În cadrul proiectului artistic multidisciplinar Să cunoști lumea, Vanner Collective a propus o serie de activități menite să apropie persoanele cu dizabilități de propria lor expresivitate, de la ateliere creative și de dezvoltare personală, la terapie prin artă, educație vizuală și psiho-relațională, culminând cu sesiuni de fotografie menite să surprindă frumusețea și capacitatea de a inspira a participanților, arată un comunicat de presă.
Aceste fotografii vor fi expuse între 22 septembrie și 6 octombrie, la Combinatul Fondului Plastic. Vernisajul va avea loc pe 22 septembriela ora 18:00, iar expoziția va putea fi vizitată de marți până vineri între orele 17:00 și 20:00 și în weekend între orele 12:00 și 20:00.
Vanner Collective_Să cunoști lumea_Alina Rotaru
12 opere ale lui Brâncuși reprezintă puncte de plecare către instalația fotografică. Lucrările fotografice au fost printate pe hârtie de orez iar cea de-a 13 lucrare din instalație, creată de artistul plastic Cristina Milea, reprezintă o perspectivă prezentă a operei Masa Tăcerii, devenind totodată suport de expunere pentru celelalte 12 lucrări.
Denumită „Ecou și Tăcere”, această instalație sculpturală reprezintă o privire asupra relației dintre om și natură, explorând ritmurile diferite ale timpului și ale interdependenței tuturor organismelor vii. Lucrarea folosește materiale ecologice și integrează procese naturale, invitând la o discuție despre sustenabilitate și diversitate. Este o oportunitate de a medita asupra propriei vieți în contextul agitat al societății contemporane, căutând echilibrul individual și armonia interioară prin respect și înțelegere profundă a naturii, ca fundament al progresului autentic.
„Proiectul propune ca arta vizuală să întărească legătura dintre tradiție și accesul la cultură. Intenționăm să inițiem un proces de destigmatizare, de schimbare a prejudecății dintre oamenii «normali» și oamenii «cu probleme». Suntem făcuți din același material și avem dreptul să ne bucurăm de cultură în egală măsură, ba mai mult, dorim ca oamenii cu dizabilități să devină parte integrantă și să dobândească o voce prin intermediul acestui proiect.” – Alina Rotaru
Vanner Collective_Să cunoști lumea_Alina Rotaru
Să cunoști lumea este un proiect de intervenție culturală ce își propune promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilități, a toleranței și a diversității prin abordări interdisciplinare. Evidențiind rolul artei în abordarea temelor sociale și culturale urgente, proiectul devine un manifest pentru o societate mai incluzivă și empatică.
Să cunoști lumea este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Scriitorii Dumitru Crudu, Maria Ivanov și Emilian Galaicu Păun alături de jurnalista Elvira Moroșan și-au văzut refuzată intrarea în Transnistria. Cei patru autori aveau programată o întâlnire elevii Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender).
”S-a intervenit prin canalele de comunicare cu Tiraspolul pentru a soluționa problema. Grupului de scriitori de la Chișinău le-au fost înapoiate actele, dar nu li s-a permis accesul în regiune. Incidentul de azi demonstrează cu prisosință faptul că retorica pacifistă a Tiraspolului este una de fațadă și că nu există nicio deschidere nu doar pentru comunicare la nivel politic cu malul drept, dar că sunt puse stavile pentru cooperarea și în domenii precum cultura și educația”, arată un comunicat de la ”Biroul Politici de Reintegrare” din Chișinău. În primul moment am încercat să îmi imaginez și ce pățeau vameșii cu pricina dacă revista românească ajungea la școala din Tighina. Dar în al doilea moment am văzut că era a treia oară când scriitorii mergeau la elevii din Tighina. Practic, acum putem să vorbim și de un punct vamal fizic după care e permis doar ce spune legea că ai voie. Până acolo încă mai e interzis doar ce spune legea că nu e voie. Am primit de la Pen Club România, textul lui Dumitru Crudu privind ceea ce s-a întâmplat pe 16 septembrie.
