pe 21 februarie, mulțumesc, Cheryl
1:24:39-1:25:04 tot ce înveți e să reziști când nu e nimic și mesteci tul sau poate preferi să reiau mutatul firului din scul în ghem să fie ăsta tot urletul, la 22 februarie, mulțumesc, Anja
1:25:05-1:25:33 ți s-o fi părut că îți place și chiar ți-o fi plăcut poezia cât ai crezut că e vorba doar de tine când te-ai făcut mare și a fost și despre toți ceilalți începi să eziți hai că încet încet suntem lămuriți, de 23 februarie, mulțumesc, Fredy
1:25:48-1:26:03 la etatea cu pricina când ai sentimentul că mult mai multe feluri de frumusețe decât bănuiai sunt reale dar foarte puține sunt pentru tine, la 24 februarie, mulțumesc, Tadeusz
1:26:04-1:26:23 cucuie are oricine și le atribuie oricui îl dezlănțuie fie cu o opinie fie cu o serie de produse de patiserie, la 25 februarie, mulțumesc, Chandrahas
1:26:24-1:26:57 cartografierea continuă vegetațiile stilizate profită la nivelul nărilor și formulează bucle de echilibru în mișcare, de 26 februarie, mulțumesc, Marin Mălaicu
1:26:58-1:27:14 șuvița risipită pe pernă înainte să mă trezești la prânz declamă prezența verifică aderența stabilește cadența păi hai să comandăm pizza, la 27 februarie, mulțumesc, Cristiana
1:27:15- 1:27:31 vis pentru un paradis în canalul medular unde propriu zis două zile am avut în ultimele două decenii în care nu mi s-a dat nimic de rezolvat, în 28 februarie, mulțumesc, Vera
1:27:32-1:27:49 pe picioare și felul în care sunt cu tine în mișcare respiratoare când sunt aici ca atare SURPINZĂTOARE, de 29 februarie 2020, mulțumesc, Lorena
1:27:50-1:28:03 tot ce învăț e continuitatea în degradeuri și precizarea orgasmului temporizat, la 1 martie, mulțumesc, Aurel
1:28:04-1:28:12 vestul vrea să știe estul abia apucă să fie, la 2 martie, mulțumesc, Antonia
1:28:13- 1:28:31 treptat pe toți ajunge visul să ne domine și doamne ferește să ne bazăm pe revista locală destine, pe 3 martie, mulțumesc, Wanda
1:28:32- 1:28:47 geometria haosului o tratez cu povestea mea transnarativă când toată lumea e după și se jură pe post, în 4 martie, mulțumesc, Claudia
1:28:48- 1:29:01 cuminte cu aerul de lanternă vii ai ochii fixați doar pe ce e indicat un vis în carne și oase, la 5 martie, mulțumesc, Sandra
1:29:02- 1:29:17 oricine știe cum se obține cea mai persistentă imagine cu o persoană doar spune-i pe oricare alt nume decât al ei, la 6 martie, mulțumesc, Edmond Niculușcă
1:29:18-1:29:30 comori explozive dizolvă distanțele dintre uitări și plasări în fața unui set de oglinzi, de 7 martie, mulțumesc, Horia
1:29:31-1:29:59 procesul e codat startul dat limbajul erodat prin scoateri din uz specifice vârful de ac e captivat, pe 8 martie, mulțumesc, Ioan
1:30:01-1:30:13 suflet ai să scapi cu orice într-o poezie, 9 martie, mulțumesc, Mircea Andrei
1:30:14- 1:30:33 ce buni sunt toți cei pe care îi vezi pe stradă când îți închipui că joacă un rol foarte talentați și credibili, pe 10 martie, mulțumesc, Flo
1:30:34- 1:30:53 e cel mai greu să identific zona fericită în care toate vin la locul lor pe măsură ce trece timpul, de 11 martie, mulțumesc, Deniz
1:30:54-1:31:08 iată că de fapt ne amintim doar o singură dată ce s-a întâmplat și pe urmă doar ne aducem aminte, la 12 martie, mulțumesc, Edi
1:32:09-1:31:23 tu vii pe jos cu graba între degete definiție sigură nu ca minunile televiziunii, la 13 martie, mulțumesc, Fresco
1:31:24-1:31:39 mintea răsună iar lumea își asumă în toate gradele de faună că e complet imună, din 14 martie, mulțumesc, Ramona
1:31:40-1:31:48 strângi păreri ca să vezi ce zice muzica ușoară despre asta, la 15 martie, mulțumesc, Ilinca
1:31:49-1:31:59 reperat aproape la întâmplare sentimentul că te-ai eliberat te și întrebi dacă e al tău, de 16 martie, mulțumesc, Marina
1:32:01-1:32:12 scrie fără oprire în condițiile în care lumea are impresia că e după și e mereu doar înainte, la 17 martie, mulțumesc, Corina
1:32:13-1:32:26 răspunde acum ce vrei să-mi asum ce să recunosc așa e până nu ajung să abunde scuzele furibunde, în 18 martie, mulțumesc, Jean Lorin
1:32:27-1:32:33 furia liniștii mixează luxul lent de a fi trează, pe 19 martie, mulțumesc, Florina
1:32:34-1:32:55 recit că asta face omul de ziua fericirii în vremea izolării, la 20 martie, mulțumesc, Andreea K.E.
1:32:56-1:33:09 soră-mea e născută de ziua fericirii mai întâi s-a născut ea și pe urmă s-a declarat aniversarea, din 21 martie, mulțumesc, Clara
1:33:10-1:33:23 îmi repeți numele persoanelor pe care le iubesc să prinzi curaj sau however până le faci vizibile, pe 22 martie, mulțumesc, Dragoș
1:33:24-1:33:34 metabolismul ni se reglează exersând limitele întinderii în toate direcțiile, de 23 martie, mulțumesc, Valentina
1:33:35-1:33:46 până aici și după arici până nu pici să vezi licurici, 24 martie, mulțumesc, Mariana Gămulea
1:33:47-1:34:02 tu formulezi zile cât un fluture văzut printr-o frunză în soare le duci până la capăt, la 25 martie, mulțumesc, Ana Maria Munteanu
1:34:03-1:34:13 adun ceea ce ni s-a și întâmplat mai mult mie dar și ție la momentul oportun, în 26 martie, mulțumesc, Darie
1:34:14-1:34:26 cum tot pățește și pangolinul memoriei de pică pe el vina, de 27 martie, mulțumesc, Sorin
1:34:27-1:34:46 fler de rinocer nu sunt eu așa dar știu că pe asta preferi să mă bazez nu să mă refer, pe 28 martie, mulțumesc, Oana și Cătălin tot
1:34:47-1:34:58 și tu ai dezvoltat aceeași alergie la cuvântul soluție, în 29 martie, mulțumesc, Dorina
1:34:59-1:35:11 transmisiuni de pe planeta ta până îți aprinzi bricheta cu zâmbetul ochilor, la 30 martie, mulțumesc, Livia
1:36:12-1:35:27 fix poemul acesta fără clachete pe pagina de gardă și tu l-ai găsit chiar pe ăla care dintre toate persoanele te citește pe tine, de 31 martie, mulțumesc, Stela
1:35:29-1:35:39 stai că mintea le are pe-ale ei pe unele dintre ele te și bazai, în 1 aprilie, mulțumesc, Cristian
1:35:40-1:35:54 superputerea mea e să nu câștig la niciun joc pe calculator nici măcar dacă joc singur, pe 2 aprilie, mulțumesc, Marian
1:35:55-1:36:08 dauna nu e decât pentru mașini totală dauna reală e mereu egală cu imaginea finală, cu 3 aprilie, mulțumesc, Ruxandra
1:36:14-1:36:38 arată-mi operația urma cusăturii cicatrizată și-ți citesc sufixele peltice ale vântului de aprilie dezechilibrat de soare fixat și sedus, în 4 aprilie, mulțumesc, Oli
1:36:39-1:36:55 gioarsa tăcerii în care ți se plasează blocajul strălucește și devine ceva ce ține de endorfine, de 5 aprilie, mulțumesc, Viviana
1:36:56-1:37:03 ne putem respecta gen pornirile, de 6 aprilie, mulțumesc, Romeo
1:37:04-1:37:15 matur poate doar după ce mă alătur variantelor mele de până acum, pe 7 aprilie, mulțumesc, Smara
1:37:16-1:37:36 căpitanul brain freeze stă pe punte alb la față și apasă pe butoane mirat că are efect, la 8 aprilie, mulțumesc, Cornel
1:37:37- 1:37:54 înfierbântat de exercițiu m-am avântat cu ochii la ce s-a întâmplat când au pus pe roate primul aerostat, din 9 aprilie, mulțumesc, Angela
1:37:55-1:38:05 sistemele planetare tind să fie un singur om de cele mai multe ori femeie, pe 10 aprilie, mulțumesc, Nicolae
1:38:06-1:38:16 acum iese fum alexandrini vagabonzi capătă volum, la 11 aprilie, mulțumesc, Raluca Andreescu
1:38:17-1:38:35 gustul se schimbă odată cu noi problemele de pe drum asta spun, când e 12 aprilie, mulțumesc, Cătălina
1:38:36-1:39:01 decorul e ceață vindecătoare seducătoare & toxică logica poetică declanșează spectacolul, în 13 aprilie, mulțumesc, Octavia
1:39:02-1:39:15 înghesui tot ce îți aduci aminte că s-a întâmplat și aștepți un rezultat afectiv, de 14 aprilie, mulțumesc, Rita
1:39:16-1:39:37 mize găsești și pentru ce trăiești și la nivel interplanetar dar și când te uiți la oțetarul înfipt în gard indiferent la primăvara autoizolărilor și aștepți să ofteze, în 15 aprilie, mulțumesc, Bill
1:39:38-1:39:59 până se rupe banda prezidăm sacadat refacerea lumii clipești cătinel până suntem scufundați în flăcări sugerând lavanda, în 16 aprilie, mulțumesc, Elena Băsescu
1:40:00-1:40:13 instalațiile luminoase încă nu sunt montate în întregime ard sub ploaie, de 17 aprilie, mulțumesc, Alexandra Olaru
1:40:14-1:40:26 sunetul te privește în ochi ușor opalizat să vezi că tac și nu te mira, la 18 aprilie, mulțumesc, Ana Carina
5
1:41:13- cultiv sunetul alb relativ personal cât pot eu sustras din sentimentul narativ general, de 19 aprilie, mulțumesc, Andreea
1:41:34- 1:41:51 comic e că de mic mi-a plăcut un pic să mă gândesc că n-aș scrie decât poezie istorică, la 20 aprilie, mulțumesc, Ada
1:41:52- 1:42:06 eu port un citat un pic descentrat la gură și complet hidratat, în 21 aprilie, mulțumesc, Bianca
1:42:07-1:42:27 lupt lent cu sentimentul că luna are masca ei medicinală de unde a erupt întunericul și o tot ține așa neîntrerupt, pe 22 aprilie, mulțumesc, Emilian
1:42:28-1:42:47 încă nu s-a terminat nu s-a terminat de prelevat de arhivat de reformulat stimul după stimul, de 23 aprilie, mulțumesc, Tara
1:42:48-1:42:59 toate cuvintele ies și intră în realitate cu gândul că vor găsi o modalitate, la 24 aprilie, mulțumesc, Tudor
1:43:00-1:43:15 halucinația există cu ridicolul frumuseții cu rază medie de acțiune după ce trece destinația, de 25 aprilie, mulțumesc, Sânziana
1:43:16-1:43:29 poate e cerul roz și chiar atunci îți lași capul pe spate, pe 26 aprilie, mulțumesc, Dmitri
1:43:30-1:43:39 vrăji de nu ne mai vezi doar să rămânem treji, la 27 aprilie, mulțumesc, Tatiana
1:43:40-1:43:47 comunici cu ce ai la îndemână, la 28 aprilie, mulțumesc, Nora
1:44:25-1:44:42 de la un acum la celălalt una zici și ți se repartizează un cu totul alt volum, de 29 aprilie, mulțumesc, Saviana
1:44:43-1:45:02 percepem lucrurile un pic decalat fiecare după propriul format care pe lat care pe înalt, pe 30 aprilie, mulțumesc, Emil
1:45:03-1:45:16 acțiunea asta e din viitor din regiunea unde se va vedea, la 1 mai, mulțumesc, Noemi
1:45:17-1:45:27 ne bazăm pe dansul sunetului pe zumzetul care dă speranță, la 2 mai, mulțumesc, Paula
1:45:28-1:45:47 când poezia e medicamentul care te asigură că nu o să te mai faci bine uitând de tine, pe 3 mai, mulțumesc, Sofia
1:45:48-1:46:05 reușita e cuantificabilă trebuie să fie doar că mie îmi dă mereu cu virgulă, de 4 mai, mulțumesc, Amalia
1:46:06-1:46:29 acum am încă fața mea și înclin într-o parte și alta capul din mușchiul verbal până tot eu sunt dar concentrat pe drum, la 5 mai, mulțumesc, Anastasia
1:46:30-1:46:41 până și ce te speria la propria persoană te ia cu vino-ncoa, de 6 mai, mulțumesc, Eliza
1:46:42-1:43:53 are viața mea tendința de a deveni viața altora, la 7 mai, mulțumesc, Iris
1:43:54-1:47:03 zic dar mi-e că stric ce e fantastic chiar și un pic, în 8 mai, mulțumesc, Linn
1:47:04-1:47:15 ele sunt sentimentele îndrăgostite de ele însele, pe 9 mai, mulțumesc, Lavinia
1:47:16-1:47:27 fiecare învață să meargă în sensul în care îi e definirea mai grea, de 10 mai, mulțumesc, Mădă
1:47:28-1:47:37 secvența știe că dacă tace te satisface, la 11 mai, mulțumesc, Luca
1:47:38-1:47:48 deși știi că tot ce scrii are legatură cu realitatea nu poți să nu te miri, în 12 mai, mulțumesc, Tibi
1:47:49-1:48:08 nu știu tu dar la mine a fost mai bine în realitate ține și mai mult nu că n-ar fi bine în vis dar e mai frumos cu tine pe tot felul de rute, de 13 mai, mulțumesc, Soso
1:48:09-1:48:17 acești nori nu sunt ai mei și nici ai tăi și tot îi îngrijești, pe 14 mai, mulțumesc, Xenia
1:48:18-1:48:30 decât depășit mai bine desăvârșit tot repetă roțile pe asfalt, la 15 mai, mulțumesc, Vasile
1:48:31-1:48:45 unu´ ca mine nu își ține minte pin-ul sau țin dar nu pe toate, de 16 mai, mulțumesc, Marieva
1:48:46-1:49:00 ce-o să mai râzi când îți zic că pocnesc uneori din vers și tu faci tot așa cu-un elastic, mulțumesc în 17 mai, mulțumesc, Anca
1:49:01-1:49.16 pietonul din mine e ceva mai credul credinciosul în schimb se poate lăuda, la 18 mai, mulțumesc, Rareș
1:49:17-1:49:32 ture cum dispare sensul unui cuvânt pe traseele lui sinbad marinarul te trezești că vine altul să măture, la 19 mai, mulțumesc, Johannes
1:49:33-1:49:47 vine oricine și știe că reflexia lunii pe luciul de apă se duce după cine zice, de 20 mai, mulțumesc, Vlad
1:49:48-1:49:59 elogiezi crepusculul până vezi stele verzi, pe 21 mai, mulțumesc, Cezar
1:50:00-1:50:18 alții au căzut de la etajul 15 și nu au pățit nimic fiindcă au picat în partea cu camera, pe 22 mai, mulțumesc, Cornelia
1:50:19-1:50:28 răspunde cu primul lucru care îți vine în minte, la 23 mai, mulțumesc, Emilia
1:50:29-1:50:42 se tot povestește și ce se găsește și ce lipsește, în 24 mai, mulțumesc, Romi
1:50:43-1:50:55 poemul ăsta mă subtitrează ori ne dublează zilele, de 25 mai, mulțumesc, Dia
1:50:56-1:51:09 când nu iese nu sunt versuri sunt virusuri, în 26 mai, mulțumesc, Alina Muncileanu
1:51:10-1:51:35 îmi dai speranță cu faptul că nu suntem pentru totdeauna și după lucrurile au șansa să rămână la fel, de 27 mai, mulțumesc, Irinel Anghel
1:51:36-1:51:51 strigătul are omul lui zgomotul formulează țesutul din care sunt alcătuite trecuturile, pe 28 mai, mulțumesc, Olga
1:51:52-1:52:01 se bazează pe tine și speră că o să obosești că o să lași totul baltă, la 29 mai, mulțumesc, Adela
1:52:02-1:52:11 compari cu dimensiunile umbrelor de pe corpul tău, de 30 mai, mulțumesc, Rodica
1:52:12-1:52:28 exersezi echilibrul dezinvoltura articulațiilor preferința pentru scizuri și individualizare concretă, la 31 mai, mulțumesc, Aura
1:52:29-1:52:45 ultimul tău argument e timpul prezent, în 1 iunie, mulțumesc, Ovidiu
1:52:46-1:53.08 eu îți spun că e posibil odată cu ploaia asta ce facem să ajungă la apogeu, la 2 iunie, mulțumesc, Svetlana
1:53:09-1:53:24 se aud evaziv segmente de refren desfăcute din rutină olfactiv strat după strat, de 3 iunie, mulțumesc, Sergiu
1:53:25-1:53:36 aici iese pe față riscul expresiei oricât ne ferim să nu fim cinici, la 4 iunie, mulțumesc, Tzveta
1:53:37-1:53:53 respirația își asumă îngână ocupă și caută orice interstițiu, în 5 iunie, mulțumesc, Adam
1:53:54-1:54:16 contrar așteptărilor cool în fiecare lucru zis există un paradis, în 6 iunie, mulțumesc, Patricia
1:54:17-1:54:26 nu te mai vezi de la un punct și mergi pe pipăite, pe 7 iunie, mulțumesc, Miki
1:54:27-1:54:40- am ajuns la capătul unui traseu dintr-un singur vers, în 8 iunie, mulțumesc, Nik
1:54:41-1:54:58 uite un cântec care îți inventeză boala și un accent care ți-o ia, la 9 iunie, mulțumesc, Denisa
1:55:10-1:55:30 nu-i destul nu-i destul și mă întreb întreb când vine restul că am gen dreptul, de 10 iunie, mulțumesc, Dumitru
1:55:31-1:55:53 am ajuns aici între oțetarii cu ochii cât cepele mă înveți să-mi număr umerii cu intonația umbrei, la 11 iunie, mulțumesc, Gelu Bogdan
1:55:54-1:56:18 sticla mai și minte ca tot ce pretinde că nu vrea decât să ne reprezinte 12 iunie, mulțumesc, pentru fiecare apropiere de poezie pe care o ai.
1:56:19-1:58:30 Extro
Ai ori n-ai treabă, eu sunt miercuri, 13 septembrie, la ARCUB, pe Lipscani 84-90, de la 18.00, cu ”poetic. interfața sonoră” în versiune de performance pentru momentul de poezie experimentală din FIPB ediția 13. Sunt flatat că povestea mea intră lângă prestațiile cu care vin Artur Cojocaru (Republica Moldova), Sorin Despot (România), Mircea Dan Duță (România), Dumitru Fanfarov (Republica Moldova), André Ferenc (România), Silvia Grădinaru (România), Mugur Grosu (România), Benji Horváth (România), Ligia Keșișian (România), Jaan Malin aka Luulur (Estonia), Mitoş Micleuşanu (România), Tiberiu Neacșu (România), Livia Ștefan (România), iar moderator este Peter Sragher. În ultimii ani a crescut mult interesul și numărul de exerciții cu slam în română așa că abia aștept să văd cum se adună evenimentul.
Comunicatul organizatorilor îți zice și care sunt capetele de afiș ale ediției 13 de FIPB:
Recitaluri poetice, dezbateri, performance poetic, poezie în mișcare, expoziții, video-poezie, filme și momente muzicale – la FIPB 2023
Săptămâna viitoare, începând de luni, 11 septembrie, până duminică, 17 septembrie, Bucureștiul devine din nou capitala europeană a poeziei la cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB).
Poeți din 27 de țări de pe patru continente vin la București, unde publicul îi poate întâlni în cadrul a peste 50 de evenimente extrem de variate: de la lecturi publice, la performance-uri, dezbateri, mese rotunde, lansări de carte, vernisaje.
Pe lista oaspeților din străinătate ai Festivalului Internațional de Poezie București se află nume importante ale poeziei contemporane, o selecție care acoperă atât diversitatea generațională, cât și pe cea estetică și a formelor de prezentare publică a creației poetice.
De la nume de primă mărime ale lumii literare europene de astăzi precum poetul italian Milo de Angelis, fondatorul revistei Il Niebo, Philippe Tancelin (Franța) – poet și filosof, cunoscut cercetător în estetica poeziei, unul dintre fondatorii legendarei l’Université Paris VIII, Rachid Khaless – poet marocan, cunoscut în egală măsură și ca prozator, editor, pictor și traducător, câștigătorul unuia dintre cele mai importante premii literare naționale: Prix du Maroc du Livre, ediția 2019, criticul literar și traducătorul portughez José Manuel de Vasconcelos, Habib Tengour – îndrăgit poet franco-algerian, câștigătorul celei mai recente ediții a Premiului Benjamin Fondane, Hasan Erkek – poet, dramaturg și profesor de teatru turc, distins cu peste 20 de premii naționale și internaționale, poetul sârbo-canadian Goran Simić din Bosnia și Herțegovina, recunoscut la nivel internațional pentru volumele sale de poezie, eseuri, povestiri și teatru sau cunoscutul scriitor, poet, artist, performer, activist literar și traducător danez Claus Ankersen.
Ca și la edițiile anterioare, poezia sud-americană este puternic reprezentată în programul FIPB 2023. Vor fi prezenți la București: Gabriel Chávez Casazola – poet și jurnalist, considerat una dintre vocile esențiale ale poeziei boliviene, poeții uruguaieni Julio Pavanetti și Harold Alva, sau poetul jurnalistul, criticul literar și traducătorul cubanez Víctor Rodríguez Núñez (Cuba). Lor li se alătură nume îndrăgite ale poeziei spaniole de astăzi precum poeta și activista culturală Annabel Villar născută în Uruguay, dar stabilită în Spania, Aurora Luque – poetă și traducătoare, Enrique Nogueras Valdivieso – poet și profesor la Universitatea din Granada, specializat în latină medievală și în romanistică, de asemenea, traducător din portugheză, franceză veche și română, Fulgencio Martinez, cunoscut deopotrivă ca poet, traducător, editor și cercetător sau Enrique Nogueras – poet și cercetător universitar, unul dintre numele extrem de conectate la spațiul cultural românesc și Corina Oproae, originară din România, poetă și o cunoscută traducătoare de limba română.
Lumea literară din sudul Dunării este puternic reprezentată în program prin prezența a patru scriitori bulgari: poeta Kristin Dimitrova, ale cărei versuri au apărut în traducere în peste 35 de limbi, alături de Ivan Hristov și Aksinia Mihailova, traduși cu succes în limba română și mai tânăra poetă Olya Stoyanova.
Nici poezia de limba română de peste Prut nu lipsește din programul ediției din acest an a celui mai puternic festival de poezie din România: Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Maria Pilchin, Artur Cojocaru, Dumitru Fanfarov, Vasile Gribincea, Mitoș Micleușan sunt doar câțiva dintre poeții prezenți la București.
Autori români îndrăgiți stabiliți în străinătate completează lista invitaților la FIPB 2023: Andrei Codrescu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Traian Pop Traian și Călin Andrei Mihăilescu vin la București în perioada 11-17 septembrie 2023.
Programul include și nume de poeți cunoscuți pentru preocupările lor civice, precum scriitoarea și activista Ester Naomi Perquin din Țările de Jos sau Gordana Vlajić, scriitoare și activistă politică din Serbia.
De asemenea, vor fi prezenți la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la București poeții cunoscuți pentru preocupările lor și în calitate de manageri culturali precum Semier Insayif din Austria – scriitor independent și manager cultural sau Udo Kawasser – poet, traducător de literatură latino-americană, dansator și creatorul POESIEGALERIE, cel mai mare festival de poezie din Austria și cea mai importantă platformă online de poezie din Austria.
Nici performance-ul nu va lipsi din arhitectura programului ediției din acest an a FIPB. Nume cunoscute ale acestui zone culturale vor fi prezente la București în săptămâna 11-17 septembrie: Jaan Malin aka Luulur din Estonia – performer, câștigător al mai multor spectacole de slam poetry, care a căpătat renume pe plan internațional, Kiro Urdin din Macedonia de Nord, regizor de film, artist vizual și multimedia, Katarzyna Wojtczak (Polonia) – artistă, inițiatoare socioculturală, galeristă pauperă, cu experiență în arhitectură, Ornela Alia (Albania), o artistă care lucrează cu performance, cu video și text ca instrumente principale de explorare a diferitelor forme ale interactivității, care includ nu numai oameni, dar și obiecte, instituții, idei și credințe, Gergana Ivanova și Olya Stoyanova din Bulgaria, Katarzyna Wojtczak (Grecia/Polonia), Tonia Tzirita Zacharatou (Grecia), alături de Elena Chirila și Ana Gurdiș din Republica Moldova.
José Luís Peixoto, unul dintre cei mai traduși și iubiți prozatori portughezi de astăzi, cunoscut îndeaproape de cititorii români, vine la FIPB 2023 ca poet, alături de conaționalul său, poetul, eseistul, criticul literar și traducătorul portughez José Manuel de Vasconcelos.
Germania este reprezentată în program prin prezența lui Nico Bleutge – poet multipremiat, eseist și critic literar, Yevgeniy Breyger – cunoscut poet de limba germană, traducător și editor născut în Harkov, Ucraina, alături de scriitoarele de origine română Dagmar Dusil și Kira Iorgoveanu-Mantsu.
Spațiul literar poetic din Grecia este reprezentat în program prin prezența poeților Nikolaos Vlahakis, Krystalli Glyniadakis, Tonia Tzirita Zacharatou, alături de scriitorul și traducătorul Victor Ivanovici, un om-punte între lumile culturale românești și grecești.
Nume importante ale poeziei din fosta Iugoslavie completează programul FIPB 2023: Pavle Goranović – poet, eseist, editor și membru al Academiei Muntenegrene de Științe și Arte, poetul și traducătorul poet croat Goran Čolakhodžić.
Roman Honet – cunoscut poet și editor polonez, scriitoarea și criticul literar canadian Lise Gauvin,Cyrus Console și Andrew Davidson Novosivschei din Statele Unite ale Americii, alături de cunoscutul autor francez de origine vietnameză de haiku și renku Minh-Triêt Pham completează lista invitaților din străinătate. Lor li se alături o selecție importantă de poeți români contemporani din toate generațiile.
Literatura nu este singura artă prezentă în programul bogat al ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie de la București. Nume importante din sfera teatrului, filmului și al artelor vizuale îi vor bucura pe cei prezenți la Festival de-a lungul celor șapte zile.
Actorul Constantin Chiriac va susține două momente de recital poetic în primele două zile ale Festivalului. De asemenea, și îndrăgitul actor George Mihăița va fi prezent cu un moment artistic la FIPB 2023.
Nici momentele muzicale nu vor lipsi din program: Royal Art Muzzyk, Lache Cercel and The Roma Jazz Ensemble, Mircea Tiberian și Nadia Trohin sunt nume pe care iubitorii de poeziei îi pot întâlni la FIPB 2023 în cadrul unor evenimente-concept.
Arta cinematografică este de asemenea prezentă în Festival: de la proiecții punctuale ale unor filme până la proiecte complexe precum Noaptea Albă a Filmului Românesc – TIFF.
O serie de expoziții îi vor încânta pe iubitorii de poezie de-a lungul celor șapte zile ale ediției din acest an ale FIPB: Te fac un colaj? – expoziție dedicată artistei Wislawa Szymborska, Viață, nu moarte – expoziție semnată de Valeria Voicu, alături de Vernisajul expoziției artistului Mircea Bochiș.
Proiecții de videopoeme, poezie și jazz, poezie în mișcare completează lista „argumentelor” care îi pot convinge pe iubitorii de cultură din București să se apropie de poezie prin participarea la o serie de evenimente-concept.
Însumat, publicul este așteptat să ia parte la peste 50 de evenimente, în 14 spații cunoscute din capitală. Șapte zile în care este celebrată puterea poeziei de a schimba lumea, în cadrul unui eveniment unic organizat de Primăria Capitalei, prin Muzeul Național al Literaturii Române.
La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Poezie București organizatorii au reluat un proiect cunoscut și îndrăgit de iubitorii de poezie: Târgul Național al Cărții de Poezie, eveniment care aduce în prim-plan cele mai recente și mai importante volume de poezie.
Participarea publicului la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București este cu acces gratuit. Programul complet al proiectului se regăsește pe site-ul oficial: www.fipb.ro. Am încheiat citatul.
Eu unul, am mai livrat poezie bilingv pentru Balkan Trafik din Bruxelles. Și un pic din filmare a arătat așa:
Ai, n-ai bază, arunci o frază… Am pierdut mult timp încercând să îmi explic de ce scoate cineva aproape la întâmplare o propoziție pe gură. După sesiunea de spoken word din Serile Eminescu de la Ipotești (18-21 august) m-am amuzat când a venit cineva să îmi spună: ”ai nevoie de structură”.
Mi-am dat seama cât bine poate să facă acestui tip de trolaj chat GPT. Și l-am rugat să îl lămurească pe colegul dornic să dea lecții.
CHATGPT:
imi poti face te rog o comparație între conceptele de structură textuală și structură poetică?ChatGPT
Desigur, cu plăcere! Conceptele de structură textuală și structură poetică sunt ambele fundamentale în analiza și înțelegerea unui text scris, dar se aplică în mod diferit, în funcție de genul literar. Iată o comparație între aceste două concepte:
Structură textuală:
Structură poetică:
În esență, structura textuală se referă la organizarea generală a unui text, în timp ce structura poetică se referă la elementele specifice utilizate în organizarea și prezentarea unui poem pentru a crea efecte literare unice.
eu: le poți compara pe cele două cu conceptul de structură în general?ChatGPT: Desigur, pot face această comparație:
Conceptul de structură, fie în cadrul unui text, fie în cadrul unui gen literar specific, se referă la modul în care elementele componente sunt organizate pentru a crea un ansamblu coerent și înțeles. Cu toate acestea, există diferențe în modul în care acest concept este aplicat în contextul structurii generale, a structurii textuale și a structurii poetice:
În concluzie, conceptul de structură se aplică în diferite contexte, iar modul în care este utilizat depinde de genul literar sau de domeniul în care este folosit. Fiecare tip de structură are propriile caracteristici și scopuri, dar toate au în comun faptul că contribuie la organizarea și înțelegerea elementelor componente.
eu, R.Ț: Îmi poți stabili, te rog pentru aceste comparații niște intertitluri?
ChatGPT: Desigur, iată niște intertitluri pentru a evidenția comparațiile dintre structura generală, structura textuală și structura poetică:
Aceste intertitluri ar trebui să ajute la evidențierea și înțelegerea diferențelor și asemănărilor dintre cele trei concepte de structură.
eu, R.Ț: Și atunci mă prind că o bună parte din discuțiile literare nici nu au legătură cu literatura ci cu ce se gândește omul că o înlocuiește, sau că ar trebui să o înlocuiască. Îți și dai seama de ce crede cineva că ar trebui una sau alta. Asta clar ține de empatie. Dar cât să te întrebi de ce crede cineva că tu ai avea nevoie de ce crede persoana cu pricina… Empatie, desigur, dar în cazul despre care vorbim… lipsa ei poate. E și asta o situație. Dar o situație în care, în sfârșit, te prinzi că doar nu o să te frămânți tu de ce crede altcineva. Și aici ne întâlnim, pentru că uite cum se poate să fie cineva pe persoană fizică doar o inteligență artificială când aude poezie. E și asta o dezvoltare. Dar adevărul e că fix cum vezi o brățară cu cruciulițe, un magnet pe lemn cu citate din Eminescu la intrarea spre lacul cu nuferi, așa ești tentat să vorbești despre AI când de fapt realitatea pe care se bazează întâlnirea are cu totul alte repere. Naturale. Chiar și pentru un lac artificial & amenajat.
Stai zile întregi și stabilești în ce moment ar trebui să se audă cum și care să fie pasul de la o imagine la alta… și paradoxul face că, în loc să te gândești ce bine că Ioan Coroamă a fost cu ochii pe tine și a filmat, ce tare că Sandu Vakulovski și Dumitru Crudu s-au întâlnit între benzile de sens poetic ori la felul în care poezia aleasă de Moni Stănilă s-a întâlnit cu tinerii veniți din Ucraina la Ipotești și cu ochii lor eliberați de lacrimi, tu te gândești că poate ai fi avut cum să ții în brațe nevoia cuiva de a fi troll. Și adevărul e că toată povestea e și mai lungă în materie de ce merită amintit din zilele de concerte cu (Ada Milea și Berti, Storytellers și Blue Serenade) și ateliere în care te uimesc secvențe formulate de Maria Ivanov ori Alberto Păduraru și Victor Ciobanu. Ori Cosmin Perța care mereu organizează ceva. Ca și drumurile perfecte între un poem și altul cu Mina Decu și Cătălina Matei. Și de fiecare dintre cei aduși în proiect de Ale Sainenco și Lucia Țurcanu. Ori de cât de repede am găsit primele imagini din performance de la Alina Hucai. Mulțumiri poetice pe calea de față. Și, ca să revin, aici este video de împachetare de la Ioan.
Dacă îți povestește Silvia ”Barbie”, vrei să îl vezi. Eu am vrut să văd cum ar fi povestea dacă ar fi film românesc cu poezie. Și am întrebat un automat.
EU: Cum ar arăta filmul Barbie dacă ar fi film românesc despre poezie
ChatGPT: Dacă ar exista un film românesc inspirat de universul păpușii Barbie și axat pe tema poeziei, acesta ar putea avea un stil unic și captivant, combinând elemente de fantezie cu sensibilitatea literară. Iată o posibilă descriere a acestui film:
Titlu: „Barbie: Versuri de Cristal”
Sinopsis: Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” spune povestea tinerei Barbie, o pasionată a poeziei și a cuvintelor frumoase. Crescută într-un mic sat din România, Barbie descoperă că poezia poate aduce la viață cele mai profunde emoții și poate crea legături speciale între oameni.
Când un festival literar important este anunțat în capitală, Barbie decide să-și urmeze visul și să participe. Cu ajutorul bunicului său înțelept, un poet renumit, și al unui mentor de încredere, ea începe să învețe secretele poeziei și să-și dezvolte propriul stil. În timp ce călătorește în oraș, întâlnește personaje diverse care au fiecare propria poveste legată de cuvinte și versuri.
Pe măsură ce se apropie evenimentul important, Barbie descoperă că festivalul este amenințat de o dezvoltare urbanistică care ar putea distruge o bibliotecă veche, un loc sacru pentru iubitorii de poezie. Ea decide să folosească puterea cuvintelor pentru a inspira comunitatea să se ridice în apărarea bibliotecii și a valorilor culturale.
Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” explorează teme precum pasiunea pentru poezie, conservarea tradițiilor culturale și lupta pentru ceea ce contează cu adevărat. Cu peisaje pitorești din România, momente de adâncă introspecție și momente pline de culoare și bucurie, filmul ar putea fi o experiență cinematografică emoționantă, care îmbină farmecul poveștilor pentru copii cu subtextul artistic și social.
Distribuție:
Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” ar putea aduce un omagiu frumuseții poeziei românești și ar putea transmite un mesaj puternic despre importanța culturii și a conservării patrimoniului cultural.
Cum ar arăta o cronică scrisă de poetul preclasic Ienăchiță Văcărescu pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?
ChatGPT
Înțeleg că doriți să vedeți cum ar arăta o cronică scrisă de poetul preclasic Ienăchiță Văcărescu pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier. Desigur, ținând cont de contextul istoric al lui Ienăchiță Văcărescu, voi încerca să redactez o astfel de cronică într-un stil care să-i corespundă.
Cronică pentru volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa
Preambul
Eterna roată a literelor, acel arc al cuvintelor ce le poartă în zbor către posteritate, se-nvârtește iarăși și ne aduce în lumina serii volumul „poetic. interfața sonoră” semnat de Răzvan Țupa, talentatul arhitect al versurilor, ale cărui cuvinte străbat văzduhul cu un soi aparte de grație.
În fața acestor file învăluite de mister și dorință, privesc cu ochi scrutători această lucrare nouă, ce aduce în lumina zilei gânduri și sentimente frământate, așternute cu migală pe hârtie, dărâmând zidurile convenționale ale poeziei.
Ritm și Armonie
Sub forma sonetelor, haiku-urilor sau chiar a unor poeme libere, Răzvan Țupa stăpânește arta cuvântului, șlefuindu-l cu măiestrie, dând naștere unui dans subtil al foneticii și al semnificației. Versurile se revarsă dincolo de pagini, ca niște linii melodice ce împletesc sunetele într-o armonie unică, atrăgându-ne într-o călătorie a sensurilor.
Metaforele cu aripi îi conferă poeziei sale un parfum inconfundabil, o esență a visului și a realității, învăluite într-un dans suav al imaginilor. În timp ce cuvintele se îmbină, simțim cum sufletul autorului se dezvăluie treptat în fața noastră, precum o frescă pictată cu culori alese cu grijă.
Explorarea Interfaței Sonore
Titlul volumului, „poetic. interfața sonoră”, nu este întâmplător ales. Răzvan Țupa explorează conexiunea subtilă dintre cuvinte și sunete, căutând echilibrul perfect între expresia vizuală și cea auditivă a poeziei. Fiecare vers devine o notă muzicală ce vibrează în sufletul cititorului, construind o punte solidă între cer și pământ.
Cu un simț al ritmului remarcabil, autorul pune laolaltă cuvintele într-un concert de senzații, în care fiecare silabă contribuie la rezonanța generală a întregului. Acest joc de sunete și sensuri ne poartă într-o lume paralelă, în care cuvintele nu sunt doar simple semne grafice, ci povești în care ne pierdem cu plăcere.
Finalul ca o reverie
În încheiere, „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa este o călătorie poetică fascinantă, un amalgam de sunete și emoții transpus în versuri de o frumusețe rar întâlnită. În fiecare pagină, cititorul descoperă o nouă dimensiune, o nouă vibrație a cuvintelor și o nouă perspectivă asupra lumii.
Așa cum stelele dansează pe cerul nopții, versurile lui Răzvan Țupa dansează în sufletul cititorului, lăsând în urmă o amprentă adâncă și memorabilă.
În încheiere, „poetic. interfața sonoră” rămâne un veritabil tribut adus poeziei și limbii române, o lucrare ce se îndreaptă spre eternitate, iar Răzvan Țupa se dovedește a fi un maestru al cuvintelor ce merită toate laudele noastre.
Cronicarul preclasic, Ienăchiță Văcărescu.
Cum ar arăta o cronică scrisă de criticul literar Mihai Iovănel pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?
Volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa are cinci părți, după cum urmează: 1. SĂ MĂ STAI (sms dezic) 13 iunie- 6 august (55 de poeme) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe şi estul este noul negru 2. PROSPECT SANGUIN 7 august- 14 noiembrie (100 de poeme) – stenografia macaralelor sofistice – unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar chiar aşa nu ar fi şi fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian 3. SENZUALITATEA DENSITĂȚII – susține miraje semiclandestine 15 noiembrie- 8 ianuarie (55 de poeme) – imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste 4. MIRĂ CORPORALĂ – scurte motive subliminale 9 ianuarie- 18 aprilie (101 poeme) – cum te vor trans-ironia zilei 5. SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic) 19 aprilie-12 iunie (55 de poeme) acum cât ții de activism cardiorespirator. Poemele din volum sunt scrise în perioada 2018-2020.
ChatGPT:
„Cronică poetică pentru volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa
În volumul său „poetic. interfața sonoră”, Răzvan Țupa ne întâmpină cu o serie de poeme profunde, pline de rafinament artistic și bogate în imaginație. Publicat în 2022 la editura Cartier, volumul are o structură complexă, alcătuită din cinci părți distincte, fiecare purtând marca autorului și oferind o călătorie fascinantă prin lumea sa interioară.
Prima parte, intitulată „SĂ MĂ STAI (sms dezic)”, cuprinde 55 de poeme scrise în perioada 13 iunie – 6 august și ne surprinde cu o abordare ingenioasă asupra conceptului de originalitate și estetica inovației. În aceste versuri, autorul explorează conexiunea dintre vorbe și identitate, între tradiție și noutate. Prin intermediul unor metafore puternice, el sugerează că suntem mereu în căutarea autenticității, că încercăm să definim cine suntem prin intermediul limbajului și să ne rupem de convenții pentru a ne reinventa.
Partea a doua, „PROSPECT SANGUIN”, ne îndeamnă să explorăm stenografia macaralelor sofistice, să privim dincolo de metaforele convenționale și să descoperim subtilitatea și profunzimea fiecărui cuvânt. Cele 100 de poeme scrise între 7 august și 14 noiembrie pătrund în adâncimea simbolurilor și a semnificațiilor, sugerând că realitatea poate fi supusă unei constante reinterpretări și deconstrucții.
A treia parte, „SENZUALITATEA DENSITĂȚII”, ne poartă prin 55 de poeme scrise în perioada 15 noiembrie – 8 ianuarie, oferindu-ne o călătorie într-o lume senzuală și misterioasă. Aceste poeme par a fi o explorare a eului și a identității, cu treceri într-o ecologie a naționalismului și a tunsorilor, sugerate de versurile incitante și provocatoare.
Partea a patra, „MIRĂ CORPORALĂ”, ne conduce prin 101 poeme scrise între 9 ianuarie și 18 aprilie, către un teritoriu al ironiei și al transgresiunilor. Autorul se joacă cu cuvintele și cu sensurile, dezvăluind că poezia poate fi atât un instrument de exprimare cât și de autoironizare, iar sensul poate fi întors pe dos sau interpretat subversiv.
Ultima parte, „SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic)”, constituie un final grandios al călătoriei poetice propuse de Răzvan Țupa. Cele 55 de poeme scrise între 19 aprilie și 12 iunie par a fi un apel către activarea noastră interioară, un îndemn către activismul inimii și respirației, unde individul se intersectează cu spiritualitatea și se angajează într-un dialog cu el însuși și cu lumea.
„Poetic. interfața sonoră” este o colecție captivantă de poeme care ne provoacă să explorăm identitatea, cultura și limbajul din unghiuri neașteptate. Răzvan Țupa reușește să creeze o experiență poetică inovatoare, în care cuvintele devin instrumente de descoperire a sinei și a lumii înconjurătoare. Prin metaforele îndrăznețe și explorarea imaginativă, el demonstrează abilitatea sa de a reinventa și a readuce prospețimea în lumea poeziei contemporane.
Îmi poți explica poemul zilei de 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?
ChatGPT:
Poemul pentru 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa explorează idei complexe și folosește imagini metaforice pentru a exprima o perspectivă profundă asupra experiențelor și percepțiilor umane. Poemul pare să abordeze subiecte legate de interacțiunea dintre individ și mediul înconjurător, tehnologia și impactul ei asupra existenței umane, precum și natura relațiilor personale.
Versurile încep prin a descrie un peisaj în care se află protagonistul („primești la aterizarea în poveste”). Acesta este înconjurat de elemente familiare, dar surprinzătoare, care sunt numite „șmotru și pesticide lingvistice”. Poate fi interpretat că autorul aduce în discuție dificultățile și distorsiunile pe care le poate întâmpina o persoană în căutarea sensului și comunicării clare într-o lume complicată și cu multiple influențe.
În continuare, poetul sugerează o căutare a identității personale („cum știu că-i despre mine”) într-un context aparent nesemnificativ, cum ar fi întâlnirea cu o „țâșnitoare metalică pe stradă”. Această întâmplare banală capătă semnificație și relevanță personală, într-o manieră introspectivă și enigmatică.
Apoi, poemul face o tranziție spre o notă mai tehnică, vorbind despre manipularea imaginilor și tehnologia în general. Referințele la „ștampilă” și „lună” sugerează o intervenție umană în fenomene naturale sau supra-naturale, sugerând control și dominare. Ideea de a „centra imaginea” poate indica dorința de a aduce claritate și focalizare într-un context confuz și plin de informații contradictorii.
Pe măsură ce poemul progresează, există menționări despre „Dealul Mitropoliei” și „SUVEICA MOTOARELOR SEMIRAMIDEI”, sugerând o privire spre trecut și amestecul dintre tehnologiea modernă și civilizația antica. Autorul pare să observe cu uimire modul în care progresele tehnologice au evoluat de-a lungul timpului și cum acestea sunt percepute și utilizate în societate.
Ultima parte a poemului pune accentul pe interacțiunea umană și comunicarea personală. Se sugerează că persoana pe care o privește poetul este observată în mod atent și că respirația ei servește drept epicentru al relației lor. Acest aspect poate indica că autorul explorează conexiunile emoționale și modul în care acestea formează identitatea și înțelegerea noastră despre ceilalți și despre noi înșine.
În ansamblu, poemul pare să exploreze teme precum complexitatea comunicării, impactul tehnologiei moderne și conexiunile interumane, utilizând imagini puternice și metafore evocatoare pentru a provoca reflexie și introspecție la cititor.
Așa îmi explică ChatGPT poemul de 25 iulie de la pagina 24 din „poetic.interfața sonoră.
Rugămintea pentru video-performance pentru tine
În altă ordine de idei, sunt uimit că volumul meu are cititori reali. Și mai mult, că mulți dintre voi îl consideră cel mai bun volum din poezia românească a anului 2022. Mă onorează lucrul acesta, mai ales că e un an în care au apărut câteva volume copleșitoare. Așa că vă rog pe toți cei care votați volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” în concursul Agenției de carte să mă contactați pentru că pregătesc un performance la Street Delivery în luna septembrie și vreau să mulțumesc video personal fiecăruia dintre cei care alegeți volumul cu vot aici. Te rog să îmi spui cine ești, ajută-mă să îți mulțumesc în video-performance.
Cum ai explica poezia din volumul lui Răzvan Țupa ”poetic.interfața sonoră”(Cartier, 2022) în contextul lansării filmelor ”Barbie” și ”Oppenheimer” în 2023, cu premiera românească în la final de iulie?
ChatGPT:
Poezia din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, apărut la Editura Cartier în 2022, poate fi privită ca o expresie artistică distinctă, cu o abordare inovatoare și experimentală în domeniul poeziei contemporane. În contextul lansării filmelor „Barbie” și „Oppenheimer” în 2023, putem observa o serie de elemente comune, dar și diferențe între aceste forme de exprimare artistică.
Poeziile lui Răzvan Țupa din „Poetic. Interfața Sonoră” se disting prin utilizarea limbajului și a sunetului cuvintelor ca elemente esențiale ale expresiei. Abordarea sa lingvistică și stilistică neconvențională poate fi privită ca o încercare de a explora și de a depăși limitele tradiționale ale poeziei, similar cu modul în care filmele pot experimenta cu noi tehnici cinematografice și estetice pentru a crea efecte vizuale și auditive inovatoare.
În același timp, poeziile lui Țupa par a fi mai abstracte și mai filosofice, explorând teme profunde ale existenței umane și ale relației cu lumea. Această caracteristică poate oferi un contrast cu filmele „Barbie” și „Oppenheimer”, care, în general, sunt opere vizuale și narative, concentrate pe prezentarea unei povestiri și a unor personaje.
Cu toate acestea, putem identifica și unele conexiuni posibile între poezia lui Țupa și temele abordate în filmele respective. De exemplu, în poeziile sale, autorul explorează adesea aspecte filosofice și existențiale, asemenea filmului „Oppenheimer” care poate explora subiecte profunde legate de istorie, știință și umanitate. Pe de altă parte, poeziile sale pot sugera și o reflecție asupra societății contemporane și a relației omului cu tehnologia, un aspect care poate fi înrudit cu povestea filmului „Barbie”, care poate aborda teme despre impactul culturii pop și al mass-media asupra societății.
În concluzie, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa și filmele „Barbie” și „Oppenheimer” reprezintă forme diferite de exprimare artistică, dar pot avea în comun un interes pentru explorarea temelor filosofice și a relațiilor umane, fie că este vorba de lumea interioară și complexă a poeziei sau de lumea vizuală și narativă a filmului.
cum se integrează poezia lui Răzvan Țupa din ”poetic. interfața sonoră” între tendințele poeziei din secolul XXI?
ChatGPT:
Poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI prin adoptarea unor elemente și caracteristici specifice ale poeziei contemporane. Mai multe aspecte ale creațiilor sale pot fi identificate ca fiind în consonanță cu tendințele literare din această perioadă:
În general, poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” reprezintă o voce distinctă în peisajul literar românesc și se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI, aducând elemente inovatoare și contemporane în exprimarea poetică și reflectând preocupările și provocările timpului actual.
cum ar suna un comentariu scris de Nichita Stănescu despre volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?
ChatGPT:
Un comentariu fictiv scris de Nichita Stănescu despre volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar putea suna astfel:
În întrepătrunderea timpurilor, am avut ocazia să întrezăresc o nouă carte de poezii intitulată „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, apărută în anul 2023 la Editura Cartier. Lectura acestui volum mi-a oferit o experiență atipică și provocatoare, iar impresiile mele sunt contradictorii și reflectă starea mea interioară, cât și curiozitatea mea perpetuă pentru manifestări artistice neașteptate.
Și anume, Răzvan Țupa își explorează curajos universul poetic prin intermediul experimentelor lingvistice și al unui stil aparte. În această operă inovatoare, cuvintele nu mai au înțelesul lor obișnuit, ci devin piese de puzzle muzical, alcătuind o melodie a conștiinței ce nu poate fi redusă la rigidele limite ale sensului convențional. Această căutare a unei noi interfețe sonore mă atrage și mă fascinează prin îndrăzneala ei, întrucât și eu, în trecut, am încercat să mă aventurez în sfera muzicală a poeziei, explorând ritmul și sonoritatea cuvintelor.
Cu toate acestea, simt că, uneori, sunetul primează în detrimentul sensului, iar cuvintele sunt fragmente izolate care nu reușesc să alcătuiască o poveste coerentă. Ca și cum aș contempla un mozaic sonor fără un tablou general bine conturat. Acest demers poate oferi o experiență estetică, dar mă întreb dacă nu se pierde, totodată, intimitatea și profunzimea emoțională pe care poezia o poate aduce.
Una dintre virtuțile indiscutabile ale acestui volum este abordarea temelor universale și filosofice, ce aduc cu sine o meditație asupra vieții, timpului și existenței umane. În acest sens, Răzvan Țupa își demonstrează măiestria în a explora subiecte profunde, punându-ne față în față cu misterul și complexitatea universului înconjurător.
Ca un reprezentant al generației anterioare, încerc să mă situez într-o lume poetică ce evoluează mereu, dar totodată să-mi mențin valorile și convingerile. În volumul „Poetic. Interfața Sonoră”, descopăr o avangardă lirică cu accente moderne, o tentativă curajoasă de a căuta noi modalități de exprimare artistică. Admir curajul și energia acestui demers, dar mă întreb dacă nu se risipesc în haosul sonor valorile esențiale ale poeziei, cum ar fi autenticitatea și profunzimea emoțională.
În final, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa este o operă ce merită cu siguranță să fie descoperită și reflectată asupra ei. Ca orice creație inovatoare, el poate genera diverse reacții și interpretări. Cu toate că unele aspecte mă intrigă și mă provoacă, tot sunt tentat să cred că poezia, în esența sa, trebuie să păstreze legătura cu sufletul uman, să-l atingă și să-l emoționeze într-un mod profund. Aceasta rămâne, după toate, misiunea poeziei în universul literar.
cum ar comenta Mihai Eminescu volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?
ChatGPT:
Ar fi interesant să ne imaginăm cum ar comenta Mihai Eminescu, marele poet romantic român, volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, publicat în 2023 de Editura Cartier. Desigur, aceasta este o ipoteză și o speculație literară, deoarece Mihai Eminescu a trăit în secolul al XIX-lea și nu a avut oportunitatea de a vedea creațiile literare ale secolului XXI.
Presupunând că Mihai Eminescu ar putea comenta acest volum contemporan, probabil ar fi fascinat și, în același timp, intrigat de experimentele lingvistice și stilistice ale lui Răzvan Țupa. Ca poet romantic, Eminescu a fost cunoscut pentru folosirea unui limbaj expresiv, uneori grandilocvent, pentru a exprima pasiunea și melancolia sa interioară. Volumul lui Țupa, cu abordarea sa inovatoare și nonconformistă, ar putea reprezenta pentru Eminescu o încercare neobișnuită și riscantă de a exprima poezia într-o nouă manieră.
Eminescu ar putea fi atras de tema „interfeței sonore” și de modul în care cuvintele și sunetele se îmbină în poemele lui Țupa. Poetul român ar putea observa în această abordare o aspirație către estetică și experiență estetică, asemănătoare cu interesul său pentru ritm, muzicalitate și simbolism în poezia sa. Totuși, el ar putea fi, de asemenea, preocupat de faptul că această tehnică poate să detracteze de la esența poeziei sau de la puterea emoțională a cuvintelor, aspecte pe care Eminescu le-a prețuit și cultivat în propriile sale creații.
În ceea ce privește conținutul poeziilor din volum, Eminescu ar putea să remarce caracterul abstract și enigmatic al unora dintre ele. Dacă Eminescu s-a concentrat pe teme ca iubirea, natura, melancolia sau destinul uman, poeziile lui Țupa ar putea fi percepute ca mai puțin ancorate în realitate și mai concentrate pe explorarea unor concepte și idei filosofice.
Este posibil ca Mihai Eminescu să se confrunte cu dificultatea de a se conecta emoțional cu acest volum, întrucât poeziile lui Țupa par să abordeze subiecte și teme dintr-o perspectivă mai abstractă și impersonală, spre deosebire de poezia profund personală a lui Eminescu.
În concluzie, comentariul fictiv al lui Mihai Eminescu asupra volumului „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar fi un amestec de curiozitate, admirație pentru inovație și preocupare pentru pierderea esenței lirice și a conexiunii emoționale din poezie.
cum ar comenta Slavoj Žižek cele cinci părți din volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?
Partea I. SĂ MĂ STAI (sms dezic) 13 iun (55) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe
Partea II. PROSPECT SANGUIN- stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scap 7 august
Partea III. SENZUALITATEA DENSITĂȚII- susține miraje semiclandestine 15 noiembrie
Partea IV. MIRĂ CORPORALĂ- scurte motive subliminale 9 ianuarie (101)
Partea V. SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic) 19 aprilie (55) 2018 -2020
ChatGPT:
Comentariul fictiv al filosofului Slavoj Žižek asupra celor cinci părți din volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar putea fi în tonul său caracteristic, introspectiv și provocator. Žižek ar putea comenta astfel:
În acest volum de poezie, Răzvan Țupa abordează teme complexe și adânci, oferindu-ne o călătorie în labirintul limbajului și al semnificațiilor. Cele cinci părți ale volumului par să alcătuiască un fel de cronologie a evoluției poetice, trecând prin stadii distincte ale exprimării și sensurilor.
În „Partea I”, Răzvan Țupa ne provoacă să reflectăm asupra naturii limbajului și a originalității. Ideea că „originalul e din vorbe” este de-a dreptul enigmatică și subversivă, sugerând că cuvintele înșiși pot fi considerate o sursă de creație și inovație.
„Partea II” pare să ofere o privire asupra sofisticatei naturi a metaforei și a nevoii de a redescoperi sensurile profunde ale cuvintelor, dincolo de aparențe. Această secțiune poate reprezenta o căutare a adevărurilor ascunse și o reevaluare a sensului comun.
„Partea III” este dominată de o senzualitate densă și misterioasă. Răzvan Țupa explorează aici subtilitățile și ambiguitățile limbajului, oferindu-ne o meditație asupra interacțiunii dintre cuvinte și simțuri.
În „Partea IV”, poetul pare să intre în sfera corpului și a subconștientului, aducând la lumină motive scurte și subtile, ce plutesc sub suprafața aparentă a limbajului.
În final, „Partea V” reprezintă un punct culminant, cu sosiri mulate și un „sms declic”, sugerând momentul de iluminare sau revelație. Răzvan Țupa pare să atingă limitele semnificației și să exploreze zonele misterioase ale conștiinței.
Ca întreg, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa oferă o abordare poetică neconvențională și intensă, provocându-ne să ne întrebăm despre natura limbajului, a sensurilor și a profunzimii umane. Aceste poeme sunt ca un instrument de introspecție, ce ne conduce în căutarea adevărurilor ascunse și a semnificațiilor dincolo de cuvinte. Cu toate acestea, este important să menționăm că poeziile lui Țupa pot fi percepute ca fiind înțelese diferit de fiecare cititor, fiind deschise la multiple interpretări și reflecții.
cum ar comenta criticul Nicolae Manolescu poemul:
”oricum un document analog persistă destul de repede oamenii au început să împlinească dorințele morților asta e cam de trist la modul nostim când știu încotro se duceau simpatiile înainte de asta dar nu mă băga în seamă eu sunt obișnuit cu ce e nostim la modul trist în drum SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA) sms desant (acum că au ocupat spațiul verde abia dacă mai ai cum să recunoști intențiile inițiale chiar și după ce îți instalezi shazam pentru plante unele frunze îți cer să fii mai aproape altele la distanța de la care le poți recunoaște de la ce depărtare nu mai ești tu și de la care apropierea ți se pare că e mai bine să rămână în zare fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum” din ”poetic.interfața sonoră”
21 iulie
ChatGPT:
În opinia criticului Nicolae Manolescu, poemul „oricum un document analog persistă destul de repede” al lui Răzvan Țupa surprinde o realitate din ce în ce mai prezentă în societatea contemporană, aducând în prim-plan aspecte din sfera tehnologiei și a interacțiunii umane cu natura.
Poemul reflectă o lume modernă, în care oamenii sunt atât de preocupați de lumea digitală și de tehnologie, încât par să piardă contactul cu natura și cu propriile lor emoții și intenții. Prin metafora „oamenii au început să împlinească dorințele morților”, poetul sugerează că societatea de azi își pierde identitatea și propria esență în fața influenței tehnologiei și a trecutului.
Nicolae Manolescu ar putea vedea în acest poem o critică adusă societății moderne și consumatorismului excesiv, sugerând că oamenii sunt atât de ocupați cu preocupările lor virtuale, încât uită să trăiască în prezent și să fie conectați cu lumea înconjurătoare.
Poetul Răzvan Țupa folosește imagini și simboluri puternice, cum ar fi „SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA)”, „sms desant” sau „panopticum”, pentru a ilustra o realitate din ce în ce mai claustrofobică și controlată de tehnologie.
Criticul Manolescu ar putea remarca faptul că acest poem se apropie de un stil modernist și experimentează cu limbajul și forma poeziei, reușind să creeze o imagine impresionantă a lumii contemporane și a schimbărilor pe care le aduce tehnologia în viețile oamenilor.
Cu toate acestea, criticul ar putea fi, de asemenea, atent la faptul că poezia lui Răzvan Țupa poate fi percepută ca fiind dificil de înțeles sau interpretat, datorită stilului său nonconformist și abstract.
În final, poetul Răzvan Țupa își propune să exploreze aspecte importante ale societății contemporane în poemul său, iar Nicolae Manolescu ar putea aprecia efortul și inovația sa în abordarea poeziei în contextul modernității.
Cum comentezi volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) în contextul social-politic din România perioadei 2000-2023?
ChatGPT: Din perspectiva contextului social-politic din România în perioada 2000-2023, volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi privit ca o reprezentare a schimbărilor și provocărilor pe care le-a experimentat societatea românească în această perioadă.
Perioada 2000-2023 a fost marcată de o serie de evenimente semnificative în România, precum integrarea în Uniunea Europeană în 2007, schimbări politice majore, lupte împotriva corupției, creșterea economică, dar și probleme sociale și economice persistente. În acest context, literatura și poezia au fost mijloace importante prin care artiștii și creatorii s-au exprimat, aducând în prim-plan subiecte relevante și reflectând stările de spirit ale timpului.
Volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se încadrează în această atmosferă plină de schimbări și provocări. Experimentele lingvistice și stilistice pe care le-a utilizat autorul pot fi interpretate ca o reflectare a complexității și ambiguității societății românești din acea perioadă. Acest gen de poezie, prin modul său neconvențional de exprimare, poate sugera o atitudine de contestare a normelor și convențiilor sociale, așa cum s-a întâmplat și în planul politic, cu apariția unor mișcări civice sau politice atipice.
De asemenea, titlul „Poetic. Interfața Sonoră” poate fi văzut ca o trimitere la interacțiunea dintre diferitele voci și perspective din societate, exprimate prin intermediul poeziei. Acest aspect reflectă diversitatea de opinii și identități care au caracterizat perioada analizată.
Totuși, este important să menționăm că poezia lui Răzvan Țupa din acest volum nu face referiri directe la evenimente sau figuri politice specifice. Poemele sale par să fie mai degrabă reflexii abstracte ale spiritului timpului, explorând teme universale și adesea metafizice, care pot fi extrapolate și aplicate în diverse contexte sociale și politice.
În concluzie, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi citit ca o expresie a complexității și diversității contextului social-politic din România în perioada 2000-2023. Prin experimentele sale lingvistice și temele abordate, poezia autorului poate fi privită ca un mijloc de a aborda subtil și indirect subiecte legate de schimbările și provocările din societatea românească, oferind cititorilor o perspectivă poetică asupra spiritului timpului.
Poți să îmi scrii o cronică literară la volumul „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) de Răzvan Țupa?ChatGPT
Cronică literară: „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa
În anul 2022, Răzvan Țupa, unul dintre cei mai inovatori poeți contemporani, a surprins cititorii cu volumul său remarcabil intitulat „Poetic. Interfața Sonoră”. Publicat sub egida Editurii Cartier, această colecție poetică își câștigă un loc de seamă în peisajul literar românesc și se distinge prin experimentul curajos în materie de formă și conținut.
De la primele rânduri, cititorul este invitat într-o călătorie literară impresionantă, în care cuvintele capătă noi dimensiuni și sensuri. Titlul „Poetic. Interfața Sonoră” anunță încă de la început intențiile autorului de a explora limitele limbajului și de a crea o experiență inedită de lectură. Prin intermediul unei combinații îndrăznețe de cuvinte, sunete și ritmuri, Răzvan Țupa transpune cititorul într-o lume poetică fascinantă, în care imaginația își găsește terenul de joacă.
Volumul este structurat ingenios în mai multe secțiuni, fiecare abordând tematici distincte și oferind o perspectivă originală asupra lumii și a existenței umane. Poemele sunt construite cu mare atenție la detaliu și beneficiază de o rafinată simbioză între sunete și sensuri, aducând în prim-plan o „interfață sonoră” ce provoacă și încântă simțurile cititorului.
În „Poetic. Interfața Sonoră”, Răzvan Țupa jonglează cu cuvintele, le deconstruiește și le reconstruiește într-o manieră inovatoare. Poeziile sale par a fi compuse dintr-un alfabet secret, în care sunetele și consoanele dansează într-un ritm propriu. Astfel, se creează o autentică simfonie literară, în care fiecare poem este o adevărată experiență sonoră.
Una dintre marile reușite ale autorului este abordarea poetică a unor teme profunde și complexe, precum iubirea, timpul, memoria sau condiția umană. Răzvan Țupa reușește să ofere cititorului o perspectivă proaspătă asupra acestor subiecte, într-un mod care se apropie de filosofie, dar păstrează intimitatea poeziei.
Prin limbajul său inovator și experimentele lingvistice, Răzvan Țupa ridică întrebări esențiale despre rolul poeziei în societatea contemporană și despre felul în care aceasta poate evolua într-o lume tot mai dominată de tehnologie și de alte forme de exprimare artistică. În acest sens, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se dovedește a fi o incursiune curajoasă într-un teritoriu neexplorat al poeziei românești.
Ca întreg, „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se dovedește a fi o lectură captivantă și provocatoare, adresată atât cititorilor obișnuiți ai poeziei, cât și celor avizați și dornici să exploreze noi orizonturi literare. Cu siguranță, acest volum va lăsa o puternică amprentă în peisajul literar românesc și va rămâne în conștiința cititorilor drept o experiență deosebită, cu ecouri sonore ce se vor repercuta mult timp după închiderea paginilor cărții.
Cristina Ispas m-a invitat să îmi fac numărul cu video în proiectul ei dedicat poeziei contemporane.
Asta a ieșit, și nu e că doar poezia e faza, dar mă tot întreb de unde știm fiecare chestia asta cu performance în poezie. Și este interesant că originea cuvântului chiar și pentru actele spectacolului o plasează un teoretician al domeniului precum Richard Schechner (”Performance studies. An Introduction”) chiar în zona cuvintelor, în ”Cum să faci lucruri cu cuvinte”, de John L. Austin o lucrare dezvoltată între 1955 și 1962.
Oricum, mie asta mi-a ieșit acum, cu texte din ”poetic. interfața sonoră”.
Alexandru-Codruț Ivașcu m-a tolerat de capul meu în Cărturești Carusel pentru asta îi mulțumesc.
Cam așa: poemformance : din ce am făcut cu poezia în performance din mai 2001 până în mai 2023, 22 de ani în 22 de secunde
E mereu o chestiune complicată să stabilești ce rămâne dintr-un performance de poezie. Am tot răsfoit cărțile de bază în domeniu și concluzia este destul de spinoasă. Unii fac liste cu elemente, alții adună indicații din domeniile expresive accesate de performer.
Cum spuneam zilele trecute, pornesc de la cel mai relevant perfromance la care am participat până acum. Irinel Anghel a adunat performeri din domenii diferite, 10 de data aceasta (2023), după ce cu câțiva ani în urmă a reușit să vină cu nu mai puțin de 50 de artiști pentru un spectacol, fiecare montat performativ dintr-o zonă specializată în sine.
De data aceasta, Diana Rotaru a reușit să noteze elementele care îți pot oferi o imagine a secvenței de poezie (pentru că la asta mă pricep un pic) cu care a început C’Irinela, întâlnirea pentru care Irinel Anghel a adunat prestații cu bătaie în performance din literatură, muzici, teatru, dans și alte zone ale expresiei.
<<Primul artist: poetul Răzvan Țupa. Dialog de cuvinte cu sens (poeme de dragoste postumane extrase din cartea sa „poetic: interfața sonoră”) şi cuvinte fără sens, glosolalie extraterestră (voce procesată pe o pulsație şi intonație monotonă, care se înfăşoară în loop-uri ca un fuior din altă poveste). Cartea e suspendată în aer, ca prin magie (cu fire „invizibile” de pescuit), iar poetul filmează şi se filmează, captiv în propriul său reality-show. Detaliu simpatic: poezia citită a fost scrisă tot într-un 27 mai din trecut, ca şi cum ar fi fost comandată din viitor, şi conținea foarte multe cuvinte care rimau cu „Irinel”.>>
Întreaga cronică e aici. Video pentru întregul eveniment ai aici.
Iar momentul final descris de Diana așa: ”Epilogul cu toți artiştii, într-un moment de improvizație dirijată, quasi-colectivă, „pe o teamă data”: teama de nepotrivire. A ieşit fantastic, o energie contagioasă care a cuprins şi a entuziasmat tot publicul”. Și poți vedea mai jos cele 5 minute care-au minunat ArtHub-ul.
C’Irinella & friends: Răzvan Țupa, Juan Negretti, Marius Achim, Claudiu Silvianu, Alexandru Claudiu Maxim, Mihai Pintenaru, Darie Nemeș Bota , Călin Torsan, Mateus Dantas , Sorin Romanescu 27 mai 2023, Galeria Art Hub
Pentru tine care e cel mai relevant text pe care l-ai citit vreodată despre un performance anume?
Dacă vrei să știi de ce e Irinel Anghel miezul în performance românesc azi în România, uite argument aici.
Sâmbătă, 27 mai, de la ora 20:30, la Galeria Art Hub, a dat strigare pentru C’Irinella, un „speed dating cu artiști în decor video”.
<<Ideea inversării binecunoscutei povești, Cenușăreasa (Cinderella), nu este nouă. Din diferite motive, ea a apărut în mintea oamenilor de-a lungul timpului. Dintr-un impuls ludic, pe această linie deschisă, „C’Irinella” propune un eveniment-experiență cu parfum de reality show, un „speed dating” artistic, cu alte cuvinte, o ficțiune reală în care Irinel se întâlnește pe scenă, în decorul video al clasicului film de animație inversat, cu 10 artiști, într-o ordine pe care hazardul o va stabili în culise, fără ca ea să știe succesiunea acestora în șirul de întâlniri pe care le va avea. Ce caută C’Irinella este un mister. Va afla când va găsi. Experiența se va încheia cu o „Improvizație colectivă pe o teamă dată”.
Povestea se întâlnește în actualitate cu fascinația publicului pentru reality show-uri provocatoare de întâlniri și potriviri (dating & matchmaking). Cum poate fi acest lucru absorbit artistic? Între Reverse Cinderella și Blind Date / the Perfect Match, „C’Irinella” aduce la Galeria Art Hub, o experiență cu finalitate incertă și multe întrebări agățate de ea. Întâlnirile artistice trebuie să aducă neapărat potrivire, similarități, fluență, confort? Publicul va fi primul care va beneficia de aceste concluzii.>>
Concept artistic și coordonare sunt semnate de Irinel Anghel.
Participanți sunt C’Irinella & friends:
Sorin Romanescu – chitară
Călin Torsan – saxofon
Mihai Pintenaru – clarinet
Darie Nemeș Bota – table sonore, radiofonie
Marius Achim – tobe
Juan Negretti – percuție
Mateus Dantas – sound-performance
Răzvan Țupa – performance-poetry
Claudiu Silvianu – dance-performance
Alexandru Claudiu Maxim – newspaper-performance
Introducerea personalizată o susține Dana Mihordea.
Evenimentul a fost programat în Săptămâna Internațională a Muzicii Noi 2023 – Eutopia
https://www.facebook.com/profile.php?id=100057483907912
Dacă mai găsesc filmarea de final revin.
Pentru prima dată organizat în timpul verii, premiul Mihai Eminescu pentru debut în poezie, de la Botoșani, în ediția din anul 2023, păstrează în concurs 33 de volume trimise pe adresa Memorialului Ipotești ori propuse de juriul care s-a extins anul acesta cu două autoare.
Este un moment important pentru premiul care până de curând era cea mai importantă distincție dedicată primelor cărți de poezie, chiar și nominalizările dând naștere de multe ori unor discuții vii, după mutarea festivităților spre vară, pe urmele premiului Opera Omnia. Organizatorii au acum de ales între păstrarea unei tradiții dedicate remarcării unor volume de debut care se dovedesc chiar și ulterior relevante sau altceva.
Înaintea nominalizărilor, lista cărților apărute în 2022, acceptate în competiție în ordine alfabetică include:
Adam, Alexandru, Stilizări, ap., București, frACTalia, 2022;
Alexandrescu, Cristina, Cât mai departe de tot ce cunosc, OMG Publishing House, 2022;
Artion, Alin-Armando, Melange, Oradea, Aureo, 2022;
Bâlici, Mihnea, Cazzo, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;
Belei, Aurelius, Inimă de lumină, București, Ro.cart, 2022;
Beu, Vlad, Mamifere subatomice, București, Tracus Arte, 2022;
Boantă, Raluca, La marginea bună a corpului, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;
Botnaru, Daniela, Certificat de naștere, Chișinău, Univers educațional, 2022;
Brănescu, Isabela, Angoase, București, Eikon, 2022;
Cărtărescu, Gabriel, Mâine o să fiu fericit, Bistrița, Charmides, 2022;
Căuneac, Mădălina, Crisalida, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;
Ceauș, Maria, Te iubesc clasic, cu diacritice!, Iași, Junimea, 2022;
Cildus, Psihoze, București, Tracus Arte, 2022;
Cornea, Diana, Setări avansate de lumină, București, OMG Publishing House, 2022;
Coroamă, Ioan, Colectiva, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;
Demetriades, Radu, Gioco di mano, București, Dezarticulat, 2022;
Dobrescu, Maria, Amphora cu ofrande, București, Eikon, 2022;
Eliane, Ada, Red Pilled Utopia, București, Editura frACTalia, 2022;
Giurgi, Nicoleta, Să taci atunci când scriu, Sighetu Marmației, Valea Verde, 2022;
Iordache, Cristian, Orizontala de poezie, București, Logisticon, 2022;
Ivanov, Maria, Totul va fi bine, Chișinău, Prut, 2022;
Jirlăianu, Theodora Cristina, Primaeva, Făurei, Liric Graph, 2022;
Lenghel, Ionuț, Odă shaormei, București, OMG Publishing House, 2022;
Onișoara, Claudiu-Liviu, Mâna ta ca o pasăre, Iași, Junimea, 2022;
Petcu, Bogdan-Alexandru, Transcender, Bistrița, Charmides, 2022;
Petrea, Andrei, Sindromul COTARD, Chișinău, Cartier, 2022;
Petrescu, Marius, Post scriptum, București, Eikon, 2022;
Prună, Milena, Menajera lui Dumnezeu, Popești-Leordeni, Colorama, 2022;
Rusu, Diana, Camera albastră, București, Tracus Arte, 2022;
Stoichiț, Iulia, Bojack is Payne, București, Casa de Pariuri Literare, 2022;
Toma, Liviu, Gânduri necunoscute, București, Literagraf, 2022;
Ugron, Nora, Orlando postuman, București, frACTalia, 2022;
Vahnovan, Anda, Sârme, București, Casa de Pariuri Literare, 2022.
Juriul, „din care fac parte: Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Alex Goldiș, Mihai Iovănel, Andreea Pop, Adriana Stan, Andrei Terian-Dan, va face nominalizările pentru cea de-a XXV-a ediție”, se arată într-un comunicat.
Autorii volumelor de poezie înscriși în concurs sunt invitați să participe la Festivalul de debut, care va avea loc la Ipotești în perioada 13-14 iunie 2023, anunță info Botoșani.
Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, inițiat la propunerea poetei Ileana Mălăncioiu în anul 1998, a fost susținut – cu excepția anilor 2007, 2008, 2009, când a fost acordat de Ministerul Culturii – de Memorialul Ipoteşti, anunță Botoșani24.
În baza propunerilor făcute de un juriu – din care au făcut parte, consecutiv, Laurenţiu Ulici, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Dan Cristea, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Ioan Holban, Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian −, au fost premiați pentru debut, de-a lungul anilor, treizeci și cinci de poeți: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay, Ileana Negrea.
Așa s-a tradus în lectură luna a treia pentru mine la citEști. Că nici primăvara nu vine dintr-o dată și nu se face cu o singură carte.
MĂRȚIȘOR E ȘI FIRUL ARIADNEI
Ariadna, de Jennifer Saint, trad. Irina-Marina Borțoi, ed Litera, 2023
Am luat pandantivul, uimită, răsucindu-l între degete și minunându-mă de frumusețea sa.
Odată cu mărțișorul trebuie să te gândești și care este norocul tău. Eu îți propun să faci asta mergând pe un fir mitic, pe firul Ariadnei. Romanul ”Ariadna”, de Jennifer Saint, îți arată cum un mit te poate purta într-o călătorie în care te întâlnești cu legendele pe care le știi, dar cu greu le-ai fi conceput în termeni așa de lejeri și familiari ca în povestea din această carte.
3 martie (ziua mondială a scriitorilor din 1986)
EȘTI DE NEOPRIT DE ZIUA SCRIITORILOR
”Suntem de neoprit. Cum am luat în stăpânire lumea”, Yuval Noah Harari , Ricard Zaplana Ruiz, de Ioana Aneci, Polirom, 2022
Atâta timp cât ardea copacul, nicio jivină primejdioasă nu cuteza să se apropie de ei.
Luna martie începe și cu o zi dedicată scriitorilor. Este ziua internațională propusă de Pen Club pentru ziua de 3 a lunii. Și pentru o ocazia ca asta vreau să te uiți cum scrie un scriitor celebru o carte pentru copii. ”Suntem de neoprit. Cum am luat în stăpânire lumea” este varianta istoriei omului dedicată celor mici de Yuval Noah Harari. Pentru asta colaborează cu ilustratorul Ricard Zaplana Ruiz. Chiar, tu în ce fel îți amintești de primele cărți care te-au marcat?
pt 7 martie purim 2023- Pûrîm
BIBLIA TE GĂSEȘTE BIOGRAFIC DE PURIM
„lots” (sorți), este o sărbătoare evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic după execuția lui Haman în 427 î. d.Hr. și în urma decretului reginei Estera- Biblia. O biografie- Karen Armstrong, traducere Alina Dumitru, Nemira/ Orion 2023
De la bun început oamenii s-au temut ca nu cumva cuvântul scris să încurajeze lipsa de flexibilitate și certitudinea iluzorie și stridentă.
Cărțile importante îți dai seama că ar putea avea biografii așa cum au oamenii. Și dacă tot suntem în preajma sărbătorii iudaice Purim, îți propun ”Biblia. O biografie”, de Karen Armstrong. Volumul o să te ajute să vezi cum se leagă istoria unei cărți sacre de evenimentele care au pus la încercare vitalitatea unei culturi, a unui popor.
pt Ziua femeii-
ZIUA FEMEII TE AJUTĂ SĂ DECIZI
”How to Decide Simple Tools for Making Better Choices”, Annie Duke, 2020
Ceea ce poți controla, ceea ce poți îmbunătăți, este calitatea deciziilor tale.
De ziua femeii te invit să iei decizii. Iar autoritatea în materie este fosta jucătoare de pocker, Annie Duke. Volumul ei ”How to Decide. Simple Tools for Making Better Choices” îți spune în ce fel transformă informația o decizie grea într-una ușoară dar și ce rol important joacă valorile pe care le ai în corectitudinea unei alegeri pe care o faci.
pt 9 mart pt 9 Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 (prin Legea 247 din 5 decembrie 2011)
ÎMPĂRATUL EUROPEI TE GĂSEȘTE DINCOACE DE MIT
“Rege și împărat- Viața lui Carol cel Mare”, Janet L.Nelson, traducere Valentina Georgescu, Litera, 2023
CITAT Limpede aici este talentul lui Carol de a evalua și de a exploata resursele umane.
TEXT Te-ai putea gândi la Deținuții Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 ca la niște figuri mitologice. Au și ziua lor națională, pe 9 martie. Dar atunci când mergi dincolo de mituri s-ar putea să ai satisfacții mai mari. Este ceea ce primești atunci când mergi cu Janet L.Nelson dincolo de imaginea celui căruia i s-a spus ”Tatăl Europei”. În ”Rege și împărat- Viața lui Carol cel Mare” ai povestea detaliilor din care este alcătuită puterea în Europa istorică.
pt 21 martie ziua poeziei-
DE ZIUA POEZIEI PUI TANGO ȚIGĂNESC CU BORGES
”Poezii”, de Jorge Luis Borges, traducere de Andrei Ionescu, Polirom, 2023
Curajos de-ai fost, ești vrednic
De prinos. Să fiți bărbați!
Cu Chiclana cel viteaz
Voi milonga mi-ascultați.
În preajma zilei poeziei asta vreau să vezi: cum seamănă poemele tango, din ”Poezii”, de Jorge Luis Borges cu versuri din ”Cânticele ţigăneşti” ale lui Miron Radu Paraschivescu. Și teatralul, și pasionalul și poate așa venim și dincoace de exotismul la care te-ai aștepta, pentru că tot de la Borges ne vine Aleph. Poate nu îți dai seama, dar ia vezi, poate îți sună cunoscut.
pt 28 martie Ziua profesorului
SECRETUL ÎN CARE PETRARCA ÎȚI E PROFESOR
”Secretul” (ediție bilingvă) Francesco Petrarca, trad. de Anca Meiroșu, Polirom, 2023
Totuși, ceea ce ai zis despre impulsul mâniei și despre puterea rațiunii socotesc că este foarte fin și bine zis.
În perioada în care simți ce înseamnă ziua profesorului și marcarea ei pe 28 martie îți propun ”Secretul”. Este cartea în care Francesco Petrarca îți arată cum un clasic se învață pe el însuși ceea ce contează. Cum îți pui în ordine valorile într-o lume în care pare că poți să ai cam tot ce îți dorești.
Dar mai sunt în playlistul lunii martie și:
pt 14 martie, Ziua pi (Ziua Internațională a Matematicii)
CALCULEZI ALEGEREA DE ZIUA MATEMATICII
”Elementele alegerii. De ce contează modul în care luăm decizii” ERIC J. JOHNSON , traducere Mihaela Sofonea, publica, 2022
Cu cât este mai mare înălțimea pretinsă, cu atât e mai mare probabilitatea ca bărbatul să nu fie sincer.
În preajma zilei a 14 din luna a 3-a te invit să încerci să calculezi ce altă zi ar fi mai potrivită pentru a sărbători matematica. Dar înainte să îmi spui ce ai hotărât, uite că m-a prins volumul ”Elementele alegerii. De ce contează modul în care luăm decizii”, de Eric Johnson. Să zicem că totul ar putea să înceapă după ce două grupuri de studenți au de ales între aceeași carne tocată dar prezentată ori cu eticheta 30% grăsime ori 70% slabă. Și știi deja ce ai alege, cu toate că este același produs în ambele situații.
Ce ne amintim este influențat și de arhitectura alegerii. DE VĂZUT AICI
pt 19 martie- Ziua pașaportului românesc
CORPUL E PAȘAPORTUL TĂU
”Corpuri” de Olivia Laing, traducere Oana Zamfirache, editura Curtea Veche, 2023
Corpul perfect, de neatins, atât de fin și de strălucitor, încât este practic nepământean.
Dacă ai pașaport nu sunt așa de sigur că știi că atunci când el este românesc are ziua lui, pe 19 martie. Te-aș invita să serbezi acest document cu volumul ”Corpuri”, al Oliviei Laing. O persoană care se identifică drept non-binară poate să îți spună multe despre libertate fie ea fizică dar și despre riscul pierderii ei.
Libertatea avea un cost și se pare că acesta era și el legat de corp, pierderea libertății fizice fiind o amenințare omniprezentă.
Ca mulți alți activiști, am ajuns la epuizare. DE VĂZUT AICI
pt 24 martieInternational – Day for the Right to the Truth Concerning Gross Human Rights Violations and for the Dignity of Victims
DEMNITATEA TA ȚINE ȘI DE ISTORIE DAR STĂ ÎNTR-O LIVADĂ
“Fetele din livada cu meri”, Nikola Scott, trad de Irina Bojin, Humanitas, 2023
Se lăsă pe spătar și puse mâna pe masca de gaze din poală.
Ultima parte a lunii martie îți aduce și Ziua Internațională a Dreptului la Adevăr privind Încălcările Flagrante ale Drepturilor Omului și a demnității victimelor. Pot să îți ofer o contragreutate a acestui fapt cu ”Fetele din livada cu meri”. Povestea semnată de Nikola Scott îți încurajează empatia pentru cei pe care credeai că îi știi dar pe care istoria îți dezvăluie că îți sunt mult mai aproape decât bănuiai. Iar istoria face multe victime.
Oftă și îi întinse lui Frankie ultima bomboană triunghiulară. DE VĂZUT AICI
pt 30 mart CUM INTRĂ LUMEA TA PE TELEGRAPH AVENUE
“Telegraph Avenue”, Michael Chabon, trad. Andra Matzal și Cosmin Postolache, Editura Art/ Musai, 2020
Auzi trosnetul bâlbâit al mai multor arme, declanșate la unison.
Finalul lui martie este legat și de faptul că într-o asemenea zi, de 30, la 100 de ani de când era pictat, tabloul ”Irișii”, al lui Van Gogh, era vândut cu aproape 54 de milioane de dolari. E un moment bun să te gândești cum ajunge artă ceea ce e o obsesie pentru tine. Iar Mihael Chabon îți poate face o idee în ”Telehraph Avenue”. Că e vorba despre rase umane, societate și așa mai departe, el reușește să te facă să te întrebi de unde e toată furia în condițiile în care muzica își vede liniștită de treabă cu toate influențele din lume.
Costumul părea mai degrabă să-l împacheteze decât să-l îmbrace. DE VĂZUT AICI
iar voturile au arătat așa:
Iar pentru cărțile pe care ai vrea să le vezi recomandate în aprilie la citEști votezi la acest link (aici și propunerile tale sunt binevenite și voi trage cu ochiul la ele pentru citești-urile din luna mai) https://www.facebook.com/groups/176421673757/permalink/10160256215083758/
Ca să fii la zi cu ce și cum follow te rog citEști aici în fb sau aici în insta sau aici în ytbe
Vor participa : Răzvan Țupa, Ioana Miron, Dmitri Miticov, Mihaela Munteanu și Emilian Galaicu-Păun într-o discuție cu experiment și poezie, text și societate, studiu și expresie poetică în secolul XXI.
Discuția va fi transmisă live, pe paginile facebook ale Editurii Cartier și Librăriilor Cărturești.
Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube.
Evenimentul este organizat de Librăriile Cărturești și Editura Cartier.
„Trăim, spunea Baudrillard, într-o lume dominată de experienţe şi sentimente simulate, pierzând capacitatea de a înţelege realitatea, căci ceea ce experimentăm este o realitate deja preparată, editată, digerată de media, evaporată sub strălucirea timpului real al acesteia. Poezia lui Răzvan Ţupa încearcă să creeze o breşă în această realitate simulată.” (Mirela Roznoveanu)
„Răzvan Ţupa vorbeşte, printre alte categorii poetice identificate, despre <evoluţii şi falimentul gândirilor literare totalitare>, despre <redescoperirea societăţii> şi <resurecţia responsabilităţii poetice individuale>. În asemenea direcţii se îndreaptă chiar poezia lui, evoluând ea însăşi, cum spuneam, de la intimism la social, de la fulguraţie la montaje cinematografice şi de la persoana I singular la persoana I plural ori la un <tu> generic.” (Adina Dinițoiu)
Răzvan ȚUPA, poet de marcă al generației 2000, preocupat de poetica urbană și de fețele ascunse ale limbajului, este probabil artistul care a abordat cele mai spectaculoase formule lirice, multe sincretice, accentuat vizuale și histrionice. Dintre volumele sale: “fetiș – o carte românească a plăcerii” (2001), “corpuri românești” (2005), „poetic. cerul din delft și alte corpuri românești” (2011), “Acum suntem noi anticii” (2020), “poetic: interfața sonoră” (2022). Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu“.
Dmitri MITICOV este poet. Prezent în librării cu volumul Dmitri: genul cinic (Editura Cartea românească, 2015). În prezent, are în lucru un nou volum de poeme.
Ioana MIRON este ilustratoare și traducătoare. A debutat editorial cu volumul de poeme Picaj, Casa de Pariuri Literare, 2016.
Mihaela MUNTEANU este studentă. A publicat texte în „Echinox”, „Timpul”, „Poetic Stand” și „O mie de semne”.
poetic: interfață sonoră (365 de poeme de dragoste postumane și unul uman), de Răzvan Țupa (Rotonda). Broșată, 168 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL.
Carțile pot fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.
De asemenea, pot fi comandate și online, livrări directe din București și Chișinău:
https://carturesti.ro/carte/poetic-interfata-sonora-1962780585?p=2
Zilele Poeziei la Cărturești invită cititorii la întâlniri cu poeți, seri de lectură, dialoguri despre poezia contemporană și performance-uri.
Cu performance am și deschis seria de evenimente din Cărturești Carusel, cu Ioana Miron și Andei Zbîrnea.
Programul complet al evenimentelor arată așa:
16-21 martie – celebrăm poezia la Cărturești
Cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei din 21 martie, librăriile Cărturești din țară și din Republica Moldova invită iubitorii de poezie la o serie de evenimente care sărbătoresc poezia așa cum se cuvine: oferindu-i timp, atenție și spațiu de expunere. Programul este gândit și conceput în spiritul celebrării noutății și diversității vocilor poetice, a puterii poeziei și a lumilor pe care ea le creează.
În tumultul lumii, poezia e un fel de a vorbi despre experiențe comune. Vie și necesară, cum spunea Alexandru Mușina, poezia este mijloc esențial de supraviețuire și rezistență în fața adversităților.
„Citim poezie pentru că ne-am obişnuit cu frumosul, cu căzutul pe gînduri, cu atenţia plină de tandreţe pentru celălalt, cu un fel de a gîndi, simţi şi prin asociaţii, corespondenţe. Poezia ne leagă de noi înşine şi de ceilalţi într-un fel tulburător”, nota poeta Simona Popescu în 𝑷𝒍𝒆𝒅𝒐𝒂𝒓𝒊𝒂 ei pentru poezie.
Zilele Poeziei la Cărturești se află anul acesta la a treia ediție și se desfășoară în perioada 16 – 21 martie în câteva librării Cărturești din București, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Iași și Chișinău. Evenimentele aduc în prim-plan poezia contemporană, traducerea de poezie, noile direcții tematice în poezie, precum și intersecțiile dintre poezie și alte arte. Ele se adresează cititorilor de poezie de pretutindeni, dar și celor care nu au avut curaj încă să se apropie de ea.
Programul evenimentelor, structurat pe orașe:
CHIȘINĂU
Sâmbătă, 18 martie, ora 19:00, Cărturești Muzeu. Seara poeților nedebutați. Invitați: Victor Fală, Olesea Enachi. Moderatoare: Maria Pilchin.
Marți, 21 martie, ora 10:00, Poetry Coffeeshop. La o cafea cu poeții. Invitați: Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Ioana Isac.
IAȘI
Vineri, 17 martie, ora 19:00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Lucian Brad, Ioan Coroamă, Claudiu Ioan Maftei. Moderator: Silviu Romaniuc.
Sâmbătă, 18 martie , ora 19:00, Cărturești Palas: Asociația Culturală Link Through Culture. Lectură de poezie & dialog. Moderator: Eduard Foszto.
Duminică, 19 martie, ora 19:00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Vlad Alui Gheorghe, Bogdan-Alexandru Petcu.
Moderatoare: Corina Giurgia.
Luni, 20 martie, ora 19.00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Teatru și poezie, poezie și teatru. Lecturi din volumul: Un secol de poezie română scrisă de femei. Volumul II. 1945-1989. Antologie coordonată de Paula Erizanu și Alina Purcaru (Cartier, 2022). Invitați: Vera Nacu & Teatrul 21.
BUCUREȘTI
Vineri, 17 martie, 18:30, Cărturești Carusel. Lecturi transparente din „poetic. relația grafică”. Cu Ioana Miron și Răzvan Țupa. Prezentați în dialog de Andrei Zbîrnea, poet, jurnalist și activist cultural.
Vineri, 17 martie, 19:00, Cărturești Verona. Poezia contemporană din perspectiva culturii urbane. O dezbatere pornind de la cartea „Rapul este poezie. Incursiune în cultura hip-hop românească”, de G. P. Volceanov. Invitați: G.P.Volceanov, Sorin Despot, Krem, Gani.
Sâmbătă, 18 martie, ora 18:30, Cărturești Verona. Cum citim poezie contemporană și o lectură din poeți nedebutați. Cu Răzvan Andrei, Sorin Despot. Vor citi: Miruna Romanciuc, Ioana Tătărușanu, Răzvan Omotă și Carla Boboc.
Duminică, 19 martie, ora 11:00, Cărturești Carusel. Atelier de citit și inventat poezii cu Carmen Tiderle. Atelier dedicat copiilor cu vârsta 6+. Participare gratuită, dar pe bază de înscriere, printr-un email trimis către inscrieri@carturesti.net.
Luni, 20 martie, ora 19:00, Cărturești Verona & online. Raftul traducătorului. Ediție dedicată lui Pier Paolo Pasolini. Invitați: Smaranda Bratu Elian, Dana Barangea, Bogdan Alexandru Stănescu, Claudiu Komartin, Călin Boto. Moderatoare: Aurora Firța-Marin.
Marți, 21 martie, ora 18:00, Cărturești Verona. Lansare de carte „Cai verzi pe pereți” și spoken word poetry cu Cristina A. Bejan.
Marți, 21 martie, ora 18:30, Cărturești Carusel. Lansare antologii de poezie Cartier și dialog. Invitați: Elena Vlădăreanu, Cosmin Perța, Claudiu Komartin, Paula Erizanu. Moderator: Gelu Diaconu.
CLUJ
Joi, 16 martie, ora 19:00, Cărturești Platinia. Lecturi din poeți nedebutați în librărie. Invitați: Iulia Iaroslavschi, Cătălin Șuteu, Diana Huțanu, Mara Muntean, Teona Farmatu, Victor Horațiu Troșan, Ioana Laic. Moderator: Alex Ciorogar.
Vineri, 17 martie, ora 17:00, Cărturești Iulius Mall. Cum citim poezie contemporană. Un workshop susținut de Revista Echinox. Invitați: Teona Farmatu, Mihnea Bâlici, Alex Ciorogar.
Vineri, 17 martie, ora 19:00, Cărturești Iulius Mall. Seară de poezie în limba maghiară. Invitați: André Ferenc, Burján Kinga, Horváth Benji, Kali Ágnes, Száva Csanád. Evenimentul se va desfășura în limba maghiară.
Marți, 21 martie, ora 19:00, Cărturești Platinia. Dublă lectură de poezie & dialog: „Crisalidă”, de Mădălina Căuneac și „Setări avansate de lumină”, de Diana Cornea. Moderator: Alex Ciorogar.
TIMIȘOARA
Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Operei. Lansarea volumului de poezie „Învederatul”, de Robert Șerban.
Duminică, 19 martie, ora 20:00, pepiniera Timișoara. Poezie la înălțime cu Cenaclub. Invitați: Florentin Popa, Daniela Rațiu, Alex Higyed, Alina Dumitrescu, Raoul Andreas Horn și Anastasia Coste.
Marți, 21 martie, ora 19:00, Cărturești Operei. Comuna 30 – Poetry reading. Invitați: Alex Higyed, Alina Dumitrescu, Ioana Lavinia, Mădălina Aldescu, Nelu Antocian, Ioana Cătălina Obreja, Alexandru Bibu.
SIBIU
Joi, 16 martie, ora 18:00, Cărturești Promenada Mall Sibiu. Lansare Z9Magazine 2.2022. Invitați: Ștefan Baghiu, Crina Neacșu, Denis Prodea. Moderatori: Cătălina Stanislav, Alex Văsieș.
Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Promenada Mall Sibiu. Cum ne apropiem de poezia contemporană – dialog & lectură. Invitați: Teodora Coman, Radu Vancu, Cătălina Stanislav, Alex Văsieș. Moderator: Vlad Pojoga.
BRAȘOV
Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Piața Sfatului. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Florin Gherman, Crina Bega, Andrei Dósa, Irina Bruma, Marius Aldea. Moderator: Vlad Drăgoi.
Participarea la evenimentele din Zilele poeziei la Cărturești este gratuită.
Pe lângă seria de evenimente dedicate, în perioada 14.03 – 27.03 sărbătorim poezia pe carturesti.ro, dar și în librăriile fizice, cu un discount de 20% alocat unei selecții de titluri care ne-au făcut viața mai frumoasă multora dintre noi, fie că suntem cititori pasionați de poezie, fie că doar ne-am delectat din când în când.
De Ziua Internațională a Poeziei, vă îndemnăm să vă întoarceți la poeții preferați, să descoperiți versuri și poeți noi și să împărtășiți descoperirile făcute pe tărâmul magic al poeziei.
Grafica evenimentului a fost realizată de pictorul și poetul Andrei Gamarț.
Parteneri: Editura Tracus Arte, Editura OMG Publishing, Casa de Editură Max Blecher, Editura Cartier, Revista Echinox, Zona nouă, Cenaclub, Comuna 30, Palas Iași, Radio HIT, Radio România Cultural, Observator Cultural.
Îți propun trei feluri în care poți să vezi poezia în performance bucureștean. Unul cu scris și desen (Cărturești Carusel, vineri, 17 martie), altul cu poezie și dans (Areal, duminică, 19 martie), și al treilea, în sesiune lounge, de prânz (Control Club, duminică, 26 martie). Unul este cu intrare liberă, celelalte două cu bilet și rezervare recomandată.
Transparența poeticului
”LECTURI TRANSPARENTE”
cu Ioana Miron
Cărturești Carusel
intrare liberă
Strada Lipscani 55
Vineri, 17 martie, 2023
ora 18.30
Pentru tine:
Cu intrare liberă e întâlnirea de la Cărturești Carusel în care poți să vezi un performance cu Ioana Miron în povestea din volumul ”poetic. relația grafică”(2022, CDPL). Cei de la Casa De Pariuri Literare se pare că i-au anunțat pe organizatori că nu mai au pe stoc volumul așa că ultimele exemplare ar fi cele pe care le găsești în librării acum.
”Ai obiceiul să vezi lectura mai ales ca un act intim. Sau public, dar static. Ioana Miron și Răzvan Țupa te invită să descoperi transparența poeziei contemporane în dimensiune grafică. Doi poeți îți propun o variantă live a întâlnirii desenului cu scrisul”, am pus în poveste. Evenimentul include un dialog de Andrei Zbîrnea, poet, jurnalist si activist cultural. Mai multe detalii ai în evenimentul poveștii care deschide seria de evenimente de la Cărturești.
Personal:
Cu Ioana am lucrat mult timp pentru cartea asta. Ioana Miron e născută la Botoșani(10 noiembrie 1989). A absolvit Litere, la Iași și a studiat germană și norvegiană la București. A debutat cu volumul de poezii ”Picaj”, Casa de Pariuri Literare, Bucureşti, 2016. A tradus volumele de poezie ”Stanch Modulation” (Ioana Miron) şi ”My Murderer’s Chant” (Şerban Axinte), apărute la Editura Vinea din Bucureşti. În prezent este traducător şi ilustrator. Împreună am susţinut un eveniment performativ de poezie grafică intitulat ”Linii de plutire”, la Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti, în baza conceptului poetic ”Corpuri româneşti. Conexiunea grafică”. Este membra PEN România. Traduce poezie pentru Poesis Internaţional, Poetic Stand, Ficțiunea OPTm şi articole legate de artă pentru Lettre Internationale (Anish Kapoor, Pierre Soulages etc). A tradus din Thomas Bernhard, René Oberholzer, Robert Prosser, Raoul Eisele, Sjón, Tone Hødnebø, Inger-Mari Aikio, Cia Rinne şi alţii.
A.I.:
Altfel, l-am pus pe ChatGPT să scrie scenariu pentru un performance de poezie și desen grafică folosind benzi de celofan transparente intitulat ”lecturi transparente” pornind de la volumul ”poetic. relația grafică” de Ioana Miron și Răzvan Țupa, care ar trebi să includă prezentare și discuție cu Andrei Zbîrnea, jurnalist.
Începe performance-ul cu o prezentare a volumului de poezie „Poetic. Relația grafică” de Ioana Miron și Răzvan Țupa.
Pe măsură ce autorul citește poeme din volum, o serie de benzi de celofan transparent încep să fie dispuse în spatele său.
Odată ce recitalul se încheie, începe discuția moderată de Andrei Zbîrnea cu autorul despre procesul creativ și semnificația poeziei și desenului în volum.
În timpul discuției, protagoniștii încep să lucreze cu benzi de celofan transparente, creând imagini abstracte care să însoțească poezia și discuția.
În timp ce desenele se dezvoltă, discuția se îndreaptă spre interpretarea lor și cum acestea reflectă în moduri diferite temele din poezia citită.
În final, desenele grafice se descompun, dezvăluind un citat din volumul de poezie care să încheie recitalul cu o concluzie puternică.
Acest performance combină elementele de poezie, desen grafică și discuție pentru a crea o experiență completă și profundă pentru publicul prezent. Ideea centrală este aceea că poezia poate fi abordată în moduri diferite și poate fi interpretată în multe moduri, iar prin crearea unui spațiu de discuție și adăugarea elementelor vizuale puternice, se poate accentua semnificația poeziei. Performance-ul include o discuție moderată de Andrei Zbîrnea, care va ajuta publicul să exploreze mai profund temele din volumul de poezie „Poetic. Relația grafică” și să își formeze o perspectivă mai largă asupra sensului artei și creației în momentul actual.
Dacă vii vineri la Carusel la 18.30 o să poți să spui dacă ți-ar fi arătat mai bine varianta propusă de inteligența artificială decât ce o să fie în realitate, sub una dintre lucrările lui Peter Gentenaar, artist olandez celebru pentru „sculpturile sale în hârtie”.
Dansul poeziei
CAPILAR
cu Cristina Lilienfeld (dans) și Anca Elena (muzică)
Areal, str Anastasie Simu, nr 2
intrare 20 de lei
duminică, 19 martie
ora 19.00
Prin Capilar/revizitat, Cristina Lilienfeld (dans), Anca Elena (muzică) și Răzvan Țupa (poezie) îți propun traseul comunicării între tine și ceilalți. Cei trei artiști îți aduc, fiecare din domeniul său, o explorare a felului în care suntem în contact unii cu ceilalți – de la întâlnire la intimitate, fantasme și, în cele din urmă, comuniune. Chiar și atunci când ceilalți ar putea fi tot tu.
Pentru tine:
Capilar are la bază întâlnirea dintre 3 artiști din discipline diferite, aceștia reunindu-se în pasiunea pentru poezia portughezului Fernando Pessoa. Cele 3 discipline (muzică, dans, poezie) intră în dialog, hrănindu-se reciproc într-un performance sincretic.
În 2017 coregrafa Cristina Lilienfeld și poetul Razvan Tupa s-au întâlnit pentru prima dată și au colaborat în cadrul proiectului #dansliteratura, organizat de Fundația Gabriela Tudor la aniversarea a 20 de ani de activitate. În 2019 Cristina și Răzvan au beneficiat de o rezidență oferită de Fundația Gabriela Tudor în parteneriat cu Forum Danca în Lisabona, unde au cercetat împreună diferite metode de a se apropia de poezia lui Pessoa în timp ce au aprofundat diferite metode de comunicare precum și un concept mai vechi al lucrului lor: oglindirea în celălalt. Proiectul a continuat să se dezvolte în 2022 la AREAL spațiu de dezvoltare coregrafică, într-un nou format care încorporează pe lângă dans și poezie și muzica live.
Spectacolul Capilar/revizitat va avea loc la spațiul AREAL (str. Anastasie nr. 2, ap. 6) la ora 19:00.
Bilete:
Avem doar un număr de 15 locuri, care pot fi rezervate la adresa areal@arealcolectiv.ro, prețul unui bilet fiind 20 lei. Plata biletului se poate face în contul AREAL DANS SRL, cont Iban RO18BTRLRONCRT0583972701 deschis la Banca Transilvania, cu mențiounea „spectacol AREAL 19 martie”.
𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 s-a născut la Bacău în 1979, și a absolvit în 2003 Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia interpretare instrumentală – pian, ulterior experimentând o serie de limbajuri artistice precum jazz-ul improvizat, dramaturgia, compoziţia. A publicat trei cd-uri atât în calitate de pianistă, cât şi de compozitoare: “Vingt Regards sur l´Enfant-Jésus” de Olivier Messiaen (2020), “No”, “Andersen”, “Birds and Letters” (2020), “24 Minis în 24 keys” de Ratko Deloko (2021). În 2020 şi 2021 a susţinut muzical lectura povestirilor de H.C. Andersen, Fetiţa cu chibriturile” şi “Lebedele” în lectură actriţelor Iuliana Muşetescu şi Ilinca Hărnuţ. În prezent derulează proiectul video “Vingt Regards sur l´Enfant-Jésus” pe Pianists Corner şi pregăteşte seria de lieduri “De nos oiseaux” pe versuri de Tristan Tzara, muzică Anca Elena, în interpretarea sopranei Laura Tatulescu.
𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐋𝐢𝐥𝐢𝐞𝐧𝐟𝐞𝐥𝐝 a studiat coregrafia și psihologia căutând în permanență punctul în care cele două discipline se întâlnesc. În ultimii ani a colaborat și continuă să lucreze cu diferiți coregrafi și dansatori dar și cu artiști vizuali și muzicieni făcând parte din mai multe grupuri artistice interdisciplinare. Spectacolele ei “Lay(ers), “Nu toți sunt eroi”, „ Fapte vitejești”, „Pe bune – pentru copii”, “Moving Fields”, Eighty Five Percent Of What You Remember precum și numeroase spectacole în care dansează: “Alienation or the Deșire for Intimacy” de Benno Voorham, „A Truth, A Lie And A List Of Possibilities” de Andreea Novac, “Coregrafie de grup” de Mihaela Alexandra Dancs, “The Great Scheme of Things” – concert/ performance trupa Fierbinteanu, sau pentru care a semnat coregrafia: “În trup” (opera de camera) pe muzică de Diana Rotaru, “Dancer În The Dark” – Teatrul Maghiar din Timișoara, etc. continuă să fie prezentate pe scenele din București, din țară și internaționale. În anul 2016 a făcut parte din programul Dance Roads prin intermediul căruia a călătorit în cinci țări europene prezentând spectacolul Lay(ers). A colaborat într-o multitudine de proiecte cu coregrafi precum: Cosmin Manolescu, Mihaela Alexandra Dancs, Benno Voorham, Mădălina Dan, Andreea Novac, Andreea Belu, Smaranda Găbudeanu, Virginia Negru etc., cu artiști vizuali: Dilmana Yordanova, Mihaela Kavdanska, Alina Ușurelu etc., muzicieni: Diana Rotaru, Irinel Anghel, Vlaicu Golcea, Kamer Art, LeVant, trupa Fierbinteanu etc., scriitori: Răzvan Țupa, Andra Rotaru, precum și cu numeroși actori și regizori. În 2021 a lucrat cu renumitul coregraf Anjelin Preljocaj în cadrul unui proiect internațional care a avut loc în Aix en Provence, Franța. În ultimii ani a călătorit și lucrat în țări precum: Portugalia, Ghana, Italia, Franța, Germania, UK, Serbia, SUA, Luxembourg. În prezent este membru co-fondator al Colectivului AREAL – spațiu pentru dezvoltare coregrafică.