Protestul lui Dumitru Crudu
”Dragi membri ai PEN CLUB ROMÂNIA, astăzi, 16 septembrie, trei membri ai PEN CLUB ROMÂNIA – Dumitru Crudu, Maria Ivanov și Emilian Galaicu-Păun, împreună cu jurnalista Elvira Moroșan de la revista TIMPUL din ROMÂNIA, au fost reținuți vreme de o oră și ceva de reprezentanții MGB-ului transnistrean la așa-zisa vamă transnsitreană de la Bender (Tighina), unde au fost percheziționați la sânge și au fost interogați cu brutalitate. Încă din clipa când grănicerul din spatele ghișeului le-a luat actele în mână, acesta s-a schimbat la față, le-a închis în nas ferestruica și a dat un telefon suspect, vorbind mai bine de cinci minute despre cărțile noastre de idenntitate, probabil, își întreba superiorii, ce să facă: să ne permită să mergem mai departe sau nu? Analizând retroactiv faptele, am ajuns la concluzia că angajații vamei au jucat un fel de teatru permițându-ne să mergem mai departe, deși știau prea bine că numele noastre au fost trecute în listele negre ale FSB-ului rusesc.
Grănicerul ne-a înapoiat actele cu un rictus batjocoritor în colțul gurii. Ca nu peste mult timp mașina în care am urcat să fie oprită și să fie împresurată nu doar de angajați ai vamei, dar mai cu seamă ai MGB-ului transnistrean, care e o filială a FSB-ului rusesc.
Ne-au cerut să ne dăm jos din mașină și ne-au luat din nou actele. De data aste, cărțile noastre de identitate ne-au fost oprite de ofițerii securității transnistrene, care ne-au cerut să deschidem portbagajul mașinii. Ceea ce ne-a mirat cel mai tare e că ne-au lăsat din senin fără acte și au început să ne percheziționeze mașina. Ne-a contrariat faptul că acest control vamal nu-l efectuau vameșii îmbrăcați în uniforme albastre, ci niște securiști echipați în uniforme kaki.
Scopul lor era să ne oprească să ajungem la o întâlnire cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender), programată la ora 14.00, iar pentru asta le trebuia un pretext, iar primul clenci pe care l-au găsit era că am duce un număr prea mare de exemplare din revista TIMPUL DIN ROMÂNIA. Ziceau ei că legea lor nu ne-ar permite să facem donații mai mari de o sută de exemplare. Au mimat că le numără. Iar în timpul ăsta le răsfoiau, până au descoperit că revista noastră conține un număr foarte de materiale care susțin Ucraina și condamnă invazia Rusiei în Ucraina. Le-au fotografiat, confiscând o parte din aceste reviste. Dar, repet, nu vameșii au efectuat acest control vamal, ci reprezentații MGB-ului (securității ) transnistrene.
Nouă, celor patru scriitori și jurnaliști, nu ni s-au înapoiat actele în tot acest răstimp, iar mașina noastră a fost trasă pe dreapta.
Vreme de o oră și ceva am fost interogați de către securiștii din Tiraspol, dintre care unul era în grad de maior. Pe el l-a deranjat foarte tare că unele numere de revistă am ilustrat-o cu poze din Ucraina. Asta nu i-a plăcut deloc. Nu a strigat la noi, dar ne vorbea răstit și supărat. El și colegii lor ne-au somat să le spunem unde mergem în Bender, la cine, cine e persoana la care ne ducem, de ce ne ducem la ea, unde lucrează.
La toate întrebările pe care ni le punea știa răspunsul, adică era foarte bine informat. Știa că doamna la care mergeam lucra profesoară la singurul liceu cu predare în limba română din Bender, adică știa că mergem la o întâlnire cu elevii și scopul lui era să oprească să aibă loc această întâlnire.