Întâlnirea lejeră
LOUNGE POETIC, cu Silvia Grădinaru
Control Club, str Constantin Mille, nr 4
intrare 30 de lei
duminică, 26 martie
ora 14.00
Pentru tine:
Avem un performance cu scenă și lumini în zece momente distincte, cu poeme din volumul ”Poetic. interfața sonoră” (2022, Cartier). Povestea se anunță lejeră, cu invitați și intervenții… Imediat ce dau organizatorii liber pentru achiziționarea biletelor, dau semn pe Fb. Este ultimul episod din seria SWORDS – Spoken Word Sessions, organizată de scriitorul Cosmin Perța în 2023, care are loc în Control în sezonul acesta, așa că am zis să vezi cum e poezia în public și la prânz.
De video și muzici se ocupă Marius Copel (Electrons In Slow Motion) și Iulian Morar.
Personal:
Cu Silvia e prima dată când fac un performance exclusiv cap-coadă. Am intrat împreună în atelierul Tongue Fu de la Strada Fără Nume, din Timișoara, 2022. Silvia Grădinaru e din Câmpina. Copywriter și poetă. A luat parte cu poezie în performance la festivaluri în orașe precum București, Brașov, Timișoara sau Bruxelles. Din 2018, ține cursul interdisciplinar de creative writing ”Poetry and Advertising” în România, dar l-a ținut și pentru Poetry School în Londra.
Dacă tot te frământă ce și cum uite că vin mesaje. Am primit de la Camelia Cavadia textul de mai jos cu povestea pe puncte scoasă din carte. Așa că uite care e treaba, exact cum o spune ea. Eu m-am apucat să mă documentez pe citEști ce și cum se poate calcula de ziua matematicii, cum vezi la acest link.
Dacă tu ai alte idei, te rog, nu ezita să îmi spui în comentarii că e și păcat să nu le strângem la un loc.
De mai bine de un deceniu, scrierile filosofilor stoici cunosc o creștere constantă a popularității peste tot în lume. Însă, în primul an al pandemiei, interesul pentru „Scrisorile către Luciliu” ale filosofului roman Seneca au bătut toate recordurile și conform „The Times”, vânzările au crescut cu 747%. Învățăturile lui Seneca despre cum se pot înfrunta cu calm și curajos anxietatea copleșitoare și durerea au atras foarte mulți cititori de pe tot globul. Scrisă parțial în perioada pandemiei, Mic dejun cu Seneca. Ghid stoic pentru arta de a trăi publicat de Editura Trei reprezintă o introducere în filosofia stoică și în opera lui Seneca, dar și o mărturisire. Autorul cărții, filosoful David Fideler, dezvăluie cum l-au ajutat scrierile stoicului roman să depășească o întâmplare dificilă din viața sa. De atunci, David Fideler recunoaște că practică în mod constant exerciții filosofice inspirate din scrierile lui Seneca. Iată 7 exerciții filosofice stoice potrivite pentru cei care vor să trăiască „o viață bună, cu sens și liniștită, indiferent de ceea ce se întâmplă în lumea largă”.
„Unele lucruri depind de noi, altele nu. Concentrează-te pe ceea ce ține de tine, de exemplu pe dezvoltarea unui caracter nobil, și nu pe lucrurile întâmplătoare sau pe Soarta imposibil de controlat”. Acest exercițiu spiritual desprins din filosofia stoică urmărește scăderea anxietății și cultivarea unei stări de echilibru prin conștientizarea dihotomiei controlului. Ținând cont că unele lucruri ies total din sfera posibilității controlului, o atitudine mai rațională și sănătoasă este cultivarea modului de reacție în fața întâmplărilor neprevăzute.
Un comportament înțelept, echilibrat este rodul exercițiului zilnic. Progresul este gradual. „Stoicii romani erau încurajați să își revizuiască zilnic comportamentul, pentru a face progrese constante”, observă David Fideler în Mic dejun cu Seneca. Acest lucru se realizează simplu, prin reflectarea asupra propriilor acțiuni, la finalul fiecărei zile. „Ce am făcut bine? Ce am făcut prost? Ce aș putea îmbunătăți? Ce am lăsat neterminat?”. Răspunsurile la aceste patru întrebări pot ghida eficient progresul zilnic și sunt un bun exercițiu de autoevaluare.
O sursă importantă de anxietate o constituie pentru majoritatea persoanelor grijile legate de viitor. Exercițiul stoic pentru eliminarea acestei stări negative este concentrarea asupra prezentului. Înțelepciunea stoică ne îndeamnă să planificăm rațional viitorul, dar să ne amintim că tot ce avem este timpul prezent. Acum putem lucra pentru un viitor mai bun. „Dacă simți că te cuprinde anxietatea, conștientizează acest lucru și îndreaptă-ți atenția spre momentul prezent. Ține minte că vei aborda evenimentele viitoare cu aceeași raționalitate pe care o ai astăzi”, spune David Fideler.
„Trebuie să facem toate eforturile să ne umplem de recunoștință”, spunea Seneca în „Scrisori către Luciliu”. Considerată de filosofii stoici o emoție și totodată o virtute, recunoștința este cea mai scurtă cale spre fericire și o metodă eficientă de depășire a suferinței. Urmând exemplul stoic, filosoful David Fideler își îndeamnă cititorii să se gândească zilnic că tot ceea ce au este un dar al universului, că viața însăși este un dar. Cicero spunea că „recunoștința este mama tuturor celorlalte virtuți”, iar Seneca realiza o corelație între recunoștință și iubire, temelia unei vieți cu adevărat fericite.
Un exercițiu stoic pe care autorul cărții Mic dejun cu Seneca mărturisește că îl practică frecvent este să anticipeze „vitregiile sorții”, adică să se gândească la cea mai „neagră” variantă a unei situații, să o contemple în mintea sa, apoi să se detașeze de aceste gânduri. Scopul exercițiului este de a reduce impactul nenorocirilor în momentul producerii lor. „Dacă vrei ca un om să nu tremure în luptă, pregătește-l mai înainte de ea”, spune Seneca. Praemeditatio malorum, „prevenirea răului”, este o pregătire pentru întâmplările nedorite ale vieții astfel încât acestea să fie depășite cu bine. David Fideler observă că exercițiul stoic al contemplării nenorocirilor posibile seamănă cu tehnica modernă a terapiei prin expunere, care ajută oamenii să își înfrunte și să își depășească temerile.
Un alt exercițiu stoic cu rol de reducere a anxietății, ideal pentru momentele când ne simțim copleșiți este să ne imaginăm că suntem în afara Pământului. Văzute de la scară cosmică, multe dintre probleme zilnice devin mici. De asemenea, filosofii stoici îndeamnă oamenii să își amintească permanent că totul este în schimbare. Momentele dureroase, neplăcute nu sunt eterne, ca, de altfel, nici cele fericite.
„Nenorocirea este șansa virtuții”, credea Seneca și își îndemna contemporanii să transforme obstacolele în oportunități, să găsească binele în orice situație. Astfel, „nu contează cu ce te confrunți, ci cum te confrunți”. Filosoful stoic considera că universul este ca un părinte care își iubește copiii cu severitate așa încât dificultățile vieții au un rol educativ, acela de a testa caracterul, de a-l căli și de a-i oferi laurii victoriei celui care-i merită, pentru că aceasta „nu poate fi obținută fără sudoarea frunții”.
Altfel, ca moment, dacă tot sunt în redacție și pun story-uri la Aleph-uială, să citEști, eu merg pe următorul:
Când îți pui problema care-i faza cu purificarea în luna februarie îți poți răspunde că o fi legat de Februus, zeul roman ”de resort” (cum se spunea cândva). Iar la final ai link și unde să votezi pentru martie și să propui pentru aprilie din ce vrei să vezi la citEști.
Iar povestea mea se derulează așa:
Frate, frate, dar educația e pe ani
citEști 2 februarie 2023
„Imagine if…” Cum să construim un viitor pentru noi toți, Sir Ken Robinson și Kate Robinson, traducere Adina Avramescu, editura Publica 2022
„Așadar, dacă nu sunt inițiative guvernamentale, cum încep revoluțiile? „
Ai tot auzit despre problemele sistemului de educație. În preajma unei celebrări precum Ziua Internațională a Fraternității Umane, de pe 4 februarie, îți propun să răsfoiești volumul „Imagine if”, de Sir Ken Robinson și Kate Robinson. Cartea cu subtitlul „Cum să construim un viitor pentru noi toți” îți arată în ce fel poți să revezi punctele de forță ale educației în lumea de azi. Și te pune în postura în care tu ești sitemul.
Ce știi de la păsări e și pur și simplu
citEști 6 februarie 2023
„Mic tratat de filosofie a păsărilor” , Philippe J. Dubois, Elise Rousseau, traducere Octavian Soviany, Paralela 45, 2022
„Dacă ne gândim bine, păsările sunt mai curând hedoniste. „
Într-un fel îți dai seama că ai la îndemână toate instrumentele ca să știi ce îți doreai cu ani în urmă. Pe de altă parte îți pui problema dacă nu îți lipsește ceva și dacă nu cumva un pic de timp nu este ceea ce îți mai trebuie. Dacă tot e februarie, luna asociată cu „februm” , sărbătoarea romană a puruficărilor s-ar putea să fie cel mai bun moment să vezi un „Mic tratat de filosofie a păsărilor” . Philippe J. Dubois și Elise Rousseau îți arată câte nu știai că știi deja de la zburătoarele din jur. Și nu doar despre fragilitate sau curaj ci și despre ce ține de iubire ori responsabilitate.
Ce roman alegi de Ziua Pizzei
citEști 9 februarie 2023
„Arta romanului” , Milan Kundera, traducere Simona Cioculescu, Humanitas, 2022
„Viitorul este întotdeauna mai puternic decât prezentul.”
Dacă îți place pizza, care are ziua ei internațională pe 9 februarie, n-are cum să nu fie pe placul tău un roman bun. Dar în jurul oricărui roman sunt tot felul de ingrediente. Iar Milan Kundera îți vorbește despre ele în „Arta romanului” . Volumul adună note și prezentări, chiar și în dialog, legate de câteva dintre cărțile care l-au făcut celebru pe autorul de origine cehă.
Flori, sfinți și sens cum formează limbajul tău
citEști 14 februarie 2023
„Laleaua (tulipa) Semnificație: îmi declar iubirea pentru tine”
Poate știi exact ce vrei să spui de Sfântul Valentin. Eu vreau să afli ce spun florile pentru tine. În „Floriografie- Limbajul secret al florilor: ghid ilustrat”, Jessica Roux îți explică unul câte unul mesajele pe care le ascund diferite tipuri de flori. În plus poți să afli și cum se combină aceste sensuri secrete în buchete care spun adevărate povești. Dar lucrurilor din volum, vreau să le adaugi și informația asta: ai tot auzit că Sf.Valentin e o sărbătoare catolică. Adevărul e că e o afirmație valabilă doar pentru 14 februarie. Pentru că și Biserica Ortodoxă Română îl celebrează pe Sfântul din secolul III, martirizat în Umbria, dar pe 30 iulie.
Sandman e în pachet cu Shakespeare
citEști 13 februarie 2023
„Fiecare scenariu pentru Sandman e o scrisoare adresată artistului ilustrator.”
Ai și o zi națională a lecturii. E pe 15 februarie, dar de citit ai pentru tot restul anului. Dar pentru o ocazie festivă îți deschid pachetul „Sandman”, volumele 1-3 al istoriei fantastice în benzi desenate imaginate de Neil Gaiman. Probabil că ai văzut serialul dar odată cu transpunerea în română a volumului 3 mergi un pic mai departe decât te-a lăsat ecranizarea. Și în același volum ai intersecția dintre povestea lui Gaiman și Shakespeare cu „Visul unei nopți de vară” cu tot cu Shakespeare ca personaj. Fanii Sandman știu deja că aici e publicat și scenariul pentru „Caliope” cu tot cu notițele autorului pentru ilustrator.
CÂTĂ DREPTATE POȚI SĂ AI ÎN RĂZBOI?!
Ziua Mondială a Dreptății Sociale (ONU) (din 2009) (21 febr)
„Război”, Louis Ferdinand Celine, traducere, Magda Răduță, Editura Trei/ Anansi, 2022
CITAT Am sufletul mai întărit, ca un biceps
TEXT Dreptatea este un concept. Ai ziua ei mondială pe 21 februarie așa că în perioada aceasta ai ocazia să răsfoiești o carte care îți pune la încercare simțul dreptății. ”Război”, de Louis Ferdinand Celine, este un roman inedit al autorului francez. La mai bine de șase decenii de la dispariția scriitorului blamat pentru antisemitism și admirat pentru vigoarea imaginației sale expresive, doar citind acest roman îți dai seama dacă o variantă de sertar a prozei sale merită sau nu să creeze din nou controverse.
DRAGOBETELE TRECE PRIN GASTRONOMIE
Dragobete (24 februarie)
„Cele trei secole de gastronomie românească”, Daniela Ulieriu, Doina Popescu, editura Paralela 45, 2018
CITAT Întrebarea rămâne: există gastronomie românească?
TEXT Dacă dragostea trece prin stomac, de ce să nu profiți de Dragobete pentru o călătorie cu o carte. „Cele trei secole de gastronomie românească” este o poveste a cărților de bucate românești care au făcut istorie. Daniela Ulieriu și Doina Popescu îți spun și cine era Sanda Marin dar coboară până la primele versiuni de rețete culinare ticluite în lumea românească.
POSTUL ÎNCEPE ȘI ÎN ECONOMIE
Postul Paștelui la ortodocși începe pe 27 februarie
„Societate și economie”, Mark Granovetter, traducere de Cătălin Augustin Stoica, editura Art, 2022
CITAT Consider însă că nu putem neglija puterea dacă sperăm să construim explicații convingătoare cu privire la fenomenele economice.
TEXT E un moment bun pentru tine, în primele zile ale postului Paștelui, să vezi cam în ce măsură îți schimbă viața rețelele atunci când sunt sociale și nu doar de socializare. Un volum precum „Societate și economie”, al sociologului Mark Granovetter, de la universitatea Stanford îți arată cum raporturi pe care le-ai considera în mod normal întâmplătoare și mai puțin profunde îți oferă oportunități pe care le-ai fi crezut legate altfel de relațiile apropiate. Și în ce măsură ajung să conteze aceste legături pe care le faci între zone întregi ale lumii, chiar și din punct de vedere economic. Da, în sensul greu.
Dar ți-am mai zis și că:
INVAZIA FACE UN AN DAR PUTEREA RĂMÂNE ÎN NOI
Un an de la invazia rusă
”Puterea din noi- Identitatea de grup stimulează performanța, cooperarea și armonia socială”, Dr. Jay J. Van Bavel, Dr. Dominic J. Packer, traducere George Chiriță, Editura Paralela 45, 2022
CITAT Oamenii sunt adesea niște contradicții ambulante.
CITAT Cine vrem să fim?
TEXT Ce crezi că se mai poate spune la un an de când trupele lui Putin au atacat Ucraina? Te invit într-o incursiune în zona reperelor care alcătuiesc identitatea de grup. În ”Puterea din noi- Identitatea de grup stimulează performanța, cooperarea și armonia socială”, Dr. Jay J. Van Bavel și Dominic J. Packer îți oferă ocazia să înțelegi cât de puternice sunt reacțiile pe care le ai nu doar atunci când este vorba despre evenimente traumatice, ci chiar și în cele mai banale ipostaze ale plasărilor tale într-un grup.
CITAT Cheia disidenței a fost faptul că ei au văzut prejudiciul adus unui grup la care țineau.
pe care îl vezi aici
și
CE ARE BRÂNCUȘI CU GOMA
România: Ziua Națională Constantin Brâncuși (din 2016) (19 febr)
„Paul Goma- Conștiință istorică și conștiință literară”, Flori Bălănescu, Corint, 2022
CITAT Ofițerul a atribuit îndeletnicirii cititului în sine o accepțiune negativă.
TEXT Pe Brâncuși îl aniversezi într-o zi națională pe 19 februarie. Iar eroii care îți schimbă perspectiva asupra lumii merită să îi revezi de oricâte ori. E tipul de ocazie pe care ți-o oferă volumul ”Paul Goma – Conștiință istorică și conștiință literară”, de Flori Bălănescu. Poate că e un alt tip de erou decât Brâncuși cu toate că Parisul ar fi un fundal pe care îl are în comun. Dar este Parisul din care nu încetează să revină firele poveștii istoriei tale din comunism. Nesfârșit.
CITAT Lumea așa cum o intuia Goma rămâne, încă, nu neapărat de redescoperit, ci de acceptat.
pe care îl vezi aici.
Poți acum să votezi pentru cărțile de martie de CitEști și să mă tragi de mânecă pentru aprilie acilișa go.
Te ia câte o carte de cap. Dar „Război”, îl ia și pe autor. Altfel cum să dispară cartea asta abandonată 75 de ani?!
„Război”, Louis Ferdinand Celine, traducere, Magda Răduță, Editura Trei/ Anansi, 2022
N-aș pierde pentru nimic în lume ocazia să mai încerc o dată să îmi dau seama de ce spune Le Clezio despre Celine că e scriitorul pe care nu ai cum să nu-l citești, în ciuda controverselor din care nu a mai ieșit. Și „război” e încă una… pe care nici el nu a avut chef să o prezinte pentru citit. Dar, asta e.
Zic mereu că l-am citit și tot timpul iese ceva nou și din cărțile pe care i le știi lui Celine. Dar aici e ceva inedit cu personajul pe care îl cunoști deja.
Pe mine tocmai greutatea asta de a identifica unde se termină victimizarea și unde începe agresiunea la Celine mă contrariază. Cam așa îți dai seama că nu e suficient să fie cineva abuzat ca să aibă în mod automat dreptate. Dar sigur că povestea e mai lungă.
„Am sufletul mai întărit, ca un biceps”. Dreptatea este un concept. Ai ziua ei mondială pe 21 februarie așa că în perioada aceasta ai ocazia să răsfoiești o carte care îți pune la încercare simțul dreptății. ”Război”, de Louis Ferdinand Celine, este un roman inedit al autorului francez. La mai bine de șase decenii de la dispariția scriitorului blamat pentru antisemitism și admirat pentru vigoarea imaginației sale expresive, doar citind acest roman îți dai seama dacă o variantă de sertar a prozei sale merită sau nu să creeze din nou controverse.
iar aici ai toate prezentările de carte video din citEști
Ca să știi cum se anunță anul, uite ce se întâmplă cu ce se vede că citEști.
Decodificarea excelenței, de Ron Friedman, traducere de Dan Crăciun, Publica 2022 Ca să începi un an nou cu elan îți propun să citești ”Decodificarea excelenței”. Volumul lui Ron Friedman îți explică în ce fel e construită performanța într-o poveste care pornește de la rivalitatea dintre Steve Jobs și Bill Gates.
Sunt și copii în zig zag, David Grossman, traducere de Gheorghe Miletineanu, Polirom, 2022 În preajma zilelor în care spui onomastică fericită celor care poată numele derivat din cel al Sf Ioan Botezătorul ți-aș aminti că e vorba de o figură religioasă asociată învingerii mândriei. Așa că mă uit după romanul lui David Grossman, ”Sunt și copii în zig zag”.
Aceste adevăruri de Jill Lepore, Traducere de Smaranda Câmpeanu, editura Trei, 2022 „Au început să pună și autoritatea sub semnul îndoielii” În materie de istorie, luna ianuarie începe mereu tare. Abia apuci să îți revii după sărbători că în ziua de 10 îți amintești că în anul 49 înaintea erei noastre Iulius Cezar traversa Rubiconul, ocupa Roma și îl alunga pe Pompei.
”Solomonarul” Florin Chirculescu, Nemira, 2022 „Telecabina cârâie ca un greiere metalic pe deasupra pădurii.” Cât de diferită de ce ceea ce deja știi poate să fie astăzi o poveste cu Eminescu? Îți răspunde ”Solomonarul”. Romanul lui Florin Chirculescu împacă ficțiunea fantastică și teoriile conspirației într-un cadru cât se poate de național. Doar relaxează-te și lasă povestea să te spună. „Într-o noapte, l-a întâlnit acolo pe solomonar, clipă din care transele au căpătat consistență.”
Limbaje ale adevărului, Salman Rushdie traducere de Iulia Gorzo Polirom, 2022 „E tentant să privim lumile literaturii în traducere ca pe niște lumi paralele cu a noastră, tărâmuri magice ale alterității.” Ți-ai ținut respirația în 2022, când Salman Rushdie a fost atacat în timpul unui festival literar. Acum merită să te pregătești pentru lansarea unui nou roman al scriitorului de origine indiană citind culegerea sa de articole ”Limbaje ale adevărului”, tradusă în română. Rushdie îți descrie aici punctele de tensiune din jurul literaturii sale, de la presiunea mitologiei, până la evenimentele și personalitățile care definesc domeniul pentru el. „Sentimentul că se bucură de întreaga frumusețe a originalului”.
Voci la distanţă, Gabriela Adameșteanu, Polirom, 2022 „Astea nu-s lucruri care se pot povesti altcuiva” În preajma Zilei Unirii ai șansa să redescoperi o autoare. Gabriela Adameșteanu este scriitorul care îți arată și în ”Voci la distanță” că secvențe întregi din istoria unei familii poți să se refugieze în câteva cuvinte. Este o specializare pe care scriitoarea reușește să și-o asume descoperind și asumându-și vocile noastre din minte ca și pe cele esențiale (pentru noi) din afară. „Oricare ar fi adevărul despre vărul lor Rafael, Letiția Arcan și Caius Branea Jr. sunt acum singurii moștenitori ai cândva înstăritei familii Branea.”
Imperiul pierdut Serhii Plokhy, traducere de Vlad Palcu, Litera 2022 „Prin căsătoria cu Sofia, Ivan al III-lea al Moscovei îmbrăca mantia împăraților bizantini”. În ultimele zile ale unei noi ediții a festivalului de film Sundance poți să vezi că unele filme tind să ruleze la infinit. E cazul filmului realităților istorice, reformulate după placut puterilor politice. În volumul ”Imperiul pierdut” , de Serhi Plokhi, ai o istorie a naționalismului rus. Așa cum a început să fie resimțită mai intens această presiune odată cu Ivan cel Groaznic și până la anexarea peninsulei Crimeea în secolul XXI. „Mulți cercetători au considerat Republica Novgorod o alternativă democrată la tendințele autoritare din istoria Rusiei”.
În povestea lunii citEști în ianuarie 2023 mai sunt:
Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, de Annie Ernaux, traducere Mădălina Ghiu, Vasile Zincenco, editura Pandora, Anansi, 2022
Chiar și aceste constrângeri erau un izvor de așteptare și dorință.
cu toată povestea aici
și
Dacă pisicile ar dispărea din lume, de Ghenki Kawamura, traducere de Magdalena Ciubăncan, Humanitas Fiction, 2022
Ghemul a zis ”Miau!” Am reușit să mă adun
toată povestea aici
M-a întrebat cineva de la o bibliotecă dacă se mai întâmplă ceva în poezie. Respectiva persoană era convinsă că nici nu se citește nici nu se publică. Și mi-am dat seama că din 2015, e cam prima dată când am o zi la final de an în care pot să fac totalul notițelor mele de peste an în materie. Și ziua s-a făcut săptămână și săptămâna lună. Așa încât:
Până te apuci să pui într-o oarecare listă volumele de poezie care ți-au atras atenția în 2022, nu bănuiești ce an complicat se încheie. Aproape fiecare volum de versuri atrage altă dimensiune din ceea ce te poate interesa în domeniu. Dar ca să îmi pot asuma parcursul printr-un peisaj așa de complex, am nevoie să mă ancorez în secvențe pe care le-am formulat pentru poemele lunii decembrie (p.85-99) din volumul meu ”poetic. interfața sonoră”, publicat la editura Cartier, în plină secțiune ”Senzualitatea densității”.
Debutul transfigurat
Dacă deceniile recente au dezvoltat un întreg ritual în jurul debuturilor în poezie, anul 2022 a debutat cu o întreagă discuție, mai ales în note acute, legată de cenzură și auto-cenzură în fața publicului.
Faptul că discuția în jurul ceremoniei din ianuarie de la premiul Eminescu de la Botoșani a fost obsedată de lectura Cătălinei Stansilav, din volumul ”Nu mă întrerupe”, una dintre nominalizate, și a vizat mult mai puțin cartea câștigătoare, cea a Ilenei Negrea, ”Jumătate din viața mea de acum”, care ar fi meritat fără îndoială la fel de multă atenție, arată că deja atât așteptările publicului cât și ofertele zonei poetice depășesc cu mult capacitatea de gestionare a fenomenului din partea oficialilor din domeniu.
De altfel și anunțul mutării ceremoniei pentru 2023 pentru o perioadă mai caldă a anului, dovedește că fereastra de atenție de care se bucura primul premiu poetic al anului era deja mult prea mult pentru organizatori.
În schimb, cărțile de debut în poezie pe care le-aș remarca în 2022 au în comun faptul că pot foarte bine să se remarce și în competiție cu volumele semnate de autori care au depășit de mult momentul primei cărți.
Apelând la formularea din ”poetic. interfața sonoră”, aș zice că insolitul debutului trece în 2022 “din bizar în penar” (1 decembrie, p.85) și volumul “Sârme”, de Anda Vahnovan (Casa de Pariuri Literare), este expresia cea mai bună pentru această transformare. O carte de debut în care poemele te surprind prin tonul complet transparent, care îți permite să găsești reconfigurări ale istoriei ultimelor trei decenii la modul personal. Ceea ce știi despre ”podurile de flori” din anii ’90 și Lambada devine sfâșietor și biografic în secvențele dedicate perioadei COVID și mesajelor whatsapp care întretaie poemele din secțiunea finală a volumului.
Tot în termenii mei din ”poetic.interfața”, aș zice că “am căscat gura cu rulada la parade” (2 decembrie, p.86) pentru ”BoJack is Payne OPN” (Obiect Poetic Necalificabil) de Iulia Stoichiț Casa de Pariuri Literare) care își suflecă mânecile limbajului ca să ia de guler manierele dominante ale discursului poetic și îi iese și de un coming out cu surle și trâmbițe (mă rog, umerașe) așa cum merita poezia românească de multă vreme.
Din direcția de abordare opusă, un debut pe care încă îl mai caut în librărie este ”Setări avansate de lumină”, de Diana Cornea (OMG), pentru că de ce nu aș pomeni și cărți la care nu am ajuns în poveste… La care sunt curios cum s-au așezat până la urmă reperele rafinate de cartografiere în mișcare a constituirii intimității pe care le știam din ce găsisem publicat pe site-uri precum poetic stand.
De altfel sentimentul meu de “acumulare statuară cu sos de gif” (3 decembrie, p.86) mi l-au încurajat în ultimii ani și platformele online care au devenit o zonă fertilă de încercare pentru textele celor care își pregătesc primul volum. De exemplu ce am citit pe O mie de semne m-a făcut să nu fiu luat chiar pe nepregătite când am găsit în librărie ”mamifere subatomice”, de Vlad Beu, (Editura Tracus Arte). E o ocazie rară în care tensiunea și autoironia nu se exclud în discurs și asta îți lasă loc să te plasezi față de un joc poetic seducător în primul rând prin senzația de prospețime pe care o cultivă.
O secvență care scoate de la mine formula “folclor din angiografii wi fi” (4 decembrie, p.86) ține de volumul ”Crisalidă” de Mădălina Căuneac (OMG). Unde discursul poetic evoluează cu ton narativ, apăsat biografic dar în termeni calzi și relaționali la modul imediat. E una dintre cele mai consistente propuneri pentru poezia de azi, fie că e vorba de debut sau poezie pur și simplu. (și ca să nu fie vorba să mă crezi pe cuvânt, lasă că îți poți face un mic playlist din referințele muzicale ale volumului, dar trebuie să vezi cum se leagă în glosarul vizual al poveștii ceva Nicolae Grigorescu de Keith Haring sau Frida Kahlo).
În secvența mea “pentru distracție și datorie” (5 decembrie, p. 87) aș reține ”Supine Dream”, de Emilian Cătălin Lungu (OMG), volumul în care se reorientează definirea poetică. În loc să fie formulată cum se tot întâmplă din resorturi interioare spre precizările sensurilor din exterior, aici sunt precizate (chiar și grafic și cromatic) elementele exterioare cu care este negociată asumarea formulării identității. Bonus tracks in English.
În mintea mea se întâmplă un ritual legat de “circuitul plasticului în natură” (6 decembrie, p.87) de câte ori încerc să pun în ordine efectele discursului sentimental din ”La marginea bună a corpului” Raluca Boantă (OMG), pe cât de curat redactat ca discurs poetic (poate mai puțin pe cotorul cărții unde în loc de ”corpului” apare ”corupului”, dar poate și prin asta un eveniment bibliofil), pe atât de cuminte în recuperarea unei dimensiuni candide a intimității. Tot aici aș plasa și ”Stilizări. ap.” de Alexandru Adam (frACTalia), unde lejeritatea accesării diferitelor tipuri de retorică mai mult sau mai puțin poetice reușește să rețină secvențe exemplare de gâlceavă a corpului personal cu cel media-social.
Ceva mai stridentă și, în limba mea plină de “destinații plauzibile pe bază de faze” (7 decembrie, p.88) este aventura pe care o ai în ”Cât mai departe de tot ce cunosc”, de la Cristina Alexandrescu (OMG), care debutează cu o serie de markeri lirici pentru schimbări bruște de tensiune poetică. Salvatoare pentru acest volum este nota apăsat intimistă pe care are curajul să și-o însușească. Nehotărâtă a rămas pentru mine experiența pe care o ai în volumul ”Adevărul e că posterității nu îi va păsa cum nu ne țineam noi de mână”, de Ana Goia (OMG) care își construiește atât de amănunțit spectacolul intimității încât am avut nevoie să întreb cunoscuți dacă e vorba despre o persoană reală sau e un proiect de inventare a unei identități poetice. Și din ce citești în volum dar și din ce adaug din afară, ar putea să apară o carte de poezie încă și mai consistentă.
Un fel de masterclass de ticluire poetică care mie îmi spune că “ne raportăm strict la areal” (8 decembrie, p.88) îți oferă ”Cazzo” de Mihnea Bâlici (OMG), în care un fenomen social românesc (migrația anilor ’90-2000) devine motiv poetic familial și tropism confesiv. Probabil că tot aici s-ar fi dat și lupta din ”manual de realcătuire a sinelui” (Casa de Pariuri Literare) de Beatris Serediuc, care a debutat cu roman (Varză, în 2013), și își găsește în poezie o formulă mai cursivă decât în proză pentru suite de secvențe orchestrate atent pentru a deveni obsedante.
Și dacă am pronunțat cuvântul, dintre cărțile de debut, volumul care ține de ce numeam “conjugare la jugulară” (9 decembrie, p.89), pentru mine, e ”Colectiva” lui Ioan Coroamă (OMG). Este cartea în care te trezești pus în fața unei probe de foc pentru limbajul poetic de azi: cum păstrezi viabil excursul liric fără să fii victima confiscării, ba de zona intimistă, ba de fluxul social, ticluind instrumentele de azi pentru o regenerare a rostirii. Sună mai complicat decât e, dar în ”Colectiva”, firul lecturii este înlocuit cu punctarea unei rețele de rizomi pentru umanitatea fiecăruia dintre cei care pronunțăm, de data asta în română.
Hardcore poetic
În zona demersurilor care depășesc cu mult amplitudinea auto-victimizator-limitată a volumelor de poezie românești vine “cu aer de artefact” (10 decembrie, p.89) un volum precum ”Trucuri Urbane” de Laura Francisca Pavel (OMG). Discursurile organizate atent aici reușesc să traseze spații fertile în care sintagme tactile se văd irizate de o naturalețe conceptuală căreia îți e greu să îi găsești corespondent în română și mai ușor te gândești la nuanțe din poetici dezvoltate azi de Maggie Nelson ori Takako Arai.
Fără niciun fel de reținere vine revendicarea discursurilor din ”Raport către Walt Whitman” de Răzvan Andrei (OMG). Așteptat și livrat. Poate și pentru că poemele din acest volum sunt mult mai bine țintite și cu o frazare mai riguroasă decât în ”Jazz pentru iguane”, volumul precedent al lui Andrei, reacția la volum pare un pic blocată. Ne-am și obișnuit ca orice cronică să fie o mică lecție de cum se face… ce să-i mai spui acum… când a notat revărsarea peste lume. E ce îmi vine în minte când “caut ieșirea prin casa poporului” (11 decembrie, p.89).
Și în aceeași cheie care în termenii mei “ține de cosmos” (12 decembrie, p.90), se impune „Fire lungi de wolfram” de Radu Andriescu (Casa de Editură ”Max Blecher”), cartea în care vârstele și detaliile scenografice se oglindesc unele pe celelalte cu efecte de ecou pe care le poți urmări la nesfârșit.
Este momentul în care pot să mizez pe “vegetația cu blană “ (13 decembrie, p.90), pe un volum în care miza este un joc intens de conștiință, ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru (Cartier).
Iar dimensiunea aceasta a impus pentru 2022 și o carte precum ”Iubirea pentru morți e cea mai mare” de Cătălina Matei (Casa de Pariuri Literare), unde ritualurile părăsirii, despărțirii și regăsirii în pierderi copleșitoare sunt mult peste ce aș numi eu “filosofie soț-soție” (14 decembrie, p.91), atât ca intensitate cât și din punctul de vedere al unor texte pe care le-ai citi oricând împreună cu altcineva.
E modul îmi care nu am cum să nu pomenesc ”Resursa”, de Olga Ștefan (Casa de Editură ”Max Blecher”), unde, după o serie de reveniri în ultimii ani, Olga Ștefan își dezvoltă forța sintagmelor în scenarii lirice din care mi se deschide mie o formulă ca “impulsul tău de a fi” (15 decembrie, p.91).
Ceva ce iarăși e greu să găsești în altă parte ai în ”Ofsaid”, volumul în care Moni Stănilă (Nemira/ Vorpal) începe o serie de notații lirice cu bătaie în istoria personală a fotbalului internațional, decupat prin limitările imaginarului de pandemie, ca să ajungă la o captivantă linie de prim-planuri marcate de invazia lui Putin în Ucraina. În cel mai personal mod, care îmi sună chiar din “pata oarbă la înaintare” (16 decembrie, p.92).
Recuperări și consacrări
O bună parte din evoluția poetică a anului 2022 ar fi deschisă în termenii “când ne adunăm” (17 decembrie, p.92). E ce te face să nu lași din mână ediția nouă de ”Cantafabule” Texte pentru Phoenix – Șerban Foarță, Andrei Ujică (editura Trei). Cu texte puse față în față cu versiunea cântată și ilustrații recuperate (unele în premieră), este un volum care îți arată cât de aproape e o operă rock de mediul poetic pe care îl cauți.
M-am alintat mereu “între o stare și o fire” (18 decembrie, p.93) că într-o zi o să văd ”Carte singură” de Sorin Mărculescu (Humanitas) așa cum este acum pe piață. Cu secvențele demersului adunat din 1957 până în 2017 în volume independente, calibrat într-un op complet. Altfel cum să pui față în față ce începe ca idilă (I) și imnul I cu ”264 țest cu delfin” și seria de glife la carte din 2020 și 2021.
Mă gândesc și că “e interesant ce ai ales” (19 decembrie, p.93) când reții poeme de Doina Uricariu, ”Vindecările” în două volume (Colecția „Ediții critice” Editura Princeps Multimedia), cu un parcurs întreg urmărit de la debut până azi.
Faptul că “revenim periodic la nuanțe închise” (20 decembrie, p.93) este ce îți identifică din prima o selecție atentă pecum cea din ”Ce pot distinge în întunericul sălii”, de Elena Vlădăreanu (Cartier). Poate în această formulă se vede mai bine decât oricând electrocardiograma verbală din care este alcătuit fiecare poem al Elenei, cu calitățile sale de instanță reactivă la orice distanță temporală ori spațială. Și socială.
Acum, dacă “zgomotul străzii se întinde pe geamuri” (21 decembrie, p.94), trebuie să recunosc și că încă mai aștept să găsesc două cărți din serie care încă nu mi-au căzut în mână: ”În mijlocul unei istorii tragice, imobile” de Cosmin Perța (Cartier) și ”Îngeriada”, de Judith Meszaros (Cartier). Le remarc înainte să le citesc, practic, pentru că se încheie anul și sigur le voi recupera în 2023. Practic, în direcțiile cele mai îndepărtate una față de cealaltă țintesc volume precum ”Nu e dragoste”, Adrian Schiop (Cartier), care încă mai negociază o persona pe care să o îndrăgești în ciuda formulărilor care îți impun contrariul, și ”Învederatul”, de Robert Șerban (Cartier), o antologie conștiincioasă în cel mai aplicat mod pentru unul dintre poeții pe care îi descoperi și mai relevanți la fiecare recitire.
Aș spune că “e vremea exagerărilor” (22 decembrie, p.94) dacă nu aș avea în vedere o carte precum ”Inoculare. Hore pentru zădărnicirea combaterii”, unde Claudiu Komartin (Cartier) pigulește un profil la zi pentru found poetry în interstițiile discursurilor publice și private din perioada coronavirusului.
Și Gelu Diaconu a marcat un moment de reconfigurare pentru poezia sa în 2022 cu republicarea volumului ”Resurse interioare” dar mai ales cu noul său volum de poezie ”Tramvaie vechi, autobuze care nu mai vin” (Casa de Pariuri Literare), în care contextele devin scene ale memoriei revizitate dar din ce în ce mai mult și recalibrate perpetuu pentru subiectul poetic.
E un impuls pe care îl urmărești și în ”Zoom” (Tracus Arte), unde Ioana Ieronim adaugă poeticii sale care a plasat-o de multe ori în apropiere de momente consacrate ale genului o secvență dedicată plonjării (zoom) în actul fundamental al construcției poetice.
Și pentru că ”limba cu care așezi în corpul tău sub formă de gust ce îți e mai aproape” (23 decembrie, p.94) este cel mai presant lucru atunci când poezia te reformulează, îmi rezerv pentru încheierea acestei secțiuni un volum precum „Aproape în departe” Poeme 2019-2022 de Monica Pillat (editura Spandugino), unde scrisul este punctat de la un poem la altul ca ritual final.
Biografia poemului
Într-o schimbare de direcție neașteptată, biografismul, care devenise locul comun al poeziei recente, lasă locul treptat unei investigații orientate spre parcursul existențial al poemului. Ai ceva ce aș numi ”toate serbările școlare în același timp” (24 decembrie, p.95).
E ce te frapează în volume cu direcții absolut diferite precum ”Intracranian”, de Ligia Pârvulescu (Casa de Editură ”Max Blecher”), care funcționează în calitate de cronică a expresivității în regim intim, ori ”Buncărul de origami”, de Ioana Vintilă (Casa de Editură ”Max Blecher”), un volum montat atent din secvențe concentrate asupra investigării tramelor poetice copleșitoare.
De altfel conflictul este și resortul din care este decupată punctarea maternității ca teritoriu acaparant poetic în ”Vax”, de Gabriela Feceoru (Charmides). În același timp, Ioana Geacăr reușește în volumul ”Iarna umbrele copacilor sunt verzi” (Casa de Pariuri Literare) să ofere un inventar al gesturilor și secvențelor care constituie parcursul poetic.
De aici ”te concentrezi pe stabilitate” (25 decembrie, p.95) aș zice când răsfoiesc ”flașneta babel” (Nemira/ Vorpal) unde Teodor Dună parcurge stadiile unei formulări a poemului ca interacțiune între instanțe divergente după rigori când teatrale, când literare.
În materie de surpriză s-ar putea ca ”pâinea uriașilor” de Ovidiu Baron (Casa de Pariuri Literare) să facă destul de mult pentru stabilirea trecerii de la personal la poetic în materie de biografie. Este și modul în care își definește cel de-al doilea volum personal Gabriela Toma, în ”Crivacul” (Tracus Arte), cu o poetică generată de intensitatea distanțării de secvențele care sunt în mod obișnuit centrul atenției. Ori Vlad Mușat, în cartea „O lume-ntreagă în picioarele goale” (Junimea), unde tot ce te-ai aștepta să fie efect poetic este întors și devine mecanism cum se întâmplă cu schimbarea lumii prin scris ca inepție față de dorința reținerii momentului.
E ”forma completă pentru fiecare” (26 decembrie, p.96), aș zice, și ”Fugazi” (Casa de Pariuri Literare), de Paul Mihalache, pare să îmi dea dreptate, cu recursul pronunțat în mod repetat la adresa amintirii ca proces fondator, cu secvențe întregi formulate în engleză ori schițate la întâlnirea dintre confesiune și delir organizat. Organizarea lirică este și cheia poeziei lui Romeo Aurelian Ilie în ”Lacrima tatălui” (Casa de Pariuri Literare). Referințele biblice devin puncte de trecere între biografia textului și evoluția dicției confesive. Iar seria transformării mărturisirii poetice în roman de formare pentru poem poate să continue cu exemple din 2022 din volume precum ”Noaptea creioanelor lungi” Costel Stancu (Editura Casa de Pariuri Literare), ”Transcender” Bogdan Alexandru Petcu (Charmides), Ionel Ciupureanu ”Hangare” (Casa de editură ”Max Blecher”) ori Merlich Saia ”Cutia toracică” (Tracus Arte).
Dar pentru că sunt situații pecum acestea în care ”în loc de zăpadă soarele dă din coadă” (27 decembrie, p.97), marchez aici volumul în două ape ”Buletin de știri blues”, de Tatiana Ernuțeanu (Tracus Arte), unde urci pe versantul discursului confesiv vulnerabil și te trezești în plin flux al imaginilor care fondează conștiința cu toate formele ei.
Traducerile necesare
Nici traducerea poeziei străine în română nu a rămas fără secvențe remarcabile în 2022. Ai de răsfoit măcar ”Salutare barbarilor!”, antologie de poezie germane de la Elke Erb la Yevgeniy Breyger (Casa de Editură Max Blecher), pe care poți să o pui bine mersi în continuarea antologiilor din care s-a făcut cultura poetică din ultima jumătate de secol. Dar ”hai nene pasaj festiv” (28 decembrie, p.97), mă face să exclam apariția în română a volumului ”Poesie/Poezii” Pier Paolo Pasolini (Tracus Arte). Este pentru prima dată când o carte întreagă încearcă să găsească în română corespondențe pentru poezia unuia dintre autorii esențiali pentru poetica europeană a secolului XX. Și norocul este că majoritatea textelor selectate sunt prezentate în variantă bilingvă. Este și cazul ediției TS Eliot ”Tărâmul pustiit” (Humanitas), care completează baza poeziei moderniste pe care și-a propus să o ofere editura.
Dacă tot punem față în față variante, uite că ai două volume Cesar Vallejo: ”Trilce” (ed.Cartier) și ”A murit eternitatea mea. Opera poetică” (EdituraTrei – Pandora M/ Anansi) cu același traducător dar și cu versiuni ușor diferite între ele pentru poemele care se repetă.
Dacă te interesează cu adevărat poezia o să-ți dai seama cât de puțin știi despre poezia de azi din Bulgaria, de exemplu, o dată cu ”Femeia de la casa din colț” de Nadejda Radulova (Casa de Editură Max Blecher). Sigur că nu e prima dată când apar versuri contemporane de la sud de Dunăre în volum de autor în ultimii ani (la aceeași editură au ieșit selecții din textele lui Gospodinov ori Ivan Hristov), dar de data aceasta constați că dimensiunea miturilor se împacă neașteptat de bine cu registrul confesiv cotidian.
Pe scurt ”mi te temi sonor visceral” (29 decembrie, p.97) zic eu când dau de poemele lui José Saramago, adunate cred pentru prima dată în variante românești în volumul ”Poemele posibile. Antologie” (1966-1975) (Polirom).
Și mai am de spus că ”primitivii suntem doar noi” (30 decembrie, p.98) când mă uit ce s-a întâmplat cu premiile acordate poeziei în 2022 în România și în lume. O să mă opresc doar la primele locuri din topul Goodreads, pentru că e făcut cu voturi de la oricine are chef. Poeta care a ajuns la statut global de când a fost autorul invitat să recite la inaugurarea lui Biden, Amanda Gorman este lidera clasamentului 2022, cu volumul său ”Call Us What We Carry” adunând 44.813 voturi. Urmează ”Time is a Mother”, de Ocean Vuong, cu 27.726 voturi și ”Unlock your storybook heart”, de Amanda Lovelace, prima carte din top semnată de o autoare consacrată de rețelele sociale.
Experimentul care ne ține împreună
Demonstrația ar putea să meargă mai departe și ”până sunt sunt traversate toate distanțele de siguranță prizăm rouă” (31 decembrie, p.99) dar adevărul este că multe dintre lucrurile pe care nu le-am prins eu în selecția mea din cărțile de poezie ale anului 2022, le poți găsi mai devreme sau mai târziu listate în proiectul poezie românească de la institutul /rupere de rând. Cel care este în spatele demersului, Yigru Zeltil, a anunțat că și-a strâns în ”Praline” (2007-2022) ce puteam să jur că e poezie experimentală dar acum se jură că este demers tot mai liric, pentru colecția DăBest a editurii Irizor din Onești.
Personal, anul mi se încheie cu sentimentul reușitei după ce Ioana Miron a pus pe piață ”poetic. relația grafică” (Casa de Pariuri Literare) într-o formă la care visam de ani buni, iar Cristina Lilienfeld a dezvoltat la Areal proiectul Capilar pe care l-am mai prezentat împreună după Timișoara și Lisabona în două secvențe separate (martie și octombrie), ultima în două reprezentații distincte împreună cu pianista și compozitoarea Anca Elena. Iar proiectul dedicat de Sorin Despot la Timișoara, Strada Fără Nume, pentru slam poetry în colaborare cu britanicii de la Tongue Fu, începe să prindă și în variante clujene, prin serile de Open Mic pe care le organizează Lena Chilari, și bucureștene, cu seria SWORDS, curatoriată de Cosmin Perța și Iulian Morar.
În ceea ce privește experimentul, juriul premiului ”Gheorghe Iova”, pentru experiment în literatură, în care m-am alăturat Paulei Erizanu și lui Vasile Leac, în calitate de câștigători ai distincției până acum, a trebuit să ia în considerare mafia sonetelor ca platformă care propune o mișcare din ce în ce mai consistentă, ca și performance-urile semnate de Cosmina Moroșan în colaborări serioase cu artiști contemporani ori fragmentele de poeme publicate online din viitoarea sa carte de Dmitri Miticov ca și colaborarea lui Dumitru Fanfarov cu Von Aim pentru proiectul peacethegun (hip hop/poezie/muzică electronică). După ce au fot discutate mai mute opțiuni, juriul alcătuit din câștigătorii primilor trei ani ai premiului pentru experiment în literatură ”Gheorghe Iova” a stabilit mai multe criterii de punctare pentru distincția care va fi acordată pe 6 ianuarie, la Biblioteca Metropolitană București, secția centrală ”Mihail Sadoveanu” (TBC):
– măsura în care demersul iese în afara limitelor unei cărți clasice
– cum schimbă proiectul respectiv raportul pe care îl avem cu literatura
– impactul demersului – măsura în care premiul ar încuraja o direcție pe care o considerăm relevantă
– face acest premiu ceva diferit față de alte premii literare?
Nominalizați au fost în cele din urmă:
– Sașa Zare pentru romanul ”Dezrădăcinare”, care redeschide discuția despre adevărata literatură și despre o reconfigurare a ficțiunii ca resort esențial pentru înțelegere și empatie.
– Teona Galgoțiu pentru proiectul ”Gura Mare”, care de ani buni formulează întâlniri între video, poezie și social media cu un raspuns mai bun online în 2022.
– Alex Cosmescu și Victoria Viprada pentru expoziția ”Through Touch”, Muzeul Național de Artă la Chișinău, pentru că reușesc să combine poezie douămiistă cu arte vizuale conceptuale într-un mod inovativ.
Alături de persoana premiată, la evenimentul de pe 6 ianuarie de la ora 17.00, la Biblioteca Metropolitană București, Secția Centrală ”Mihail Sadoveanu”, eveniment proframat cu numele Poeme de trecere / De unde începi poezia mai sunt invitați membri ai juriului și autor/ autoare de poezie publicată în 2023+ autor/ autoare nedebutat/ă în volum.
Dacă încă nu e evident ce caută citatele pe zile din decembrie pe care le-am reținut pentru acest parcurs din noul meu volum, ”poetic. interfața sonoră”, poate o să lămurească un pic lucrurile faptul că secțiunea ”Senzualitatea densității”, din care face parte respectiva lună în volum are mențiunea ”susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste”. Spor poetic să ai și în 2023!
Uite că-ți șoptește ”Poetic. interfața sonoră” la Editura Cartier, care zice „Vă propunem un video poem, marca Răzvan Țupa, din noul său volum”
Lectura începe cu…
„pachetele sunt destinația derivei pentru o vreme graba cu care parcurg unele zile are liniile ei punctate pentru îndoire tu nu priveşti interfața sonoră în ochi mi-a spus cineva chiar înainte să mă dea rostogol dar nu se pune pentru că atunci chiar credeam a făcut după cu sugestia unei imponderabilități funcționale împinsă printre buze până în fundul gâtului mă uit la ambalajele făcute ghem într-o pungă numai ca să găsesc linia de plutire pentru bărcuțele hematoamelor au fost sincere la momentul lor şi ele cu toate că punctele de revărsare au fost mereu altele şi altele”(…)
Și continuă în „poetic: interfața sonoră”:
Poemul e cel al zilei de 13 noiembrie și face parte din a doua parte a cărții, PROSPECT SANGUIN – stenografia macaralelor sofistice (100 de poeme) unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar chiar așa nu ar fi și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian
Celelalte părți din volum sunt:
SĂ MĂ STAI sms dezic (55 de poeme) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este noul negru.
SENZUALITATEA DENSITĂȚII – susține miraje semiclandestine (55 de poeme) imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste
MIRĂ CORPORALĂ – scurte motive subliminale (101 poeme) cum te vor trans-ironia zilei
SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC sms declic (55 de poeme) acum cât ții de activism cardio-respirator
Așa cum fiecare vine cu perspectiva lui asupra poeziei și atunci când e vorba de concursuri de gen obiceiurile sunt nenumărate.
De ce te-ar interesa un concurs de poezie?
Pare o problemă absurdă, dar chiar e bine să nu ai încredere în concursurile de poezie. Dacă aș face o listă a motivelor pro concursuri pe ea s-ar găsi lucruri precum:
Care e problema concursurilor de poezie
Să spui că o competiție cu valențe creative ar avea o singură problemă înseamnă să fii optimist, poate. De fapt pe listele problemelor găsești oricând:
Când e de dat sfaturi oricine e specialist
Așa că tot ce contează e să te uiți cine e în juriu și cam ce tipuri de poezie premiază, altfel îți reduci singur șansele de a ieși muțumit chiar și din întâmplare.
Toată povestea de mai sus e legată de faptul că se apropie luna septembrie când ar trebui afli câștigătorii din concursul de poezie din cadrul zilelor Constantin Virgil Bănescu, ediția a XIII-a.
Din partea mea, povestea jurizării a fost așa:
Au fost mai multe texte decât de obicei interesate de forme fixe și rimă. Impresia e că putem vorbi despre o redescoperire a instrumentelor clasice în poezie.
Partea proastă e că multe texte dau impresia că autorii au ales greșit concursul la care să participe. (de aici recomandările de mai sus)
Iar de punctat… voi publica punctajele pe care le-am dat eu, după ce e publică lista câștigătorilor.
”Homo Faber”, Max Frisch, editura Curtea Veche, 2022, traducere Mara Giurgiuca; „Trenul a pornit mai departe, ca la capătul lumii, sau cel puțin al civilizației.”
Când să te gândești în ce fel se schimbă sau persistă credințele străvechi, dacă nu de Ziua Mondială a Populației, pe 11 iulie. Iar pentru asta ai la îndemână o ediție nou nouță în română pentru ”Homo Faber”. Romanul lui Max Frisch este cea mai puternică pledoarie pentru surprizele pe care le descoperi în spatele unei lumi despre care credeai că știi tot. Și surpriza este că un mit antic s-ar putea să fie la o aruncătură de băț în viața ta. Și nu neapărat în sensul bun.
„Numai oameni frumoși, îi admiram ca pe niște animale ciudate.”
În săptămâna în care celebrezi ziua Statelor Unite ale Americii, uite o carte a unui clasic al prozei de azi. În ”Viciu ascuns” ai ocazia să descoperi o perspectivă accesibilă, cu detective și mistere, din tot ceea ce te-ai obișnuit că e complicat la Thomas Pynchon. Nu degeaba a ajuns și film această aventură.
„Doc continuă să cânte în minte, și când ieșiră din tunel și muzica reîncepu, nu era decalat cu mai mult de o măsură.”
”Viciu ascuns”, Thomas Pynchon, Polirom, 2022, traducere de Dan Croitoru
Orice ai crede despre plimbări, sunt sigur că nu știai că au o zi mondială. Este pe 19 iunie. Și ca să le sărbătorești ai ocazia să pornești la pas printr-o Veneție de vis.
Este Veneția secolului XVIII așa cum o descrie romanul ”Dorință”, de Mathias Enard.
Când e vorba despre imaginație, faptul că pornești pe acest drum prin cotloanele venețiene de la jumătatea anilor 1700 cu un scriitor francez specializat în arabă și persană și stabilit la Barcelona spune destul de mult. Plimbare plăcută!
”Un prosop are o valoare psihologică imensă” Douglas Adams, Ghidul Autostopistului Galactic
Tu unde erai când ai auzit prima dată de autostopul galactic? Anul trecut eu am aflat că se sărbătorește prosopul din romanul lui Adams pe 25 mai. Mai săbătoresc și acum.
Măcar și pentru că e singurul concurs care crează discuții aprinse legate de ce e azi poezie și ce nu e, Premiul pentru debut de la Ipotești, rămâne una dintre cele mai importante manifestări când e vorba despre câmpul actual al poeziei.
După cinci zile în care s-au pus la treabă imprecații și anulări reciproce, ce rămâne e siguranța că undeva e poezie. Evident, fiecare se jură că e în traista lui congnitivă…
Încă și mai grea decât discuția despre interdicții și libertăți, este ideea mocnită că, până și într-un an în care premiul acordat la Botoșani unui poet consacrat a mers la cineva care îl merita, tot premiul pentru carte de debut în poezie este principala temă.
Măcar te lămurești de ce nu rămâne poezie doar ceea ce ești gata să juri că e așa ceva: pentru că atunci ar învăța s-o imite toți ipocriții și s-ar apuca să îi disprețuiască pe toți cei care au altceva de spus. Iar poezia tocmai șansa de a exista ți-o oferă. Mulțumesc.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” anunță într-un comunicat nominalizările pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM pe anul 2021.
Juriul, format din dr. Alexandru Cistelecan (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), dr. Mihai Iovănel (Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București), dr. Alex Goldiș (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), dr. Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), a nominalizat cinci autori care au debutat cu volume de poezie în 2021 (ordinea este alfabetică):
Bucur Andrei- Codrin, ”La bella Italia: antipoeme jurnaliere”, București: Tracus Arte, 2021 ISBN 978-606-023-251-3; Aici vezi lectura unui poem din volumul care a câștigat și premiul ”Budila-Express” la concursul ”Alexandru Mușina”
Negrea Ileana, ”Jumătate din viața mea de acum”, București: frACTalia, 2021, ISBN 978-606-9028-48-3; Aici citește Ramona Boldizsar un poem din volum.
Pâzgu Alexandra, ”Dă tot ce ai”, București: Tracus Arte, 2021, ISBN 978-606-023-248-3; Aici Andra Rotaru a vorbit cu autoarea volumului.
Rotariu Ioana Zenaida, ”Cei cinci ani de muțenie: poezie”, București: Tracus Arte, 2021, ISBN 978-606-023-349-7; Aici vezi lectura autoarei în regia lui Robert Elekes la Reduta Poetică în martie 2021.
Stanislav Cătălina, ”Nu mă întrerupe”, Alba Iulia: OMG, 2021, ISBN 978-606-95257-0-8; Aici este interviul autoarei cu Alina Purcaru pentru Cercul Scriitoarelor.
Laureatul ediției a XXIV-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM va fi desemnat pe 15 ianuarie 2022. Decernarea Premiului va avea loc în aceeași zi, on-line. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești.
Începând cu anul 1999, laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM au fost: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay.
Potrivit unui comunicat publicat de Uniunea Scriitorilor, pentru premiul Opera Omnia juriul prezidat de Nicolae Manolescu îi ia în considerare pe poeții Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru, Magda Cârneci, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Marian Drăghici, Bogdan Ghiu, Emil Hurezeanu, Ioan Moldovan, Marta Petreu, Ion Pop, Ioan Es. Pop, Nicolae Sava, Octavian Soviany, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Eugen Suciu, Traian Ştef, Elena Ştefoi, Grete Tartler, Doina Uricariu, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Vasile Vlad, Călin Vlasie și George Vulturescu.
[L. E.] Din juriul celei de-a XXXI-a ediții a premiului Opera Omnia fac parte Daniel Cristea – Enache, Răzvan Voncu, Mircea Mihăeș, Ioan Holban, Gabriela Gheorghișor și Vasile Spiridon.
Memorialul Ipotești anunță într-un comunicat de presă volumele de debut care intră în competiție pentru
Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM:
În 25 noiembrie 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a lansat ediția a XXIV-a a concursului pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Până în 20 decembrie 2022, data-limită de trimitere a cărților, pe adresa Memorialului Ipotești au fost expediate 42 de volume de debut publicate în 2021 (ordinea este alfabetică):Ion Agaci, Șampanie pentru acest sfârșit, București, Tracus Arte
Iuliana Alexa, Poemele Baronului Beau și alte foitaje, București, Eikon
Mihaela Bacali, Douăzeci și două de poezii, Iași, Timpul
Mihaela Bacali Mihaela, Entre moi et le monde/ Între mine și lume, Iași, Timpul
Roxana Diana Baltaru, Grădina de naftalină, București, Casa de pariuri literare
Bianca Ela, Poame divine, București, frACTalia
Ramona Boldizsar, Nimic nu e în neregulă cu mine, București, Casa de pariuri literare
Elena Boldor, Traxx, Alba Iulia, OMG
Andrei-Codrin Bucur, La bella Italia: antipoeme jurnaliere, București, Tracus Arte
Rareș Călugăr, Sangvinar: poezie, București, Tracus Arte
Anastasia Coste, Tranzit prin gara cu miros de tei, București, Casa de pariuri literare
Aura Creițaru, Prezentul dintre clipe-poeme, București, Detectiv literar
Valeriu A. Cuc, Poeme, Alba Iulia, OMG
Cornel Donea, Poeme Donea, București, Casa de pariuri literare
Andreea T. Felciuc, Frumusețea este, București, Vinea
Daniela Fulga, Fruntea și inelarul, Cluj-Napoca, Grinta
Oxana Gherman, Efect întârziat, București, Tracus Arte
Dumitru-Marian Ghiță, Ezita, București, Editura Centrului Național de Cultură a Romilor
Tatiana Grosu, Ce vedem noi când ne uităm unul la altul, București, Casa de pariuri literare
Andreea-Claudia Groza, Brutal de onestă, Bârlad, Sfera
Alexandru Higyed, Nimic personal, București, Casa de pariuri literare
Maria Ionuț Maria, Scrisoare pentru Ping Su, București, Tracus Arte
Mihai Kantzer, Indicele fericirii globale, București, Tracus Arte
Gabriel Nan, O altă Romă, București, Eikon
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, București, frACTalia
Paula Panfil Paula, De veghe în câmpiile visării, București, Eikon
Adelina Pascale, maki for 2, Bistrița, Casa de editură Max Blecher, 2021
Alexandra Pâzgu, Dă tot ce ai, București, Tragus Arte
Cătălina Popescu, Interior analog, București, Casa de pariuri literare
Paraschiva Roșu Pașcu, Geometria Haosului, Iași, Princeps Multimedia
Ioana Zenaida Rotariu, Cei cinci ani de muțenie: poezie, București, Tracus Arte
Andreea Iulia Scridon, Hotare, București, Editura Universitară
Memy Selfandi, Durerea de jos: culegere de afecțiuni din copilărie până-n pandemie(1970-2020), București, Casa de pariuri literare
Elena Simion, Părul de pisică, București, Casa de pariuri literare
Cătălina Stanislav, Nu mă întrerupe, Alba Iulia, OMG
Nicolae Florentin Streche, Anotimpul florentin: poeme = The Anonymous Florentine: poems– București, Biscara
Denisa Ștefan, Și plath dansa prin bucătărie, București, Casa de pariuri literare
Victoria Tatarin, ???, București, Casa de pariuri literare
Petra Torsan, Grații, muze, armonii, București, Casa de pariuri literare
Teodora Vasilescu, Fragil și aproape absurd, București, Tracus Arte
Augustina Visan, Fă ceva tată, Chișinău, Prut Internațional
Andrada Yunusoglu, Kismet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos, București, Casa de pariuri literare
Juriul, format din dr. Alexandru Cistelecan (Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava), dr. Mihai Iovănel (Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti), dr. Alex Goldiş (Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), dr. Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), va face public nominalizările în data de 10 ianuarie.
Dintre autorii nominalizați, pe 15 ianuarie 2022, va fi desemnat laureatul ediției a XXIV-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM.
De-a lungul anilor, au fost premiați pentru debut: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay.
Lucian Lupu a făcut un spectacol vizual din versurile pregătite în poemul cu SÂNI MIGRAȚI SUPRATERAN (sms decibeli)
Lorena Enache mi-a cerut explicații care arată așa:
Mă interesează mai puțin să scriu versuri despre ceva. În schimb nu mă mai opresc din poeme cu chestii, în loc de poezii despre chestii. Cu ce intră sau ce iese într-o viață sau alta, ce dispare și ce rămâne. Și mai ales cum. De unde și secvența asta din seria de poeme zilnice la care lucrez de 3 ani în care ajung, în fine, la suprafață.
Povestea proiectului care se încheie joi, 9 decembrie, am spus-o aici
Povestea volumului în lucru e de spus.
ICRNY a cerut un performance și asta a primit. For English, go to min. 8.49
P.S. Mulțumesc, Alex Ursu pentru tot ce ține de filmare și montaj și mulțumesc, Andreea Drăghicescu, pentru toate răbdările și încrederile, da, și încrederile.
De mult timp mă tot rog de colegii de jurii de prin concursuri să facem publice notele pe care le dăm. Am ajuns să mă simt și prost că îmi permit să îi rog așa ceva pe colegi. Majoritatea au acceptat. Dar dacă nu acceptă toți, nu prea poți să publici notele. Și m-am gândit să nu mai pun presiune pe nimeni și să îi dau drumu’ cu ce vreau și să încep cu mine.
Așa că nu văd de ce să nu arăt eu notele mele, dacă tot am gura mare.
CE E TARE LA UN CONCURS DE POEZIE CA LICART
Ce îmi place la Licart e că toate s-au împlinit în legătură cu acest concurs.
În ultimii doi ani, câștigătorii premiului de debut M.Eminescu, la Botoșani au fost foști concurenți premiați la Licart. Anastasia Gavrilovici, Premiul debut Eminescu 2020, era laureată la Licart în 2014 pentru Cea mai bună serie, iar Deniz Otay, care a primit premiul de debut la Botoșani în 2021, a primit Premiul II, la Licart, în 2012 pentru poemul ”exerciţiul de supravieţuire nr. 1”. Mai interesant este că amândouă au fost legate de Colegiul Naţional Petru Rareş.
Pt mine, luni seară s-a terminat cumva ce își propusese Generația 2000. Practic, toți, participanții de la secțiunea de poezie au ales să prezinte poezie românească. Singurul care nu a ales un autor în viață a fost Toni, care oricum a ales Mircea Ivănescu, un poet contemporan.
Ce au ales să prezinte participanții la ceremonia online Licart:
Adina Bulgaru a citit din Ioan Șerbu, Andrada, din poeziile lui Teo Dună, Denisa din ”Invizibil”, de Manon Pițu, Iuliana Ursachi a citit un poem de la Diana Geacăr, Simina a arătat că la Zalău e un moment bun pentru Pi și ceva poezie super contemporană și activistă, Sorina a adus poemul lui Cosmin Perța, Toni a mers pe ”Iubire nedeslușită” de Mircea Ivănescu, Vlad Berariu a preferat ceva, cum a zis chiar el, fără înjurături din Florentin Popa.
CÂND ÎNVEȚI CE NU BĂNUIAI
Spun că s-a împlinit cumva tot ce își propusese promoția 2000 pentru că, ieșiți adolescenți din comunism, cei care am debutat în jurul anului 2000 ne chinuiam de mult timp să redescoperim ceea ce ne definește lângă noi. Toată lumea era sătulă de autohtonism. Acum poezia românească e reperul celor care încep să scrie bine.
E punctul din care putem să ne gândim că poate e momentul să ne mai uităm și la altceva, că o fi și pe altundeva prin lume ceva scris în vreun moment istoric demn să ne reprezinte.
Și dacă tot am zis că eu am notat cu totul altfel decât am văzut în premii, ia să vă arăt ce înseamnă asta.
NOTE ȘI POEME
Din păcate nu știu exact numele autorilor pentru că am primit textele pentru jurizare. Știu acum că autori au fost Adina-Elena Bulgaru, Andrada Strugaru, Denisa-Paula Arcip, Ilinca Zaharia, Iuliana Ursachi, Nora Apafi, Simina Seliștean, Sorina Rîndașu, Toni Chira și Vlad Berariu.
Textele le-am notat așa:
8- la fel de singură ca acum
astăzi
mintea mea e puternică și ordonată
toate zilele au fost
blue screen-uri în care m-am bucurat
de fiecare formă pe care am luat-o
memoria mea păstrează un soare congelat
deasupra umerilor noștri
trupul meu
trupul tău
la temperatură constantă
inima mea se dezlipește din colțuri
ca un sticker uitat
în umezeală
eu sunt nesăbuită
mă gândesc
la zilele pe care le-am împărțit cu tine
ca pe niște bucăți de rodie
mă cuibăresc obosită
lângă fereastră
mă gândesc să caut pe cineva
lângă care n-o să fiu la fel de singură ca acum
Id lucrare:32
6- know thy priorities petale pe podiumbră
k la noi în calculator e ca-n orizont
cu curcubeu briză și spiriduși pe peștișori înaripați warmpop
frunze crengi mai încet, m-au părăsit până și monștrii de sub pat dar tu nu poți sta cu tine
pe cât posibil s-alin rănirea ADN-ului celulei sub acțiunea razelor ultraviolete
oh ne războim sub cerul ăsta ce îndeamnă la uzul suplimentelor de melanină
tu ești soarele meu mă decojești //
îmi șterg traumele de-o răzătoare inox deodată umanitatea
– mogulii formează un șir la cabina telefonică așteptând apelofob
să le vorbească pubmnez eul
răspuns după al 6-lea țârâit
tăcuse de exact 6 cenți.
revoluționari împodobiți decojesc sindicată citrică.
este fresqonatural să îmblânzim să împânzfim natură statică.
doula-n grevă mângâieri prin mănuși de unică folosință
namașteu în pivniță
respiro la comun crivăț avem situație critică.
Id lucrare:152
7 – dat being said
uneori îți simt privirile în ceafă
ca ploaia de germeni pulverizată
în obrazul fetei de bătrânul care
nu a apucat să-și scoată batista la timp
și amândoi stăteau față în față pe locurile pentru persoane cu handicap
îmi aduc aminte de tine seara
și încep să îmi umble gânduri prin cap
nu cine știe ce dar includ și
pata de lapte de pe tricoul negru
pe care o simțeam cum se întinde în timp ce
așteptam troleul
și pe care încercam să o ascund cu hanoracul
așa cum încerca vecina noastră să-și ascundă mâinile
stropite de vitiligo în ligheanul cu rufe când treceam
prin fața balconului și îi dădeam bună ziua
poate că am nevoie de privirile tale
fiindcă pe bună dreptate gândurile mele sunt așa
singure și îngălate
sunt sigur că așa se simte și vatmanul singur în
cabina lui obscură
încercând să fluiere
ca să nu se lase distras de huruitul obsedant al roților
și să calce vreun câine orb care traversează șinele
și să se gândească o seară întreagă
la sângele împroșcat pe geamul tramvaiului
știu că mă privești
continuă
am spus CONTINUĂ!
am nevoie de asta ca să îmi ocup mintea
ai grijă de tine
ne auzim
*smiley face* *smiley face*
Id lucrare:166
9 – ***
când întreabă ce doare acum
le spun că acum nu doare nimic
fragilitatea a fost învățată cu timpul
ofer ocrotire mecanic
accept ocrotire mecanic
la marginea simulației
ceva să îi mulțumească pe toți
punctele mele sensibile
încercuite pe piele
sunt privite suspect
vulnerabilitatea
împarte lumea
cu o linie dreaptă
ce mi s-a spus că e bine
așteaptă să se distrugă
ce mi s-a spus că nu e bine
așteaptă să se distrugă
la mine nu se întâmplă nimic
o mare de brațe să mă atingă cu milă
trupul meu spart de valurile ei
ceva de distrus
Id lucrare:227
6.50- teama de respingere
mereu m-a atras fragilitatea masculină
mai ales tu, cel ce m-ai plăcut pentru două zile,
de la o vreme simțeam că te suprasolicitam.
șoferul de microbuz îmi mai arată compasiune și
oprește în stația mea chiar dacă nu e amenajată,
o femeie ne spune despre iubitul ei din Chișinău.
ne cufundăm în scaunele roșii trupurile lor încolăcite
de croitorese tunsorile nouăzeciste,
linii curbe ale șoldurilor noastre și picioarele
sprijinite de scaunele din fața fiecăreia.
o a doua vulpe călcată de mașină pe anul acesta
mă întâmpină cu mațele scoase în intersecție
ca orice trup respins.
(de fiecare dată a trebuit să înfrunt resemnarea ca pe un fier încins
aplicat direct pe trupul meu gol
și de fiecare dată a trebuit să-mi ascund corpul
ca nu cumva să se vadă cicatricile,
ca nu cumva tu, cel din urmă, să fii jenat de ele.)
încet-încet vom putrezi cu toții.
niciuna dintre ele nu va mai scrie poeme despre tine
așa cum o fac eu,
căci toate s-au mulțumit cu câte puțin și niciodată
nu vor șterge toate pozele cu tine din galerie.
oamenii din jurul meu mor unul câte unul
nici nu mai am timp să fac o rugăciune pentru sufletele lor:
îmi simt propria moarte ca pe o canalizare de unde
totul se scurge încet într-o groapă comună.
chiar dacă vecinul de la 322 a murit
tot îl mai văd fumând la geam,
iar din casa părăsită de lângă fabrică
se aude jazz-ul meu preferat când vin de la școală.
eu am rămas neschimbată:
mă atașez de toți scriitorii obscuri
poți mirosi frica din mine de la o milă.
Id lucrare:243
7.50 Volver
/ce părere ai/
despre moartea unui om despre ochii lui deprinși cu privitul despre corpul trecut prin sala de tanatopraxie despre unghiile date cu ojă și pentru ce
Eu, născută înainte ca turnurile gemene să cadă,
vreau multe cuvinte în jurul meu să-mi pot alege în voie pe cine și în ce fel să mint să pot scrie rețeta prin care
o să vă iau la rând
a cui mână nu mi-a atins fruntea, o să vă întreb
în timp ce proaspătul absolvent de teologie mă va veșnicpomeni conștiincios
și peste un timp o să aflu că a căzut în gol de pe muntele athos
dacă în locul lui era o femeie?
Id lucrare:270
7.75 Instrumente potrivite
ne vizualizez pe noi în bucătăria mea
după ani întregi de separare
o cană de cafea în jurul căreia se învârt amprente
ca într-un carusel
gestul tău de a-mi aduna șuvițele de păr
și a le strânge cu un elastic la spate
oamenii mă păstrează alături
pentru dramatismul impersonal pe care știu
să-l împart corect
fără să se resimtă vina
un show de stand up
o lecție despre tristețe:
să te întorci acasă cu bagajele goale
bifezi sterilitate pe un document medical
îmi privesc peria așezată pe noptieră
cu mijlocul ușor umflat
aștept un suspin
o privesc ca și cum aș alege
să mă preschimb într-un obiect străpuns de ace
și să mângâi părul cuiva
Id lucrare:302
7.25 – la 41 o să mă întreb
unde-s zilele alea
când mingea de cauciuc
dată cu șpițu în fața cuiva
era cea mai călduroasă
formă de salut
un fel de a zice
că exiști
de-a binelea
și noi plângeam
și apoi râdeam crezând că
iarna va veni mereu
în aceeași zi
toamna va fi mereu
perioada de chilleala
și bunăstare
de care ai atâta nevoie
după o vară plină
de nopți blurate
sinapse deteriorate
de pixeli morți ce acaparează
orice amintire
am văzut prieteni transformându-se
din puști stând cu burta-n soare
toată ziua pe câmp în corporatiști
obosiți
și triști
și liana metalică din pădure nu mai duce
cu gândul la joacă mai mult
la suicid la cioatele
îngropate în pământul
umed
și am văzut cum
superman moare
și nimănui nu-i pasă
sonic din
supersonic devine
un leneș
preocupat de ideea
catatonicului
cum visele
devin încetul
cu încetul mai modeste
mai calme
și realizabile
Id lucrare:325
7.75 – vibe check
perioada aia când tragi oamenii de mâneci
să te privească cu aceiași ochi protectivi
de mamă urs
când florile ofilite fac ploaia pământul obrajii
un loc mai bun decât
brațele care te ridicau să plutești prin ceață
diminețile cu ochii lipiți
gen conjunctivita răsăritului
spălată cu nori de lapte spumă de bere caldă
te trezeai cu mâinile sub perna suplimentară
de lângă tine
așa e la fiecare despărțire
monturile tale moi luau conturul ușii de lemn
culorile amigdalelor umflate gustul
de lacrimi sărate care doar mie-mi plăcea
perioada aia când te durea coloana
stăteai chircit în pat așteptând să-mi fie dor
deveneai una cu arcurile lui vechi
strivit ca un fir de nisip din clepsidră
Id lucrare:443
8- POZE
minutele de stat în băi publice mi s-au părut mereu niște tabieturi limitate
și nu e întotdeauna vina mea în orice disec aici cu fetițele mici.
o fată mare care stă cu o fată mai mică se ține activă după care înjură pentru că a stat toată ziua pe date mobile nu pe wi-fi.
aspiră să își facă buletin cum am și eu. zilele mele îmi sunt numărate de ghețarii topiți cum zice la tv.
cine m-a părăsit mă ține pe o bucată ruptă și sunt mai slabă decât carnea cu care mi-a umplut el frigiderul azi.
peste toate creez mecanisme și piste logice prin care buletinele se pot elibera a doua zi de la ghișeu.
mai dispar uneori
beau mă îmbrac și citesc ce mi se lasă pe telefon peste noapte.
știai că femeile poartă chestii roșii sub formă de protest și rozul înseamnă cancer?
nu sunt doar eu singură în corpul meu și peste aceste femei în devenire.
și cu ce s-ar putea minți chiar acum când peste toate îl găsim numai privind din exterior chiloții roz cu pete roșii.
este greu să găsești o pistă mai perfectă decât propriul corp dar uneori doare și tot ce doare înseamnă chelie și apare în poze
Id lucrare:459
9- /would you like to join my revolution?/
am rezistat iubirii ca formă de autosugestie;
chiar dacă nu aveam aceleași coordonate pe Political Compass
și compatibilitatea de pe Cafe Astrology avea prea multe aspecte challenging,
am comparat alți băieți cu tine, involuntar.
am intrat la liceu și singurul lucru la care m-am priceput la început a fost
să-mi evit foștii colegi pe holuri,
ulterior să pun nume de cod băieților de-a unșpea.
(m-am tot chinuit să simt certitudinea în brațele lor incapabile.)
/mă întreb câte secrete mai pot ține și dacă
voi rezista altor forme de atașament mecanic:
mă ascund în spatele Circumstanțelor Atenuate,
unic mijloc de autoapărare.
sunt asemeni unui șervețel umed care se usucă:
nu mai ai ce să faci cu el și-l arunci./
aș vrea să avem discuții lungi despre literatură.
să dansăm în întuneric pe Vladivostok.
să avem un copil cu rău de mașină să mergem iarna la munte,
să ne oprim de mai multe ori pe drum
și să țipi la mine în timp ce el vomită într-un șanț.
tu: nu cunoști ce este mângâierea
porți un indicator mare cu
pleacă nu te apropia sunt altcineva din altă lume n-o să poți să-mi reziști.
și totuși,
/would you like to join my revolution?/
Id lucrare:577
6.75 emojiurile n-au miros hai să ne întâlnim la Petrache Poenaru
bunica mi-a zis că în viață ținem minte mirosurile
că fiecare moment de fever pitch duhnește a ceva
ca atunci când ți-ai sprijinit capul de mine pe bancă
și nu vedeam nici la juma de metru în față
atât de întuneric era
în parc mirosea a câine ud și a urină
tu miroseai a portocale &
un cerșetor care își împingea căruciorul de la kaufland
s-a oprit lângă banca noastră vorbind cu pungile de plastic stivuite în cărucior
dar eu cred că doar inhala din plin
fiindcă cine nu se satură de putoarea în care își plimbă căruciorul toată viața
și unele lucruri se întâmplă așa din senin
că mi se face pielea de găină când mă gândesc la ele
spre exemplu mâinile noastre care s-au prins pe întuneric în Cișmigiu
și am fost atât de fericit că am început să plâng &
când tata aducea o pungă de portocale
mă închideam în bucătărie și le
descojeam câte una
doar în bermude cu picioarele goale pe gresie
și le miroseam cu putere ca pe un halucinogen
până mă lua amețeala &
în bucătărie se făcea întuneric-gudron
mă gândeam cât de plăcut miroși a Drumul Taberei și a portocale
AAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAA
uneori chiar îmi ies din sărite
și descojesc toate portocalele din casă
Id lucrare:621
7.25 – Pelicula
Fata care își ține capul așezat pe genunchi perpetuu se întreabă
cum ar iubi oamenii dacă iubirea nu era televizată,
reverie produsă în masă
a unei case cochete în suburbii
blaturi de bucătărie cu model de marmură unde au dospit
3 copii mai apoi puși în cuptorul de ultimă generație
ale cărui setări nu le înțelegi pe deplin dar te prefaci
că în grădina din spate nu putrezește cadavrul vieții pe care ai fi putut să o ai
dacă vedeai American Beauty mai devreme
te cutremură fiorul familiar, acela care îți spune să-ți sortezi gunoiul
să cumperi avocado pentru că e la reducere
și să-i săruți obrazul soțului tău înainte să plece la serviciu
produsul nu necesită spălare, dar te găsești cu spanacul strâns în pumni peste chiuvetă
cum ar iubi oamenii dacă iubirea nu avea pauze publicitare
Id lucrare:853
8.50- WhiteTrashMidwesternTown
m-ai făcut să văd orașul ăsta
mai mult decât ceea ce este mai mult
decât un oraș de provincie mai mult
ca un vice city cu elicoptere
maverick pictate în roz
și albastru fluorescent
mai mult ca locul
în care am vorbit cu diavolul
el mi-a zis că sunt un om
frumos
și ce frumos este să îți aduci aminte de toate astea
când ești blocat printre doze de bere deschise
și nebăute printre mucuri de țigară
și foițe încrețite
printre oameni atât de fericiți
fără viitor
printre oameni atât de triști închiși
în calculator
în toată confuzia prietenilor intoxicați am găsit opusul
am găsit sensul vieții m-am regăsit
te-am regăsit
și ce frumos este să te minți
atât de credibil încât să nu mai faci diferența
dintre carcer city și vice city
dintre clădirile ce se glitchuiesc
și capul fratelui maverick
ce încă se învârte ca elicea
și ce frumos este să fugi
prin capitalele lumii
să le vezi atât de mici
ca puricii dintr-un braț amorțit
să visezi
cum pictăm împreună cerul
cu mâini stângace
dar sigure pe sine
doar atunci am putut urî
atât de tangibil
aripile avionului șuruburile
ce le țin strânse
ca ceara lui icarus
motoarele ce stau
să explodeze
din clipă în clipă
promisiunile care știam
amândoi că se vor prăbuși
una câte una
în perfectă ordine cronologică
până atunci nimeni nu mi-a trasat
până unde pot spera
nimeni nu mi-a desenat
linia orizontului
de plutire
limita penibilului
pe care îl exploatez
în mod compulsiv
dar totodată
conștient
atunci am simțit pentru prima dată
distanța palpabilă dintre noi
o vedeam ca pe un ocean
un ocean al apatiei
un ocean de singurătate
Id lucrare:877
7.75- am nevoie de un jumpscare sau așa ceva
/ mergi pe stradă / localizezi un detaliu /
o noapte ca oricare alta
în care ești la o priză distanță de a-ți rade tot părul din cap
seara în care sprintezi pe trecerea de pietoni
deși vezi că mașina aflată la stop va porni cât tu încă ești
/ în fața ei / un salt neprevăzut un om pe care l-ai trece pe la secție
pentru că
ți-era teamă să te afli între un boschetar și un tufiș
și trotuarul e
întunecat
/ numele tău se preschimbă în / păi așa se trece ia vino încoa / oh da / tot ce voiam /
și zilele care se repetă
când te trezești doar ca să te plimbi prin casă
/ duse mereu între /
știrea despre copilul care a omorât pe cineva cu o furcă
clipul cu individul care a hrănit cu prăjituri o căprioară scăpată din flăcări
invitațiile la bal date gratis pe net
pentru prințesele din urban
așteaptă tipii din reclame în continuare vor veni să-ți stoarcă sucul din portocale cu o singură mână
când nu schimbi cearșaful și fața de pernă două săptămâni pline
și lași șamponul să-ți curgă / în ochi /
dar îți amintești de bătrânul din catedrala goală & cancerul lui la stomac / scris pe carton / cu litere mari //
planificându-și / durerile / înmormântarea / în liniște
hotărât de unde ar trebui să-l jelească fiecare în parte
ghid practic
cum se apreciază economic costul unei vieți în cădelnițări
bem suc de portocale fiert la microunde
lumea ne spune că suntem mai frumoase albe și reci
Id lucrare:880
7.50- Și da(că) în(că) n-are titlu
Dacă se înnoptează și rămânem numai noi,
află că sunt un om afectat. Nu am putut să trec
peste nimic. Acum,
când fiica ta a urcat treptele până în camera ei,
mi s-a făcut rușine. Și foame.
În mintea mea toate femeile mor de bătrânețe
și asta le conferă o aură care mă atinge
și din care încă mai apucă să se mai vadă
două mânuțe și un chip minuscul.
Ele îmbătrânesc în mine
pentru că viața lor e afară. Dar asta nu se observă
în fotografii. Asta nu se simte în gesturi.
Din moment ce o poză cu mine, o poză
de la aniversarea mea de un an, încă mai atârnă
pe un perete și numai rama s-a-nvechit,
dă-mi voie să cred că acel copil
e aproape nou. Hârtia fotografică
s-a-ngălbenit. Brațele care mă ridicau și care
nu se văd
au plecat să se împace cu alte brațe.
Nu mai am contur, dar sunt tot. Eu
mă privesc
din exteriorul ramei și legătura pe care o am
cu mine stă în clipa în care am adus-o acolo,
iar ea, presimțind că o așteaptă
dincolo, în viitor, noi brațe cu care să se-mpace,
s-a așternut în pat ca o ploaie de făină pe masă
înainte de frământare.
Și replica asta a ținut curtea rece.
El și-a dus mâna la piept. A scos o batistă.
În timp ce sufla puternic, aveam în interiorul
meu scurgerea ce a urmat așezării ei în pat.
Frigul. Pârâiașul înghețat între mine și ea.
Copacii pe sub care noi eram maluri.
Copacii fără frunze, copacii amari, chiotul ciudat
de sub rădăcinile lor după ce toamna le blurase
cu totul. Până și barajul, până și
lacul de acumulare.
Fiica lui se culcase și (pășind înspre dormitor)
lăsase în urmă discuțiile noastre, capetele
noastre scorojite pe dinăuntru și dinții lucioși,
uscați, expuși în guri ca în niște recipiente mici,
de parfum.
Id lucrare:894
9.50 – coping mechanism
să spui dragoste
şi să îți aşezi palmele pe genunchi
ca o şcolăriță cuminte când asistentele vin cu controlul
există un timp fericit când
tot ce simți e o mănuşă de plastic în păr
căutând paraziți pe partea nepotrivită de creier
şi îți spui că e dragoste
când o mănuşă de plastic atinge un om
şi asta e totul
să spui dragoste
şi să te gândeşti la un loc fericit
un om cu brațe de plastic
să te aştepte cu o pungă de mei
şi intenția să hrăniți porumbeii
şi îți spui că e dragoste
când paraziții din cap îți acoperă ochii
îți cauți palmele pe genunchi
ca şi cum te-ai hotărî să exişti
mai devreme sau mai târziu
cineva se va apropia
şi o să ciugulească totul
Id lucrare:991
6.75- Raport
m-am întors tăcută la fierbințeala cuminte a apei, e prea multă piele aici & mă întreb dacă
și tu stai sub jetul din duș și mintea ți se împunge în semnele pe care podul palmelor mele nu ți le poate lăsa
spune-mi
câte oftări încap între două routere de wifi
câte ture cu mașina trebuie să faci în triunghiul acelorași trei clădiri ca să ajungi la 1984 de kilometri
câți de 1 și 0 pot fi tastați din decembrie până în august
câte uși întredeschise și câte prezervative expirate încap între
două îmbrățișări
sau cel puțin așa îmi imaginez eu că se întâmplă
atunci când mă plimb pe faleză cu google street view
întrebându-mă câte studii sociologice se pot citi între două mesaje
și câte vânătăi pot număra pe un picior
Atenție! Date ce vă pot afecta emoțional.
Conform studiilor, în România există între 170.000 și 350.000 de copii cu ambii părinți sau cu un părinte plecați la muncă în străinătate.
Id lucrare:997
9.75 viespe de mătase
sesiuni de negură:graffiti pe nor
doamne cum judecă calitățiile de stripper de sub din cabine de probă ale vandalizăriilor wishlist dezaprobând lenjerii de pat e raiurea mai prin beznă benz și dormi mai offspring hiperactiveinsomniile joacă manifeste pe dublu matrimonial
plăcuță daseină cu /aici se odihnește/ o port strâns pe fruntermite
pe ușa toracică do not disturb c-ați intrat ca mascații sihaștri locaș pimped
preacher în circ proptesc tumbe cu ușe
amăgirepere în/do/bee tocite busole incapabile s-arate modele de bebemoțtați cum trebuie
!te decorez general de maxime în zile negre wintergreen!
sunt un câine care aspiră la a fi cupidon mafioso
purtând neckbrace de iepurași ce atârnă ca p r a d a
yellow tiny with a frown lada aia cu vipere telescopice mottorax în cartier ca baeții vaccinați
taxicabsortiți sorților de izbândă șansele de reușită se aplică șansei de precipitație
voi bea tot zahărul dacă asta înseamnă a-mi încetini organismul
să țin pasul cu iubirea nebună
pe moment nu știi dezastre. că te bagi la prinsea cu banii că limita e cerul escaladând-o pe scări rulante de mall molcom sau că hivemind-ul e alegerea ta
jurământ pe peach treaty că nu fumez pe timpul sarcinii
it be that crueless assassination that made me act like this
tu crezi c-am vrut să-mi amprenteze copite-n mănușă box gingașă
voiam să-i țin pe toți de mâini eram amoretă ilegalizată în amprentă armă albă.
Id lucrare:1008
5.75- sau
Păi și te uiți la poza asta
ți-a trimis-o profa de română
e de pe pinterest
-interpretează.
1.dai haha la mesaj
și e un cosmonaut
și-n cască are flori
și-n mâini are flori
oare în suflet are tot flori?
sau îi stă gândul doar la planete?
și desigur că ai putea să fii un poet
și să vorbești despre o profundă suferință existențială
și despre conceptul de moarte și visare
definiție și paradigmă
sau să te reduci la a spune
că un costum de astronaut
e un ghiveci extrem de urât
pentru orice grădinar care se respectă
2.doi?
Id lucrare:1025
3.50 eu și cu tine trăiam într-o lume sims
gen ne controlam acțiunile proprii ca și cum am fi controlat simși
cu tot cu panoul de notificări într-un colț unde se înșiruiau presimțiri.
wouldnt the weekend be a good time to bump your grades up?
eram la facultate și fiecare s-a mutat departe
tu mai departe decât mine
într-o casă bântuită de igrasie
unde murise un criminal.
îmi aduc aminte că vorbeam atât de multe nimicuri
sul sul bloo bagoo geelfrob
încât te-ai îndepărtat de lumea reală ca un pustnic
atât că tu preferai mai degrabă consolarea cu discuții sterpe decât cu viață veșnică.
alienat în sihăstrie
vedeai imagini urâte
vechiul chiriaș cu victimele sale
îndesându-le ionatane pe gât
te-ai speriat în așa hal de gândurile astea
te căutasem acasă cu o tavă de mere coapte în brațe
poate nuca și scorțișoara fierbinți înlocuiau amintirea cu ceva mai bun
dar n-ai aflat niciodată fugiseși deja.
ce vis ciudat am avut
dă-mi un share location
unde ești?
Id lucrare:1026
7.75 am deschis atât de larg ochii până am orbit
am supraviețuit invaziei cu varicelă când aveam paișpe/nu te scărpina nu te scărpina&lasă pisica să-ți lingă bășicile
urcam săptămânal în același lift cu un viitor pedofil/același etaj/aceeași intoleranță la lactoză și aceeași dorință bolnavă de a rămâne blocați&abandonați întunericului
ești fetiță/strânge piciorușele/nu te strâmba/nu băga mâinile în buzunare/nu scuipa/nu râde prea tare/nu alerga/nu te cățăra/și dacă mi-au fost tunse băiețește toate visele/eu.ce.naiba.mă.fac.acum
în carantină mâncarea n-are niciun gust/tochitură cu de toate/atenție atenție prea mult zahăr provoacă dependență severă/supă la plic și tăiței în forme de alfabet
fiecare gram de fericire îmbuteliat are gust de săpun&papuci de casă
fiecare supradoză de (anti)iubire băută din bolul câinelui diagnosticat cu cancer/îmi amintește de toate petrecerile din 2000 cu altă dată altă dată o vom face și mai și mai lată
mă ascundeam pe sub mese/picioarele adulților erau mereu umflate și dezosate ca pulpele de pui cu sare făcute de mama în tigaie după regim/
le gâdilam tălpile pantofilor&dar nimeni nu observa&se mai întâmpla să-mi zdrobească cineva accidental câte un deget când calculam cu precizie certitudinea matematică că măcar pentru două tălpi din încăpere/chiar nu va mai fi nicio altă dată
***
ai observat câte afișe cu animale dispărute sunt în oraș?
de fiecare dată când dispare un afiș mă întreb dacă l-au găsit sau au renunțat să-l mai caute/așa cum am renunțat și eu demult să mai caut/diferențele vizibile dintre mine și o maimuță cu breton băiețesc
Id lucrare:1164
7 – sweet girls weird habits
suntem fete cuminți ne culcăm la 22:30 / după ce ne citim povestea de seară /
în care prietenii noștri sunt păsări migratoare spre club și noi suntem apartamentul răvășit dezolat mizerabil pe care îl lasă în spate
pentru că nu oferim nimic din ce vrea toată lumea
/ și câteodată fețele noastre pur și simplu strică fotografia /
noi nu suntem fete ok nu suntem fete frumoase fete bune cu tristețea aceea aesthetic cu coastele ieșite prin piele sub topuri transparente noi nu dăm păreri la poveste noi nu suntem o companie plăcută /
să o rostim face lucrurile să se simtă concret
nu te aștepta să fim altfel suntem ca toată lumea / cumva invidioase / date la o parte / și irascibile
tânjim după apropiere & confidențe vrem să ne ratăm adolescența mai repede să ne găsim locul în lume
ca mai apoi să punem statusuri despre politică și economie în voie / cu vocea acidă a oamenilor care află prea multe într-un timp foarte scurt
noi suntem fetele rele fetele închise într-un ecran / dând inimi la poze la care nici măcar nu ne chinuim să dăm swipe / cred că-i un fel de minciună
felul în care ne prefacem că voi vă simțiți bine că sunteți privilegiate
și-atunci ne băgăm capul în buzunarul vostru cu țigări ude fără pachet care v-au salvat cândva de la presiune
pentru două secunde ne simțim toate la fel // ca și cum am plânge după amy winehouse
știind că își dorea puțină iubire și nu a primit
suntem fete cuminți ne culcăm la 22:30 / ziua ne purtăm brațele ca pe niște seringi /
ne înțepăm și ne punem problema cine ar trebui să se ferească de cine / ca și cum singurătatea te face seropozitiv și mecanic / și poți fi programat
vreau să desenăm cu detergent paranteze pătrate în aer ca într-o subtitrare în care sunt explicate și tăcerea și sunetele
așa vom afla ce ne spunem de fapt / în zilele în care privim toate-n tavan / după 22:30
Id lucrare:1263
7.25- Revival
nu-mi pot motiva prezența aici
în parcul ăsta obișnuiam să vin cu bunica
plantam copaci
și am avut mereu răbdare să-i văd cum cresc
i-am tolerat poveștile de bătrână comunistă cu traume de regim
& porțiile de mâncare excesiv de mari și bluzele cumpărate de la bazar
le-am dat nu vreau să iau ce nu mi se cuvine
și cineva sigur merită fericirea aia mai mult decât mine
nu-mi pot motiva prezența aici absența de pe strada de lângă unde i-am acordat primul ajutor bunicii înainte să moară
cumva totul se închide
și dacă vrei te ascult îți tolerez și ție
poveștile de om trist și îți găsesc și motivație pentru prezența ta aici pentru absența ta de pe strada de lângă
Id lucrare:1419
8.25 – INSTIG S.R.L.
suntem familia disfuncţională tipică recieve®ift
nu e ca şi cum ar mai şti cineva peste un an
ţinem piedestal al kilocaloriilor pe minus în
frigiderul la comun&
scuipăm quinoa în acelaşi tomberon fiindcă repetă după mine
|contradicţia transcende bănuielile|
între etaje răsună pantofi roşii pe talpă de jeg
sub genunchi panseluţă&
wikihow sprijină strângeri de mână ferme
menite să asigure inexistentul
cu fațadele în dinți călcăm pe capete mai mici
să avansăm să apucăm ce mai rămâne
tivul sau măcar o scamă din sacou de CEO
peisaj feroce antropic o anti-anti-utopie însă
psihologia inversă nu funcționează pe sine
ecou surd de (tastă-n țeastă)tastatură&
vise născute prematur moarte oricum
stay in your cubicle nu vreau
să-ţi văd faţa
Id lucrare:1435
6-lanțul trofic în industria textilă
sensul vieții nu e câți papuci produci pe oră
am aflat la filosofie după un an de calculat productivitatea individuală totală marginală a salariaților din fabrica X
de atunci simt calapodul cruciș din fiecare pas se înmoaie în asfalt și în sine
și mă uit înapoi mă obsedează senzația macabră că las o dâră de gropi
că la întoarcere mă împiedic și cad într-una care se deschide într-alta mai mare
derivă la nesfârșit.
stay in school kids
educația e atât de importantă mai ales la vârsta mea din ce aud sunt un burete de informații apogeul absorbției
intru pe poarta liceului zi de zi de zi de zi de nici nu îmi vine să chiulesc
fac un pas către colegii de la fumoar și mă trezesc că mi se înmoaie tălpile în sneakerși
impulsul atât de ciudat să îmi termin studiile fac o carieră
temerea cronică să nu mă impermeabilizez
nu-mi permit riscul să-mi stabilească mie un agent economic norma de papuci
Id lucrare:1448
6.25- hău
ceasuri ca o branulă ticăind bezmetic prin care curge timpul limba șmirgheloasă umezind buzele bătrâne pe welshly arms așteaptă
ajutor de deces șobolanul adormit de-un an în carrefour lângă raionul cu peștișori aurii tânjind după
o viață mai bună plecând în străinătate săturat de ritmurile orientale reverberate în
lentila pe care ne târâm existența oricum not significative nowadays ca într-o cloaca maxima globalizată&
să ne sape tranșeele din călcâie cu psoriazis dogorind because we`re gen z și doar înaintăm miriapodic către un hău fără
vreo rațiune poate a existenței noastre pamela anderson are copii cine ar fi crezut că schimbările sunt
neapărat un lucru rău prejudecățile despre înălțime sunt o glumă că
n-am văzut girafe mâncând hiene y`all drooling for perfection nibelungi și așa ne privim indiferent în oglinzi oricum
ieșim la fel din casă cu același hickey pe gât sau mult mai jos leoaică tânără iubirea certați de bătrâni că suntem niște
trântori perverși am auzit asta și tot ce am răspuns a fost un lol în treacăt oare îi mai pasă cuiva de ce gândim sau
suntem doar niște numere pe care serviciul de informații (pe asta o spun în timp ce acopăr camera) își testează echipamentele ca scop de justificare
a bugetului național și ceasurile ticăie bezmetic bătrânul moare de stop cardiac singur în casă electrocardiograma răsare în nadir
bătrânul privea curtea noroioasă doi pe doi pe fereastră
Id lucrare:1605
8.75- andrada**
în fața oglinzii ești mereu tu
cu palmele împăturite peste rochie
colțurile rochiei împăturite peste palme
& aș putea sa jur că n-am mai văzut niciodată
pe cineva care să-și țină mâinile la vedere
fără să știe că e un semn de sinceritate
am citit undeva
că bunătatea nu înseamnă mereu supunere
și am vazut-o la tine
ai făcut toate crucile după ce ți-ai strecurat mâinile de sub rochie
apoi le-ai lăsat la minus 3 jumătate de ora
într-un fel de izbăvire pe care o înțeleg doar în oglindă
n-am mai întâlnit niciodată
pe cineva care să mă facă să cred în the butterfly effect
ca tine
dar o atingere aici e pace acolo.
Id lucrare:1700
9.25- Misanthrope
Poate altcândva aș fi aparținut acestui pământ de acum
Poate atunci când veneam să adun buruieni, sau să cosesc sau să întorc iarba care trebuia uscată.
Poate în zilele în care vânam arici și șerpi, iar nea Boboc
căra pe un umăr, în asfințit, o motocositoare.
Poate când duceam cărămizi, și găleți, și vopsea și apă și cola muncitorilor.
În zilele care nu aveau nopți, nici tata nici mama
nu se întrebau decât când vor aduce geamurile, ușa, țigla
comandate cu mine de față.
Ieri a fost astă-vară. Și astă-iarnă. Și cealaltă vară.
Am turnat. Am zidit. Am tencuit. Am vopsit.
Am făcut și un foc mare, ca în taberele la munte,
Un foc pentru tot ce rămăsese de ars.
Și frații mei au dansat în drum, lângă el, chiuind.
Drumul trecea pe lângă pământul căruia i-aș fi putut aparține, îmbrățișându-l spre nord, strunindu-l către apus.
Id lucrare:1813
8.75- cor meum
ai crezut că îți poți abandona părinții ca pe o floricică prăfoasă de popcorn în făraș
ai crezut că faci asta și dragostea pentru unul și altul sau
spasmul cuvintelor
o să te înconjoare cu un solz gigantic,
ai urcat pe cârca altruistă a câtorva sperând să despartă ei apele în locul tău
ești un power flower obosit și ți-ai pierdut codițele multicolore pe drum dacă
plângi când te gândești la janis joplin și în deasupra claviculelor o tăbliță anunță intrarea în 27 Club
ăsta e un semn că
în dreptul inimii căptușeala e tot subțire
și atunci bucură-te
că o să vină o zi în vârful picioarelor când
greutatea unei căni va fi o pătură peste pleoape când
vei sta în liniște lângă castroanele adânci cu scobitura căușului pregătită când
animalele mici de pe stradă vor întinde după tine firul de păr
un lasou fierbinte
și tu îl vei îndesa în perna apretată a bunicii
în altă zi medicii vor descoperi sindromul inimii frânte
ani la rând vor scotoci printre clinchete de eprubete vechi
clinchete de eprubete noi
și-o să întinzi mâna din poza tip portret să vezi
seringa asta până unde poate scotoci
până la vintre sau până în ganglioni un drum schematic ca o hașură
peste un piept deluros și cip-at
care nu-și recunoaște vina
Id lucrare:1889
3- toaletele profesorilor nu înseamnă doar plantații de stânjenei și ciulini
în general elevilor le este greu să găsească o carte care să le placă sau să înțeleagă niște versuri
eram prieteni care se sărută numai eu aveam sentimente pentru el și totuși i-am citit caietul intim doar pe jumătate
versurile lui m-au crispat foarte mult și am realizat că sunt o combinație de sensibilități complet opuse și ascunse de-ale mele
altfel spus sentimentele mele ar putea avea un copil împreună și versurile lui ar însemna încă un copil adoptat ca o familie susținută de coaliție
într-un salon din orașul meu hepatita c este descoperită iar o colegă depune jurământul doctoral cu o reverență în fața profesorilor încă de pe acum
barierele evoluției se ridică în favoarea elevilor din alte școli și colega mea eroină este exmatriculată pentru vorbe fără fapte și priponirea unei vaci pe terenul sintetic
nu mă pot băga peste relația a doi oameni interiori mie dar pot vizualiza involuția lor chiar dacă mă autodistrug fără să bag de seamă că în mine car o sută de inspectori conflictuali cu aproximativ un dinte sau zero fiecare
Id lucrare:2002
5.75- bun venit în punctul mort
îmi place să cred că lumea vine aici
ca într-un oraș interior.
minute în șir
liceeni cu râsul simetric
roiesc în jurul meselor.
cu o mișcare predeterminată
mă ascund în spatele conturului.
totul în față se întinde ca o câmpie dezmorțită.
cu un gest fără emoție ar fi trebuit
să te pot aduce aici
de fiecare dată când cineva din
interiorul capului meu
se trezește zbierând
fraze înțepătoare.
îmi spun că vor veni zile pline de vitalitate
în care mă voi bucura de
petreceri cu oameni triști și beți
în timp ce tu vei fi departe
privind pe altcineva cum se îndepărtează
într-un val de lumină.
vreau să spun că plonjez direct
între toate aceste
resturi înghețate
dar mă întorc
de fiecare dată
în același punct.