Vreme de o oră și ceva, cât ne-au plimbat actele prin diferite încăperi ale vamei transnistrene, securiștii erau mereu cu telefonul la ureche, consultându-i pe superiorii lor de la Ministerul Securității din Tiraspol, ce să facă cu noi. Scopul lor fiind nu doar să ne oprească să ajungem la întâlnirea cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun ” din Tiraspol, dar și să ne aresteze, sub pretext că revistele noastre ar fi conținut articole care condamnau invazia Rusiei în Ucraina. Asta li se părea inacceptabil.
Noi mergem pentru a treia oară la liceele românești din zona ocupată a Republicii Moldova, dar pentru prima dată am fost reținuți în vama transnistreană vreme de o oră și ceva de către securiștii transnistreni.
Când poeta Maria Ivanov s-a apropiat de o angajată a vamei și a întrebat-o de ce nu ni se înapoiază actele, aceasta a țipat la ea să se ducă acolo unde i-a spus securistul să stea și să nu pună întrebări inutile.
Mașina cu portbagajul deschis în fața căreia stăteam noi neștiind ce să facem era înconjurată de securiști și militari, unii dintre ei cu grade înalte, iar fiecare dintre ei încerca, în felul său, să ne intimideze și să ne sperie, înainte de-a ne aresta. De ce încă nu o făceau, pentru că mai adunau probe.
Dându-mi seama de ceea ce ne așteaptă, am lua legătura prin telefon cu reprezentații Ministerului Reîntregirii din Republica Moldova, spunându-le că securiștii transnistreni, care ne-au reținut de o oră și ceva în vama din Bender, nici nu ne înapoiază actele, nici nu ne dau vreo explicație, și rugându-i să intervină urgent cât încă nu ne-au arestat. În urma intervenției acestora, securiștii transnistreni au ales să ne remită actele și să ne lase să plecăm. Dar nu în Transnistria, unde am fi vrut să ajungem la întâlnirea cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun”, ci înapoi, la Chișinău.
Ei ne-au forțat să părăsim vama, interzicându-ne accesul pe teritoriul Transnistriei. La întrebarea mea dacă am putea reveni înapoi fără lotul de reviste, aceștia ne-au spus că nu. Dar mâine? Nici mâine? Dar la anul? Nici la anul? Adică niciodată? Da, niciodată. Ceea ce înseamnă că ne-au inclus pe o listă neagră a persoanelor indezirabile.
Consider că felul cum s-au comportat securiștii, vameșii, milițienii și grănicerii transnistreni, înseamnă o încălcare flagrantă a dreptului european la liberă circulație.
Confiscându-ne actele vreme de o oră și ceva și nelămurindu-ne ce legi am încălcat, aceștia ne-au privat de dreptul de-a fi informați.
Înconjurați o oră și ceva de milițieni și securiști ostili, am simțit pe propria piele că Transnistria a intrat în război de partea Rusiei. Vreme de o oră și ceva am fost tratați ca niște prizonieri de război.
Dacă nu ar fi intervenit reprezentanții Ministerului Reîntregirii din Republica Moldova, acum probabil am fi fost încarcerați în închisoarea din Tiraspol și am fi împărtășit soarta lui Ilie Ilașcu.
Observăm în ultima vreme, de când la Chișinău a venit un alt ambasador, că și-a schimbat retorica și Tiraspolul, adoptând o poziție foarte dură față de cetățenii Republicii Moldova, care susțin Ucraina. Așa cum am mai spus, ceea ce se observă cu ochiul liber e că zona separatistă a intrat într-un război deschis de partea Rusiei.
Ceea ce ni s-a întâmplat nouă astăzi demonstrează clar că războiul bate și la porțile noastre. Să spunem lucrurilor pe nume și să nu ne îngropăm capul în nisip, ca în 1991.
Prin urmare, vă îndemnăm să condamnați cu fermitate abuzurile la care am fost supuși azi. Astăzi, noi am fost victimele separatismului transnistrean, mâine s-ar putea să fiți dumneavoastră”.