Id lucrare:2110
5.50- combustibil pentru mecanismul nostru
mă plimb prin orașul natal
îmbrăcată în negru din cap până-n picioare fără ca nimeni să știe că
în preistorie negrul însemna fertilitate
câți și-ar lăsa ceva în mine
ocrotirea
defectele de fabricație
un sâmbure păstrat ani la rând în sertarul cu bijuterii
aș vrea să petrec lângă tine anul nou chinezesc
anul șobolanului de metal
să vărs vin peste brațul tău cangrenat privim împreună filmările
de pe camera atașată de casca unui scafandru //am cumpărat-o dintr-un târg de vechituri
simțind că undeva cineva se va odihni mai bine
după acest gest
trec pe lângă bancomate libere precum aș trece prin fața unor cerșetori androizi
pe lumea asta mereu există o compensație
o mână de huligani așază o flacără în centrul pădurii de origami de pe macheta puștiului roșcat
iar în Australia izbucnesc incendii semnificative
într-un apartament somptuos bagajul organizat// în interiorul lui aparatul tău de ras
învelit ca un ștrudel în tricou
asemenea măduvei din oasele tuturor
măsor din priviri lungimea pașilor ofer cadou o trusă de prim ajutor
îmi doresc să nu mai vadă nimeni ce-am văzut eu în tine
Id lucrare:2136
6.75- cu orice cuvânt poți să cazi în penibil
cu orice viață în care nu se întâmplă prea multe
intri în casă te speli pe mâini bei trei pahare de apă
după ce ai avut impresia că vecinii se uitau pe vizor
la cum ți se mișcau șoldurile când urcai niște scări
și te privești în oglindă ca pe o gheișă obeză
îți muști gura până când urmele par făcute de un capsator
cu buzele cusute aștepți să ajungi la 50 de kile
ca să scrii poezia de dragoste nerostită de nimeni
/cause i can’t love when i can’t even love myself/
flash-uri cu toți oamenii care te-au luat de mână
ca să ți-o întoarcă la spate să te scuipe să-ți reproșeze ceva
cu maică-ta care mânca iaurt cu semințe de in cu prietenii care îți arată clipuri cu tine
de când mergeai la medic și erai slabă și demineralizată cu turele de alergat date în pantaloni scurți
ocolind inșii care îți spun lucruri cu care nu ești obișnuită
singura satisfacție un maiou luat de la reduceri
spaghetti straps se lărgește pe zi ce trece cât să poți pune un pulover între tine și el
mușchii înecați în acid lactic o durere comodă și toxică
singurele chestii care îți promit progres
altfel n-ai să știi cum te modifici totul îți pare la fel
până când devine ce era când ai început tu nu îți poți promite nimic
nici măcar milă
și scârba din surse multiple de la tine la ei la tine la tine la tine
când faci un pact de care ai vaga impresie că n-ai să te ții cât îți dorești
vaga impresie că e o chestie de reglaj psihoafectiv că tot ce ai vrea să fii acum e un cyborg un animal un aparat de război
și muncești pentru asta
pe întuneric stai câte 5 minute în mâini
cu picioarele lipite cu unghiile înfipte în perete ca niște arahnide cu brațele din ce în ce mai nesigure
nu îți dai seama dacă ai în ochi var răzuit sau e altceva
Id lucrare:2228
6 – poem about octopuses
caracatița prinzând
prada avem hrană bună diseară spune tata
caracatiță către băiețelul caracatiță
au fost împreună la vânat și
copilul fără sânge rece albastru în vene nu
reușise să prindă scoica mică broasca țestoasă
peștișorul
mama caracatiță lucrează la stația de autobuz
din fața cuibului casă și vinde
bilete altor viețuitoare marine
tatăl și băiatul se întorc acasă și beau bere
fără alcool timișoreana
încă nu e niciunul destul de matur ca să
își lege unul celuilalt șireturile
tatăl e prea ocupat de liga locală de hockey iar
băiețelul de
fete cu ventuze mari
toți se necăjesc de first world problems
ce o să mâncăm ce o să mâncăm ce o să
mâncăm ce o să mâncăm ce o să mâncăm
ceosămâncăm
scoica mică broasca țestoasă peștișorul
Id lucrare:2305
6.75 – toy story
pubertatea nu înseamnă maturizare
maturizare a fost prima dată când n-am mai avut o criză de nervi găsind haine lângă brad
boceam până scoteau de la spate webkinjii cu blana lor franjurată ochii mici & goi și mă simțeam din nou
în fine oricât de fericit poate fi un copil care își măsoară fericirea de la o jucărie la următoarea
primul crăciun când am alergat în cameră să probez bluze fără constrângeri externe că așa am vrut eu
mi-am îmbrăcat de fapt conștiința de sine.
e grozav ca ceea ce ți se întâmplă să devină amintire nu complex al inconștientului pe care o să te chinui să-l dezgropi 20 de ședințe de terapie când ieși pe salariu
emoții dincolo de mi-e foame/sete/etc. transcend s-a stricat jucăria ueueee
începi să înțelegi glume peste vârsta legală (iubitoare de adrenalină la 11 ani vedeam filme cu 12 în cerculeț) câteodata referințe culturale germinează o mândrie ciudată
te afli într-o customizare perpetuă a propriului personaj stil alt stil încă un stil it s nOt just a phAse mOm
șocul adevărat e când te bagă adulții în seamă un pic mai mult mai serios nu se strâmbă când scapi o înjurătură statutul suprem de aici totul poate s-o ia doar la vale
ai creat așteptări apare presiunea atât de mulți pascali ca să devii unul dintre ei
în momente ca astea aș vrea să iau poziția fetală să mă strâng ca un bakugan înapoi în copilărie
Id lucrare:2321
8.25- băieții din spatele bisericii
pe vremea aia nu știam cum se măsoară timpul
nici nu ne păsa aveam tunnel vision
și setări neschimbate din fabrică
spuneam rugăciuni pentru a intra în trend cu ceilalți
mai nou îi aud șoptind pe la colțuri de blocuri
-dă-mi doamne sănătate să nu rămân legumă
de la abuzul de droguri dă-mi doamne putere
să ajung om mare să o pot răsplăti pe mama
să-i mulțumesc că m-a crescut
ziceau fără să știe de ce își îndreaptă privirea
spre cer
cândva am dat cu banul să aflăm ziua
în care totul se va sfârși
în plutirea lui ochii așteaptă verdictul
în slow-motion am înțeles totul
greșelile devin realitate doar când ajungi
la capătul puterilor greșelile devin realitate
doar când scapi de ele
ahtiați, ochii încă așteaptă verdictul
în timp ce bănuțul zboară tot mai sus
spre cerul înstelat
Id lucrare:2338
7- Rețetă
Cât am putut să scheaun
gândindu-mă la pieptul tău decojit
la degetele care împing cu forță
compresa cu sare și spirt după
țâșnitura stropitorii de grădină.
Nimic nu m-a vindecat nici
gândul la ai mei nici
puterea pe care mi-o cereai puterea
de care creștetul tău depindea
ca o pătlăgică pârguită în cădere
Dimineața lumina dădea ușor din coate
în bulbul veiozei în dreptul ferestrei
am coborât nerecunoscătoare din pat cu tălpile pe gresie
am despărțit aerul de zi de aerul de noapte
(curajoasă mișcare a ariergardei)
Dimineața pielea mea era scoarță
am făcut pașii spre baie imaginându-mi că tu făceai ceva frumos
casnic și neutru
citeai cu spatele încovoiat
înghesuiai haine în mașina de spălat
Astăzi pietonii cu reverele lăsate se sprijină de cabine telefonice
învârt pe deget firul
mă uit pe geam la mimozele înfipte în pălării baticuri
sunt singură și nu știu să inventez nimic
mintea mea abătută și stearpă aruncă mingi în haloul viitorului
unde pieptul tău e lin unde
mașinile de rulat țigări traversează nestingherite strada
opresc la ocazie
(în chicinete ca în avanposturi
frumusețea ta separă gălbenușul de albuș
mâinile de cele mai multe ori)
După amiază roșiile se desprind una câte una din rugi
și eu din urma lor una câte una în strecurătoare
separ prospețimea viguroasă a legumelor
de dragostea virilă din bucătărie
mă îndepărtez de urmele degetelor mele în praf
cântând din țâțâni cântecul oii fără stăpân
Id lucrare:2359
8.25 – Message to Elephants
dintr-o bucată de plastilină violet ți se spune
să modelezi o femelă elefant gestantă
să-i modelezi puiuțul
………………………………………………..
poate fi un proces mai delicat decât o operație pe creier:
dacă îl alcătuiești în plan secund va trebui să despici corpul mamei
pentru a-l introduce
dacă îl frămânți pe el primul
nu va rezista fără prezența maternă
un ansamblu de mișcări și atingeri copleșitoare
echilibrate uscate sub priviri
ca sub un soare tânăr ascuns în lada cu zestre și
lăsat să putrezească
structura plastilinei respectă orice emoție
se umezește, capătă duritate, se concentrează în puncte imateriale–se îmbină cu
structura pielii tale
dacă printr-o încuviințare anonimă
descoperi sincronul palpărilor, respirațiilor
cei doi ar putea trăi
pentru puiuțul abia născut incubatorul potrivit
ar fi un pumn de copil
ținut deasupra unei flăcări de lumânare
în cele din urmă va crește de mărimea unui ou de prepeliță
își va acorda simțurile la realitatea imediată
maturitatea lui se resimte ca o ultimă noapte
din era glaciară
pântecul mamei rămâne rotund și încremenit
poți depozita în el obiecte necesare absenței
un cercel fără pereche
primul dinte de lapte al unei fetițe din cartierul vecin
mănușile lui negre /fără degete //uitate intenționat ///în semn de rămas bun
când amintirile
atacă fără să numească
iar tu te rostogolești continuu până
coloana vertebrală se sfărâmă și inelele atârnă
unele de altele printr-un simplu fir
te poți ghemui
în interiorul acestei mame elefant
din plastilină
gândind că ești necesară
absenței tale
Id lucrare:2586
10.00 – tenderness is a suitable word
închid ochii și mă consider
un om mai puțin rău.
măsor după zgomot pașii
doamnei din față
scap de aceste gânduri
despre cum totul
se trece cu vederea
fără niciun resentiment.
am adunat fotografiile
trimise de tine
ca pe niște mere într-un
coșuleț de nuiele.
e vorba despre
obiceiurile nesănătoase care
ne vor găsi într-un moment de impas
ne vor elibera
departe de aici
în același cub blând.
nu știu despre aceste perioade
când era de ajuns
o mână sub cap în timpul
somnului împreună
sau când
așa o fericire de mare ar sta largă
ca o haină cu care
ți-e rușine să fii văzut.
vom revoca toate ideile despre extaz.
niște bătrânei melancolici ne vor
fixa din afară.
vor spune
/uite
doi oameni într-un oraș personal.
două singurătăți roșii
și distincte.
uite
cât
de
tandru
Id lucrare:2659
8- livia
ea avea aproape patruzeci de ani și patru fete
părul prins în vârful capului cu agrafe lungi
rochii frumoase și puține și un batic pe care i l-a dat
mamei
când pleca din valea cu nuci blânzi își cumpăra coniac
avea depresie
își era o suferință spartă și surdă
au găsit-o
pe câmp
ea avea douăzeci de ani și părul creț inele
mâinile i se făceau de piatră și-apoi de nisip în timpul
crizelor epileptice
erau patru și pe ea au dat-o la stat pentru școală, să învețe
de crăciun s-a făcut ghem
pentru ultima oară în brațele
fetei cu batic
într-o mașină veche care gonea spre spital
ea avea ochi albaștri și păr lins blond
le-a crescut pe toate patru până i-au albit cozile
pe care i le împletea fata cu batic
când a fost să moară i s-a făcut dor de ea
ea mă ținea în brațe pe mine
eu m-am născut dintr-o pătură roșie gelatinoasă
și m-au pus într-o pătură roșie subțire
pe care am târât-o după mine până ce am mers la școală
toate hainele mele au fost roșii
și se scurgeau din mâinile fetei
din firele moi asprite cu acul
aveam părul blond
acum sunt șatenă
de paști iau din dulap baticul și fac pâine
cu fata care n-a avut mamă
își afundă mâinile arse și calde
în ligheanul cu maia
pâinea e apă curată din fântână
pâinea e făină cernută cu sita sângelui
e sare împietrită din lacrimi
e drojdie tăiată simetric din încheietura pătrată
pâinea e pântec și sânge și lapte și durere și legături
de carne și os și buze
e crucea din trei degete deasupra tăvilor
pâinea e mâinile tuturor femeilor din și până la mine
eu sunt pâinea
sunt toate femeile care n-au apucat să trăiască
femeile care n-au avut cum altcumva să trăiască
care n-au putut fi decât
faină și apă și sare
când voi muri să mă culcați la pântecul fetei cu batic
și să mă numiți livia
să mă numiți ca pe toate femeile care trăiesc acum în mine
fiindcă n-au apucat să mă vadă
fiindcă n-am putut să le ating mâinile
să mă numiți ca pe toate femeile atinse de moarte
și de palma primodială
și socotite de judecata satului
și culcate în aceeași casă, apoi acoperite cu pământul din aceeași curte
spre viața veșnică a pâinilor
care am fost noi toate
amin
Id lucrare:2701
7- nu sunt o carte de self help ca să mă plând că am pierdut o zi din viață
am învățat să ridic greutățile adolescenței cu o
mână și cu cealaltă să mănânc un covrig cu
susan de 3 lei de la metrou
în fiecare zi se urcă scări
se coboară scări
e o perioadă de tranziție îmi spunea tata acum un
an și încă e aceeași perioadă în fața blocului e un
internet cafe închis de ceva timp mirosind a
hoit
un leucoplast mare îl acoperă
au scos toate scaunele de piele și toate
calculatoarele vechi mă gândesc câte
save fileuri abandonate am câte sunt în total
de la ceilalți copii care ieșeau de la școală și
mergeau și-și foloseau banii de mâncare pentru
puțină joacă
îmi e dor și citesc reclame de pe sidebar
metodă naturală pentru eliminarea papilioamelor
în 2 săptămâni…
nu mă îmbolnăvesc pentr că îmi curăț…
o bunică de 113 ani vasele se vor…
nu cred în advertising
nu cred în produse comandate de pe wish
nu cred în oamenii care spun că beau mai mult de 2 litri de apă pe zi
fiindcă ei creează narațiuni false
și de ce se desfac mereu plasturii de la călcâie când
am răni din cauza ghetelor
și de ce nu există reclame pentru asta
Id lucrare:2748
7- be the good girl you always have to be
nu mai mânca după 18 că se depune pe șolduri& nu știu în ce mărime de blugi mai încap atâtea gingii sângerânde/măsele care mușcă limba de fiecare dată când vrea să strige/urlete care îți zboară creierii/
bagă-le pe toate la microunde
fă un fanclub cu tata/faceți postere cu tot ce vă scârbește când vă uitați pe geam după mine să vedeți oare
pot trezi fantezia erotică a altui bărbat când cumpărăm pâine simultan
am uitat de ce nu suport să spăl vasele/de ce nu ies din casă/de ce nu mai fumez/de ce ultima oară când am auzit pe cineva cântând la chitară am crezut că am anxiety disorder
mai bine aș avea propria mea ureche cu personalitate decât să mai aud vreodată ce mult te-am iubit paraschivo
în seara asta se dau oscarurile
mă voi zgâi la ecran poate poate câștigă cine vrem noi/îmi voi pune tocurile mamei&rochia cu sclipici
mă voi împiedica de covor când voi lua telecomanda în mână
vreau să le mulțumesc părinților mei pentru că m-au urcat în trenul greșit/m-am trezit la realitate în văgăuna de la capătul lumii/
oscarul meu se găsește în pantalonii altcuiva/rolul vieții mele e să spăl până la refuz cabina ta de duș până vei crede că îmi place
astăzi un copil m-a întrebat în parc ce înseamnă a fi impotent
și fără să vreau m-am gândit la tine
Id lucrare:2768
6- Und die Vögel singen nicht mehr
atunci când pleoapele cad peste obrajii acneici
gâtul mi se arcuiește și sapă perseverent în șira spinării
mă gândesc la o casă goală în care tot ce se poate auzi e ropotul unui picamer &
firele de păr îmi intră în ochi îmi imaginez cum
genele căzute se adună în spatele globilor oculari într-un ghemotoc grăsuț
îl voi scoate într-o zi cu penseta și mă voi juca cu el pe covorul din cameră
în el se vor aduna toate scamele toate petele de sânge din
inimile mestecate sârguincios până la ultima îmbucătură
coloana mi se rupe cu sunetul degetelor pocnite în timpul unui examen
dar eu știu să lipesc cu scotch și totul e exact așa cum trebuie să fie
un imperativ categoric de plastilină
Id lucrare:2960
5 – mă mulțumesc
cu puțin cu ochii în jos îmi simt tălpile fericite
atingând parchetul rece al apartamentului și
mesele reîncălzite la microunde sunt tot la fel de
bune
mă îndepărtez de asta de singra cale de a supraviețui
pe planeta-groapă-de-gunoi1
de cozile la ghișee și de persoane cu herpes
la fel ca atunci când stau lângă un extinctor pe
holuri și mă mut
din loc fiindcă nu vreau să fiu primul responsabil
de a-i salva pe ceilalți
incapabil să concep situația imaginară
las responsabilitatea pe o fată curajoasă cu
tatuaje caractere chinezești pe antebraț moda
2009 înaltă care face sală miercuri și vineri zile în
care ține și post în care
parcă se pregătește de
momente de panică incendiare ca ăsta pe
coridoarele instituțiilor
fug ca antilopele pe nat geo wild
voi purta cu mine vina ascunsă sub geacă
și frica de răspundere
anihilarea oricărei dorințe de glorie
părinții mă privesc înecându-mă în cristelnița
maturității și mă felicită
cu un pahar de vin de țară
din grădina bunicului
Id lucrare:3114
6- o boală care se tratează de la sine
mereu ți-am vorbit
despre micile mele aventuri.
am avut
cu doi oameni mai puțin decât tine
și pe toți i-am înapoiat spațiilor de care
au aparținut.
sunt un om bun
îmi repet
sunt un om bun
mă conving.
ele mi-au spus că
la un moment dat
mă voi plictisi să aștept
transferul energiei tale în
fel și fel de femei
care pot aduce
mai multă euforie prin
simpla lor prezență
decât pot eu
și atunci voi spune
/totul este bine
până și mahmurelile mă liniștesc mai mult
în momentul ăsta/
și voi avea în sfârșit curajul
să plec.
într-o zi vor dispărea toți acești
stimuli artificiali
care mă fac să cred
că ceea ce faci mă privește
direct și voluntar.
se va așterne
o liniște atât de mare
care va lăsa totul să dispară
ca o boală
care se tratează
de la sine.
Id lucrare:3386
9- ultima resursă de kitsch
știu exact cum ar arăta profilul ideal de tinder/să slăbesc încă 5 kilograme/să nu mă mai culc la 22/să ambalez la loc tot ce am lăsat despachetat de crăciun/să stau picior peste picior/obligatoriu stângul peste dreptul/să țin pastilele sub limbă/să ascund țigările la spate/apa de gură cu alcool poate va ucide într-un final halena
adolescenții de la 1800 aveau și ei acnee/dar pozele alb negru o ascundeau/i-am arătat bunicului de pe tată o poză fancy cu filtru/a plâns și m-a făcut comunistă/de ce am ucis culorile în care am acum privilegiul să mă văd/nu știu/poate în alb negru mă simt mai safe
o fi de la pigmenți sau de la faptul că orice poză mărește cu exact 5 kilograme/ nonculoarea îmi amintește de oglinda de acasă
în care mă vedeam pitică și bucălaie/mereu cu o șapcă hidoasă pe urechi ca să nu mă prindă curentul/a venit o inundație peste toate pozele alea fără filtru de prin 2000 înainte ca tata să se întrebe când (dacă) va avea timp să le developeze
nu regret nimic/înainte să moară bunicul de pe mamă avea o vorbă/mai bine apă decât foc și de foc a murit oricum
când eram mică s-a oprit curentul/toată casa era plină de lumânări parfumate&am ars o draperie/a fost prima dată când mi-a fost cald&bine/ cu adevărat bine
Id lucrare:3503
8- spelling bee
cubulețe galbene de maggi
în nisipul de pe minecraft
urmăresc corpul ei gras
șapte centimetri de păr înseamnă
10 lei la frizer diferența lui
dintre adidas și abibas
uneori licențe virtuale sau
micul giuvaier din prânz
și o bătaie sau nu
singurul tricou galben care îi mai vine
între glumele lui misogine despre soare
e pătat în dungi de sosul extra iute de la kfc
luxuri ce și le permitea numai la mama acasă
în scăunelul supraetajat de la doi ani
și bețele anorexice lovind în aer
e ok poate o să ai și tu un tip
cu picioarele pe pământ
formele tale vor fi
glutamat de sodiu
pentru cineva
Id lucrare:3524
boys cry (too)
am pierdut ieri un cercel în tramvai/poate că mi l-a furat tipul ăla când gâfâia în urechea mea/nu voi ști niciodată/
spune-mi de câte ori ai de gând să închizi ochii la ce se întâmplă pe stradă/ca să știu câte cruci mecanice trebuie să mai mimez în drum spre casă& de câte ori să mă mai prefac că îmi merg căștile& că playlistul meu încă mă reprezintă în mod neironic
lasă-mă întinsă pe covor cu picioarele desfăcute să mă gândesc la tot ce puteam să fac și n-am făcut/la tot ce am putut să fac& oare cum era dacă nu făceam/ la toate mersurile de noapte ale trenurilor/ la toate cluburile unde alor mei le-a fost frică să mă lase să mă duc/ la toate reuniunile de familie la care mama ar fi preferat să mă îngroape de vie/ au sunat-o prietenii după prima poezie să o întrebe dacă am de gând să mă sinucid
nu
nu încă
Id lucrare:3555
8- LegendAlacrity: tot binele spre și mai bine
când lumea o să mă întrebe
ce am vrut să zic aici
voi zice nu știu spune-mi cum se simte
să trăiești pe aceeași planetă
cu mine să mai am doar
9 ani până să-mi permit să plec de tot
cum e să ne uităm
la aceeași lună aceleași răsărituri
totuși percepem muzica
dragostea viața
în moduri sinistru de diferite
afecțiunea mea se propagă prin routere wifi
îmi curge în sânge fibra optică
în virtualul meu mirosul cafelei de dimineață
pătrunde prin ecran aici pofta se pune în cuie
iei o brichetă formezi umbre tribale pe pereți
când voi dispărea nicio
calitate umană nu va putea compensa
inexistența unei iubiri soulbound
ca în world of warcraft
și când lumea o să mă judece
tot fibrele astea îmi vor spune
tot ceea ce am nevoie să știu
când o să trec pe lângă tine o să poți spune
că am faza lungă pornită
și mi-am jurat că n-o să prizez nimic sintetic
de-aia umblu cu pachete de silica
în buzunare când trec pe lângă tine
căci amice infintul n-are parte de indice
căci amice moartea mea nu se măsoară
în timp și spațiu ci în fapte și moșteniri
în legende și sentimente împărtășite pe minut
aici tot răul e spre bine
aici tot binele e spre și mai bine
Id lucrare:3622
6- Liebe ist für alle da
vino să-ți arunc gâtul
ca pe undița unui pescar priceput
sprijină-te în podul palmelor și lasă vâltoarea valurilor să te doboare
îți promit că spuma purulentă va păși pe capul tău cu neajutorarea unui buchet de flori de câmp
rupe petalele microscopice și
coase-mi o plapumă țărănească
vreau să-mi umplu cu ea golul dintre picioare ori de câte ori dormi
și-ți promit acum că
nu voi lăsa sarea să mănânce hulpav din hălcile de carne
în spatele tău
pe animal planet
sub privirea mândră a leului său
o leoaică își înfinge hămesită colții în pulpa unei zebre
Id lucrare:3633
10 – Păstrarea distanțelor
unele avioane îi transportă pe cei decedați
către casă
sunt un mort care simte că e trimis
spre țara greșită
înălțimile albastre curăță corpul aeronavei
un sânge transparent se propagă cu tristețe
stoluri de păsări
recunosc din depărtare
mult sărbătorita damnare
nu am spus nimănui că mă las de poezie
fiindcă am ascultat-o pe una
de o mie de ori mai bună
iar cum viața
lovește cu un miliard de pumni
el mi-a dat mesaj cerându-mi să păstrăm distanța
o păstrăm
ploile interioare de la atâta hăituire
devin acide
totul din jurul meu îmi cere să păstrez distanța
tu și poezia ca o supă dulce de-a mamei
în momentele de fragmentare
o păstrez
n-o putem păstra împreună
există un singur om
în întregul univers însărcinat cu păstrarea
distanțelor
sunt eu
îmi cunosc limitele
nu voi accede la intimitatea voastră
dacă iubirea și poezia mea
se vor întâlni vreodată pe același fir roșu de ață
de la încheietura unui bebeluș
deochiul din somn încleștându-le mâinile
de nerecunoscut întreb:
față de care dintre voi ar trebui
să păstrez distanța prima oară?
Id lucrare:3887
9.25- the bleeding edge
lover boy de catifea / cine te dă nu te mai vrea
/ singura revelație care te-a ținut viu în diminețile astea / au fost fete frumoase și la 1800 / și n-aveau insta și n-au disperat // pentru că era un tip bine în spate care le ținea umbreluța / ca tine un fel de factor plus-valoare numai că
/ singurul lucru la care îmi servești fără să îți servesc / înfiletezi becul doar ridicând mâna
ceea ce aș putea face și eu / de pe un scaun
îți zic asta ca să fii liniștit ție îți place egalitatea / când ești tu mai egal decât mine /
atunci pot să te conving că pe stema australiei e un cangur-femelă că nu se justifică diferențele salariale din lumea întâi sclavia industrială din lumea a treia
și cafteala din dragoste din lumea a doua
atunci ești cel care ne dă permis de port-armă ne trimite la antrenamente de box
sau ne înveți scheme din mortal kombat ca să ne apărăm de ceea ce tu nu ești
noi micii bărbați-șoareci care chițăie în mâna ta drăgăstoasă de mâță ov
it is a men world & orice identitate se presupune că îi aparține unui mascul
vecina divorțată de lângă făcea duș doar când făceam eu / am crezut până acum că îi place muzica pe care o pun / dar ea și-l imagina pe tata în locul meu / un david bowie johnny cash robert plant de apartament // mi-a bătut în perete când am început să fredonez erotismul ei congelat intra în circuitul de apă al oceanului planetar
ori taci ori începi să cânți cu vocea unui bărbat
îmi explici de ce ar trebui să / ca un agent de turism care vede în sânii compacți ai fetelor din pub-uri un arhipelag virgin / unpachetultraallinclusivelaunprețaproapedecent / unde niște băștinași și-au plantat vilele pe buza unui vulcan / banii tăi îi ajută cu relocarea // pentru 15 euro în plus ai garanția că lava nu o să frigă decât după 2 minute / atât cât poți explora / nu se supără nimeni că nu poți să stai mai mult nu ți-a zis nimeni ședere plăcută
și nimeni nu îți va zice vă mai așteptăm pe la noi
Id lucrare:4107
6.75- simpatie pt. roboții cu sentimente
mereu sunt pe minus când vine vorba de
asistență tehnică
bag în priză scot din priză
ochii urechile pielea ochii urechile pielea
și ciclul e o povară când se încâlcesc firele
de fiecare dată când șterg praful găsesc una din
mărgelele
ce alcătuiau brățara pe care mi-ai dat-o la 15
în așa fel încât o reconstruiesc o dată la două
săptpmâni
pentru exercițiu mintal reapar probleme vechi
găsesc soluții noi
nu pare nimic greșit
nu pare să rămână nimic ieșit de sub vedere
(trebuie să mă comport cu mine ca un muncitor
pe șantier cu femeile tinere care trec strada
să fiu un bu hypeman să îmi admir picioarele
după care să îmi văd de treabă)
am nevoie de o mașină de salvare cu motor
NASCAR care să asigure sănătatea persoanelor
mele preferate să asigure că nu există miros de
gaz în casă să asigure traiul bun al creioanelor
colorate din penare neatinse de ani buni
să le ajute să-și simtă propria atingere
Id lucrare:4121
9- capitalism mon amour
(la sfârșit, când n-o să mai fiu utilă
am să ajung o păpușă frumoasă și ștearsă din vârful deșeurilor toxice
prăvălite în năvodari din cerul asfaltat al italiei)
mi-au zis că
„nu avem suficient spațiu pentru mintea ta, ia-ți gândul /
după tranziție ne aflăm în acest loc rodnic /
ești desăvârșit de liber, fiule, lanțurile s-au topit, fiică /
fii util(ă) societății –– după burnout și boală de disc n-o să mai avem nevoie de tine /
munca este religia costul mijlocul rezultatul /
poate după ce te pensionezi îți iei un job în orașul de la câteva comune distanță, o să faci naveta”
(când ne doare noi luăm morfină și ne ducem misiunea până la capăt
cărăm lăzi facem clăi de fân avem șase picioare suntem păianjeni
sfârșitul de lună e ca să plătim datoriile dar nu-i nimic
în cealaltă viață nici n-o să am nevoie de operație, nici n-o să mă mai doară
hernia de disc ține numai până la morfina adusă de șeful sau până la moarte)
mi-aș dori să se aloce suficient timp dualității mele de cetățean al democrației /
să avem și noi niște ani separați pentru muncit pe șantier și prin spania, pentru pauzele de țigară în care voiam să citim /
pe care dumnezeul din doctorate și icoane să nu-i pună la socoteală
să ne întoarcem apoi la cărțile de pe birou la proiectele la lucrările la viețile noastre
insuficiente /
ca și cum nimic din soarele aspru și schimbul 3 în spania n-ar fi existat
să ne întoarcem la copiii lăsați acasă îmbrățișați prin telefon la generația
cu părinți migratori
ca și cum nimic din zilele apatice ca badantă și frica
de a nu fi prins și trimis înapoi acasă
n-ar fi existat
dar libertatea noastră e de confesiune capitalistă
și ne întoarcem prea târziu la planurile inițiale
cu creierele îmbibate în alcool sau tristețe
e totuna
Id lucrare:4132
10.00 așa arată frumusețea acum
sunt tânără și nu știu ce să fac cu acest trup
mama cu cancerul ei a crescut în toate organele mele ca o colonie de fluturi
dar așa arată frumusețea acum
o pisică își asfixiază rând pe rând puii în plus
și asta nu va opri aerul să treacă în continuare prin mine
așa arată frumusețea acum
mâinile mele o învelesc pe mama în cârpe și o pun în gunoi ca pe un pui de mâț
îmi așez capul în culcuș și mama să se așeze pe mine
Id lucrare:4226
Dacă vreți să ghiciți sau să revendicați cui aparțin, be my guests.
La fel dacă vreți să dați alte note decât am dat eu oricărui text de aici, nu ezitați să lăsați un semn. Cu tot cu explicații ar fi super, dar, cum se vede mai sus, eu am punctat oricum alte poeme decât au ajuns remarcate până la urmă.
Las aici textele și notele doar pentru că e bine să mă mai gândesc din când în când la cât de mari sunt diferențele între cele mai apropiate sisteme de punctare.
Orașul iubirii. Orașul viselor. Orașul splendorii. Orașul sfinților și al învățaților. Orașul veseliei. Lăcașul tuturor viciilor. În două mii de ani, Parisul văzuse tot.
Nu îți mai este așa de ușor să călătorești de la izbucnirea pandemiei. Dar uite o carte care îți oferă ocazia să călătorești la Paris altfel decât ai făcut-o până acum. Volumul “Paris”, de Edward Rutherfurd te plimbă de-a lungul celor mai bine de 2000 de ani care au construit legenda pe malul Senei. Să nu intri în noua lună fără să te gândești că pe 31 martie 1889 se inaugura turnul Eiffel.
Azi am primit un breloc nou pentru chei așa că mi-am amintit că la începutul izolării am avut lectura asta pentru Balkan Trafik din Bruxelles, în prima lor ediție virtuală. (Romanian and English video)
Balkan Trafik 360° – Răzvan Tupa from Balkan Trafik on Vimeo.
Te-ai speriat în acest an în care ți s-a vorbit de cifre și amenințări? Am pentru tine „Notes on a Nervous Plant”, cartea în care britanicul Matt Haig îți arată ce se întâmplă în spatele momentelor pe care le etichetezi drept atacuri de panică, anxietate sau depresie, lucruri pe care autorul le-a experimentat la persoana I.
„Notes on a Nervous Planet”, de Matt Hai, Canongate, 2018
De la Agitație până la Tu și Zigot, vezi cum indignarea controlată prin violență și apatia merg mână în mână și unde mai există spații din care optimismul e mai greu de alungat, unde nici guvernele și nici companiile de tehnologie nu își pot exercita cu totul controlul:
“Corp. Nu primim decât unul singur. Tocmai de aceea are o asemenea forță. Fie că e mare sau mic, pistruiat sau colorat de soare, negru, cafeniu sau alb, într-o lume a nesfârșirii, propriul corp îți e sfârșitul. E locul în care tu devine eu.”
„Dicționarul refacerii”, de John Freeman, traducere de Alina Cristea, Black Button Books, 2020
Photo by Jana Sabeth on Unsplash
De Ziua Internațională Împotriva Violenței Poliției, pe 15 martie, uite o carte scrisă de o femeie, rapper din Anglia. În “Outraged: Why Everyone Is Shouting But No One Is Talking”, Ashley Charles, care semnează cu pseudonimul Amplify Dot, te conduce în spatele zgomotului creat de diferite scandaluri din ultimii ani. Și îți arată unde ți se despart adevăratele motive de revoltă de poza adoptată doar pentru a fi la modă.
Și mă mai ia și așa că degeaba dai cu ciocanul pneumatic dacă nu dai unde e nevoie. De unde îmi și pun problema cu poezia. Unde e de scris acum? În “Munca națiunilor”, Robert Reich te pregătea pentru capitalismul secolului XXI. Muncă în loc de avuție. Ca și scrisul, nu merge deloc în sine nici muncitul fără cap și coadă. Care-i capul te prinzi ușor că de acolo se împute. Dar coada, unde-i coada?!
Influencerii de secol IX funcționau un pic altfel decât suntem noi obișnuiți azi. Dar doar un pic. Asta am văzut la citEști.
Și mă tot gândesc. Dacă rolul bijuteriilor se schimbă de ce nu s-ar schimba și cel al poeziei? Nu a zis nimeni că nu se schimbă rolul scrisului dar, în mod dubios, termenii în care se pune problema când e vorba de poezie sunt tot cei de pe vremea lui Napoleon al III-lea. Și pe urmă ne mirăm că nu ne înțelegem.
„Bijutieri de legendă”, de Bertrand Meyer-Stabley și Laurence Catinot-Crost, editura Baroque Books&Arts 2020, traducere de Ines Hristea
La opt ani de la debut, Radu Nițescu pregătește cel de-al treilea volum de poezie la Casa de Editură Max Blecher.
A debutat cu volumul ”Gringo”, în 2012. A publicat traduceri și poeme proprii în ”Poesis international” și ”Zona nouă”. În 2016 a lansat volumul ”Dialectica urșilor”. A citit poezie la mai multe festivaluri din România și a participat la lecturi la Berlin, Sofia și Istanbul.
Probabil, da. Cred că acum funcționăm mai mult pe cont propriu. Ai putea să o iei și generațional, dar cred că după generația 2000, lucrurile funcționează mai degrabă pe cont propriu. E greu să mai închegi un grup între cei care au debutat după douămiiști. Poți să găsești trăsături comune între unii și alții, dar e destul de greu să închegi un grup. Și grupurile de prieteni funcționează la fel. Nu sunt un specialist în critică literară.
Am făcut Finanțe-Bănci la Hyperion. Acum studiez tot la Litere, fac un master în publicitate – deci nu s-au legat. Nu pot să spun că m-a atras ce am făcut la Finanțe-Bănci, mi-a plăcut facultatea, dar nu mă prea văd lucrând în domeniu. Deși matematica mi-a plăcut când eram mic, am mizat pe asta când am încercat și acolo. Când eram mic mergeam și la olimpiada de matematică, luam și premii… La litere am amânat lucrarea de licență vreo 2-3 ani. Am amânat-o tot crezând că o să o scriu încât să fiu mulțumit de mine. N-am mai scris-o, m-am luat cu altele… Între timp, am terminat cealaltă facultate. Deci mai degrabă s-au suprapus decât s-au legat, două filme cumva diferite.
Am citit mai mult. Nu mai eram atât de tânăr. În ”Gringo” erau unele poeme pe care le-am scris la 16-17 ani. Nu prea știam foarte bine ce voiam să spun. Era, mai degrabă, o antologie de poeme decât un volum, cred. Cine o să ia ”Gringo” și o să-l (re)citească, e apărut la Casa de Pariuri Literare, o să vadă. Sunt patru grupaje foarte diferite între ele, patru voci. Mi-e greu să îmi dau cu părerea despre poemele mele. Pe măsură ce am citit mai multă poezie, am început să scriu o poezie cu care mă împăcam mai bine. Și m-ajută, în sensul ăsta, că după ce scriu un poem care îmi place, indiferent dacă îl văd și alții sau nu, în seara în care l-am terminat și îmi place, mă bucur, mă simt împăcat cu mine.
Eu lucrez mult pe un poem. Nu îl scriu într-o seară. Îmi ia uneori două săptămâni – nu că aș lucra în fiecare seară în alea două săptămâni – dar oricum, scriu mult și după, tai mult sau compun un poem din fragmente scrise în seri sau zile diferite. De-asta spun că în momentul în care simt că am terminat un poem, mă ajută. E o treabă îndeplinită.
Am lucrat un an și un pic. Înainte, am mai lucrat câteva luni într-un anticariat. Nu erau înfiorător de multe cărți de poezie în librăria în care am lucrat eu. Se găseau de la Humanitas, de la Polirom. Dar nu pot să spun că se vindea foarte mult poezie. Cea mai vândută cred că a fost cartea Anei Blandiana, ”Variațiuni pe o temă dată”, apărută la Humanitas. Dintre cele de poezie românească. Se mai cumpărau traduceri, dar nici alea foarte mult.
Nu știu, am și versuri care îmi plac, așa cum am și unele care nu prea îmi mai plac. Din ”Proxima paradis”, citit mai devreme: ”mă trezesc în vise pe o planetă pustie/ unde încrederea în tine nu moare ca să învie”.
E greu de răspuns. Pot să vă spun poeți contemporani care-mi plac foarte mult, dar s-a mai văzut că nu-mi place să fac liste, îți încheagă prea mult încrengăturile. Cred că sunt oameni obișnuiți care simt nevoia să se exprime sau să exprime niște lucruri anume și dezvoltă și atenție pentru felul în care o fac, îi preocupă să se gândească la asta.
VIDEO LECTURA Radu Nițescu
A scris poemul care a dat titlul uneia dintre cele mai cunoscute antologii de poezie românească din ultima jumătate de secol, ”Aer cu diamante” (alături de Mircea Cărtărescu, Traian T Coșovei și Ion Stratan). El le-a făcut cunoștință Dorei și lui Nichita Stănescu, a fost arestat pe 21 decembrie 1989, a fost unul dintre cei care au scos pe piață revista Academia Cațavencu, îl vezi la televizor comentând actualitatea politică.
A debutat cu poezie în 1981 cu volumul ”Cântece de trecut stada”. În 1990 a publicat volumul de poeme ”Înnebunesc și-mi pare rău”, revenind editorial cu o nouă carte de poezie abia în 2019 cu ”Jos realitatea!”. Coordonează ateliere de scris creativ și a publicat proză în ”Fraier de București”, ”Povestiri cu final schimbat” și „Sînii verzi”.
Cea de-a șasea ediție a Nocturnelor de Poezie Contemporană organizate de ARCEN a debutat pe 31 iulie cu seara dedicată poeziei lui Florin Iaru.
— Cât de complicată a fost și este relația poetului cu publicul său în România?
În general, scriitorul român îl disprețuia pe cititor. Cititorii erau ceva inutil în această ecuație. Contau contractul cu editura și banii care veneau din cărți și tirajul. Cam asta era toată povestea atunci în ’90 și ceva, la suta de cazuri. Din fericire, Nichita, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu și cei care au fugit la sfârșitul anilor ‘60 aveau o altă atitudine pentru că ei scriau în general ca să fie citiți de cineva. Și eu mi-aș dori să fie citiți de mine cei care sunt aici. De-aia nu-mi permit să vă ignor sau să vă disprețuiesc, așa cum se întâmpla în România. Și în momentul de față e o atitudine românească, foarte mulți scriitori își disprețuiesc cititorii. Pentru ei cititorii nu contează. Pentru ei contează propriul lor geniu și dorința de a obține premiul Nobel cu acest geniu.
— Ce se câștigă și ce se pierde în schimbarea asta de perspectivă?
Știți ce se întâmplă? Un poet îmbătrânește. Toată lumea crede că poeții sunt nemuritori și că sunt siguri pe ei. Că viața le oferă numai satisfacții și privire către nori, către eternitate. Ce mai au ei până la dumnezeire, un sfânt… Nu e adevărat. Eu cred că un poet adevărat are toată viața lui un tip de nesiguranță și un tip de orgoliu. Virgil Mazilescu a fost citit toată viața lui de maximum 300 sau 400 de persoane. El știind că scrie pentru un public mic, își dorea din suflet să citească pe stadioane ca Dylan Thomas. Voia, visa lucrul ăsta. Așa și eu. Dar eu înțeleg despre ce e vorba. Fiind curios de mic copil, m-am băgat în tehnică. Am zis că toate lucrurile trebuie separate. Când am reparat prima dată un fier de călcat, de bucurie că am reușit am sărit pe masă. Pe masă era un cristal care s-a spart. Paguba a fost mai mare decât fierul de călcat reparat.
— Ce a rămas la fel față de momentul debutului tău în România?
Pe vremea la care eram de vârsta voastră nu-mi puteam trăi viața mea (proprie). Viața mea era scrisă de organele de partid. Era scrisă în Scânteia, în consfătuiri… Dar și viața voastră este scrisă de cei care țin steagul sus și spun ”așa trebuie să gândiți”. Foarte multă lume ajunge să gândească folosind cuvintele altuia. Gândim, de foarte multe ori, cu ceea ce ni se pare corect să gândim. Și asta nu e viața noastră. Am citit povestea unei infirmiere care a lucrat la cazurile bolnavilor terminali. Sunt cei care așteaptă să moară și sunt îngrijiți cum e și normal, de câte un om care are nervii și stomacul tari. Persoana de care vorbesc, o infirmieră, a stat de vorbă cu fiecare dintre oamenii care mureau. Toți, absolut toți au regretat că nu și-au trăit viața.
— În 1990 apari în documentarul ”Piața Universității” citind un discurs de la balconul de la Arhitectură…
Nu știam să vorbesc liber. Acum 30 de ani habar nu aveam că ideile au și ele o ordine. M-am căcat pe mine de frică.
— A fost mai rău decât atunci când ai fost arestat în timpul revoluției?
Mult mai rău, pentru că atunci când am fost închis era clar că viața s-a terminat și urma o execuție. Asta e, când urmează o execuție regreți ceva. Am regretat că nu am băut în viața mea o Coca cola. ”Mor la 35 de ani și nu am băut o sticlă de Coca cola.” O sticlă am avut, dar adusă din Ungaria, goală. În sticla aceea am pus revelator pentru că era perfect închisă și nu prindea aer. Dar când ieși în fața unei piețe pline, 30.000 – 40.000 de persoane, poți să fii oricine, e foarte greu. Eu citeam ideile principale și restul încercam să îl povestesc de la mine. Aveam o experiență bună de vorbit de la Cenaclul de Luni. Asta dezleagă limba, îți încheagă fragmente de discurs, te face atent la atenția publicului, poți să vezi când se plictisește, când e atent. De fapt tu vrei să spui ce te frământă pe tine. Degeaba vrei să spui dacă oamenii care se uită la tine nu te înțeleg sau nu izbutești să le atragi atenția. Eu fac cursuri de scriere creativă și le spun un singur lucru: trebuie să atrageți atenția celor care vă citesc. Le-ai atras atenția, vor merge cu tine.
— Când ai publicat ”Jos realitatea!”, într-o cronică ți s-a reproșat că folosești imagini, sintagme ce țin de realitate care sunt depășite, care acoperă o realitate a poeziei din România anilor ‘90. Cum te-a atins acest lucru?
Mă întâlnesc cu foarte mulți oameni și mai tineri și mai maturi care cred că ei au inventat sexualitatea. I-aș invita să citească Kama Sutra. Și vor descoperi că lucrurile pe care cred că le inventează sunt acolo de trei mii de ani. Oamenii nu inventează nimic, ei doar cred asta, și e bine că se gândesc așa, că pot schimba lumea. E foarte mișto să crezi că poți să o schimbi. Însă l-aș întreba pe fiecare cum vrea să o schimbe. În 1990, pe 13 decembrie, când era comemorarea lui Nichita Stănescu în casa lui, invitat de onoare a fost Marian Munteanu, eroul Pieții Universității, omul bătut acolo. A intrat acolo, tânăr, cu părul creț. Primele cuvinte pe care le-a spus au fost ”Noi trebuie să construim un om nou”. În clipa aia mie mi-a căzut hazul. Tot ”omul nou”?! Noi ieșisem dintr-o epocă în care se construise ”omul nou”. Mă săturasem de ”omul nou” până peste poate. El a zis că nu e același ”om nou”, că va fi un alt fel de om nou. Mulțumesc, nu. Celor care vor să facă o lume nouă, să o îndrepte, că ea chiar trebuie îndreptată, le spun doar atât: ce este omul, de unde vine și încotro se îndreaptă? Eu cred că omul ”ori e ceva, ori vine de undeva. Și merge naiba știe unde”. Atât! Singura lui datorie e să fie fericit în viața asta. Nu să îndeplinească ordinele altcuiva. Nu să îndeplinească cincinalul la moralitate, la sexualitate, la rasism. El trebuie să își trăiască viața, pentru că alta, pe lumea asta, nu are. În 1985 eram magazioner. Țineam magazia de cărți, le furnizam la librărie și mai vindem din ele. Aveam un client care cumpăra doar cărți foarte bune. În 1987 mă invită la masă. Ajung acolo, masa frumoasă, ca pentru un gestionar de nădejde. Văd acolo toate cărțile pe care i le vândusem cu banderolă. Păi, zic, nu le-ai citit? Nu, zice, am să le citesc la pensie.
— Ai ales altfel primul poem din cel mai recent volum față de cele publicate în volumele tale din anii ‘80?
Poeții îmbătrânesc. După ce sunt nesiguri în tinerețe, după ce vor să răstoarne lumea, după ce dărâmă în dreapta și stânga, încep să îmbătrânească sau se maturizează. Atunci spun că trebuie să rezolve problemele lumii, să facă o lume mai bună sau ”un om nou”. ”Eu trebuie să rezolv”, vorba lui Iliescu, ”problemele globale ale omenirii”. Și poeții încercau, după o anumită vârstă, să rezolve probleme de tipul ”ce este omul”, ”ce este dragostea”, ”ce este femeia”, ”ce este ființa”. Ăsta e păcatul cam tuturor poeților care îmbătrânesc. Îmbătrânind și eu am zis că neapărat trebuie să nu fac așa ceva, că trebuie să șochez cititorul burghez. De-aia am făcut așa.
— Ai debutat într-o revistă pentru copii. Când ai ales să semnezi Florin Iaru?
E o poveste personală. Părinții mei au divorțat când eu aveam 7 ani. Nu știu cum e acum, dar pe vremea aia părinții foloseau la divorț copilul ca pe o bâtă. Un părinte lua copilul de picioare și îi dădea în cap celuilalt părinte. Apoi celălat părinte lua copilul mototolit și îl lovea pe primul. În familia mea, mama a fost omul care m-a luat de picioare și a dat cu mine în tata ca să îl sfărâme, iar tata, cam la fel. Am rămas de la șapte-opt ani cu ideea că tata e un om rău și mama, un om bun. Lucrurile nu stăteau chiar așa. Uite cum mi-am ales pseudonimul. Numele de fată al mamei era Iaru. Pentru problemele care par complexe, explicațiile sunt foarte simple. Când nu există nicio explicație, sunt două explicații: bani sau prostie.
angrenaje și înscenări uite că rezultatele seamănă întotdeauna cu noi dar felul în care le vedem are corpurile fiecărui om pe care îl lăsăm aproape pot eu bine mersi să construiesc arhitecturi lunare din sfincterele de pe pielea de găină a sunetului firele de salivă înghețate la rarefierea aerului tot s-ar lovi în limbi străine de rafturile cu semipreparate asta ține de un interval al divertismentelor până explodează genericul râsului în hohote liniștea care suntem fiecare își deschide portierele hidraulice & cele mai mici pietre intră la roată pentru blocaje și bruiaje SCÂNCETUL MOBILEI STRĂINE) sms degringoladă (fără bagaje e simplu degeaba zici că te implici cele mai multe cuvinte nici măcar nu sunt spuse vreodată doar te gândești la ele și te identifici fără să clarifici reperele circulația se reia ultimele faze ale fiecărei zile refac secvențele inițiale erorile momentului asigură fluența mărfurilor și fondul cuplajului mie-mi spui nu-i nimic obligatoriu când fondul compact e asigurat de verbiaje
7 august- Stenografia macaralelor sofistice
recuperare în lentoare în aderența la propria trecere în termeni de zile cablurile vegetale asigură interfața între ceea ce s-a pierdut și ce încă nu a avut loc se infiltrează în bordurile serii cu sonorități adezive toate detaliile unei machete la scara 10 ani/secundă se declanșează lent conexiunea e fixată în arhitecturi secvențiale majoritatea facem asta cu privirea tu activezi și intervale rare când acțiunea e dusă la capăt din repere strecurate prin istorii infuzate de corpul tău în mișcări specifice fenomenului numit ceață din viața dansatoare SIMȚI MONTURA SLĂBITĂ) sms deflagrație (regenerare de la cap de la evidențe de la presentimente până la ultimele consecințe fixezi dorințe și le utilizezi pe post de dependințe locuințe pentru pisici lingvistice cu blana electrizată de atingere până la culoare
6 august- Să mă stai
efectele duminicilor lente cu yoghini la kogălniceanu ce zici seara se lasă aici râcâie afișele de pe stâlpi și erorile SAMBA MAJUSCULEI SUBITE) sms demonstrație (calculele nu strică dacă nu te urzică se poate și altfel ne știm unul altuia dialectul din pronunțiile corporale
5 august- Să mă stai
cinematografia e tactilă din moment ce cinstit vorbind mersul e o treabă complicată îmi vine să ți le spun pe toate în același timp & tare puțin prind intru în vis cum intră alții într-o ședință de la un punct nu mai e credibil e important și în ce zonă cedează palpările prin suspendare la nivelul trotuarului până și cele mai haotice deformări dau viteză în abordare unghiul în care evit se anulează cu ezit și glisarea prinde asfalt bazează tot suspansul pe respirația noastră exhaustivă ce a fost de metabolizat am pronunțat cu energia din repaos în metrul pătrat unde iubești până la obsesie SCATOALCE MATLASATE SENTIMENTAL) sms deocheat („fie ca fie ca” bila de urări izbește marginile fiecărei sărbători intenția nu-i rea dar n-are cu cine că se pune ținta când pe cine ai fost când pe cine o să fii ieși tu la interval sau să dea definirea peste tine în mod cert nu doar în teorie
4 august- Să mă stai
o fâșie fistichie de asfalt lasă panică la interval traseul cauciucat tremură sub talpă seria de flexiuni cu care eviți ezitarea fondează orașul construcții izbucnite în mereu alte geografii în combinații infinite de formațiuni noroase și reflectare continuă umbra abia apare și o bifăm ca identitate îți lași capul pe spate limita părului ți se odihnește pe frunte discreția ei lasă toate să se petreacă dincolo și un pic dincoace pe panglica plastifiată cu aceleași litere cu care de obicei scrie stop tu zici vie STATIVELE MIMEI SENTIMENTALOIDE) sms dolofan (ție doar lucruri de văzut și de arătat mai departe din repere vocale apusul care cade de pe listă merită articularea doar cât mâncarea nu e normal să scoată sunete toți pornesc să schimbe lumea și dau apă la șoricei că i-a schimbat lumea pe ei nu mai bine te schimbai tu pe tine așa cum zici de preferat în bine și dădeai vina doar pe cine de la ce s-a întâmplat la tot ce o să se întâmple azi faci legătura atenția abdică gustul țâșnește din semințe energizante din osatura feței în arbuștii ornamentali de delimitare cu fructe de furtună geomagnetică
3 august- Să mă stai
chat cu toate vârstele în interfață cum toate vârstele entității de sub piele tind să aibă aceeași zi de naștere te și miri cum, după ce că toate grijile ne place să credem că vin din același loc, ne mai și gândim să sărbătorim și bine facem nu e o problemă de credință decât atunci când curmalul albastru al orei începe să pocnească administrezi intravenos compendiul de finaluri complete imediat SĂ MOARĂ SANCHI) sms densificat (e adevărat la un moment dat problema era cu condensatorul acum cine își mai amintește ce era aia condensator ca să pară om ca să aibă o scuză de-asta e mai tentant unde se duce cineva decât de unde vine și mai ales unde ajunge să fie mai degrabă tu decât eu turbat
2 august- Să mă stai
fiecare fel de distanță și conjuncția proximă au varianta lor infantilă chipul din fața chipului tău în termenii unui chepeng blocat spaimă ori însuflețire bănuiești că ignoră ceva de te bagă în seamă accesezi fața imobilă ea lasă tot restul lumii să își spună cuvântul cu inflexiunile vidului izbucnite între formațiuni astrale și roboteli bezmetice eșuate în înjurături de înmatriculare atât de diferiți ne ciocnim de cozile de gheață lăsate în urmă de copilării reziduale ce e permis și ce e admis cât poți să îți ții respirația până fraza trompetei de jazz găsește legătura în vârful degetelor ceva ce știi că poate fi distrus dar uite cum rămâne cu încăpățânarea firelor de păr care nu știu vorbe dar impun un profil contactul cu aerul accentuat în expresii faciale infinite doar schițe până la punct & de acolo arhivare în mișcare SCUZEEE MORMĂIE SCONCSUL) sms denigrat (oare s-a strigat bine și nu era cu mine a ajuns pământul plat și argumentul subiectiv e la putere vrei reportaje unde dai doar ce știi pe când aici pui la treabă tot ce habar nu ai cum încearcă să te omoare tot ce se raportează la părți din mine care pot să miroasă a casă chiar dacă doare mă identifici pe bază de dogoare
1 august- Să mă stai
ascensor pentru plonjon pentru toți cei care am fost eu când se apropie aterizarea capătă coerență un salt paralel cu solul sunt zile când ajunge să-mi pun în minte faptul că urmează traseul descris pentru o secvență ulterioară a narațiunii și echilibrez tot prin suspendare veștile pe care le am de rescris pe bandă rulantă cât să aibă o scânteie de sens se rotunjesc pe buză prind aer sub roți și cobor SPATELE MONSTRULUI SOLIST) sms delimitat (instructor e cine pune pat în patrimoniu când nu mai ai de unde să faci rost de oameni pe care să te poți baza sau cine nici nu vrea nu e românia peste tot mai e și românia tv chiar tu cu câte like-uri ai petrecut de violurile fatale desigur dacă ai ținut un scor sau tu ești convingător doar pe bază de nor și nu mai poți de dor
31 iulie- Să mă stai
implic fauna de croazieră în retorica edificiilor gradația gestuală prinde fapte șocante plasate în extremitățile privirii o mișcare răspunde alta deține licență de pilotare în relaxare zgomotele lumii netezite de ploaie deșerturi incluse zile fără levitația incoerentă a viselor secvențe de legătură cresc de la sine numai bine electric SCURTĂTURI MOTIVATE STILISTIC) sms dezagregat (zic și așa e mai ușor să mi se pară că nu mă potrivesc cu iarna când cobora bețivul orașului pe panta dinspre alimentară să își sărbătorească câinii pe unul îl chema rozmarin pe celălalt îl striga fetița aici sunt de acord nu era un nume prea reușit dar pe primul n-am auzit să-l depășească altcineva din punct de vedere estetic
30 iulie- Să mă stai
dedic presiuni digitale stabilizării care ia mereu ceva timp până funcționează și când merge e doar pentru câțiva pași din punctul de vedere al oricărei deplasări existențiale problemele de echilibru capătă nuanțe coregrafice vezi personaje și moduri de rulare păstrate în dimensiuni verticale din șirul numeric pe care secționezi ziua axul nopților restaurează raporturi fondezi fandări și flexiuni fabuloase aria ta ține de polizarea la rece și surpriza tensiunii instaurează pelicula pe care glisăm efervescențele respiratorii eliptic SCARA MINIMELOR SUFLĂRI) sms delectabil (asta zic atunci când îți sfârâie dinții fie de la viteză de la poza de arhivă în care coafura revine la stadiul de freză fie din cutia de lentoare în care se pune în scenă identitatea cu titlu de prezentare aici te întrebi dacă nu se putea să alegi altfel aici pui la îndoială orice variantă finală aici eziți și aplici exuberanța florii mărunte de fistic
29 iulie- Să mă stai
fenomene astronomice făcute din ce trăiești ai publica o carte din fiecare coborâre de pleoapă la cea mai lungă eclipsă de lună din secol am căzut lat tot trăim splendoarea când vine vorba de echilibru transperantele fiecărui moment reiau topografia afectivă a posesiei iedera și mobilierul urban le treci printre particule cromozomiale cu bucle stabile absorb șocurile proiectăm toate astea pe corpuri din spațul cosmic în suprapuneri tot mai vag livrești până la lene SITELE MOZAICUL SUPRAPUNEREA) sms denominalizat (prietene lasă așa nu schimba oricum suferă cineva de câte ori scriu prea clar ba că nu e despre mine ba că sensul e fiecare iar înțelesul numai de utilizare dintr-o suflare dezmembrarea și confundarea se înregistrează și se repetă în foneme
28 iulie- Să mă stai
gata scandal pe stația spațială ce zicem despre tot restul lumii e despre noi modurile în care reușim să fim prezenți acoperă doar în parte capacitățile noastre de a lipsi asta se întâmplă dintr-o dată găsim portabilitatea de la un punct încolo nici nu mai vorbim despre aer și de la unul încoace da SCANDAL MĂTRĂȘIT SPAȚIAL) sms devoalat (dumneata te-ai ales cu limbajul continuu unde tot ce gestionăm sunt doar puncte de contact cuvânt și gând dintr-un hardcore copilăresc acum sunt unde trebuie dar când sunt o fi bine că mă uit cum îmi rămân toate de făcut și parcă îmi ia din avânt cerul verii se albește brusc după reguli împrumutate din visele care nu încap în exactitatea arsurii măsurată în copaci de absint turnați cu găleata
27 iulie- Să mă stai
silaba trece în particule intermitente în zone distincte unde aerul produce corpuri la nivelul sugestiei poziția ințială e terminală sensurile fermentează aromele obișnuinței lubrefiază înțelegerea cu porțiuni fictive terase abia atinse de vânt actualizăm complet când explicațiile își fac numărul din poziționări luxuriante și vegetația nesiguranței descoperă rădăcinile multiple din respirația ta aderența tinde să rămână completă dimineața visele se retrag mai greu dincolo de maginea punctată a părului ai nevoie de vârfurile degetelor mele ca să îți regăsești trăsăturile sau măcar ceva ce se poate proba SCRIPTURILE MEZELURILOR STOICE) sms decernat (diploma de crenvurst vegetarian arată că se poate și sigur că e plauzibil din moment ce se poate spune orice iar lumea continuă să existe vezi că puterea sigur e mai puțin în spus și mai mult în câte demențe se pot asculta degeaba
26 iulie- Să mă stai
șmotru și pesticide lingvistice primești la aterizarea în poveste toate ți se par normale dar nu sunt prezente în întregime așa ceva te poate întoarce spre o felină măruntă ori înspre lumină cum știu că-i despre mine de câte ori văd o țâșnitoare metalică pe stradă mă prind și că e totul împărțit din inerție careva a ieșit și a pus ștampilă a scris numele firmei pe lună și a aprins-o din câteva butoane dintr-un tamagotchi dezorientat asta e centrăm imaginea din firul care baleiază de la mine la satelitul natural doar pentru tine eclipsă unică pentru fiecare și transmisia prinde purici dar asta am reglat mereu cu acizi și baze din pronunție înspre centru SUVEICA MOTOARELOR SEMIRAMIDEI) sms derivat (pentru că trebuia să fie cineva de vină mi-au zis de ce nu proprietarul ploii și postul ăsta nu vine cu statuie și stradă în centru așa se etajează minunile tehnologiei din lumea antică până la Dealul Mitropoliei că ești împotrivă sau complet în spate până la o vârstă pot să se uite la tine și să vadă cine ar vrea să fie apoi văd doar cine sunt respirația ta le oferă un epicentru
25 iulie- Să mă stai
cântă în loc să spui uite rulăm uite resuscităm uite eclozăm și o luăm de la început cu fiecare gură de aer măsurată în secțiuni ușor sonore după ce am parcurs zonele recurente ale nopții linia muzicală tinde să grupeze posibilități și tabloul cu anxietăți adus la zi și spart de râs pe propria răspundere zic și zici că tot sunt aici în umbra indecentă STRÂMTORI MATERIALIZATE SINTACTIC) sms dezacord (prezintă cine interpretează la pitonul de neon cine zvântă cearșafurile traficului doar din ce-și aduce aminte și nu se dezminte se bagă până și cu propriile vise la trântă
24 iulie- Să mă stai
plante pe trotuare rulante ieșirile tot mai provizorii siguranțele tot mai incerte destinația definită prin sentimentul de vid animalele de companie preiau reflexe din bucătărie și se topesc pe limbă plutirea semnalizează din muchii de placaj procesat la cald ricoșeele spaimei din voci familiare reproșurile scrâșnesc în varianta cu fistic din halvaua adusă din liban numai susan și numai șofran cine te caută strigă linie continuăm până la bingo secțiunea recepție notează reușite teribile insinuante SOFISMELE METODEI SPUMANTE) sms defavorabil (transperante din pante străbătute de vergile luminoase atrase de pe pulpe pe spate strecurate în cântecele preferate când te întorci la perete atent să nu exiști că suflet au și cei care au plâns la ridurile din faceapp asta nu poate fi contrazis cine a putut să pună degetul și să zică aici am încăput în întregime băiat sau fată fără să urmărească unghia arătând în cu totul altă parte decât zona afectată de mecanicile vidului la balonul legat cu propria gură în nodul aferent insistă să nu fii confundat la care controlorul se dă cu curul de trotuar convins că numai într-un vis ce e prezent e singurul patent și circumstanțele-s atenuante
23 iulie- Să mă stai
imediat ce citești când sunt căderi ale întunericului la care abia reușim să ne raportăm tăcerea ne pune acuratețea la încercare și ne bazăm pe orice superstiție care își asumă chipul nostru sau așa ți se pare sau așa ți se cere sau așa ți se pun repere cât ești plecat SEARA MERGE SLIME) sms delectat (un birocrat îți spune drăguță și repetă că puterea lui e din cer că orice femeie ajunge bărbat de la o vârstă și invers apoi face infarct pe banca de rezerve în timpul partidei până atunci îl înjurau toți și acum îl aplaudă la ieșirea cu mașina salvării după ce au luat în considerare toate posibilitățile visele se întâmplă să scoată bon cu concluzia asta e are sens dar nu pentru noi mai tari ca poemul pe care nu-l aude nimeni vorba bunicului lui lucian tare e un bărbat al cărui corp e plin de cocaină unele seri sunt așa de bune că nici nu știi cine poate să le adune până devine până ajunge până deține ce te face mai viu decât oricând așa e poezia contemporană seara când termenul înseamnă căcat dar nu neapărat
22 iulie- Să mă stai
oricum un document analog persistă destul de repede oamenii au început să împlinească dorințele morților asta e cam de trist la modul nostim când știu încotro se duceau simpatiile înainte de asta dar nu mă băga în seamă eu sunt obișnuit cu ce e nostim la modul trist în drum SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA) sms desant (acum că au ocupat spațiul verde abia dacă mai ai cum să recunoști intențiile inițiale chiar și după ce îți instalezi shazam pentru plante unele frunze îți cer să fii mai aproape altele la distanța de la care le poți recunoaște de la ce depărtare nu mai ești tu și de la care apropierea ți se pare că e mai bine să rămână în zare fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum
21 iulie- Să mă stai
stai puțin preaplin la coborâre deviezi s-au văzut mai multe dâre cromatica zilei o confundăm deja cu picajul nivel după nivel punem problema de repere cine vede și cine cere cine se recunoaște după cădere și care din aplecare după fiecare ezitare declanșezi capacități banale drept poligon încercare și teren fertil pentru efectuare ai membre din hotărâre și nu numai SUNTEM MEMORIA SENSURILOR) sms descins (cai verzi pe pereți vede dar se mai uită și la mine cu ochii ăia de „în presă trebuie să fii obiectiv” cum să fiu că nu e poezie în ziar se vede doar ce știi nu cum pățești în poem că zici și e clar ce ai habar dar mai ales ce n-ai
20 iulie- Să mă stai
atâtea reduse la un arbust metalic eu am crezut că toate au fost spuse cel puțin din atitudinea trecătorilor se poate verifica am și căutat cu fiecare deget pocnind în calitate de tot atâtea capete mici pe taste ce faci ce faci ce faci când cineva care te-a urât moare și nu s-a pus problema nici la animale și nici la presa generală nici în specializările de nișă chiar așa dacă te urăște cineva ce te lauzi dacă tot îți e indiferent dar cine zici că aplică și clip clip browserul a dat eroare dar când mă ridic în picioare mă prind că așa e filmul SOMAȚIA METRONOMULUI SPERIAT) sms deconcertat (mobilitatea degetelor în orice situație reproduce alegerile obișnuite cu petrecerile care populează terasele de la mâini și de la picioare cu populațiile flexibile din firul de păr din părțile de vorbire atente unde să țină drumul și când să dea
19 iulie- să mă stai
preiei rute intravenoase visele supravegheate au făcut tot posibilul când secțiunea străzii lăsa expuse tendoane de liniște în secvențe izolate cu generic și muzici de fundal desigur ar fi putut puncta la capitolul echilibru siguranța ar fi fost un vârf de ac împins prin piele dinăuntru cu tandrețea adiacentă ritmului cardiac am transpirat din fericire și a fost așa cu bun temei SOLUȚII MUTUAL SFIOASE) sms detriment (hei hei dacă o singură persoană e supărată pe mine mie mi se pare că n-are dreptate sau are oricum e destul ca să simt că m-aș certa degeaba cu toate indiferent de ce parte se pun dar e ok
18 iulie- Să mă stai
dor de clarități fiziologice uite soarele uite șuruburile zilei uite raporturile pe care le stabilește umbra cu ce ne-a obișnuit să luăm drept prezență e exact cât am lăsat să ni se întâmple de la un reper la celălalt forțările au mereu ceva trist florile presate în scopuri școlare precizează irisul vegetal care nu mai privește decât cu ochii noștri speră că nu o să-i parazităm extincția dincolo de nevoia de ritualuri de despărțire cine zice ăla e uite soarele lor SINONIMELE MORTALITĂȚII STRUGURILOR) sms defavorizat (zilele lor vorba lor lumea drogurilor include substanțe administrate fără discernământ trecutul tinde să devină una dintre ele scuze și acuze cu mâncărimi acute și băuturicile sinelui sunt reproduse alb negru sau color
17 iulie- Să mă stai
cercei din aberații de abordare tacticile par asemănătoare scuzele tind să fie izolate în domenii specializate unele țin de tectonică altele de gripare a tehnologiei rezultatele chiar și atunci când sunt înregistrate în detaliu au ceva aberant lumea e în siguranță când îi pare rău pentru orice codurile de culori tind să confirme genul ăsta de regrete pot să sper că vina o să fie mereu a mea traiectoriile sunt doar forme de ce trist am promis că o să fiu în eventualitatea de față pentru galaxia pe care evoluează placa lungă a viselor în alternanță și slalom de detoxifiere a moacei SUB MIEZUL SPONGIOS) sms descâlcit (cei care nu ne potrivim privim oglinzile de pe dulapul din baie și nu vedem decât faianța din jur abia când întind mâinile în părți apar vârfurile palmelor din mijoc în sensuri opuse și așa te prinzi că ușile-s întredeschise și vezi ce vrei
16 iulie- Să mă stai
scoate tu sisteme de navigație pentru o umbră albă a ceva ce mi-a fost frică să nu uit am petrecut toată dimineața între reflectoare și scaune înalte pe cel din fața mea ai fi putut sta tu cu râsul strecurat printre diodele din care este semnalizată împărțirea tensiunii pe panoul de control și totul ar fi fost imposibil dar perfect dar și să nu stai ai putut totul e posibil și de efect poate SUPRAVIEȚUITORII MAMELESC STARTERUL) sms dezmeticire (toate ca toate dar nu se poate zice așa ceva frate chiar dacă despre asta e vorba că sar din somn profund e doar pentru că n-am ajuns încă acolo sau iau un hanorac la întâmplare și e doar de la ce m-a afectat și nu mă mai doare să nu intrăm în jocuri de convingere plictisitoare e mai bine așa cu capsa pusă pe contre cu dizolvarea în aer cu obișnuințele deformate de strategiile obligativității pe mâna comunității și a realității care zic iar și iar că se referă la ceva dar îți arată altceva asta-i toată treaba doar nu o să mergem pe coate până ni se dau halate și suntem potcoviți cu ciocate
15 iulie- Să mă stai
asistă la înfierea extraterestră cât aștepți cât pui cap la cap organismele unicelulare, lanțul trofic, entuziasm și resemnare cu durerea dusă la culcare fantasmele cu ochii în spatele mașinii din față care parcă privește înapoi doar norii nu știu din astea și bine fac dincoace de orice pistă SCENOGRAFIA MOTIVAȚIILOR SONORE) sms demarcat (fixistă și când port fustă o port cu fermoarul în față ca băieții avem toți problemele noastre pe roluri și secvențe identificabile istoric care când intră și când se duce care seduce și pune cruce să vezi se dă drumul pentru călătorit în timp în România și te trezești că oricând ajungi sunt prezente toate vremurile cu aceleași gadgeturi prinse la degete te și întrebi cine își aduce aminte conceptul cu plafon compact de simțăminte și până când la mine moartea nu e a mea ca grijă zic dar mă dă peste cap că li se poate întâmpla altora și să fie din cauza mea sau mai rău să n-am nicio vină cum e la poezie ajunge să nu fii de acord cu ce zice un poet și te trezești prins în vrie ți-e și rușine că e cu tristețe cum se ridică prezența după ce moare fiecare băiat nesimțit și ne pare rău dar asta e după nu în timp ce se reduce la numitor comun îmbrăcămintea cu roluri date cuminte pe o răzătoare egalitaristă care nu există
14 iulie- Să mă stai
comprimă la nivelul pronunției ligamente și exersări cât e legătură și cât e alunecare cât luăm drept apăsare și până unde se poate roti articulația când se aud flăcările respiratorii izbucnte într-un colț sau altul al galaxiei tu știi că ești exact în locul în care trebuie aduci la același nivel țesătura din murmur cardiac și sârmele lichide instalate sub rufăria cauciucată a moacelor cosmice în care ne adăpostim manualul de utilizare e scris în toate limbile posibile unele urinare și continue altele electro-casnice și timid trase cu conductorii prin pleoapă altfel rău poate să îi pară oricui dar lentila flexibilă căreia toată viața îi zici piele fixează ce poate restul cade victimă SEMNĂTURA MÂNĂ SECĂTURA) sms desuet (de vină era o rimă sau ceva cu talent la o lectură din asta la care auzeai cum se cojește varul pe pereți mie încă îmi mai vine mereu să construiesc ceva care să se termine în dement dar dacă se termină când mai râdem acum pot să spun poate e ceva de mai demult de undeva când îmi ziceau ai talent și până n-a mai contat n-am prestat dar de când știu că ăsta e doar un amănunt n-am mai stat decât să văd cum face cine se preface doar așa ca nu care cumva și lucruri din astea de te tot animă
13 iulie- Să mă stai
alge din pupile cosmice când adepții ți-au ostenit sau ce se mai zice în literatura de specialitate de privilegii forța centripetă o sărbătorește fiecare cum poate unii simt că se uită în gura mamutului lânos alții investigăm dispariția lui picior peste picior într-un vagon de tren aproape gol în claritatea introvertă a căilor ferate amenințată din vârful pantofului unde epuizările unui individ fac unghi ascuțit cu eroziunea obiectelor și intră în carne asta te convinge STILUL MAGIC SALVATOR) sms deteriorat (minge cu laringe la vârsta la care îmi amintesc destul de clar cum erau ai mei când aveau câți ani am eu definit de spus se pot spune multe și tot nu ajunge
12 iulie- Să mă stai
dezlănțuite portofoliile incertitudinii cresc reușim să modificăm termenii clasificării aspirația inspiră și de multe ori apasă alergia virează spre virtuți topografice și înapoi la linia de start unde îți iese tot timpul cultura îndoielii ca unui clasic modern din colecțiile de specialitate nu doar beatrice a văzut nu doar micle a înțeles pe pielea lor lipsa de scuze poate să fie perfectă pe același teritoriu cicatrizat în repere și arhivări automate dar dacă amintirile sunt cele care ne arhivează pe noi se întoarce ecoul cu fața pisicii care întreabă șocată în GIF ”și dacă și omul crede că eu sunt animalul lui de companie” restul face peisajul de la sine gen omogen să ezite SOLITUDINEA MESAJELOR SOLICITATE) sms destinație (uite băiat nu e deloc recomandat dar am aflat că poți să vii la serviciu numai pentru pastile și clickbait am văzut cu ochii mei eroi interesați doar de poza zilnică de la fereastră m-am și speriat să nu fie vorba de o sinucidere cu încetinitorul programată și amânată ca în opera moraliștilor neoclasici când afli că toate astea fac parte din fiecare cu pretențiile noastre la intimitate și schimburi de replici private greu de perceput fiecare în parte darămite înghesuite
11 iulie- Să mă stai
auzi-le știrile cu partiție pe dicție din vârful nasului provocați la pronunțare de umezeala viziunilor ne bazăm prea des pe glazuri numerice vizualizezi orteze și astea au timpul lor și flexiuni fictive și fisiuni prin fricțiune derivări septentrionale cu pupilele dilatate până la spate virile SPERIETURA MILIȚIEI SPIRITUALE) sms devastare (valorile reale sunt ale tale că te răzgândești e o chestie cu dus și întors dar și asta are importanța ei recurențele și scadențele comportamentale dar cum să explic același drum la oră asemănătoare când nu mai aveam respirație și magazinul de biciclete dintre bănci și restaurantul japonez se amestecau în agitație și acum că stau la locul lor dar nu al meu în seri ca asta când luna e trecută prin grilajul de nori cu formula răcoare de iulie ieșirea mallului e pustie doar muncitori cu scândura la terase și vânzătoare care se duc acasă și împart taxiuri filmul trebuia să fie de groază scaunele goale și recipientele în mișcare zdrobeau mai departe siropuri de fructe și gheață impasibile
10 iulie- Să mă stai
floare permis de primenire în masticația blândă a ploii în fluxul continuu asigurat de ochelarii de soare te desprinzi de răsărit în traseele pupilei în teritoriile subatomice care țin confirmarea de limbă de la televizor mi-ai permis toate astea și bine faci căutam siguranța și te-am primit pe tine cu toate virajele executate exemplar și cu amploare SFORȚĂRILE MELE SUDORIPARE) sms decantare (culoare care îți dă peste cap micile calcule cât te uiți și privirea ți se dizolvă pe larg în amfetamina sintetizată românește cu doi ani înainte să nu mai existe eminescu ridică-te lazăr și edeleanu până la capăt din plantă chinezească până rezistența la conservantul istoric își recapătă elasticitatea până clișeul tristeții și-a devorat propriul cap și iepurele tău din povești jumătate șchiop jumătate om un pic miop începe să transpire lac până când deruta prezenței pe lung și pe lat nu te mai doare
9 iulie- Să mă stai
undeva planeta maimultelor e și un șir de dimineți în care nu vezi urmă de soare dar se luminează eroarea ține mai degrabă de mine bandajat în fiecare întâmplare pe care am evitat cât am putut să o las să se facă o singură poveste fiecare cu varianta ei de leziune hrănitoare foșnetul pneurilor pe asfaltul ud se bagă pe sub zumzete electrice cu fețele noastre de moment și mă întrebi la ce vârstă mă tem că nu o să mă mai recunosc în oglindă ca și cum asta s-ar fi întâmplat vreodată dar știm că așa se face și ce dacă de parcă încearcă diva ușa SCHIURI MONTATE SUBACVATIC) sms dezvelit (așa de cald că visez schiori care plonjează direct în gropi cu apă și gheață la marginea drumului și un pădurar ciudat tot încearcă să le acopere băltoaca de aterizare cu un camion sportivul amator povestește toate astea cuiva care poartă în nară un cercel din plastic în formă de pasăre și îl tot mută în timp ce ascultă eu nici nu apar în poveste doar autoritățile care încearcă să înțeleagă tensiunea dintre necunoscuți și tu care fotografiezi în vis altceva
8 iulie- Să mă stai
direct dintr-un planetarium stomatologic testul este vid pe lume chiar și tras în trei culori cavitatea experiențelor nefericite e completată cu galaxia maximelor noi n-am dus lipsă de persoane care înțeleg și iubesc dar le doare și nici de explicații care să ne înlocuiască de-asta altă limbă mai frumoasă nu-i noi extratereștrii vorbim cum putem româna punem umărul sau mâna la cădere picaj ți-au promis, picaj au comis și umblă cu limbajul dislocat perfect SUPERIORITĂȚI MUSTIND SUPERFICIALITATE) sms decodificat (suspect de zici că-s ozzy osbourne pentru porumbei poate nu s-a întâmplat nimic dar se poate întâmpla oricând joac-o p-asta cu subiect
7 iulie- Să mă stai
circumstanță din limba ternă care nu e ce ți-a făcut sau ce am pățit nici cum a fugit ori când ai dispărut iar cât au înțeles de greșit nu e nici atât în loc de formulă e o rotulă din file de clei ce vrei cu tot corpul temei pentru cei care sunt lipiți cu aer între ei cel mai înalt melc e tot zgomotul lumii scăpat într-o căldare cu mucus de altă culoare edificat din vâscoză în perpetuă osmoză pentru nesiguranță SATUL MICUL STAT) sms despuiat (din uzanță ni se întâmplă oricui să fim de față chiar și celui care nu-i și doar crede în ceață unde mai și presupui că ne retragem clanță după codul omului rural de eleganță
6 iulie- Să mă stai
stai în ciuda aşteptărilor cu întâmplarea că pantalonii portocalii plimbă câinele pe sub o umbrelă de celofan mențiunea precipitațiilor irizează vara drept sentiment politica reziduală te îmbie să investigezi la infinit cum-de-sunt-lucrurile-aşa-cu-atâția-oameni-care-ştiu-tot animalul meu de companie e hazardul se mai practică pe unele planete unde te și gândești să o tai SÂMBURII METEOROLOGIEI STRADALE) sms dezindividualizare (nu-i bai numai unul e oricare mai greu e să fii tu la plecare legat de fiecare întâmplare din nevoia de orientare inconștientă toată lumea crede că e ca toată lumea până la capăt unde fenomenologie trage-ți chiloții și să-i dăm bătaie lucrurile au loc la o anumită amploare prea mică pentru privirea sintetică iar pentru cea analitică prea la nivel de umbră care se profilează din ce în ce mai mare e conturul unei persoane care se apropie de sursa de lumină și pe ecran pare că vine spre tine că tu doar asta tot arătai
5 iulie- Să mă stai
lenți până la leziune nucleară până împachetează dimineața marginile cerului nocturn cu ochi ficşi planul e făcut toate câte sunt de pus la punct sunt formulate şi repartizate pe pachete transparente de date când facem loc pentru bandajul vocal când spectacolul e confiscat de respirație când markerii alergeni sparg toate farfuriile şi o luăm de la capăt noi încă mai ştim să păstrăm tăcerea drept ultima bijuterie dosită mistic la nivelul plăgii cât putem noi de prezenți SCORUL MAJORAT STUDIOS) sms dereticat (agenți ai spaimei sau simpli agarici ornamentali termenii în care descompunem disparițiile au de-a face și cu speranța provincialului că orice-ar fi noi nici măcar nu suntem de aici cum scrie-n cărți dar nici din alte părți în viață pentru orice eventualitate în cazul oricărei neplăceri create de băieții inteligenți care dau pe lângă și renunță luați pe sus cu carpeta peisajului cu motoreta cu suzetă cu temperatura de la cretă și găsesc timp să spună că regretă că asta evităm și ne gândim că e careva care a hărțuit-o pe interpretă și acum trage docil la țigaretă că așa fac cei mai electronici dintre noi cei mai tonici cei la care au rămas vii speranța și ritualul cu clanța cei propriu zis demenți
4 iulie- Să mă stai
clasă de fast rezidual când nu mai taci şi reiei dintre ei din cereale din html din decizia de anulare pentru orice leziune care ține de real din impresia de febră din frisoanele sentimentului estival din colții cu interval fosil prețuiți în petrol şi estimați în colanți din vaginul viselor şi penisul multiversului din colțurile revizitate şi clişeizate sar scântei asta faci asta faci la voce joasă SPORNICIA MIȘCULAȚIILOR SENTIMENTALE) sms derogatorii (lasă așa cum au căzut lasă sentimentul brut voce și reverberația pieptănul cu creastă care străbate traficul până la angoasă
3 iulie- Să mă stai
ditai an tan te de iulie la coborâre purtai o fustă din hârtie subțire şi o utilizai pentru tot felul de orientări spre un eveniment sau altul unele vin cu regret inclus dar nu atât ce s-a întâmplat te atinge cât ce ai crezut cei mai ordonați te invită în supermarketul cu reperele organizate pe rânduri şi rafturi aici e limba aici obiceiurile aici timpul pe care poate dacă i l-aş mai fi dat oraşul ar fi prestat de fapt abia dacă vorbeați aceeaşi limbă şi nu din cauza ta dar sigur că aşa se sparg toți în figuri în special ziua şi în general noaptea planul nostru e să planăm și asta poate să pară o problemă de dexteritate dar e mai mult o chestiune de interior pentru că astea ne ridică și astea ne coboară pe radarul stomatologic al spaimei și nu numai SĂ MĂ STAI) sms descărcare (hai să nu îți povestesc e plină lumea de povești și toate zic să înveți cine nu ești nu atât că te-ar viza dar te are în vedere sigur nu neapărat pe tine dar pe acolo și o vreme suntem în zonă cu personajele din film dar tot restul timpului pui accent pe ce nu-i decent și dacă e să punem problema non binar uite credeam că toate obiectele și persoanele au în română gen feminin sau celălalt până și cele neutre au singular așa și plural invers doar tu nu și voi nu și eu nu și noi nu în cel mai bun sens de niciun gen de la sine de parcă e bine până nu mai suntem de față sau doar dai impresia că plecai
2 iulie- Să mă stai
înșiri artizanat intramuscular exemplele au fost nenumărate recurența fenomenelor însă a lăsat de dorit chiar şi aşa ia un text şi ai un exemplu din variația infinită de eroare şi disperare pe care ne bazăm cu sunetele pe care nu le mai auzi pe măsură ce cifrele devin mai importante decât tine sfera din metal a lovit o muchie şi a pornit în jos pe traseul de jghiaburi abia definit optimiştii i-au zis aterizare ca şi fiecare amator ceilalți au recunoscut tonurile încurajatoare aromele din hematom în sfârşit aşa se face din ce se-aude specia-i mâhnită pereții sunt subțiri SPERANȚELE MIJLOCULUI SORTIMENTAL) sms decupaj (știri pe care să nu le pierzi altfel dai impresia că te distanțezi și asta lasă loc unor nevoi de compensare care cu nervi care cu gargară dar la fel de elementare în sfârșit ce îmi mai place să pretind că e ceva finit cum zic în sfârșit te-am auzit cu pocnetul tonului plasat indefinit din template în formular din șablon în joc alimentar de ce să stai unde plâng hamsterii la perfuzia metaforei rulezi fluid circuitul metabolic activat pe bază de priviri
1 iulie- Să mă stai
fereastră din tubatu tubata când te trezeşti ştii că era un fel de animal în vis că totul se întâmplă într-o şcoală şi fiecare etaj anunță un alt fel de lucru care nu o să se întâmple niciodată cine urcă îşi pune problema dacă nu a uitat ceva şi e normal să fiu nesigur îşi zice şi sub tocul fiecărei uşi se agită cu ochii la tine și cu căpățâna de hârtie creponată a dragonului de anul nou în gând sau într-o glastră STAREA MARILOR SABOTAJE) sms departe (dumneavoastră aveți o figură care într-un fel pare dispusă să spună ceva îmi place când mă întrebi adevărul e că şi atunci când îmi spui uite ai stat un pic după cu râşnița de cafea în mână în fața chiuvetei convins că o să macini apă părea logic dar lucrurile par să aibă pachetele lor şi asta a lucrat mereu un pic în favoarea noastră
30 iunie- Să mă stai
diateze diferite pe același segment fonic teritoriul aseptic e recuperat pungile de haos s-au topit până ai zis oficial că le-am lichidat picătura de ser care arată că şi acest ac de seringă e funcțional se holbează la noi şi-o şterge spre rădăcina de plastic sateliții naturali întârzie fiecare pe verigheta traseului său reglat din branțuri de zile întregi până traduci şi programul îți afişează rezultatul nesigur „lighioane astrale” tu dobândeşti gradat obişnuința să organizezi fluxul diurn pe grămăjoare grație înclinării speciei spre rețele vagi de camuflaj lingvistic până ajungi să cauți oasele din surimi şi găseşti doar autostrăzi din piatră de alaun vestigii rămase de pe când încercai să opreşti sângerarea să elimini mirosul să reduci pierderile cu un aer disperat-tactic cum ți se pare şi azi că îşi asumă rezidenții adăpostiți provizoriu în adezivul de sub etichete convinşi că li se servesc băuturi pe bază de diluant şi asta ar putea pune în pericol anestezia şi o pune structura nevralgică te aproximează obiceiul meu de a mă baza pe intervale intră în registrul acut refuză primele ipoteze SUBTITRARE MOTIVATĂ SENTIMENTAL) sms decepție (paranteze pentru un animal cuminte care își aduce aminte de empatia pepenelui galben cum își strânge sâmburii în centru ca să nu deranjeze
29 iunie- Să mă stai
ce să mai intră pe eroare cum spuneau despre oricare dintre noi după care intru şi ies într-un proces delicat de revedere ridicat la statut de ritual te vezi cu colegii şi îți zici că până la un punct supraviețuirea ne-a devorat în cea mai mare parte cu pancreasul obsedat de lipide cu parcurile privirii la timp și nu numai SIDERATE MÂINILE SEMNIFICĂ) sms denim (rima-i prima îl mai și vezi pe câte unul băi ăsta scrie poezii de parcă înainte de asta nu l-ar fi scris poeziile pe el și sunt dispus la concesia asta se simte o anumită predispoziție la plasări în succesiune nu ca în realitate unde te trezești că filmezi ceva texturi și zboară dintr-un an în altul săptămâni întregi din iulie dar dacă vrei să-i dai ocazia să se dea de gol spune-i să scrie și imediat exact unde e se duce doar asta nu fac și nu fac și nu fac dar întocmai
28 iunie- Să mă stai
care apucă vin cu gravitația atenuată la o acuratețe cât mai înaltă canalele reglate fără rezultate doar pe posibilitate şi acum şi acum şi acum dăm cu zoom utilajele îşi prezintă omagiul indiferent lasă să li se vadă o secundă în colțul obturatorului de ce sunt în stare SUNT MOMENTAN SCHIMBAT) sms degustat (oare numai mie numai mie numai mie mi se pare că e rost de delimitare
27 iunie- Să mă stai
aterizări 12k în fabrica de medicamente toate strălucesc când te gândeşti cum am ajuns aici pare o chestiune de noroc o dată stabilită turația verbală tinde să înlocuiască orice cu alternative mai profitabile mai ofertante mai puțin solicitante ca să te cațări SIGURANȚELE MELE SOLICITATE) sms dezaxat (divizări în șapte zări din precizări cu DJ la linguri suntem un preparat tocat desigur din toate părțile cu toate acestea definiția e de o calitate incontestabilă perfect realizabilă și redusă inevitabil la irizări
26 iunie- Să mă stai
isterie era tot în afara pisicii când am ajuns au mai stat un pic şi au dat drumul ceremoniei se activau robotic în uniforme de culori asemănătoare un sistem de linii şi puncte părea să îi păstreze într-o oarecare ierarhie s-au ridicat apoi s-au aşezat prin geamurile duble se întreceau pete stabile cu artezienele dedicate eroilor oricine ar fi ei artezienele au fost aceleaşi nu inventa explicații finale îmi şoptea cromatic Eram sigur iar acelaşi soare cu acelaşi nume cu acelaşi trup ieşea la iveală din orice variații meteorologice ne-ar aduce gestul banal de a clipi şi procesul se reia până se obține orice altceva cu eleganța unui biscuit oreo dar și asta poate să te sperie SPECIALITĂȚILE MIȘCĂRII SUPRASATURATE) sms dezvoltare (în materie de predare ce e înainte e explicat în funcție de ce a urmat care a precedat pe de o parte ce e prezentat în continuare pe de alta e doar o serie de încercări prin care să se reducă predispoziția entropică a subiectivității mântuitoare și asta știm cum iese dacă se apleacă o persoană necunoscută ce îți trebuie e să fie adevărată afirmația necontrolată că acolo unde se întâlnesc mai multe direcții ale corpului se poate să fie dispozitivul pe care îl folosești pentru schimbul de baterie
25 iunie- Să mă stai
inițial mă văd redus la un metronom cutanat găuri negre narative între universuri şi alte tipuri de unicitate pentru că de povestit orice se poate dar cum te asigur că e povestea mea şi asta poate enerva de-aia povestim până şi tăvița de curmale sigilate în coajă conservată ca să nu fie doar a mea să poată garanta cu şuvițele capilare răsfirate peste pielițele sintaxei tale că avem cum şi ce plasa în spațiu şi în timp pe baza acestor frânturi dintr-o noapte dintr-o carte din toate faptele salivei injectate cu aer şi resuscitate cu siguranța că ăsta-i adevărul dar pentru cât timp de la un cap la celălalt din big bang până la mucava din evoluții creative până la meteoritul final erupția tegumentară pe care ne bazăm când e să punem degetul pe o trecere de la o specie la alta din regn în ritm din plin în deplin din interstiții în superstiții şi dispariții subite în general SUPERPUTERI MARGINALIZATE SINTACTIC) sms desfrânat (esențial e că te văd și îmi spui de drumul care se dezvață să spere la crăpături mântuitoare și recunoaște că se cunoaște exercițiul dinainte să ne considere moaște de firmă salvări fictive înregistrate la duzină în norma de încurajări și dezoltări impersonale am scris mai multe poezii ca să scap cu viață bătea la ochi ușurința cu care mă descurcam în condiții de ceață și de plătit se plătește doar ce e subiectiv și narativ dar eu pot să spun că sun dincoace în obiectiv și performativ ca să fie clar am lucrat la răzvangheliar până au venit peste mine regulile de distribuție crescute în țupanișade cu cei pe care nu îi vezi decât la 10-15 ani dar nu se îndepărtează iar ce se depune și nu știu decât cei care rămân mai departe pe bune e cosmineral
24 iunie- Să mă stai
peste vară vine vine secretara cum spui ceva cum ridici o casă ne spargem pe cimentul coşcovit al gardului printre şipcile din transperante cu sârma vegetală întinsă cu volubilis până la cornize visele pe care nu mi le amintesc or fi tot vise? dar actele onirice stupide cu aer demonstrativ şi stânjeneala că niciunul dintre cei de față nu au neapărat ceva de spus dar nici în altă parte n-ar avea ce face? Sigur că vrei să ordonezi şi de-asta uiți din vise scapă bine toate de ți se face pielea de găină cât nu sunt gata sunt luat cu lopata şi în realitate bine faci tine găseşti la o definiție din ce în ce mai clară SAU MULT SPUS) sms declamat (diseară poemul scris e fără cuvinte și e ceva ce nu am cum să nu țin minte doar lucruri pronunțate înainte să se audă ceva și să spună cineva că minte cu toate că și asta poate să fie destul de tradițional că de ziua mea se dezbracă lumea sau cum zice poetul că la cartea mea a căzut textila și la final doar îmi dau capul pe spate și îmi pun o pagină A4 pe față ca să suflu până sare în aer și se face lentile mici din hârtie și celofan care se ridică urmărite cu atenție pripită și coboară
23 iunie- Să mă stai
reglează ce e blues e trance e un trip jazz şi când îți pui ambiția auzi şi te uiți unde eşti şi unde e locul părului unde se opreşte buza de sus şi se face pielea treptat întuneric în sensul bun acum e fix prima fază STAREA MECANISMELOR SONORE) sms declamat (din această cauză poezia în românia e ceva ce ne place foarte mult toată lumea crede că există un început dar ar fi bine să îți dai seama cum e treaba măcar după ce vezi că nimic nu se termină nu se încheie decât pentru tine restul rămâne puțin ocazia care se descompune că așa e în realitate în ticluirea perpetuă de finalitate producția de finaluri date ca la carte nu ca mine nu ca noi nu ca alte lucruri care cauzează invidia și afectează
22 iunie- Să mă stai
cine zici uite revine exact pe marginea căzii ai avut și sânge să nu amâni ce contează face aragazul scânteile de după ce ochiul e aprins sau ceva din genul meu de asigurări când folosim geolocație şi mobil ca să fim siguri de sursele distanței mi-ai spus că ne aşteptăm în orice moment să apară debarasarea sau compania locală de curățenie să ne spună că spectacolul s-a terminat cu privirea aia că omul ăla o să moară aş sta aici cu tot cu numere și tot o să moară intervine și seria alcătuită din benzile de umbră derulate în marginea electrocasnicelor nu prea ține SELENIU MENȚIONAT SIMBOLIC) sms dezvinovățit (în fine așa e trecutul tot acum a fost decât că nu mai e doar face rău sau bine
21 iunie- Să mă stai
mofluză de la dozajul sub monitorizare tot îmi spui că o să te cunosc și ne știm în feluri care ar scăpa cunoașterii de masă și cei pe care zici că i-ai cunoscut vorbeau afectat de parcă ar fi fost toți americani și când te uiți nu e niciunul doar șarje de apartenențe induse mișcate pe deasupra feroneriei cu sisteme transparente de sforării defensive te acuză SIMBIOZA MENȚINUTĂ STILAT) sms degetar (difuză expresie stai tu de pază cine voia să se răzbune sau era doar tâmpit îți zicea degețica dar tu le dădeai voie până nu le-a mai dat și la pauză i-ai băgat cu tot cu sertărașele lor în morții morților lor că tu ca lesbiană nu ești de acord cu înjurăturile de mamă dar din altă cauză
20 iunie- Să mă stai
dumnezeu sau un salut dislexic din spațiu ce să alegi dacă tot ne-am strâns putem să lăsăm aici o pungă de supraviețuire pentru când vor face poc ruinele capitalismului omușorul care stă pe vine repetă că venise să se facă taximetrist spune tu, în ce lume iese bine dacă sunt trist pentru cine vine cu mine pun o taxă pregătit pentru sărituri intra-planetare cu cizmulițele în baltă pe strada din orașul estic numărul trei Oricât ne-am duce și ne-ar trage ața, e doar ca să stăm aici unde e ceață oriunde ne-am dus ca să ne tihnească viața a fost numai ca să rămânem de față sau măcar pe traseu SINELE MORMĂIE SAVANT) sms derbedeu (așa sunt eu doar că în cazul de față asta nu e o scuză vocea mi se subțiază de la prima silabă până la ultima cum se spune când îmbătrânește omul în 30 de secunde și o iau de la capăt cu propoziția care urmează mereu
19 iunie- Să mă stai
produce o galaxie subcutanată aici incizie aici detergent aici perhidrol pe rană dacă ar avea gură omușorul ar zice despre frumusețe și artă dar îi e mai la îndemână să îți prezinte noii dependenți cei pe care nu mai are cine să-i întoarcă din spațiu și nici n-ai de ce să-i întrebi ce e pe acolo, ca să nu îi sperii, să nu creadă că ești dependent de ei poezia e în situația extraterestrului vine si o spune în toate felurile până la urmă țipă ca apucatul nu mă duceți la liderii voștri eu pentru tine sunt aici știu că pare ciudat credem destui că mierlele vor lămuri toată încurcătura habar n-au și-s și uituce SILOZURILE MOTIVAȚIEI SELECTIVE) sms descrețit (după ce fetița întinde un picior jos de pe mica trotinetă roz se uită la mama ei și a începe cu „dar” dar eu am destule coșmaruri a continuat ce doar ele păreau să știe de unde vine nu și unde se duce
18 iunie- Să mă stai
zi tu folclor cosmic cine-a pus spațiul în drum ăla n-a fost om străbun tot e adevărat tot e vorba doar de perioade diferite de timp de la cât clipești când spui până zici asta e până te implici până nu mai apuci genericul cu te duci și în sensul de de tot până cade și fotonul de pe creangă în amestecarea pietrelor din jocul de remi înainte să te prinzi câtă radiație poți să primești până ajunge să fie un rad până gura rea a astupat-o numai oroarea de vid la malul găurii negre șezum și ionizarăm ai văzut că în cosmos n-ajungi decât dacă vii de la țară electrizăm și trece astăzi SFATURI MENITE SARCASMULUI) sms deplasabil (și nu că ar fi ceva neapărat greșit dar n-ai auzit nici jumate din scârțâitul frânelor care rezolvă cu butoh și fluxul peliculei și tendința spre fixare manifestată la aterizare ori în goluri de aer în unghiurile feței alintați de circuitul aderent declanșat la nivel de ceață cu probleme de aderență zi după zi
17 iunie- Să mă stai
reține că atunci când eram mic mama m-a îmbrăcat cu o rochie și mi-a legat codițe tata s-a mirat un pic n-a fost încântat dar nici nu s-a supărat și asta nu mi-a făcut nimic de-asta zic că e în ordine SANA MULȚUMIRII SUPRAVIEȚUIEȘTE) sms deasupra (cine a rezistat a fost mutilat cine a cedat s-a atenuat uite fetele cu autan vorbesc de tine
16 iunie- Să mă stai
direct din ce ni se întâmplă mă privești destul de corect o meriți zici dar asta e pe lângă subiect SUB MORGA SIGURANȚEI) sms devastat (perfect superb drumul pe trei cărări până acasă de la drum la terasă de la reproșul mărunt la plasă și melasă ziua te lasă marcat de efect
15 iunie- Să mă stai
semnal până la urmă poate fi orice că vezi textul circulând pal prin pagină sau dezvoltat pe măsură ce transpiră culoarea extincției în reciful de coral de aici ajungi ori la spital ori la bal SCLIPICI MIJIT SERIOS) sms decernat (pe final de zi știu că mai e puțin îmi și spui soarele a topit toată ziua cu candoarea unui defect de pronunție chinuitor numai pentru cine nu are cum să-l evite acum ai pus peste marginea orașului țesuturile moi care îți alcătuiesc interiorul gurii în momente din astea până și oțetarii din marginea șoselei belesc la noi ochi roșii de fenobarbital
14 iunie- Să mă stai
gala tuturor lucrurilor pe care le spun părțile corpului tău despre tine alcătuiește vara tot trăncănesc fiecare în parte păcălind osteneala SECURITATEA MANIERELOR SPIONATĂ) sms detestat (sala era plină scara încă se mai răsucea într-un mormânt de la atâta dedicare care făcuse pușcărie pentru abuz care primise decorații dictatoriale care se dădea mare că înțelege eu caut doar o priză dacă vrei îi spunem gazdei să oprească aerul condiționat nu voiam măcar aerul să aibă condițiile lui restul păreau încântați cu efectele pe care le produce învălmășeala
13 iunie- Să mă stai
înainte să uiți, uite, avem oglinzile ca să ne amintim că se poate și invers și tot aici am fi sigur sticla mai și minte ca tot ce pretinde că nu vrea decât să ne reprezinte SĂRBĂTOAREA MATURIZĂRII SENTIMENTALE) sms deplin (cuminte de ziua mea am început să vindec boli aflate în stadiul terminal era și un banc un poet rus mi-a promis că-l vede pe Putin mort alții s-au distrat cu Trump mie mi s-a părut mereu că e ușor să rezolvi din astea nu doar că merge de la sine dar e și ceva sigur partea grea e să poți să zici ce ar putea să dea viață de tipul insuficienței ce ne împinge înainte din perspectiva vidului accesată la decolare și în flexiunea prin care îți amortizezi picajul când intri în el cât să plutești un pic cum povestesc trecuți prin comă dar la ieșire fără izolarea broderiilor de ghilotină pentru etichete cu privirea cui contează de ziua mea aș fi putut să îl omor pe fostul președinte dar treaba era rezolvată deja așa că am deschis sezonul de învieri dintre cuvinte
12 iunie- Sosiri mulate soteriologic
tăcut sunt de fiecare dată când ajung să fiu satisfăcut dar și când sentimentul că e inutil e tot mai acut SCRIS MASAT SEPARAT) sms dezbatere (ce le-a mai plăcut s-o ardă istoric dintr-o poveste în alta din marginea lumii în miezul chestiunii uite că am ajuns aici între oțetarii cu ochii cât cepele mă înveți să-mi număr umerii cu intonația umbrei astea sunt lucruri pentru care mai dai și bani la psihoterapeut
11 iunie- Sosiri mulate soteriologic
du-l cât poți și când crezi că e destul mai mergi un pic și asta e relația cu faptul divers sau cel puțin ăsta e inițial conceptul SĂPUNIRE METICULOASĂ SOLEMNĂ) sms desfășurat (în capătul străzii aleea mărginită de mașini parcate aiurea explodează în peretele vegetal direct în cerul senin cel puțin în zilele în care nu se scurge totul peste mine până încep să râd ca prostul nu-i destul nu-i destul și mă întreb întreb când vine restul că am gen dreptul
10 iunie- Sosiri mulate soteriologic
atâția știu că poezia te formulează pe tine expresia îți profilează intenția în organul sugestiv până încep să-ți descrie intonația STABILITATE MOTRICĂ SPECIFICĂ) sms depănat (pronunția la prima oră e deficitară tonete aniversare propun diferite feluri de sărbătoare când tifonul suferințelor redistribuie mâncărimea și dozajele săptămâna de iunie nu se compară ca să nu înceapă să doară uite o bucată de covor uite o pastă de dinți cu flor uite un cântec care îți inventeză boala și un accent care ți-o ia
9 iunie- Sosiri mulate soteriologic
stors de toate alea zic lasă că după 45 vine pauza și invers că pot să fie prelungiri dar am parcurs împreună prima repriză și am ajuns la capătul unui traseu dintr-un singur vers SCALARII MESTECĂ STICLA) sms decor (m-am întors înspre 44 care e o oglindă fețele dintr-o situație sau alta te trezești că ți se adună suprapuse cu aglomerarea peștilor exotici pește koi pește koi te auzi când zici dintr-un acvariu prețios și culoarea care iese e ce poți tu cât să nu se amestece tot cât poți și ce porți până la cenușiu închis și apoi strălucit revenind prin pronunția utilată cu distors
8 iunie- Sosiri multe soteriologic
par convins și etichetabil dar asta se întâmplă destul de rar SITUAREA MORMANELOR SISTOLICE) sms denotație (iar am doar o idee vagă cum cine se bagă în lucruri din astea n-are cum să iasă cu fața întreagă dar pe bune când e completă o execuție ce se spune și cum se marchează în calendar eu greșeam când ziceam că te prinzi că e gata din momentul în care te vezi din afară dar nu te mai vezi de la un punct și mergi pe pipăite raporturi deja cunoscute pe toată lungimea lățimea și adâncimea din punctul de vedere al înălțimii asta e te mai uiți și la om când faci un preț dar eu nu pentru socotit mă învârt pe aici cât ca să văd măcar un singur lucru care se încheie și nu se uită pe tăblia fără cheie a acestui continuu culoar
7 iunie
temporar suntem izolați în tot restul timpului ne purtăm unul pe celălalt în buzunar suntem aici cum zici pentru absență negociem noi cele mai stupide forme de orar STAREA MEA STIMULATĂ) sms delict (contrar așteptărilor cool în fiecare lucru zis există un paradis unde își fac veacul mai toate părerile în zadar
6 iunie Sosiri mulate soteriologic
cu chiu și cu vai până la vinețiu SCAMELE MOTIVATE STATIC) sms destinat (știu destul de bine să uit ce nu se susține și chiar și atunci când revine cu un cântec strecurat în surdină între degete preocupate să rețină doar ce nu se poate dincolo de orice vină sau mai exact dincoace unde respirația își asumă îngână ocupă și caută orice interstițiu
5 iunie – Sosiri mulate soteriologic
aici iese pe față riscul expresiei oricât ne ferim să nu ajungem cinici SPASMELE MOZAICULUI SOFTWARE) sms dezgustator (și nici n-ar fi ca și cum n-ar reieși clar că persoana consumă substanțele și nu invers om trăi atunci o regulă de bune maniere sau ceva de dăm vina pe tot restul ori tot restul pe noi îl dăm abia așteptând ceva deznodământ spornici la concluzii etichete pachete sertare formulare de prejudecare și dornici
4 iunie- Sosiri mulate soteriologic
neapărat e nevoie să știi că doar un căcat funcționează la figurat SARAMURA MATERIALIZEAZĂ SECTORUL) sms decorat (de apărat nu m-am apărat deloc veneau piesele de muzică ușoară în cascadă în pandantiv în ruină și n-am protestat le-am luat ca pe ceva ce ți se poate întâmpla în tot felul de contexte nici pe întuneric și nici pe lumină nu știu să le cânt dar nici că le-am uitat nu se poate spune când văd pe cineva că transpiră ușor deasupra buzei de sus și combină tehnicile de pronunție cu o surpriză continuă știu că se aud evaziv segmente de refren desfăcute din rutină olfactiv strat după strat
3 iunie- Sosiri mulate soteriologic
eu îți spun că e posibil odată cu ploaia asta ce facem să ajungă la apogeu SUSURUL MILEI SCEPTICE) sms datat (curcubeu după ziua copilului zici că uite ce a apărut super medicament care dă aromă de fructe secrețiilor vaginale era și timpul mă gândesc după atâta vreme în care fructele și-au luat-o la greu
2 iunie- Sosiri mulate soteriologic
evident abia după ce uiți tot ce te-a derutat speri să păstrezi un fel de sentiment să îi spunem așa cu fața fiecăruia dintre noi decis să sabotezi mecanismul care dă eroare și tinde să te blocheze la stadiul semitransparent STRUGURELE METALIC STORCIT) sms dezactivat (coerent cu procesul de compactare între punctele de fugă încerci să fii atent cum se sparge transubstanțierea în figuri cât poți ignori cât nu adori și ești responsabil dintr-un concurs de evenimente în materie de practică sintactică și morfologică descompunerea își prezintă penajul fosforescent zgomotul mulat pe forme și tubulaturile cu vid element după element atent ultimul tău argument e timpul prezent
1 iunie- Sosiri mulate soteriologic
emisiunea începea cu tine la oglindă în funcție de ce îți trecea prin cap fața ți se făcea lumină sau se îngălbenea și acum prinzi unghia arătătorului între mijlociu și degetul mare doar pentru că tu așa crezi că reușești să controlezi flexiunea STELELE MĂNÂNCĂ SUNETUL) sms dezarhivat (presiunea pare egală pe toată suprafața corpului mai puțin când nu ți se mai aude decât respirația menții poziția exersezi echilibrul dezinvoltura articulațiilor preferința pentru scizuri și individualizare concretă cu detașarea blazată specifică zilelor de duminică și parcursul dozat până la speranța că undeva tot se termină lunea
31 mai- Sosiri mulate soteriologic
colonia beneficiară ești tot tu dai cu peria pe ce zici până te lovește vipia și cum deschizi gura ce să vezi înăuntru vocea e fucsia STINGĂTOR MOLIPSIT SINAPTIC) sms deversat (după aia o să vină cartea și n-o să aibă deloc termenii tăi așa se fac studiile și estimările te uiți la ce e posibil și compari cu dimensiunile umbrelor de pe corpul tău unde ai stins lumina unde ai instalat cantina unde s-au spart toate sursele de incandescență și ai acceptat să mergi pe decență refugiați în tutungerie ne vedem fețele în mesaje de amenințare plasate cu litere mari pe pachete pe produse cu grosimea unor cartușe sau măcar așa era vorba rupi filtrul și uite omul cât să mai funcționeze ca o scuză că la fel a pățit și poezia prezisă cu cine va face și cum drege și ce trebuia
30 mai- Sosiri mulate soteriologic
baleiază până formează imaginea te aud dar nu mă prind la ce se referă cuvintele știi că sunt doua tipuri de oameni unii sunt material de memă și ceilalți care sunt stoc de gif și asta mă vizează de dimineață până la amiază STROPITOARE MECANIZATĂ SUBUMAN) sms declasat (se bazează pe tine și speră că o să obosești că o să lași totul baltă se cercetează asta m-am prins speră măcar o dată să te prindă copleșit de iritare cu limba kebab de nervi la ușă cu vizorul în frunte și piciorul în priză cu umflătura buzei cusută cu izmă sau căcărează zilele investighează caroiajul spațiilor funerare locurile unde se îngroapă morții organizate în calitate de tastatură o să crezi că e vina mea sau a ta de parcă n-am fi făcut din lume proteza viselor ca să nu ne ierte niciodată ca să spere că se notează și nu aberează când spui o singură frază trează
29 mai- Sosiri mulate soteriologic
altul e unghiul din care ne lovește realitatea când strigătul are omul lui zgomotul formulează țesutul din care sunt alcătuite trecuturile și efectul de ecou presupus de saltul nostru tot în gol poemul e instrumentul uite că mai degrabă e al limbajului decât al omului care-i și așa destul de credul SETĂRI MEDICAMENTATE SCENOGRAFIC) sms descalificant (drumul cel mai scurt e printr-o cochilie luată de pe plajă care te ascultă și miroase latexul transparent al descompunerii marchează direcția secțiunea zilei include dimineața și căderea întunericului tu le iei pe rând borcanul cu vanish recuperează siguranța sterilă cu fiecare formațiune calcaroasă amintire la nivelul articulațiilor sunt fețele apropierii care cântând care într-o rugăciune din toate erorile posibile care speriat de momentul imposibil când o să te uiți la mine și o să spui sunt sătul
28 mai- Sosiri mulate soterioligic
cel puțin după lansare se schimbă nițel tot vine repede bandajul cu rimel și pătrunjel tu pune mâna și definește-l SCUTEC MOV SUFLECAT) sms devotat (tunel la intrare pasaj subteran la ieșire și numai porturi la limba de touchscreen îmi dă speranță și faptul că nu suntem pentru totdeauna iar după lucrurile au șansa să rămână la fel
27 mai- Sosiri mulate soteriologic
alta e problema că uite când nu iese nu sunt versuri sunt virusuri și așa ceva se poate dezvolta SIROP MURAL SCUZAT) sms descleiat (aceasta e recolta de justificări se măsoară în tot ce ne separă e normal să se petreacă lucrurile după asemenea tipare azi am fost să văd cum cedează organismul și am găsit doar coridoare și saloane de epuizare până și eu văd că spațiul există doar parcurs că n-ai ce face cu toată informația odată și nici cu toate formele cedării izolăm sacadăm tratăm cu scepticism absența deznodământului cât ridici capul ca să articulezi insulta cât doare cât ridici limba să susții bolta
26 mai- Sosiri mulate soteriologic
dat ușor la întâmplare rar iese ceva care să te mire dar mai și iese cum zici poemul ăsta mă subtitrează ori ne dublează zilele sau cum sperai îți oferă coloana sonoră pentru rulajul oniric deviat SONDAJ MURMURAT SIROPOS) sms debitat (strat peste strat am ascultat răpăitul ploii cu aerul unei clipe când nu se mai abține nimeni până nu zicem toți toate porcăriile cele mai frumoase ruperi de nori se suspendă și ne admiră convinse că doar aerul dintre articulări e formulat curat și orice adresare e doar o formă deja depășită de înjurat ca boul pensat fixat pe nechezat derutat cu afecțiune și aristocrat preocupat de pat din picioare din patru labe din mers și pe lung și pe lat
25 mai- Sosiri mulate soteriologic
asta doar justifică prezența nu ritmează fapta SALVELE MATERIEI SUPREME) sms desaturat (ba da care-i treaba dacă nu s-ar povesti n-ar fi și se tot povestește și ce se găsește și ce lipsește picăturile de apă urcă pe parbriz de la o anumită viteză în sus cătunuri pierdute prin mijlocul câmpului macină ceața și-o-ntind pe biscuitul alcoolic al dimineții cu reacția previzibilă a unui agent patogen la vestea că de data asta e doar de probă a incuba sau a nu incuba abia asta pare degeaba ești insul cu marfa șteoarfa misticii și justificarea narațiunii șusta cu lăcusta și permutările distribuției cu intențiile ca lumea cu maneaua posesiei cu băiatul sau fata ta
24 mai- Sosiri mulate soteriologic
răspunde cu primul lucru care îți vine în minte poate să fie și de la televizor sau dintr-un serial luat în streaming câteva secunde că asta știi și tu orice ecran sau monitor te reflectă și pe tine și când e stins dar mai ales când te distrează ori îți oferă dezamăgiri mai mult sau mai puțin profunde SAHARIANA MATLASATĂ SORDID) sms dezgropat (de unde credeam că suntem feriți uite că se găsește să se întâmple câte ceva care te lasă cu gura căscată nu neapărat ție dar pe aproape poate nici măcar cuiva pe care îl cunoști dar e destul să auzi că i s-a petrecut așa ceva cuiva oarecare ca să descoperi obsesia sufocării și a alergării pe culoare strigătul și tăiatul vorbei cu aerul că știi pe altcineva și nu neapărat că știi cât pe altcineva și alte erori fecunde
23 mai- Sosiri mulate soteriologic
seara se mai petrece ceva îți dai seamă că filiera franceză te-a marcat sau alt film în care ploua când te așteptai mai puțin suspansul se topea în ceva ce ziceai că e plictiseală de fapt formula punctul de vedere al limbajului asupra ta primele consoane erau clar lichide te luau cu faza că alții au căzut de la etajul 15 și nu au pățit nimic fiindcă au picat în partea cu camera SMOCURI MODELATE SUCIT) sms derbedeu (era și o poezie dar pe noi nu asta ne privea pe vremea aceea jilavă adică teroarea că eu cum o scot la capăt căpătase consistență mai sunt și azi unii care simt nevoia să se bage în seamă cu clarificări de tipul ce faci la orele alea online ori că la mine de ce nu mai apare last seen nu că ar schimba cu ceva lucrurile când ești luat la patină și mitralieră lingvistică până poți pune mâna cum pui degetul pe bula din gura unui personaj de benzi desenate și știi că e sân dar ar putea la fel de bine să scrie pe ea testicul și să se fi șters ce voia să zică în momentul în care ne-am trezit întrepătrunși cu hidrosfera
22 mai- Sosiri mulate soteriologic
cine întreține sentimentul că nu îmbătrânești dintr-o dată decât în filme în realitate în unele zile ți se pare că ți-a crescut nasul, în altele ți-e rușine că ți s-a micșorat capul, e și de-acolo toate reveriile pe care te învățaseși să le ai cu mine redevin marine SPLENDID MUSTĂCESC STURIONII) sms derizoriu (vine oricine și știe că reflexia lunii pe luciul de apă se duce după cine zice eu exagerez cu tupeu chiar dacă nu mai sunt la etatea de mers în turneu și acum vine turneul la mine dacă spun uite lumina înoată ca o pisică de mare după tine
20 mai- Sosiri mulate soteriologic
sigure sunt numai vorbele numai ele ești în stare să crezi că pot să nu însemne nimic și pot dar o fac în ture cum dispare sensul unui cuvânt pe traseele lui sinbad marinarul te trezești că vine altul să măture să pună la punct te întorci spre el și știi deja că o s-o fure SINONIMELE MALULUI SURPAT) sms debarcat (la coborâre te miri că tangajul cu care te obișnuiseși tot drumul te face să pari nesigur cineva îți poate întinde și mâna o fi de la vârstă tot zic de pe la 18 când am realizat că mai am doi ani și gata mi se termină viața bine și până atunci chiar dacă nu calculam în ani tot îmi puneam problema cât o mai fi până începe dar concluziile erau destul de dure
19 mai- Sosiri mulate soteriologic
niciunul dintre noi nu s-a mai gândit de ceva vreme la antim ivireanul în calitate de star american de baschet asta ne-a încetinit un pic dar nu ne-a tăiat deloc elanul SALT MUZICAL SENIN) sms deplorabil (pietonul din mine e ceva mai credul credinciosul în schimb se poate lăuda că o singură dată am zburat cu patriarhul daniel tare frică mi-a fost pentru că stătea în fața mea și în dreptul nostru pe aripă era elicea preafericitul purta o bundiță albă și mă temeam că dacă scapă elicea aia în mine îi murdăresc frumusețe de piele întoarsă cu sânge să deranjezi liderul spiritual capul organismului religios întâi stătătorul cum se spune la ieșirea comună nu e cel mai bun final aș fi murit de rușine până se prăbușea avionul îl și vedeam cum m-ar fi înjurat supărat de parcă aș fi fost kareem abdul când a anunțat că s-a pensionat și tot efortul nostru ar fi fost nul
18 mai- Sosiri mulate soteriologic
indic și eu epidermic una alta am ajuns la vârsta la care te trezești că nu mai auzi anumite frecvențe dar dimineață le văd pe față planurile îmbătrânirii știu ca idee încotro mă ridic și trag de încheieturile din plastic de ce să te contrazic știi că poți să scoți muzica din ibiza când o fi dar să scoți ibiza din muzică n-ai cum și tot ritmic SITUAȚIA METAFOREI SCABROASE) sms debușat (aerodinamic și prins cu știrile azi am citit că râsul e noua emblemă pentru extrema dreaptă mă rog mai puțin râsul cât rânjetul de poză mă luam cu întrebări ce-o să mai râzi când îți zic că pocnesc uneori din vers și tu faci tot așa cu-un elastic
17 mai- Sosiri mulate soteriologic
unu ca mine nu își ține minte pin-ul sau țin dar nu pe toate și oricât de departe mă duc cu tine știu că toată lumea pe-aproape bine, asta pățesc și antilopele gnu SINELE MAI SUBMISIV) sms defalcat (că nici nu îmi amintesc eu melodii e o treabă parcurg zile pline de ploaie fără să fie vorba de mine decât atunci când aud păi dacă vrei să desenezi stăm altfel și așa mă prind eu că iar nu e vorba de mine dar e ok când noaptea își sparge paharele moi pe fața decolorată a cerului te ascult aleg un miros și stau cu ploaia în nas că asta e măiestria mea de mai exercițiul continuu
16 mai- Sosiri mulate soteriologic
atât și deloc oțărât SATURAȚIA MINȚII STATISTICE) sms despărțit (decât depășit mai bine desăvârșit tot repetă roțile pe asfalt trepidații mărunte își găsesc locul pe parcurs diferențele termice lasă loc pentru rescrieri te vezi în oglinda pronunției prestigiul soarelui cu dinți îți vine mănușă gustul poate l-am mai simțit dar acum sunt pregătit eu ceea ce nu se poate spune despre ce se întâmplă de jur împrejur și ne strânge de gât
15 mai – Sosiri mulate soteriologic
acești nori nu sunt ai mei și nici ai tăi și tot îi îngrijești pe măsură ce chelești până dai în filme românești SOLIDARITATE MOZOLITĂ SENTIMENTAL) sms dezvoltat (lipsești doar când răcești te gândești ce noroc într-un fel că nu era deloc igienic dacă strănutam în imponderabilitate astea sunt fapte cum ar veni de ce să te ferești nu e ca și cum am crede că toate astea se petrec în vid asta știm nu e vacuum în afara celui produs manual sau e acum vezi acum crezi acum spune asta pentru pești
14 mai- Sosiri mulate soteriologic
ascute simțurile și vine treptat nu știu tu dar la mine de la mine a fost mai bine în realitate ține și mai mult nu că n-ar fi bine în vis dar e mai frumos cu tine pe tot felul de rute SCLIPIRI MAJORATE SCENIC) sms decisiv (uite tu la câte uoa uoa te bagi unii jură că patru e ciclul complet alții se opresc la trei cum mă rătăcisem nu doar că nu știam unde sunt dar nici unde vreau să ajung și în scurt timp nu mai aveam habar nici de unde venisem dar îmi zice cineva răzvan cum îmi spun cei care nu mă cunosc prea bine ești un domn aș fi o doamnă dar îți dai seama cât ar trebui să mă documentez și să repet iar eu mai mult cu exersatul mai puțin cu repetatul dar aș fi de ce să te mint doar ca să fie toate acute
13 mai- Sosiri mulate soteriologic
deși știi că tot ce scrii are legatură cu realitatea nu poți să nu te miri când îți dai seama cum te prinzi și că nu e nimic în lume mai singur decât bila de la romană pentru că ea săraca nu are nicio viață doar stă acolo și râde lumea de ea că așa e mitul urban că uite că nu a căzut asta e clar nu a ieșit nicio virgină de aici nici băiat și nici fată poți greși dar e în regulă și acum îmi pun problema cu realitatea clar are treabă dar cu care și când sau cum te concentrezi ca să nu mai fie vorba de toată odată asta e lumea în care bila păși la un moment dat nimeni nu se gândește la ea numai la ce zice de alții și ea e aici fără să păstreze nici măcar cele mai vagi vrăjmășii STALKERUL MIJLOCEȘTE SELECȚIONAREA) sms despărțitor (și așa parcă toată lumea crede că are o lecție de dat abia mai apucă să vadă pe cine învață cum se și întâmplă când crapă un pixel pe ecran și el știe mai bine decât toți care-i faza și încotro se pune baza alții își văd de treabă cu aceeași relevanță el poate să aibă dreptate dar nu acum poate mai încolo când o fi
12 mai- Sosiri mulate soteriologic
zace nemulțumit obiectul cu scrumul reproșului adunat într-o mână de capace ar fi putut să îmi placă oamenii care cred că vorbesc în numele poeziei dacă nu mi-ar părea rău pentru ei e ceva ce îi face să simtă nevoia asta au ei ceva de compensat de nu își dau seama că numele vivace nu o să-i facă relevanți îi lași să se dezbrace până steaua intestinelor de porc aruncate într-un lighean ajung să marcheze o anumită zonă din copilărie când cei care și-au făcut treaba au lăsat cuțitele năclăite într-o cârpă și ciocnesc pahare mici cu tărie secvența știe că dacă tace te satisface SUPERFLUITĂȚILE METRONOMULUI SELECTIV) sms despăienjenit (face dacă te-ai plictisit înțelegi bine dar nu despre ce e vorba pentru că poate nici nu e vorba și nici nu se pune problema să fie despre când o fi să se stingă lumina și stroboscopul pielii goale își înghite vorba în sfârșit nici n-ar avea cum să se mai întoarcă poate doar la cine și tot repetă că e un ce
11 mai- Sosiri mulate soteriologic
acea lume în care poezia nici nu m-a interesat la nivel oficial decât după ce a căzut comunismul maică-mea a spălat pe jos toată ziua că asta se înțelegea altul mai liric ar zice că mi-a venit vremea să sper abia după ce te-ai născut tu dar așa e treaba cu puterea fiecare învață să meargă în sensul în care îi e definirea mai grea STÂRNEȘTE MĂȘTILE SOLUBILE) sms descărcat (ce a început ca un film porno continuă cu toate tipurile de filmare de la mare la plecare de la prima mișcare în sala de clasă la lucrare până la dezamăgirea a nouăzecea
10 mai- Sosiri mulate soteriologic
ele sunt sentimentele îndrăgostite de ele însele abia așteaptă să vadă dacă alegi să trăiești în muzeul obiectelor de zi cu zi cum știi că se face sau deschizi toate robinetele cu perdele de sunete și rețele de obsesii cu limbile întinse pe tine și le lași să te spele SLĂBICIUNEA METODEI SMUCITE) sms dens (bretele de piele și catarame încheiate pentru siguranță în carne și chiar și peste înserările cele mai calme când întunericul îți iese încet încet de la axile și sugrumă cu o singură mână dar nu pe tine sau pe mine ci tot restul clasele faptele târâte pe arterele rutiere tăcerea limbută porii anxietății gândurile zdrențe insistente și rele
9 mai- Sosiri mulate soteriologic
zic dar mi-e că stric ce e fantastic chiar și un pic SCHELET MICȚIONÂND SINTETIC) sms de la capăt (plastic umed peste oglinda asfaltului chipurile distribuie ploaia din care sunt făcute zilele cele mai lungi de când eram mic și nu aveam voie afară ca orice spaimă care nici nu era a mea și acum e de amploarea leșinului pentru care sunt de vină mereu că asta știu și descriu precipitarea rezolvată tactic
8 mai- Sosiri mulate soteriologic
cobor tonul și dacă e mă mai și mir cum are viața mea tendința de a deveni viața altora ne uităm la floarea de ghimbir care pornește să te caute pe străzi când apune soarele și sentimentul se poate spune că e asemănător bine sunt și lucruri care dor și altele după care nu mă prea omor SUDEZI MERITUL SARCINILOR) sms defibrilator (ascultător n-aș putea să spun că aș fi fost vreodată dar am auzit destule din filmul pregătitor îmi ajungea un covor ca să știu de unde pornește și cine se întâlnește în trecerea de la alb negru la color eram sigur că lumea se descurcă bine mersi și fără mine unde pun mâna se întinde unde șoptești se destinde cum îmi era rușine să cânt imnuri la cor și e numai bine am zis când plouă așa m-am prins că mă prinde să tot dai vina pe mine de zor
7 mai- Sosiri mulate soteriologic
noua scenă are loc pe limbă lumina e ternă linge degetele cu o poftă pe care o știi din primele ore ale zilelor cu ochii cârpiți nu te mai inhibă până și ce te speria la propria persoană te ia cu vino-ncoa SUB MEDUZA SOARELUI) sms dezavuat (piua cine-i piua-ntâi cine vine să țipe și zice bună ziua eu sunt o migdală știți cumva unde se face lapte de migdale îți face cu ochiul kinkok kinkok știi că nu e ca la radio unde mă auzi oricine băgat în liturghii pornotradiționale bună ziua eu sunt o văcuță știți cumva unde se face lapte de văcuță bună ziua da da e cu totul altceva sper că nu se poate atenua bună ziua
6 mai- Sosiri mulate soteriologic
cum m-am prins eu de la o vreme că bătrânul fără volum pe care îl visam când eram mic și lăsam urme toată vara pe bitum bătrânelul agresiv care mă îngrozea cu fața lui de oposum până simțeam că mă sugrum mă speriase în bambi sau ceva cu vorbitul în cor cu gust de scrum s-ar putea să fiu eu de mai încolo în caz că mă apuc să fac un album sau că mă cred altcineva decât sunt și mă afum STRIAȚII MINIMALE STERNOCLEIDOMASTOIDIENE) sms deoparte (acum am încă fața mea și înclin într-o parte și alta capul din mușchiul verbal până tot eu sunt dar concentrat pe drum
5 mai- Sosiri mulate soteriologic
elita o știi cel mai tare o sperie că din izolare se vede că se putea și fără dă-i cu ursita aruncă clătita vezi care-i limita SECUNDELE MALEABILE SUPUREAZĂ) sms depresurizat (reușita e cuantificabilă trebuie să fie doar că mie îmi dă mereu cu virgulă cu altă virgulă decât cea pe care îmi calibrasem enunțul dibidam dibida asta e carisma mea sau energia șubi dubi dubi da dozată la fix am pornit toți de la sfârșitul lumii și până pe aici am răzbit fiecare cât a izbutit să uite din ce s-o mai întâmpla până ne vom putem lăuda cu bifa pusă pe toate greșelile posibile fiecare corijat din tot ce se mai e prin jur la petrecerea mea yaaaay ca să mă pot gen manifesta
4 mai- Sosiri mulate soteriologic
mijloace de transport și sloganuri adaptate pentru disipare socială asta-ți coace ca să fie cum trebuie ce te reține să fie doar când poezia e medicamentul care te asigură că nu o să te mai faci bine uitând de tine nici la ieșirea din găoace nici când o să revezi serialele cehoslovace și nici după ce vii încoace SEDIMENTE MĂTURATE SUBTIL) sms debordat (îmi place să știi că nu e nevoie dar se poate chiar dacă nu trebuie și e posibil sigur par tuns cu ciobul și știu cât ai încercat așa e cu mine când sunt locvace și calc în băltoace
3 mai- Sosiri mulate soteriologic
nomazi în sinea noastră ne bazăm pe dansul sunetului pe zumzetul care dă speranță care ține locul respirabil care te face să vezi că până și ochii statuilor că ar putea să fie iarăși calzi SÂNGELE METANARAȚIUNII SEDEAZĂ) sms dendrită (azi te ridici pe vârfuri și pornesc toate vibratoarele din lume în același timp nu că ar înseamna ceva nu în calitate de simbol nici drept un protest doar bâzâit când mai tare când mai încet fiecare de la locul lui care parte de corp care sertăraș de mobilier care geantă de mână care pentru femeie care pentru bărbat care doar așa de vitrină și continuă până cazi
2 mai- Sosiri mulate soteriologic
amărăciunea e că ai impresia că-ți zic lucruri din trecut pe când acțiunea asta e din viitor din regiunea unde se va vedea că asta e infracțiunea mea SALTURILE MISTIFICĂ STRATIFICAREA) sms demitizat (presiunea rămâne constantă îmi repet când intru în cadă incizia ar trebui să fie exactă și ca dânsa suntem noi cantitatea de apă mutată de corp cantitatea de aer implicată în dinamica pronunției calitatea circuitului inscripționat pe dinăuntru întâmplător destul de precis identifici la atingere ce ne unea
1 mai- Sosiri mulate soteriologic
complicat și nu prea de când ne întâlnim începe despărțirea proces declanșat cu vieți întregi de arătat că încă nu s-a întâmplat până nu mai auzim și eu și tu decât un picurat SONDELE MIROS SEVER) sms delexicalizat (și e păcat cum e la bisericile unde nu e frumos să aprinzi lumânări aduse din altă parte pentru că s-a întâmplat și se vede sau percepem lucrurile un pic decalat fiecare după propriul format care pe lat care pe înalt care după cum a evoluat pe muchia de la card vrednic este și nu e ca și cum pentru asta s-ar da premii ori ar fi careva decorat
30 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
consum toate alea până scot fum și îmi zici ăsta-i costum sau ești exact ca toți ceilalți perfect ciudat și asta port și acum STRĂZI MUTILATE SUBLIM) sms decalog (cum are lumea nevoie de nebuni doar așa ca o chestie ca să știm la ce să ne așteptăm în caz că iese tot cum trebuie prea devreme are și afazia toate nevoile din lume de te lasă varză după cea mai banală fază cum ar fi relația dintre bagajele de mână și spațiile de depozitare durata de la un acum la celălalt una zici și ți se repartizează un cu totul alt volum
29 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
comunici cu ce ai la îndemână și când ajungi aici zici că te-ai dus în satelit cu regula să fim zburdalnici în imponderabilitate și iepuri pe linoleum să fim pandemici cu bancnotele de un leu prinse la jerseu te văd de oriunde că ești gata să-mi explici ba în termeni anemici ba cu aer de comici vestiți ai ecranului că nu așa se face că tradiția ne obligă să nu ne ducem decât unde are cine să ne cotropească aici suntem doar noi și inerția dată pe spate te văd eu când răsare Pământul și n-apuci să deschizi gura că te ridici STREPEZIRI MĂCAR SIMȚITE) sms depărtat (nici nu zici că am îmbătrânit până nu mă vezi cu rochia de seară cu spatele gol fața montată în cleiuri ți-aș aduce balcanii fără sâni și dansul fără tocuri ascuțite ține-o tot așa stofa de susținere să fie umplutura mea din replici că poți să te și împiedici din punct de vedere al ocupației suntem flexibili n-a fost imperiu cu care să nu ne înțelegem și de care să nu ne plângem poezia nu e o scuză în principiu te face de râs și te acuză în schimb pe partea sexuală ne și auzi cum am gemut mereu așa ușor polemici
28 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
vrăji de nu ne mai vezi doar să rămânem treji asta cu sufletește de pildă nu am prins-o eu deloc am și eu zile în care pur și simplu nu am chef dar nu pentru că aș vrea altceva sau m-ar lua cine știe ce griji doar nu am chef și e perfect ca să vină brusc ideea că poate sufletește se întâmplă ceva și se face cute tot mojo-ul și o dă în coji cu poftă de vertij SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC) sms deșertic (prilej pentru margini să se piardă în mieji cu ezitări pe împliniri râsul salvează gândul că altădată o să fim mai breji
27 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
toate anunțurile publice confecționate din impresia că ar fi altceva mai important de făcut pace sau stima noastră și mândria nicio masă fără pește când jos când demisia când atenție pericol de electrocutare sau traversarea interzisă respectă natura și consumați doi litri de apă pe zi ca să rămâneți în casă vine luna cadourilor și se duce indicațiile regăsesc cu dificultate momentul în care sunt combinate cu intensitate SINGULARITĂȚI MENȚIONATE SPRINȚAR) sms dezbrăcat (poate e cerul roz și chiar atunci îți lași capul pe spate
26 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
hai că n-ai încercat să cumperi droguri pe izolare de epidemie până acum încearcă și-o să vezi cum e pe lună numai praf și nimic de tras dar tu încarcă încarcă și încearcă SPECIALITĂȚI MATINALE SUBIECTIVE) sms deificat (de parcă ar fi un loc în care dacă pui mâna să nu poți să zici aici e inima sunt ele femei cu barbă și tradiții amnezice plutitoare și realitatea tot rezistă ca o coafură ar zice cine s-ar baza pe vânzare mai tare decât pe cotele apelor știe că nu-l crezi dar încearcă până începe să doară atunci nu mai are unde să întoarcă te uiți la mine cu metalul explicațiilor imperiale în privire fie ea mutilare balistică ori ciocolată cu măiestrie de artizan piatra fațadelor fondează vinovăția occidentului drept concept aborigen halucinația există cu ridicolul frumuseții cu rază medie de acțiune după ce trece destinația e ireversibil pe rând crăița minții elanul pneumatic sufletul barcă
25 aprilie
toate cuvintele ies și intră în realitate cu gândul că vor găsi o modalitate în care vor ști cu cine să supraviețuiască schimbărilor de densitate chiar și atunci când criza de identitate îl găsește pe câte unul întins pe 600 de caractere sudate un singur cuvânt fără nicio cavitate care invocă pe cinevacareștiecăplângefărăunmotivanumedarclarștiecă dacăseopreșteeevidentcănuosămaifienimiclafelșinicinumaiedeundeși plânsulpăișieupăișieupăișieunucăașașteptarăspunsdarpoțisămăsurprin zișisănuzicidecâtceștiicănusepoateșimaiaișidreptatedarnusepoatesăfiu tușidoamnefereștesăfiitueucănicieunuașaveahabarcesăîțizicșieposibil sămăiagurapedinaintedeosămătrezesccăsuntchiarînlocultăușinuaș înțelegelarândulmeucareatunciașfituceecuminecareatunciaifimine șiniciastanunevaapropiabachiardimpotrivăștiindșicănusepoaterezolva darșicăazimâinenicieușinicitunuosămaiținemmintedecâtcănumaiștiicenu seputeauitatoatăviațasauceva dintre lucrurile pe care nu le găsești în supermarket dar le presimți exercitate cu intensitate și când rămâi singur în cameră ți le cauți prin citate prin momentele la care revii din ce știi ca să le regăsești oxigenate SARE MEGA STINGHEREALA) sms destrăbălat (lividitate la decolare respirație fără elaborare la ea casc gura numai soare n-are nicio idee dar își vede de treabă și resimte cine întreabă și din față și din spate
24 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
sublimul din lucrurile mici e și semn de depresie dar și primul indiciu că te paște calmul final unii văd că și pe lună sunt vase de spălat alții remarcă eroismul acum taie frumos bolovanul într-un eșantion relevant și adu-l SOS MURDĂRIT SPECIAL) sms degradat (destul de fudul ai dat drumul la întâmplare cu speranța că nu mai pleacă nimeni pe picioare și chiar dacă tu crezi c-ai scăpat că nu s-a văzut urmă citită de pe apă și nici fugă destul de rapidă prin pat încă nu s-a terminat nu s-a terminat de prelevat de arhivat de reformulat stimul după stimul
23 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
lupt lent cu sentimentul că luna are masca ei medicinală de unde a erupt întunericul și o tot ține așa neîntrerupt SUBORDONAREA MIZELOR SINTETIZATE) sms defocalizat (s-a rupt ce-am vrut ce am adus de pus abrupt pe limbă și dedesubt e trecut prin salivă și e luat de la început
22 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
texturat ușor de ieșirea din atmosferă tu cu ce te îmbraci când e să o ștergi din navetă eu port un citat un pic descentrat la gură și complet hidratat la început sună ingrat numai că la asta am tot lucrat SAȚIETATEA MUȘCHILOR SUPRASOLICITAȚI) sms demonstrat (am intrat pe Grigore Moisil dinspre Maica Domnului prin parcarea din dreapta până în capăt prin gardul bisericii se vedeau snopii de crengi de salcie cu care se aproviziona lăcașul de cult sau locașul oricum eu aveam de cărat un sac de rafie plin cu cărți pe care nici nu îmi aminteam că nu le-am mai primit înapoi după ce m-am mutat le-am luat unele aveau și dedicație pentru mine și eu nu mai știam deloc bine eu nici nu mă mir când lumea se uită la mine că am capul pătrat și e adevărat
21 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
comic e că de mic mi-a plăcut un pic să mă gândesc că n-aș scrie decât poezie istorică la modul generic numai să fie ceva ce s-a întâmplat poate nu chiar la modul anatomic cu specialiști care vin în costume de protecție să mă testeze dar cu noi sau cu rudele noastre taică-miu și acum ar fi încântat dacă măcar o dată aș scrie și eu ceva tonic din istoria pe care să o poată recunoaște măcar somatic SCRIBII MEDITAȚIEI SENILE) sms dedublat (nimic nu am nimic împotriva musculițelor de oțet doar să nu mă pună să învăț pe de rost Stejarul din Borzești nici cu legenda nu e o problemă prea mare dar parcă avem altă treabă doar zic
20 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
cultiv sunetul alb relativ personal cât pot eu sustras din sentimentul narativ general cum cauți semne de viață pe o planetă oliv și le găsești dar statutul lor e aproximativ la început și apoi nu mai e nicio urmă sau e dar poți să o ignori până devine ceva decorativ un motiv poetic ori firul pierdut de la tiv de unde știi că o să înceapă să se dea totul peste cap oricât revin eu și revin subtil și expeditiv cu figuri și accente de fixativ SIGUR MULT SPUS) sms declamativ (în definitiv am luat ploaia pe tălpi până la fiecare pupitru de la care cineva zicea că are ceva de zis n-avea dar s-a limpezit proiecția pe tot felul de fațade demontată în așchii luminoase cu fețele mele de la fiecare vârstă organizate fictiv
19 aprilie- Sosiri mulate soteriologic
briza vremurilor strecurate în practici religioase curente încă o mai pot vizualiza chiar și de la distanța la care ești în siguranță începi să-mi povestești un poem epic din est priza poate să pară lejeră dar nu te lasă înțelegi ce înseamnă fiecare cuvânt în parte doar că sunetul te privește în ochi ușor opalizat să vezi că tac și nu te mira dintr-o dată ai început să vorbești kirghiza SOFISTICA MUTĂ SCURTCIRCUITATĂ) sms debordat (deviza norilor s-a conturat pe frontul compact toată ziua vezi și tu ce nu-ți mai aduci aminte că o să fie întârzie își face loc între picioarele viselor iar și iar când n-am încotro temperez exactitatea gradațiile respiratorii revin la linia de start arhitectura suspendării cu fața marcată de efort pune la treabă limuzini de cremene scapără tihna care altfel mă tot imobiliza
18 aprilie
utile sunt și unele lentile dar nu le urezi nimic de-asta zic nu pentru beneficii vizibile sunt zile din astea variabile străbătute de liniște însorită dar și de orificii valabile degeaba te uiți tu pune mâna și reține-le SUDOAREA MODIFICĂRILOR SENILE) sms deget (instalațiile luminoase încă nu sunt montate în întregime ard sub ploaie cu gesticulația ornamentală dispusă în jurul unei sfere montate la aer ca să fie orice față numai în absență inflexibile
17 aprilie- Miră corporală
gazda călătoriei noastre tu ești că pot eu să mă duc și să mă întorc oricât dar tu aici detonezi toate alea unde se termină strada unde începe bravada combustiei unde se dă în spectacol brigada de șoc a expresiei care te poate dezmierda în temenii obișnuiți pentru oricine te-ar sfida apoi s-ar fezanda nu te intimida SUFLET MACERAT STUPID) sms defazat (pizda pizdelor limbajul geme strâns în accente stridente pe rădăcina de pulă a limbii ce poate să facă la efuziunea sentimentală care macină turla catedralei incendiate între țâțele de piatră pentru o prăbușire și mai frumoasă dezastruoasă scursă în orbitele coaielor care sunt de vină pentru toate uite păr uite patină uite futerea zilelor și transpunerea în faptă care abundă îți amintești Sena ornată cu relaxare până la asexuare până se rupe banda prezidăm sacadat refacerea lumii clipești cătinel până suntem scufundați în flăcări sugerând lavanda
16 aprilie- Miră corporală
doze zilnice de poze din toate cuvintele posibile stârnite din aplauze cu o singură mână și aia vegetală instinctul de supraviețuire al unei vrăbii obeze începe să abereze și apelează la visele tale treze SUFERI MELIȚA SÂRGUINȚEI) sms dezinteresat (mize găsești și pentru ce trăiești și la nivel interplanetar dar și când te uiți la oțetarul înfipt în gard indiferent la primăvara autoizolărilor și aștepți să ofteze
15 aprilie- Miră corporală
înghesui tot ce îți aduci aminte că s-a întâmplat și aștepți un rezultat afectiv cel puțin eu așa am procedat de câte ori am încercat să trag o concluzie să iau în considerare și ce am uitat și ce ar putea să mai fie și încă n-am aflat eu și chiar ce n-are nimeni cum să știe vii tu și mă încui cu sentimentul atracției gravitaționale cu vârful pocnitor al biciului cu lama briciului pe care te bizui SCUIPATUL MAMIFERULUI STATUIE) sms despicat (cui și ce să mai spui din vârful patului lumina din stradă îți decupează conturul pe bezna strălucitoare a tăbliei porționată pe stinghii ei zic să dăm cu aniversări eu mă sperii mai mult că nu-s destui de față de ajungi să vorbești doar cu amintiri cum se și prezintă fiecare din saliva lui cu ce a învățat că e de mâncare cu medicația bio a crepusculului cu creierii hai hui
14 aprilie- Miră corporală
replică neașteptată oferită de pe planeta gât roșiatică toate cuvintele scrise pe stradă compun epopeea gastrică succesiunea de elemente e doar până la un punct epică într-o direcție vrea să îți vândă ceva în alta să îți prezică și ba alege o formulă eliptică ba te urzică SINDROMUL MORȚII SUBITE) sms deces (carevasăzică asta e autocritica urzica nopții scoate ce e mai ciudat la suprafață denunți zici că te irită și e un proces cu lucrurile care îți schimbă viața sigur te întrebi care viață că aia care e cu chip și talie e oricum schimbare și ce e stabil abia face față pronunți barba ne învață și tot ea ne dezvață de ce ne face greață de la apă regurgitată la vertijul cu păr partitura mașinii de tuns e previzibilă din secvențe unde decorul e ceață vindecătoare seducătoare & toxică logica poetică declanșează spectacolul redefinește orice reper ironic renunți uite sunt aici să îți împlinesc dorințele chiar dacă suma lor e mereu pe lângă zero continui până nu mai știi ce spui și auzi cu toată pielea doar muzică
13 aprilie- Miră corporală
propun să nu te indispun în vid știi și tu că ne alegem cu o singură substanță lingvistică din tot ce se întâmplă iar cât e condiment și cât substanță de contrast în cuvintele care ne compun distingem abia la expulzarea noastră florală prin diferite tipuri de furtun SUTURI MUȘTAR SEPTENTRIONALE) sms deliberat (imun la mustum ardens impus ca alergen văd serii de nefericiri cu persoanele responsabilizate cu plasarea corespunzătoare a unghiei în gât recipientele păstrează urmele petrecerii arhivarea invocă ardoarea pelicula pronunției face diferența de la mână până la gură vremea se schimbă soarele o arde la fel dar nu pe zona ta gustul se schimbă odată cu noi problemele de pe drum asta spun
12 aprilie- Miră corporală
acum iese fum alexandrini vagabonzi capătă volum fiecare s-a ales oarecum cu câte un fel de costum când să ne vedem de drum drumul se întoarce spre mine și zice de parcă m-ar extrage prin vacuum tu azi pe cine ai discriminat și mă lasă așa în spațiu cu senzația post partum SMOCHINIT MASCAT SMARALDUL) sms decablat (cum să nu greșești și dacă ai râde ca proasta și dacă ai fi bou cu sughițuri și cu creierii zdrențe dacă ai arde-o varză sau din astea poți să ai până și un emoticon pe față și tot aici sunt dacă aș fi avut un hamster tot cu tine ar fi semănat n-am prea avut dar ar fi fost un timbru cu o piatră prețioasă într-un album
11 aprilie- Miră corporală
zi de zi în buclă siturile porno reproduc istoria poeziei pe înțelesul oricui de la o dublă la alta asta fac toate lucrurile mici prinse pe tamburina genelor care dau sa exprime tot numai sistemele planetare tind să fie un singur om de cele mai multe ori femeie dar cum a crezut un bărbat că e femeia aia că afară își găsește puterea orice e mic iar ce e mare trebuie să se descurce cu ce are că e deja afară și după ce ieși din atmosferă cu totul altfel salivezi SENTIMENTUL MUȘTIUCULUI SOLAR) sms denunțat (o vezi cu brațele strânse la piept de frig traversează pe jumătate strada și când vede că vin mașini se întoarce pe bordură pe asfaltul umed rulează filmul zilei care începe până se face verde cine mai vine vine vorbind cu telefonul în palmă cu palma peste obraz era o poveste în care toată discuția se purta la celular acum nu îi mai zice nimeni așa și celula e la purtător gaura neagră din centrul sistemului nu e clar că există dar există poze și teorii la nivel cerebral se joacă producția documintală distribuția se descurcă din indicații minime trecerea persistă relația profită dezvoltă dialogul mental într-un un set tot mai puțin dezordonat de dovezi
10 aprilie- Miră corporală
înfierbântat de exercițiu m-am avântat cu ochii la ce s-a întâmplat când au pus pe roate primul aerostat odată ce te-ai avântat e foarte ușor să fii obsedat de toate pericolele cu care s-au confruntat cei care au ambalat și cei care au montat aparatura în care cred acum cu aerul limitat al unui pui crescut altădată la gostat ai înclinat spre liniște așa că am tăcut asta a rezultat SECȚIA MONTĂRI SORCOVE) sms deplastifiat (și ce-am mai cântat ce-am mai fentat zilele de căcat când ploaia e pusă pe amenințat până la urmă șarpele mecanic dintre dinți a clacat am văzut cum norii s-au tras pe cur cuminți și spășiți astea sunt lucruri care s-au mai întâmplat și uite că nu le-am prea uitat
9 aprilie- Miră corporală
casca ta e toată fața călătoria continuă cu accentele rurale desprinse de la cele trei linii care fixează pantalonii de trening pe eroul noilor efuziuni georgice în spațiul cosmic sigur că așa mă și cheamă când mă duc când dau de pământ cu basca ia d’aci că-i gata pasca și dronele anbigene duc lumina legănate pe acorduri tradiționale de slujbe ska SET MODERNIZAT SUPERFICIAL) sms despăienjenit (sub masca de păr e doar o gură de înghețată transparentă și ațoasă căpitanul brain freeze stă pe punte alb la față și apasă pe butoane mirat că are efect din când în când trage de manete și marele iepure trans se teleportează de la un paște la celălalt ca să monitorizeze statusul conturilor cu un singur prieten mai devreme sau mai târziu ne bazăm pe zidul de glicină pe venirea nopții cu intensitățile ei amniotice cu băieții ei sorbiți în vântul aspru de aprilie pe post de ayahuasca
8 aprilie- Miră corporală
matur poate doar după ce mă alătur variantelor mele de până acum și reușesc să nu înjur totuși să nu ne bucurăm prematur sau ba da să ne bucurăm acum sau niciodată așa cum ar face-o cel mai infantil trubadur pe care am momentele mele când nu mă îndur să-l întrerup fie că sunt mahmur ori m-am săturat să tot trec lumina prin ciur scutur aerul până la ultimul ciucur la modul cel mai pur SMOOTHIE MULS SONOR) sms destin (de cutremur nu mi-a fost frică decât după ce s-a terminat și nu pentru că cine știe ce s-ar fi întâmplat doar că stăteam așa și nu se vedea deloc ce ar fi mai bine să facem până m-am obișnuit să greșesc pe cont propriu asta e dezorientarea nu nu tremur
7 aprilie- Miră corporală
rupe-le capetele i-a zis mama lui și așa trec și marile și micile zile că așa se face treaba când dai una după alta foile SNOPI MUFE SNOMNAMBULI) sms demonic (abile diferențele culturale știu toate alea mai ales când îți descriu ce știi că nu e așa uite actoria la modul francez zici că e pe bune și nu rămâne decât sâcâială dar ne putem respecta gen pornirile
6 aprilie- Miră corporală
vine momentul decolării când umbrele faine rămân o expresie pe care ți-o amintești de la Brașov sau de mai de sus din Ardeal sunt sigur că am absolvit visul cum termină alții facultatea înainte să se apuce de discipline virgine la calitățile lor libertine îmbrăcați lejer nu știu la ce se referă dar o zic cum am citit cu transfer termic între stările de energie vecine SCORNELILE MAIOULUI SEDAT) sms delfin (cine zice că te știe mai bine ca mine are probabil dreptate dar la ce îi folosește că abia ghicește la ce folosește traficul aglomerat când tot ce ai de spus e doar un minut în plus înainte să ți se explice de ce nu e de tine vocea cu care îți alegi liniștea direct pe piele repertoriul norilor în recital continuu și gioarsa tăcerii în care ți se plasează blocajul strălucește și devine ceva ce ține de endorfine
5 aprilie- Miră corporală
puls neregulat pentru o secundă ca să știi că eu am fost și la fel când fluxul imaginilor e redus eu sunt tu știi că te trezești dintr-o dată dispus să treci cu vederea pronunția care sugerează probleme de sinus și inflamarea pentru punctul de vedere opus îți dai seama că eu o să fiu fiecare respirație în plus orice silabă în minus SCHIMBI MACAZUL STIMULĂRII) sms decapitalizat (rictus derutant în funcție de puls ți-am spus și asta unde ne-a adus te aștepți să prezic amănunțit nu ca vrăjitoarele cu combinezoane imaculate din Obor care sunt sigure că mor dar se arată deschise la negocierea momentului exact în sfârșit dexteritatea scrisului asemic creează pungi de oxigen sub lumile tasate în cronologii personale arată-mi operația urma cusăturii cicatrizată și-ți citesc sufixele peltice ale vântului de aprilie dezechilibrat de soare fixat și sedus
4 aprilie- Miră corporală
spală putina cu emfază nazală dauna nu e decât pentru mașini totală dauna reală e mereu egală cu imaginea finală esențială dai în țicneală sau pornești de la sandală până găsești tot ce s-a pierdut vreodată în logoreea aerospațială SIMULATOR MORAL STRATEGIC) sms decoct (păcală negru cu părul blond în fond ca orice estic predispus la mitizări de grup până la interpretări ale libertății în sens opresiv sarcastic obișnuit cu relațiile declanșate în centrii nervoși din toate detaliile atingerii puse la punct până la celălalt recompus din principii active proiectați pe nudul lunii unde creierul nostru e limbaj unde toate rămân în legătură unde declanșezi tu iar textul brut cărțile arse nu pe rug ci în momentul scrierii înainte de vreo deformare mentală și de alte povești cu moderare neurosentimentală
3 aprilie- Miră corporală
rezultat previzibil zici și setezi decolarea din moment ce celălalt nu știe niciodată ce poate să arate și reușește să fie exact ce faci tu și ai făcut când n-ai regretat fiecare dintre noi e alimentat din dezorientarea frecvențelor împărtășită la modul cântat aparatul nu e excitat decât atunci când e respirator și abia așa vezi că a contat SOLICITĂRILE MELE SECRETE) sms dejucat (în materie de prezentat au mizat pe liniile de finanțare de parcă repetau o mantră sala cu 2 tone de cristal suspendate pe tavan se scufunda în jocuri simbolice toată lumea era încântată nemulțumirile se limpezesc pe fețe și notițele umplu paginile agendelor care surprins că aparatele de înregistrare dau rateuri care convins că superputerea mea e să nu câștig la niciun joc pe calculator nici măcar dacă joc singur mereu se găsesc destule lucruri importante care să ne aducă unul lângă celălalt în virtutea inerției avem reclama pentru selecția coloniștilor de pe Marte decorporalizarea și visul cu modulul autonom de pulverizare permanent decantat
2 aprilie- Miră corporală
stai că mintea le are pe-ale ei pe unele dintre ele te și bazai chiar înainte să vină anul șobolanului de metal când erai sigur că undeva trebuie să fie trai pe vătrai poate cu vătraiul nici nu e musai dar pentru partea cu traiul m-aș duce până în pânzele albe numai să îmi spui care-s normele de igienă și când decolăm procedăm întocmai SURÂSUL MERIDIONAL SARCASTIC) sms deflorat (te mai și uiți te mai și miri te mai și transpui în pielea lor făcută din povești recuperate din anul porcului de pământ și tot nu mi te-ai băga să cânți în cor nici de foame nici de dor nici de dragul bazinului cu clor sau ce mai trece azi drept folclor te mai păcălești te mai izbești de te trezești abia când cobori la Shanghai
1 aprilie- Miră corporală
conține ce ține de mine obsedat de relația dintre numărul de cuvinte de la care începem să vorbim de corp și construcția de vorbe dincolo de care e suspendată treaba cu atracția gravitațională până la eliminarea ultimei și a celei mai triste toxine SPIRITUL MONTAJELOR SINCRON) sms decor (fără să se termine dintre toate iluziile cea mai mare e asta că ar fi cineva care dintre toate lucrurile de citit citește poezie și anume fix poemul acesta fără clachete pe pagina de gardă și tu l-ai găsit chiar pe ăla care dintre toate persoanele te citește pe tine
31 martie- Miră corporală
peltică ezitare dar tot mă aruncă de la o repriză de muncă la alta și ție încă îți mai arde de caterincă asta-mi zic agitația își face tura demonstrația stilistică urcă și coboară e rutina ei zilnică de dansatoare preocupată să ghicească momentul în care se declanșează unda seismică momentul de elipsă să fie o pasăre să fie un avion să fie un sandviș cu șuncă și concluzia de la sine se identifică ce-are frate e româncă SUPER MAN SUGE) sms dezgustat (pentru că uneori ai câștigat nu neapărat ce zicea că ar fi contat dar a fost acolo și asta poate să fie obositor încă te mai gândești eclipsat de unde vine osteneala ta și ce guturai cosmic indică de parcă ai avea un prieten imaginar care nu se mai joacă cu tine are fața ta și gesturile tale mai stă serios la glume și obține efect de augumentare metabolismul simbolic așteaptă imaginile cu bolți și coloane din cărțile pe care le răsfoiești să ajungă la strecurările de pisici negre cu transmisiuni de pe planeta ta până îți aprinzi bricheta cu zâmbetul ochilor și lași mâna pe coapsă pentru că nu te mănâncă
30 martie – Miră corporală
bătaie pe orice formulare greoaie pe toate alea care se pot spune de la grămadă la claie până te încovoaie și ți se face fața coală de hârtie și tu ai dezvoltat aceeași alergie la cuvântul soluție și e marea ocazie să descoperi cât e erecție și cât inhibiție că dacă vine seara de mi te trezești că și asta țâțâie SESIZASEȘI MAREA SETE) sms deshidratat (că așa e când zbori și te-am rugat băi băiat nu mai uita să te hidratezi că pe urmă iar te ia de cap și nu mai știi unde e vorba să cobori și unde să urci unde să ridici ce e de ridicat și unde s-o lași cum e care cu bobițe care cu exerciții complexe care cu texte adaptate la împrejurări nici măcar motiv nu ai și tot ai cam rămâne în baie
29 martie
cer prea mult poate până uit să mai cer ceva sigur că există și posibilitatea să o arzi mizer așa ca mamifer concentrat pe transfer bazându-se pe ceva gen fler de rinocer nu sunt eu așa dar știu că pe asta preferi să mă bazez nu să mă refer STUDIEREA MIRESMELOR STEREO) sms derviș (parizer wi fi pentru cauze pierdute și doze regulate de umiditate livrate frecvent pe dublul CD al irisurilor sau și mai bine de la sine rețea de cuburi care se ridică într-un colț să deschidă mișcările în succesiune exactă așa cum trebuie executată coregrafia chiar și preluată în tehnologie robotizată sau deprimată de repetițiile cu rezolvare narcisiacă sisteme triste de iluminare minimă trebuie să ne confirme stabilitatea bună dimineața politică relatările în direct doar nu oi fi și eu unul dintre cei mai mulți convinși că au dreptate și nu numai inflorescențele somnolenței îți joacă rolul în coproducția cu bază onirică încă se turnează paietele ecologice activează arome interpretate la dantură cu dexteritatea unui sintetizator scos la aer
28 martie- Mira corporală
zbura și câte o palmă în momentele pe care nu vrem să ni le amintim dar ele sunt acolo și de la una la alta am deprins tehnica identificării momentului ușor anterior de obicei era vorba de secvența în care nu mi-am ținut gura de parcă încercam din răsputeri să descopăr acupunctura nu mai ai cum să știi a ce mirosea îți spun eu a suc de soc acolo intervine fractura temperatura rămâne constantă dar limba ajunge mai mare decât corpul cum tot pățește și pangolinul memoriei de pică pe el vina și trage ponoasele mutației de la xilogravura muțeniei la tura-vura SUPRATENSIUNI MAXIMIZATE SOMATIC) sms decantat (arhitectura ineptă a oboselii se recunoaște după limitele nehotărâte tu din ce vis nu îți aduci aminte ce scria în tatuajul pe care îl purtai la bătrânețe oricare ar fi formula știi exact cine e poate nu și numele doar faptul că nu mai ești aceeași persoană un scaun cu gene fixat deasupra locului capitonat cu pieptănat un ritm denumit tu asigură intensitatea de la început fondează reperele fluidităților așteptările care tare te-ar mai restructura
27 martie- Miră corporală
tutun și răbdare se spunea cândva sau mai degrabă invers de ce să nu recompun expresia că doar nu te grăbești să ieși în oraș aseară a venit poliția și serviciile de urgență vin din când în când la o vecină acum de ce să o expun are ritualul ei al meu e să îmi închipui că toate echipajele astea vin mereu pentru că i se blochează ușa consemnul e să stăm în casă și îmi place să mă gândesc la bătrânica asta cum cheamă serviciile că i se mișcă în gol yala și ăia vin cu salvare și pompieri cu tot ce trebuie i-am văzut pe fereastră mă adun zice Silvia trebuie să vezi asta și îi văd se uită și ei la noi și se opresc din alergare puteți să ne deschideți ușa la scară? ne roagă și zic da apoi îi aud pe scară cum o întreabă pe femeia în vârstă prin ușă dar nu aveți cheia? doar că îmi dau seama că au rezolvat mereu problema așa că de ce să mă grăbesc de ce să mă suprapun SECUNDE MEMORABILE SOCOTELI) sms descuamat (spun așa cel mai bun lucru la faptul că nu am învățat să conduc până la 44 poate să fie de exemplu că nu am de ce să mă gândesc la blocaje în trafic sau ce fac eu aici pun la cale o prezentare de genul o bucată de lună sau istoria radiografiilor cerebrale și a riscurilor crescute pentru o singură imagine și interacțiune în care vii tu și pleci eu de fapt adun ceea ce ni s-a și întâmplat mai mult mie dar și ție la momentul oportun
26 martie – Miră corporală
îți convine că izolarea îți oferă amfetamine respiratorii păstrate numai pentru tine de la fiecare dintre cei care încă nu și-au încheiat tura și sortează pe cine sunt eu care nu sunt grav afectat de ceilalți ca mine la care tinde să predomine rateul saturat de hemoglobine de la prima oră acoperiți de turbine îi ține numai vocea când se oprește poate să îi combine SPORUL MENTAL SATISFACȚIA) sms decodor (bine zgomotul de martie greu nu e dar pare plictisitor când nu te poți gândi că se termină undeva așa încât să poți programa ceva după dar chiar și când știi că se încheie și tu formulezi zile cât un fluture văzut printr-o frunză în soare le duci până la capăt cât poți nu mai puțin și ce dacă șansele sunt mici să depindă de tine
25 martie- Miră corporală
zici că mi-a plăcut un poem doar pentru că am citit greșit puteam să jur că titlul e tăcerea femeii e saliva ei să fac plici pe urmă am văzut că zicea cu slava ei cu predici și m-a pierdut încercând cultul imnului difuzat de poliție rămâneți în casă astfel vă protejați pe dumneavoastră și alte logici SPIRALA MĂRGINIRILOR SINTETICE) sms delogat (până aici și după arici până nu pici să vezi licurici cum apar degetele unite la vârf din flori de magnolie și moace răsfățate de capibara mă tot asigur că vine de la sine rețeaua de cuburi care se ridică într-un colț să deschidă mișcările în succesiune exactă așa cum trebuie executată coregrafia chiar și preluată de tehnologie robotizată deprimată cu repetiții și rezolvare narcisiacă când sistemele de iluminare publică tind să egalizeze stările poți să prezici unde se continuă trotuarul și cine a pus indicatori de chirpici ai indici temeinici când clipesc să te ridici
24 martie- Miră corporală
vând și ei care ce poate care felul în care se simte cum zice bolând care că poate toate se vor modifica și vor fi la fel cât de curând SEZONUL MARILOR SCHIMBĂRI) sms deprivat (înțelegând păi de când programul seamănă cu orice numai nu cu mine doar dacă răcesc un pic mă prind că mai multe lucruri nu fac decât fac și zic zici tu că ai după ce să mă mai recunoști asta e pulverizarea în toate fețele fanilor pe care doi vloggări turci i-au strâns să se bată în Alexanderplatz practic metabolismul ni se reglează exersând limitele întinderii în toate direcțiile fără legătură cu asta mai strănut gând la gând
23 martie- Miră corporală
limbile vorbite vin cu puterea lor și în vremuri teribile și în plictiseli imobile spui se făcea că spui lumină spui mai spui singurătate faci din fericire și ai tihna ai bizar și intimitate vii cu aselghie și mă duci la dicționar cu o singură mangrovă în zăpadă și hotel și motel și rușine îmi repeți numele persoanelor pe care le iubesc să prinzi curaj sau however până le faci vizibile SECȚIUNEA MUSCULIȚELOR SUSPECTE) sms deservit (consumabile cantabile lamele sensibile și perdele cu balele paralele melcule, melcule, ia spune ce nu-ți place ca să-ți zic ce-ți face sentimentul spongios când ți se întoarce tenul pe dos decât să faci treaba cu stomacul mai bine te descompui cu acul cu mănușa de box la numărat firele de zahăr tos și împunsăturile de botox de sub geana dimineții din coregrafia ceții pe tivul genitiv-dativulului mamei mamelor mele amabile
22 martie- Miră corporală
Prima parte a poemului vine din cuvintele care le dau putere domnului profesor Gheorghe Cîrstian, Liviei Basista, lui Mihai Ivașcu, lui Ionuț Dumitru, Biancăi Vlasie, Cristinei Lilienfeld, Claudiei Lasculescu, Gabrielei Feceoru, lui Ionuț Dumitru și lui Sorin Despot, Anei Maria și Alexandrei, care mi-au spus de Ziua Internațională a Poeziei care sunt cuvintele care le dau lor putere.
calitatea imaginii e așa cum vrea care cu izolarea care cu sărbătoarea distanțarea e floarea ta de ziua poeziei știi care te păzea și care nu prea SORA MEA, SIGURANȚA) sms depinde (soră-mea e născută de ziua fericirii mai întâi s-a născut ea și pe urmă s-a declarat aniversarea la 41 îmi zice că știe dar că încă nu are semnătura fostului soț să administreze copilului antidepresivele așa e ea că doar nu o să se ascundă-ntr-un cotlon să bea
21 martie- Miră corporală
recit că asta face omul de ziua fericirii în vremea izolării nu că n-am avea de ce să fim supărați dar avem tot restul vieților noastre pentru asta așa că putem să ne tragem sufletul poate și tu ai pățit SOLSTIȚIU MIJLOCIT SEVER) sms devitalizat (am răcit și am reușit cu premii pentru toată lumea și filme făcute bucăți cu povestea victimei care mi-ar schimba titlul și rugămintea să îl sun să vorbim ar fi frumos să stau un pic și să le îmbin dar așa bine ies cablurile pe la încheieturi că nu te înduri ceaiul de dimineață are gust de ceață în sensul bun și mat exercițiul e respirator de scris cu negru pe antracit
20 martie – Miră corporală
frază după fază și invers izolarea modelează starea după ce te obsedează perforează tot ce nu erai și oxigenează acvariile memoriei până filează ce contează se insinuează clachează și se corijează etalează mișcările de bază tihna sterilizează cu sentimentul de oază în care te uiți la tine cum în loc de titirez te pomenești că spui sfârlează SERVIETA MICULUI SALAHOR) sms desprins (cum te fixează luna fără pretenții peste fațadele însorite pe banda după-amiezii finale cu tot cu clădiri refugiate spre ultimele etaje supraviețuirea se axează pe ce nu se poate aglutina înainte să erupă renunțările pe părți ale corpului și absențele tandre furia liniștii mixează luxul lent de a fi trează
19 martie – Miră corporală
răspunde acum ce vrei să-mi asum ce să recunosc așa e până nu ajung să abunde scuzele furibunde SIAJ MARCAT SADIC) sms deștept (unde e soarele serii strecurat în filme proiectate pe trunchiurile din pădure acolo rulează monștrii din mintea ta ciocnirea perpetuă cu definiția finalului de zi circuite integrate cine nu are doar nu recunoaște că a făcut a durut dar nu e gata să își asume peisajul personal de greșeli fecunde
18 martie- Miră corporală
scrie fără oprire în condițiile în care lumea are impresia că e după și e mereu doar înainte continuă descrierea de la bacterie până la dimensiunea prohibitorie a anilor lumină de brânză de te zgârie de la mână până la gură coordonarea uitării în funcție de priorități și spații de blanc necesare în succesiune uite distanțele sortate în serie înainte să intri cu tot cu glorie cu imaginația sângerie cu artă și meserie proprietate personală ori pe care plătești chirie cum e normal în vrie SUNETUL MANELELOR SECȚIONAT) sms devenit (cum le e altora teamă de clovni mie îmi ridică părul pe picioare lăutarii și nu neapărat de ce zic cât de tot zâmbetul care poate să se refere la orice atât de bine și de feerie cu perie cât și de alte minuni fără mâini din tot ce poate să ne mai sperie
17 martie – Miră corporală
reperat aproape la întâmplare sentimentul că te-ai eliberat te și întrebi dacă e al tău nu te gândești tu la mediu dar pare că se gândește el la tine și te-a înconjurat știi că atunci când o să ieși o să fie alt moment un pic alterat care să fie dacă tu ai alege e primul strat SENSUL MERSULUI SCANAT) sms detracat (m-am bucurat stătea acolo și vag îmi spunea ce se chinuie era același băiat de când am plecat și îmi explica ce greu îi e că înțelege că și el a pățit să fie mințit și să i se zică de el că e de vină că trebuie să plec altfel decât ne-am înțeles el acum îmi arăta cât suferă e foarte frumos să îmi termin ceaiul și el să se sperie că trebuie să se întoarcă acasă că are program de ieșit că altfel se teme că ar putea să pățească ceva fata asta cu care e că e obsedată de el că a dus-o și la psihiatru tu îi zici karma eu cred că e doar răbdare să vezi cum iese măgarul din ceață și se cacă pe el de râs „ăia cred că am dispărut” eu m-am abținut de-asta uite cum argumentez că oamenii nu vor dispărea niciodată adică specia umană doar că nu se vor mai băga în seamă zic lumea o să uite ce înseamnă și bang am sentimentul acela de scris pe curat
16 martie – Miră corporală
strângi păreri ca să vezi ce zice muzica ușoară despre asta ai pungi întregi cu lungi momente de madlenă spune drept cine ți-a cerut accept atingi mai multă atenție decât ai avut vreodată nevoie când să distingi începi să plângi SECUNDE MAJORATE SINISTRU) sms deplâns (mai lungi sunt efectele de ecou n-am știut ce să zic și m-am gândit așa dar nici asta n-am spus mi s-a pus pata poate pe ce-aș putea să dau de înțeles greșit asta mă blochează mereu un jeton colorat pe care îl împingi cu gestul că îl împungi dar îl păstrezi intact cât să îmi dau seama că era mai greu dacă se întâmpla asta într-o mașină în plin derapaj scăpată peste parapet sau era mai ușor pentru că dura mai puțin cine știe așa poate să pară din afară și nu e cazul mai degrabă ne privim mâinile ca doi tuaregi împachetați în deșertul cu iluzii copleșitoare în dungi
15 martie- Miră corporală
mă sună să-mi spună că s-a rezolvat ca să vezi că se poate să faci un cataroi pe care să nu poți să-l ridici și că poți să îl iei în cârcă pe urmă nu schimbă cu nimic faptul că atunci când l-ai făcut nu aveai vână să îl iei de jos ca problemă un pic masculină dacă vrei și asta așa dacă te amuză pe tine discuții cu poți să nu poți la care mintea răsună iar lumea își asumă în toate gradele de faună că e complet imună SPAIMA MIȘCĂ STAREA) sms derulat (adună informație cum să te răpună dar cea mai bună veste e că pisica pe care am văzut-o că îmi taie calea e tărcată pe auriu dacă era neagră știam cum stă treaba chiar dacă nu în sensul în care se gândește lumea dar ca subiect de discuție în sfârșit nu suntem acolo și ce spune asta despre noi e exact lăsarea întunericului de primăvară pe care îl ținem de mână
14 martie – Miră corporală
păunii beznei nu se feresc să tot spună cum știu ei orice mă așteaptă doar oi pufni ca să culeagă frumos buchete de petunii din ce ar putea să reproșeze că a sunat din partea mea fix cum se armează podul de ironii și alte drăcovenii care plimbă virusu´ că nu vezi în fiecare zi strada blocată de poliție cu rămâneți aici vă rugăm până se încarcă suspectul în mașina cu leduri cu efecte bruște de brownie în timp ce ne facem toți treaba fiecare cu carantinele noastre și suntem prieteni în termeni pe care din ce știi îi descrii mereu drept maronii SOCLURI MĂCINATE SOLAR) sms descusut (pe unii ne mai și dezavantajează lumina mai ales că nu avem habar cum să profităm de ea belim ochii în ușile autobuzului închise și speră că e altfel pe partea cealaltă pe interval se lățește jungla de cacao a instabilității și tu vii pe jos cu graba între degete definiție sigură nu ca minunile televiziunii
13 martie- Miră corporală
iată că de fapt ne amintim doar o singură dată ce s-a întâmplat și pe urmă doar ne aducem aminte ce ne-a venit în minte atunci uite că acum e alt moment pe care nu-l vom mai revedea decât o singură dată și cum se face poemul fără forme de conducere organizată revăd revederea scuipată cu accente de agată SMIORCĂIELI MASATE SOCIAL) sms dejun (dintr-o dată zburătoarele au spart gașca „ca băieții” la primele semne de pericol cerșetorul coboară de pe bancă și bagă mâna în pungă apucă cât să arunce încă o mână de grăunțe o bătrânică îi lasă un pachet pe stinghiile crăpate se înțeleg din mișcări stolul bezmetic se reface la picioarele lor cu siguranța închipuită a kitschului și-o zbughesc prin crăci femeia tataie e iar în picioare pe scânduri cu pumnul din care îi curge arpacașul împins în sus „amorașilor, dacă vă căcați pe mine vă sparg!”, strigă la păsări și ciocurile mărunte toacă pavajul până toată treaba e înghițită brusc și sfincterul culorii se închide la loc într-o mașinărie tristă decuplată
12 martie- Miră corporală
bine eu nici nu țin minte nume și cifre nici atât las să predomine accentele și mă bazez pe selecția de vitamine pe cine văd în autobuz dacă nu sunt eu 100% alcătuit din supraviețuiri contondente memorate în degetele tumefiate de balerine SUNETUL MIROSURILOR SECȚIONATE) sms derizoriu (pe mine cum știi mă ia de cap câte un miros de care sunt sigur că e de la mine sau dacă știu că nu era inițial al meu pot să jur că îmi iese acum prin piele e cel mai greu să identific zona fericită în care toate vin la locul lor pe măsură ce trece timpul destinația devine corpul spațiul se localizează când în atingerea vârfurilor degetelor ba între ele sau în împingerea creștetului în sus și-n alte gesturi ca orice secvență neimportantă care ne conține
11 martie – Miră corporală
o veni și ziua aia când ieșim din domenii rectilinii ce buni sunt toți cei pe care îi vezi pe stradă când îți închipui că joacă un rol foarte talentați și credibili dar ia vezi dacă ar fi poem ce zic ei de unde vine sentimentul ăsta de varză ne-am putea hârjoni din nou dacă nu ți-ar fi ochii așa sașii și pe alocuri chiar rubinii SOARE MĂSURAT SUBCUTANAT) sms debil (pietonii ai zice că fac orașul cu ritmurile cromatice acordate la programe și game interioare dar sunt multe locuri cu arome mai degrabă rurale în care nici nu se potrivește cuvântul și atunci o iau de la capăt cu scuzele națiunii
10 martie- Miră corporală
suflet ai să scapi cu orice într-o poezie atâta timp cât nu zici pizdă nu neapărat cu cuvintele astea ai posibilitatea desigur să spui să ne naștem iar sau ceva aparent metaforic și e ok chiar dacă tot pizdă se înțelege berechet doar faptul că ai fi femeie nu ți se iartă sau că n-ai fi femeie și ți se spune cu regret SEVRAJ MAI SIGUR) sms desfigurat (complet calm agitările sunt doar dozele de ceilalți povestește-mi cum ai stricat ușa de la dulap decablarea ne solicită și ține numai de balet și de jet
9 martie- Miră corporală
preparat special pentru mine aerul cu probleme de gen s-a bucurat a dat SEMNALE MANIPULATE SIMULTAN) sms deghizat (dotat cu personalitatea multiplicată spre 8 miliarde s-ar spune că te aștepți să apară probleme de autoritate unele majore altele de moment ca în jocuri cu focuri corporale orientate spre transformare și semnalizare confundate cu răbdare de performer intersexual procesul e codat startul dat limbajul erodat prin scoateri din uz specifice vârful de ac e captivat replicile au dilatat o după amiază în parc sub crengile care abia încep să contureze dentiția primenită din vegetație elanul captat e reorientat sau ar fi când ai ști ce se vede cu amărăciune că s-a făcut mai frumos decât era părul și decorul tonul și paltonul cine zice ăla decontează până ajunge inevitabil nu cum se spune cum devine cum e cu adevărat
8 martie – Miră corporală
zbori dacă te văd pe un fundal monocolor altfel stă treaba chiar dacă suntem atât de asemănători asta nu înseamnă că avem aceleași valori activistul antisocial cu spori lucrează un pic prea tehnic și cu prea multe rumori folosite drept vectori STRĂINĂTATEA MINIM SESIZATĂ) sms dezamorsat (comori explozive dizolvă distanțele dintre uitări și plasări în fața unui set de oglinzi de la promoția pentru cosmetice șirul de becuri mate nivelează inflexiunile legendele ne asigură că monștrii există dar nu și pentru cei care pot să-i oglindească fără să-i rănească e ceva de văzut dar nu și pentru mine nu și pentru mine așa e mai bine cu tine asta tot speră și deține între kilometri de munți de ambalaje puse în ordine alfabetică orice hikikomori
7 martie- Miră corporală
oricine știe cum se obține cea mai persistentă imagine cu o persoană doar spune-i pe oricare alt nume decât al ei și reține nu te mai uită nici cu vitamine SCUZA MARCHEAZĂ SENTINȚA) sms deviz (ține motivul pentru care s-a dezumflat chiar dacă e cam de căcat s-a mai utilizat și e omenesc pentru eventualitatea în care se putea mai bine dar nu cu mine
6 martie- Miră corporală
înainte să aud că dezminte iau în considerare primăvara balcanică pentru tot ce vrea să prezinte SELECȚII MULTIPLICATE SIMETRIC) sms decent (cuminte cu aerul de lanternă vii ai ochii fixați doar pe ce e indicat un vis în carne și oase cu firele de siguranță pocnite în aer cu aerul de lighioană care a tras învățăminte din programele de educație și din pauzele de publicitate n-ai cum să nu știi viitorul e ce îți aduci aminte
5 martie- Miră corporală
geometria haosului o tratez cu povestea mea transnarativă când toată lumea e după și se jură pe post alea alea numai tu zici că suntem înainte și e bine să ne schimbăm lenjeria SEMNE MISTUITE SUBIT) sms deraiat (soneria poate să mă facă să apreciez intermitența circuitul electric se închide la primele indicii de încălzire a vremii te mai uiți și la cine anunță doar ca să ai un chip pentru trecerea vremii exercițiul reia imaginea unui bunic mult mai tânăr decât mine la bateria orchestrei locale poate pe Cine Știe Unde-i Centru-n București sau puii mei Chemarea Mării după asta tot ce a mai ascultat era muzică populară și Ileana Sărăroiu era și complicat de pe scenă cu preluările din copilăria rockului la magazia de pe șantier și gestiunea materialelor construcția se definea de la sine și aici suntem asta-i șmecheria
4 martie- Miră corporală
turbine pentru cine trăiește în locul cui vine de la mine sau se împlinește cu tine asta așa că nimeni nu ține locul nimănui în sine am visat pisoi striviți de o cutie de afine dar asta se petrece acum pe bune și ne conține pe obraz liniile fine întârzie la trezire ca să știi că atunci când ne-am văzut eram mai tânăr listele lucrurilor pe care le puteam lăsa pe altădată erau arhipline treptat pe toți ajunge visul să ne domine și doamne ferește să ne bazăm pe revista locală destine SIMULARE METODIC STÂRNITĂ) sms deliberat (ce bine că ai întrebat dacă vezi viața în gri mută elefantul zici că spune un proverb indian tu câți elefanți ai mutat în general zic întreb orientativ pentru un prieten cum devine
3 martie- Miră corporală
vestul vrea să știe estul abia apucă să fie restul ne descurcăm cu protestul ăsta și e rostul din care formulezi textul acesta că de altul ești sătul STĂRI MATRIMONIALE SEMIAUTOMATE) sms detaliat (ofițerul stării civile recită număr după număr din codul de procedură pentru luna martie străzile stabilite între pereți ruinați programează soarele în rafale pastel ora perfectă scoate foci femele pe cerul roz îngerul birocrației primește banii pe acordeon pentru podurile micului paris sau ceva cu kiki din obor un cântec de la radio jură că pentru astea garantează ploaia și mai ales felul în care o porți în pelerina transparentă pentru toate cerurile iar testul nu e destul
2 martie- Miră corporală
apostrof tu cratimă eu cu mirarea unui cartof jumătate prins în visul nostru antopomorf călare pe jumătate de organism fagotrof SPECIFICAREA MAGICĂ SCÂNTEIAZĂ) sms descleștat (of dar chiar te-au supărat au alergat și n-au claxonat unii când se urcă în cireș știu de ce nu se văd elefanții alții încă ne mai gândim cum să ne purtăm după ce am auzit de jos ăsta se uită la țâțele mele unele situații sunt fără ieșire dar și ele rămân așa numai atâta timp cât durează situația pe urmă lucrurile se echilibrează crocodilul pufnește în râs și visează la steagul liberiei care o să facă să merite tot pârșul o să aleagă o emisiune pamflet cu poante la 30 de secunde iar eu tot ce învăț e continuitatea în degradeuri și precizarea orgasmului temporizat sigur rămân pe picioare și pare să fie doar că nu mai fac fundă șireturilor contururi de precizare pentru orice sens limitrof ca să le port sub branțuri în pantof
1 martie- Miră corporală
STĂRUITOARE elementare sunt pauzele oricât de rare MISTUIE) sms dezlănțuit (îmbrățișare cu indicatoare suspecte zile luate la întâmplare când ai chef de tăieturi mici și exemplare cele 23 de ore virgulă 15 rotunjite la 24 se adaugă la plimbare că așa se face treaba în anii care se pot împărți la 4 că e soare sau doar drumul în jurul lui împărțit aproximativ între urme pe picioare și felul în care sunt cu tine în mișcare respiratoare când sunt aici ca atare SURPRINZĂTOARE
29 februarie 2020- Miră corporală
diferența e că unele zile par să aibă sens de când deschizi ochii visezi un poet cunoscut știi exact care a murit demult dar nu despre asta e vorba cine mai are la îndemână peisajul posturilor pierdute pe scala de unde ultra scurte între ghemotoace de vată audio interferența revelatoare produce sentințe ridicole cu mare pompă și în momentul doi nici nu mai știi ce ți-a spus te descurci cu sentimentul împlinirii speri cu îndemânare suspectă că asta îți stabilește și câmpurile de interacțiune și frecvența SURESCITĂRI MANEVRATE STÂNGACI) sms deodorant (șuvița risipită pe pernă înainte să mă trezești la prânz declamă prezența verifică aderența stabilește cadența păi hai să comandăm pizza
27 februarie- Miră corporală
expoziție cu atmosfera standard după curățenie când se pune problema unei tactici de prezervare eu am mers mai mereu pe respirație și mai repede și în termeni de lentoare ritmul decupajelor eludează rizomii narativi poveștile își asumă capacitățile unei ezitări mirifice fondul problemei dezvoltă picioare nesfârșite segmentarea în pași e reflexul prin care cartografierea continuă vegetațiile stilizate profită la nivelul nărilor și formulează bucle de echilibru în mișcare sau mi se pare mie SECȚIONAREA MOMENTULUI SEMNIFICATIV) sms devin (grație ție facem teorie din fizionomie și chimie depistată după accesele de anemie luate drept obscuritate toate ajung să fie puse pe hârtie spune tu cine scrie o face ca să te împace cu deriva pe marea de insatisfacție sau pune la treabă tensiunea și o deschide din fiecare articulație
26 februarie- Miră corporală
melodie pentru comandamentul forestier pentru că nu e om să nu se deplaseze cu scândura care la tinerețe care la ieșirea din ebrietate care cu toată viteza care pe vârfuri ca montaniarzii sau pe spate pe cuie ori cu burta pe carte cu gândul la coliziuni și minuni până se pronunță pensionarea și alegi în ce moment vrei tu din trecut sau din viitor să bubuie și să încuie SUIE MARȚI SERIA) sms debara (cucuie are oricine și le atribuie oricui îl dezlănțuie fie cu o opinie fie cu o serie de produse de patiserie spune cuvinte că și ele sunt bântuite cum vezi în filme cu trufie cu salvie cu inhibiție
25 februarie- Miră corporală
schimbările preconizate de la o vârstă te duc la etatea cu pricina când ai sentimentul că mult mai multe feluri de frumusețe decât bănuiai sunt reale dar foarte puține sunt pentru tine și nu în sens sexual dacă ai revenit din fiecare vis asta e în general viabil problemele sunt mai ales de elasticitate și permeabilitate la nivelul limbajului știi ce zic dar prea puternic cu blocajele aglomerate de partea ta SOCIABILITATATEA MASACREAZĂ SELECTIVITATEA) sms defectuos (umiditatea când e potrivită ca atunci când stăteam la Buftea și ieșea bine orice criză de moment se nimerea că eram în clasa a III-a ar arăta că dacă aș fi femeie mi-aș zice nu vrei să fii sora mea mai mare că soră mai mică am și frate mai mare am și frate mai mic așa, că ce să-ți zic… mulțumesc asta-i calitatea mea
24 februarie- Miră corporală
altul că așa e vântul în perioadele lui de glorie până și sentimentul de poale-n brâu capătă o muchie și un cod în care poți să găsești cele mai asumate dramatizări franjurate și apăsate cu aerul că nu se mai poate uite ce frumos dar vreau eu să înțeleg cine a pus roză în scleroză și care am sugrumat cool simțământ cu consimtământul SADO MASO SMERIT) sms deosebit (adu-l și vedem noi unde îl integrăm nu sunt destul de credul că tot ce înveți e să reziști când nu e nimic și mesteci tul sau poate preferi să reiau mutatul firului din scul în ghem să fie ăsta tot urletul
22 februarie
praxis din repere diagonale n-am descris cel mai neted blat de lemn cele mai obosite motive de incoerență cei mai dubioși markeri ai apropierii cea mai potrivită ținută tu ce eviți ca să nu fie nevoie să eziți între ce te definește și ce scoți la bătaie tabăra zilierilor au demontat-o într-o singură dimineață și unde se chinuiau să supraviețuiască victimele economiei de piață acum e doar peisaj mă și mir că nu vine cineva să facă poze între două filmări între două rujări în oglinda scutului ținut de jandarm în lanțul din jurul instituției pentru ceva minimalist și indecis SINOPSISUL MANUSCRIS SUBSCRIS) sms decorativ (pubis pentru cer și clitoris etimologic acum că ziua e străbătută pieptiș din doi în zero și doi pentru un rezultat precis definit din pata de lapte care a apărut în viața fiecăruia dintre noi cu bis uite că ai zis
20 februarie – Miră corporală
conține regenerarea deficitară când vine după care e gata și e clar știm cum stăm la ședință ne-a zis dacă nu înțelegem ce am făcut bine nu ne prindem nici unde am dat-o în bară eu mă gândeam că în toată sărbătoarea succesului o să aflu cât timp mai primesc doar jumătate din salariu dar succesul obținut pare că bagă seturi noi de probleme de explicat de asumat de umplut timpul de orientare și recuperare rar am respirat mai interesant și mai bine SEROTONINA MENȚINE SERPENTINA) sms dezmeticit (cine reține teoretic deține dar ce asta e în funcție de doctrine sunt ele albine solitare să le vezi cum dorm pe o creangă într-o fotografie de ce n-ar fi și cineva care să răcească odată cu tine sigur asta vine de la sine nu te abține
18 februarie- Miră corporală
blindat în ruine vocalice ești legat de derută doar crengile aruncate lângă gard oferă ceva imagine care ajută trec peste el și împing mai jos plasa de sârmă vegetația e în circuit du-te-vino în condițiile săriturilor termice de la zăpada de noapte la lumânările aniversare care scăpără peste zi pe secțiunile lemnului încă proaspete un bătrânel își lua la șuturi canișul și ăsta se repezea la el persoana dezechilibrată smulge una dintre crengi din maldăr și animalul o ia săgeată spre casă de parcă ar zice cum vrei tu când arată exact inversul dar nu zice agresorul se resimte pe o parte a intersecției semaforul trece pe verde traversează hainele din puf de pinguin chinezesc pe cealaltă demarează coloana spre treaba ei în plin orgasm metalic cu ton continuu asortat STUDIEZI MANEVRELE SITUĂRII) sms deranjat (asfixiat de una alta tu de unde începi când e să te organizezi unii spun că e mai bine de la pat să îl faci și vezi tu de-acolo eu sunt tentat să zic uite ai ocazia să pleci setat din respirat de la primele mișcări pe care le faci până nu te-ai îmbrăcat toate blocurile sunt pline de oameni care nu sar când chiar nu știi de unde să pornești te apuci de plantat le lași pe fețe petunii negre cât e chipul marcat restul e de fapt că aici începe și dincolo se termină fragmentul citat
15 februarie- Miră corporală
sar calde failicitări că iar n-am înțeles nimic și asta nu se poate spune despre prea multă lume adică fiecare pătrunde greșit în felul lui eu chiar nu pricep deloc ce-mi zici mi ce pare că am prins și eu doar că nu a ținut și fiecare mi se pare exact ca mine cum eram cu un an înainte doar că mai bine sau așa ți se pare zic mie cum mă știi din vestiar SCORȚAR MIȘTOCAR SUBSIDIAR) sms denudat (chiar și atunci când știu ceva știu cu aerul bizar al cuiva care poate să nu se mire decât că e posibil și tresar desigur e ziua aia când sentimentul e similar
14 februarie- Miră corporală
scris cu fisiuni riscante de zis nu-mi zice dar i se vede în ochi că n-are mare lucru de spus la ieșirea din sală că îl deranjează că îl întreb ce i-a plăcut mi-ai promis nu mă așteptam să la întrebarea asta așa directă face de parcă ne țineam în brațe dar nu ne țineam și mă cam mira că sugerează din astea propriuzis în abis SCHEPSIS MURDĂRIND SCRISUL) sms desenat (iris vocal că numai ce e rău vine din trecut ce e bine trebuie adus se ține de tine doar din ce o să fie și când iese cum trebuie din ce e descris cu modurile de organizare ne ocupăm în manuscris și nici măcar cu ele până ajung canabis doar cu ocazia de a le formula cineva într-un mod deschis
13 februarie- Miră corporală
umplute de leziuni autoprovocate drumurile fac volute până peste cap cu scrisul pentru comercializare pentru povestea de seară care ține până la lansare haidi fetița muncilor pune zi peste noapte și plasture la nasture starea vremii surprinde exact succesiunea evenimentelor dar se descurcă doar cât poate să ajute STRĂBATE MODELAJUL SENECTUȚII) sms depășit (sute de posibilități de încheiere se grăbesc să execute jocurile soarelui pe ultimele urme de zăpadă șoseaua e udă într-un fel pare dornică să sărute de bun rămas formele dispărute pe de altă parte primește cute din aer repere de întârziere dispuse să fie străbătute
12 februarie- Miră corporală
mă învârt pentru contact vizual în jurul unei povești cu antropologi convinși că au câștigat încă 50.000 de ani pentru istoria omului la ieșirea din africa pare o veste bună ca orice număr ca patru milioane de vieți salvate după ce au scăzut procentele sinuciderilor cu 38% pare absurd cum stătea treimea aia de schelet îngropată în etiopia ca să mai treacă timpul specialiștii bagă beatles pe repeat in the sky with diamonds și curăță cu periuța păi să-i zicem lucy atunci și așa i-a rămas numele asta ascultau ei eu nici nu m-am născut decât după un an acum pare mai scurt SPIRTUL MIGRENEI SUPORTABIL) sms degenerat (iaurt pe buză și covrig în bluză duse până-n flirt când se luminează și pornește sistemul antifurt
11 februarie
catren din suc de fructe e un fenomen entoptic de câmp albastru care îmbogățește până la granițele fluide ale identității chiar și răsăritul cel mai obscen SFOARA MACINĂ SUBSUOARA) sms denotativ (himen halucinogen pentru vise invizibile pulverizate peste noapte ridicate la scripete pe încercate și pe luate drept fir cu plumb atâta vreme ni s-a vândut iluzia că ar scrie o singură persoană și nu toate ce e sigur e galben la față de la refren știi poate când ești gata pentru examen vii la noi cui i se pune pata e luat cu lopata în antopocen
8 februarie- Miră corporală
simulare din proces fiziologic în sintetizare și reformulare decise pe loc la simpla recunoaștere întâmplătoare reluată și afirmată respirație după respirație clasate la nivel de încercare supuse inconștient unui proces automat de evaluare indiferent cine a utilizat lumea ca să țină minte și cine ca să schimbe vorba și să uite ea a căpătat îndemânare și tot vine de la sine ce rămâne și ce sare SEMNALIZARE MENȚIUNE SUFLARE) sms deferit (răcoritoare când s-a așezat zăpada e și această realizare când văd cum cel mai mult la oameni mi-a plăcut că dau impresia că se pot spăla singuri bine și animalele mai fac din astea dar par deschise la exploatare chiar dacă nu sunt și au fost supuse din întâmplare celor mai stupide norme literare ticluite doar ca să te doboare care din întâmplare care victima unui moment de excitare aud prima ninsoare din februarie și aplaud pentru upload accentele de zăpadă își fac numărul cu ghemotoace plasate la nivelul fiecărei vrăbii de favoare acum e momentul după aia dispare prin individualizare
6 februarie Miră corporală
ajut levitația acustică cum am văzut când aglomerația din intersecția shibuya se ridică cu sufletul celui mai absent pieton din cealaltă parte a lumii interfața stă așa suspendată între o șoaptă și tăcut pe placa de sunet integrată un pic încrezut absolut SCUT MARSUPIAL STRĂBĂTUT) sms depozit (grepfrut din așteptări cu pielițe amare din ce nu s-a putut din porțiile de amânare la minut mai stăm un pic până rămâi mut știu că nu asta ai vrut hai să facem listă și să vedem ce cade pe coloana atribut cum țipă cineva pe stradă sau se agită brusc te și temi că eu îi asmut
4 februarie- Miră corporală
caut un fascicul intens că au trecut niște oameni după ce am vorbit despre înălțimea ideală la care ar fi bine să își țină ochii melcul care prinde viteză ca să nu amețească și ne-au zis că suntem clienții lor preferați pentru că râdem la masă apoi s-au auzit adolescenții groaznici care am fost în unele zile eu și tu nu m-ai crezut fiecare cu puterea lui magică și le luăm pe rând cum strănută o girafă cum strănută o broască țestoasă cum strănută în spațiu un astronaut STATUTUL MIRACOLULUI SATISFĂCUT) sms depolarizat (precaut între ce mi s-a părut că nu te interesează și tot ce te lasă abătut am uitat că n-am putut decât foarte rar să am schimburi de prezență cu obiectele care contează acum mă uit la placa asta de lemn și îi spun poezia pe înțelesul skateboardului meu sigur că ar trebui să fie mai mult din picioare numai că spune tu un poem care să nu fie desfăcut din cel mai preverbal țesut
3 februarie- Miră corporală
vreun vixi, at the edge of e ce adun și recompun în săpun scăpat din mână pe picior și sărit iar la nivelul ochilor în mersul regulat al câinilor străzii tot mai rari în mesaje electronice eliptice în capul omului străzii care a împins pe cineva în fața tramvaiului din greșeală în contul unei datorii mai vechi în uruitul unui motor pierdut printre blocurile masive de lumină artificială și mută în laptele uitat pe frigider o lună după data de pe capac în recipientul transparent al mirosului de fructe proaspăt tăiate în spate în față într-o parte și în cealaltă încordare când întețire când încântare într-o scenă de șaptesprezece rânduri de păsări care trec pe cerul nopții cu burțile luminate doar de pe stradă aparatul foto nu le vede tind să le juxtapun doar eu și tu le știm acum și tot mai pun pentru cât nu sunt imun SUPUN MAGNITUDINEA SCHEUNATULUI) sms delirant (dejun în iar, băi băiatule încă o dată ești inoportun cum să crezi că are relevanță succesiunea de obiecte care apun semnalizezi pe unde te mai intersectezi notezi viața de zi cu zi a persistentului grăsun cât o s-o mai dai pe după prun ai ajuns să ai coșmaruri cu notițele rămase prin carnete înghesuite pe sub scaun încă un sac și încă unul în care să le pun până le citesc ca să am ce să îți spun altă dată de ce nu acum când peisajul îl propun perspectivei dinăuntrul desenului ce să mai învăț cum să mă opun
1 februarie- Miră corporală
crizele cu declic liric la glumele din timpul războiului de anul trecut au ajuns până la mine care cu don care cu bas care cu raportul de putere cine cu rusia cine cu prusia cine cu relatarea spartă de râs și cu grupul lui care cu ce poate de parcă singurătatea ar fi o superputere în condițiile date asta am zis și toate cele SURSELE MOTIVĂRII SCHEMATICE) sms deghizare (efectele finalului de lună sigur că e încă ianuarie și soarele e rece dar trece atât doar că numele nu mai vin așa de ușor și atâta m-am bazat pe asta când a fost vorba să jonglez spaimele scăparea completă a fost mereu să știu că nu e vorba de mine și să spun despre cine sigur asta nu ține de poezie decât prin ricoșeu și cum spun eu ce ciorapi ai frăție sau ce îmi mai vine încât să mă bucur că te pregătești să mai stăm un pic păi și dacă de mine e vorba zic și eu cum fac fetele
29 ianuarie – Miră corporală
pasămite antieroii geamului românesc uite știu cum vine treaba tot ce arunci e chiar ce te arunci să aduci la întâlnirea cu ce-ai pus la bătaie ca să dai de tine și uneori asta se produce dinainte să te fi născut tu sau pe asta te bazezi când pui la cale ziua în care ai stabilit cu exactitate ora la care să apari în fiecare zi schimbi minutul pentru punctul culminant și reiei ca să fie sigur că nu mai mergi pe dibuite SIMPLIFICĂRI MĂRUNȚITE SUPLU) sms defenestrare (cumplit e că trollii poeziei sunt mari oameni aproape cât românia mare dar mai mult pe burtă de la ei îți e și rușine câteodată să te gândești că tare i-ai mai fute în gură măcar pe jumătate și nu te încrețește atât că le-ai fi de-o seamă că toți avem toate vârstele asta e cât că așa i-ai face aproape ai tăi cum le faci și îți faci când e vorba de demnitate și prostituate de duhovnic și fermitate de persoanele apropiate de tot ce nu se poate omite
25 ianuarie- Miră corporală
ghișeu pentru condens pe contrasens cu planșeu de nori care reproduce meduza lucioasă a străzilor marcate de evenimente private relațiile de familie se recunosc prin măsura în care explicațiile și scuzele sunt depășite modelul de mușcătură variază pe măsura presiunii atmosferice din perineu până la empireu pașii infantili persistă mai mereu doar la căderea nopții se mai dizolvă dar atunci nu se pune că sunt doar eu SEU MINERALIZAT SPONTAN) sms declanșat (aoleu poate ajung ca ăia care povestesc în loc să apeleze la dicteu ca să nu se simtă careva apropiat călcat pe bombeu sau cine știe să mă trezesc că sunt eu clișeul cu cel care s-a urcat în cireș doar ca să se uite în decolteu cât poți și tu să mai accentuezi concentrarea în degradeu
24 ianuarie- Miră corporală
fișa din șnițele mnemotehnice de la nivelul șoselei dimineața rulează în pneuri de ceață ca de fiecare dată când mă bazez pe prelatele cauciucate în care se depozitează pauze de sens instalațiile sonore se reduc la o coregrafie transcrisă pentru foșnete repetate din toate formele de relief din antipozii respirației până la refren la asta dai tonul și cenușa STRĂMOAȘELE MOACELOR SERENE) sms derivă (așa degeaba te-ai supărat vorba cântecului cei mai simpatici sunt iepurii asiatici dar asta nu înseamnă că e și adevărat sau poate să fie dar nu s-a întâmplat sau da
23 ianuarie- Miră corporală
acea resting bitch face pentru melci de când se trage la întâmplare jocul video evoluează după cele mai cool reguli e încă ceva care se miră toată lumea că nu înțeleg dar par să mă descurc înaintea fiecărui nivel sunt sigur că e ultimul și nici n-am cum să mă duc mai departe nici de ce la început figurinele trăgeau cu plasmă mai semănau cu vrăjitori până la urmă nu mai rămâne decât o confruntare violentă între pixeli din ce în ce mai rapidă ca răspunsurile posibile la întrebarea cum i-ar face melcului ochii în caz că prinde viteză cu fața ta culmea SINEALA MULȚIMII SUPUSE) sms deosebire (puterea pe care o are orice loc pentru tine ca să revii de parcă în sfârșit nu te-ai mai deochea numai că toată lumea adolescentă e panicată când intră o persoană străină așa i-am pregătit să se anunțe unul de altul când e ziua cea mai tristă din an și când trece pentru că trece să nu simtă că i-a lovit marțea cu bâta ei mică din catifea
20 ianuarie- Miră corporală
am coborât pe scheletul scării dintre birouri să îmi iau o cafea de la automat sub trepte este întinsă o pânză care să îi ferească pe cei care stau jos de perspectiva neașteptată în tălpile colegilor care urcă dar de fapt e vorba doar despre cine poartă fustă mie mi-a folosit când mi-a scăpat skateul din mână și a sărit în sus de pe cearșaf nimeni nu a fost rănit în proces pentru că am putut să îl prind dacă se ducea printre trepte nu doar cei de sub scară o pățeau și pentru mine și pentru skate ar fi putut să iasă urât SIGILIU MOHORÂT SUBȚIRE) sms deplin (de gât cu întrebarea cum să zici hotărât care-i povestea vieții mele ipotetic amărât aproape textil uite azi sunt sigur că e doar un cuvânt la discreție și pe coada lui nu scria decât proces de acreție uite o vorbă pe care nu o transform în nimic altceva decât e de data asta poți să cauți un video dar ar fi în engleză și n-ar avea cum scrijelesc colegii dislexici toate inițialele mele acolo atât
6 ianuarie- SENZUALITATEA DENSITĂȚII
anotimpul semafoarelor hormonale ne livrează cool doar urmărim segmente de trafic ca să nu ne aglomerăm când te întorci să îți zici niște lucruri ca persoană mai tânără în ce moment din viață alegi să ți le spui ca acum dar tot timpul SPECTROSCOPUL MAJOREAZĂ STROPUL) sms decongestionat (destul e să-ți dai seama când m-ai auzit prima dată în mintea ta mă lovisem de o mobilă sau tocmai scăpam din mână ceva sătul de stângăcia mea vecină cu dansul era momentul pentru cel mai simplu calcul numai cuvinte în toate limbile posibile și niciunul pentru ce e diferit într-un déjà-vu când vin eu blegul care ține cu dinții la recul
5 ianuarie- SENZUALITATEA DENSITĂȚII
plouă și iedera înghețată ouă pe cine poate cine nu e gata e luat cu prelata tușește în fular și scuipă în formă de dolar iarna face din astea când sar o treaptă și prind mișcarea că pot să sar mai sus doar dacă mai întâi mă las în jos restul e bidonul cu perhidrol din care turnam cu pipeta în baie să fiarbă tăietura de la deget făcută în joacă ziceam că am o lămâie minusculă desfăcută sub unghie după ce se se ducea sângele și altul nu mai ieșea și alte fructe palide când îți aduci aminte răsturnate dacă te-apuci să crezi că te-ai jucat tu de-a una și de-a alta ca spaghetele de rouă distilată la drept vorbind jocurile s-au jucat cu mine și acum e la fel doar că pe dinafară cu dexteritate culinară moleculară știu exact ce parte a corpului îmi aleg să fiu chiar dacă pare că mă răzgândesc salopetele temperaturii încălzesc și răcesc după un traseu complet pielițele ronțăite și buzele scrijelite două câte două SERVICIUL MILEULUI SUPRAPUS) sms desfăcut (nouă nu ni se pare la lumină suntem ticluiți noi până sunt sunt traversate toate distanțele de siguranță prizăm rouă chiar și când nu prea mai stăm cu televizoarele în față împletim mileul respirației de la care se face ziuă
31 decembrie- SENZUALITATEA DENSITĂȚII
sunt zile de joi când nu văd nimic și trece o iubitoare de animale cu un câine-foehn rostogolit pe ciment ea are mobilul în ureche și patrupedul mic îi dă înainte futu-ți morții mă-tii de câine zice fata și coboară telefonul de la obraz îmbujorată la adăpostul serii care se lasă pe vine ca bleaga dar câte pasiuni sincere exact ca exemplarul canin nu ne există făcute păpușă din mănușă ciorapi noi și textile SÂMBURELE MOALE SÂNGEREAZĂ) sms depoziție (roțile din spate încă îmi mai dau de lucru doar ce am zis că nu mai țin minte nume și a început să se facă loc pentru exerciții agile cât să duc mai mult în manual ca să nu mă las pe spate și nici să nu o iau în bot cu pile să ajung să mănânc de pe jos vegetația cu blană legile sensibile ale unor zile de decembrie debile
13 decembrie- SENZUAEA DENSITĂȚII
binecrescut dar mai și mut o senzație în alta când ies la etajul greșit și caut ieșirea prin casa poporului vitrinele cu costume naționale seamănă destul de bine cu caserolele de spumă în care își plimbă angajații cu bluze mulate prânzul prin lift recunosc urechea din casa scărilor și deruta produsă pe bandă rulantă toate sălile au bandă roșie pe stâlpi la intrare de parcă mi-aș aduce aminte câtă siguranță e în deviații și pot să nu mă grăbesc la modul acut SLUȚIRE MONODICĂ SECVENȚIALĂ) sms decupat (așternut pentru trecut și ceva plăcut la care s-ar fi putut reduce tot ce e necunoscut dar de ce să fiu prefăcut mai bine le ascut că tot mă mănâncă pielea ce zic nimic poate că mi s-a părut
11 decembrie
de stres bâzâitul lavabil din circuitul plasticului în natură ajunge să mizeze pe iluzii comerciale legate de permanență accesul zilnic la ea asigură un balans oarecare între pauze inerte decembrie sună încărcat când credeam în platane care rotesc toată lumea pentru sunet lumile păreau potrivite chiar dacă în altă parte veștile clipeau pe ecranul minuscul dintr-un ecran cu leduri subțiri și număr de melodii variabil dar finit acum până și ce vrei și nu spui e un display și orice unghie are canalul ei și filmarea de vlog și dovedește empatie la greu sau anumite calități definitiv legate în rețea doar butonul on și off mai clipește uman restul e doar de înțeles STAȚIA MONITOARELOR SUDATE) sms destins (mucles la cules origini etnice unele ies în stilul abces au un oarecare succes până încep să se repete pronunția face ce face și pune burta boardului pe cartea din abțibilduri unde ești mai ales bineînțeles ales
6 decembrie- SENZUALITATEA DENSITĂȚII
prima dată când am fost femeie aveam dreptate pe urmă m-am răzgândit și nimic nu s-a schimbat de-asta zic să mai încerc o dată nici nu se pune problema să eșueze sau să se termine altfel decât până acum acest demers cu virginitate integrată prima dată când am citit cine omoară cei mai mulți oameni pe an și am răsuflat ușurat când am aflat că sunt pe locul 2 zic eu un om mai ales că n-aș fi ghicit niciodată că primul loc și campionii la distanță sunt țânțarii pe urmă n-a mai fost niciodată la fel dar în momentele cele mai delicate asta știe orice băiat și orice fată SPĂRTURĂ MODIFICATĂ SUGRUMAT) sms defeminizat (îmbrăcată așa eram sigur că era posibil să fii băiat prea era totul la feminin îmi place și acum că ai fi putut să fii dar nu erai și continuăm prin zloată
22 noiembrie SENZUALITATEA DENSITĂȚII
axe de crom între pereți albi cu pictură pe benzi de spumă marină și coloane de lemn vopsite în alb adresele pot să se confunde dar nu recurg la rezolvarea aceasta facilă consemnul include dosare de aer și beznă orientată spre tăișuri filiforme înrădăcinate în zid ca în oceanul planetar barajul de coral și deșeuri ilustrează felul cum cel mai fin întuneric are dicția viselor dar noi nu suntem așa petele roșii care ne ocupă au secvențe de aprindere compatibile cu tot ce uităm între ceață și greață pe față și în vintre cu privirile obișnuite cu creveți și crabi de prin dosare alergice asta numai până ne relaxăm SPUMA MAXIMEI SUDĂRI) sms deșertat (umblăm după dovezile lecturii cărăm după noi reflexele unei levitații din ce în ce mai nereușite știu că impresia generală e că nu ai cum să înțelegi forma aceasta de discurs dar e ok nu de citit e poezia mea ci ca să te citească din toate obiectele pe care le uităm doar ca să le descoperi cu voce tare îmbujorată chiar atunci când le retragem din pofta de vidare a fricii cu primul vers din comedie doar ca să le lăsăm
18 noiembrie – SENZUALITATEA DENSITĂȚII
cine te reține prin rezidențe interioare revine olfactiv civilizații întregi sunt ridicate și prăbușite pe baza reacțiilor la genul ăsta de recurență rezistența ușii de la autobuz în condiții de aglomerație cu zgomotul acela de renunțare în fața unui pachet de înghesuială care nu mai are loc e nivelul de la care pornim în aprecierea cerului liber de unde și peșterile ticluite la milimetru în demisolul marilor clădiri și cuvintele legate de absență și absența doar ca să realizez că sunt și momente pentru care nu sunt pregătit dar dacă sunt vine SPRIJINUL MARGINII SUBMARINE) sms deținut (puține dăți în care nimeni nu intervine ba din ceea ce previne ba din ce ne contravine ceva te gândești o să predomine dar pentru care până la tine versificația lanțurilor de proteine tinde să ne decline
16 noiembrie – SENZUALITATEA DENSITĂȚII
o fază e că mă mai și distrez cu paralizia onirică fac treaba cu respirația de parcă m-aș grăbi undeva și când aflu tot mă prind că e problematic nu doar aici unde aș avea ceva de zis ci chiar și când nu ești cu mine vorbele vitrine se împleticesc și planează la infinit suprapunerile de grilaje din care suntem făcuți toți desfășoară niște asperități olfactive umbre în tonuri variabile care asigură priza și izolează SILABE MEŞTERITE STRATIFICAT) sms decret (pe fază cât se poate în condiţiile în care când ţi-e dor ştii să porneşti în direcţia opusă fără emfază orice te izolează e monocromatic poate dar funcţionează ca rază
23 octombrie
fitil din inflorescențe persistente e posibil să fie o conductă dar nu se vede decât pământ și ce m-a prins e sunetul apei ca un fum bleu care străbate tot felul de obiecte și ființe am visat ceva în care povesteam că am visat altceva îi spuneam cuiva care murise și tocmai intra pe ușă cum nu te-ai supărat îmi zice și se întunecă apoi zâmbește tu mai făceai câțiva pași și îmi arătai palmele ude vuietul unei mări creștea sub întuneric dar de câte ori așezăm palmele în direcția cu pricina apa este netedă dar valurile se aud și apropierile caută un sunet valabil SAVORI MENTALE SOLICITANTE) sms defetist (cil pentru ritm și deplasare în modul cel mai instabil de afirmare partea bună când nu rezistă nimic e că şi sentimentul acesta e la fel de labil poţi părea vulnerabil când îţi aminteşti în ce aglomeraţie ieşeai de la filmul nu are de ce să-ţi fie ruşine kill bill
16 octombrie
Premiul Cărturino a ajuns la a treia ediție. Evenimentul este dedicat scriitorilor și ilustratorilor români de cărți pentru copii. Un comunicat de presă anunță perioada de înscriere și componența juriului.
Continuă lectura Cărturești anunță a treia ediție a Premiilor Cărturino, un proiectBucurești, 10 noiembrie 2025. La 9 ani de la lansarea în peisajul bucureștean, centrul cultural Apollo111 anunță un nou proiect care va funcționa în spațiul din Palatul Universul: un cinematograf de artă. Sala de spectacole Apollo111 a fost renovată și dotată pentru proiecție de cinema profesionistă și va avea un program de filme săptămânal, de joi până duminică. Apollo111 Cinema propune astfel un spațiu dedicat filmelor de autor contemporane și clasice, întâlnirii dintre public și cineaști, dar și o zonă de experiment, care va sonda granițele cinematografiei. Noul cinematograf se va deschide în luna decembrie, arată un comunicat de presă.
Continuă lectura Filme, mai ales de artă: se deschide Apollo111 Cinema în BucureștiÎntre 5 și 9 noiembrie, UrbanEye Film Festival propune o selecție de filme care privesc orașul ca pe un organism viu: vulnerabil în fața hazardelor, dar capabil de regenerare. Festivalul, dedicat arhitecturii și dialogului despre viața urbană, creează în fiecare an un spațiu de întâlnire între profesioniști, cineaști și publicul interesat de orașele în care locuiesc, arată un comunicat de presă.
Continuă lectura Filme de arhivă, dezbateri și invitați speciali la UrbanEye 2025Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București, organizează, pe 7 noiembrie 2025, ora 15:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” (str. Tache Ionescu nr. 4), un eveniment dedicat eleganței scrisului și pasiunii pentru obiecte care spun povești: „Stilouri cu povești – din colecția lui Petre Crăciun”, arată un comunicat de presă.
Continuă lectura Fiul marelui scriitor Marin Preda vine la Biblioteca Metropolitană București
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/05/gnon8gfwqaakv1o.jpg){kind=link}