O sală de spectacole. Dar spectacolul este întâlnirea ta cu poezia. Cu felurile personale în care 10 autori (unii la început, alții cu bibliografie seriasă semnată deja) te întâlnesc din poezia lor. Poetul poate că nu are viață personală cum îți spunea Nichita Stănescu, dar poezia are numai viață personală. De unde și entuziasmele, blocajele întâlnirii cu modurile în care poezia îți oferă ieșiri și chiar înălțări față de tine și de ceilalți. Cum se vede acest lucru pe scenă îți arată 10 autori la capătul zilelor de Atelier poetic relațional în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, ediția a 14-a. Cătălina Ceaușescu, Daniela Bejinariu, Daniela Toma, Emil Iulian Sude, Ionuț Calotă, Iulia Grigorie, Maria Ciurea, Oana Angelo, Valentina Cornescu și Vlad Minea sunt protagoniștii serii de poezie găzduite de sala ARCUB duminică, 15 septembrie, 2024, de la ora 18.00. Ce este de fapt un performance, în special cel cu poezie? (Oana), Cum se împacă momentele în care poezia te exteriorizează cu secvențele de lectură în care cel care citește este retras? (Vlad), Reușești să te odihnești când te solicită poezia? (Valentina), Care e recuzita de care are nevoie poezia mea? (Cătălina), Cum lucrez cu marca mea în prezentarea poeziei? (Daniela B), Ce are nevoie poezia mea ca să îți lase efectul unui refren muzical în minte? (Ionuț) Cum ar putea să rețină atenția lectura teatrului absurd, în afara inflexiunilor de voce, atunci când folosesc, mai ales, asocieri neobișnuite de cuvinte! (Daniela T.) Când se împacă gesturile și cuvintele? (Iulia) Dar dacă mă copleșește poemul în fața oamenilor? (Emil) Cum lucrez cu furia feminină pe scenă? (Maria). Cum îți răspunde fiecare vezi duminică la ARCUB. Intrarea este liberă pentru ”Ieșiri și înălțări”, întâlnirea finală de prezentare pentru Atelierul poetic relațional cu Răzvan Țupa la sala ARCUB (Strada Lipscani 84 – 90, București), de la ora 18.00. Atelierul poetic relațional are loc în cadrul Festivalului Internațional de Poezie (FIPB) ediția a 14-a.
Cătălina Ceaușescu este medic rezident în chirurgie toracică și încearcă să nu scrie, dacă nu are neapărat nevoie: ”Beginnings are such delicate times. Humans are almost always lonely. Îndrăgostirea = componentă instinctuală determinată genetic a comportamentului de reproducere. Colapsul temporar al granițelor eului, cauzat de îndrăgostire, reprezintă un răspuns stereotip al ființei umane la o configurație de impulsuri sexuale interne și de stimuli sexuali externi.”
Daniela Bejinariu (n. 24 septembrie 1996, Dorohoi) este purtătoare de cuvânt a Casei de Poezie Light of Ink Suceava. A obținut Marele Premiu în cadrul Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (2022) & Premiul I în cadrul Concursului Național de Debut în Poezie „Traian T. Coșovei” (2023). A citit la Noaptea albă a poeziei (FILIT Iași, 2023), Cenaclul Matca (București, 2023), Noise Poetry (Buzău, 2023), Poetic Hub (București, 2023), Dialog poetic (Cluj-Napoca, 2024), Bookfest (2024). A publicat în antologia „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (Ed. Cartex, 2024) & antologia „Casa de Poezie” (Ed. Vinea, 2018). A publicat în revistele Matca, Bucovina literară, Alecart, Revista de Poezie L.ink. Volumul său de debut, „New Era Eva”, este în curs de apariție la Ed. Tracus Arte, estimat a fi publicat în octombrie a.c.
Daniela Toma este Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, profesor și director al Editurii Art Creativ, Bucureşti. Debut literar: 1978, în revista ASTRA, Braşov; urmează apoi volumele: Mă numesc Doi, Editura Rovimed Publichers, Bacău, 2013; până la 2020, Vremurile se scriu în jurnalul unei pisici sălbatice, poem teatral (incomod şi chiar bizar), Editura Art Creativ, 2021; Perspective critice – mic discurs inclus (critică literară), Editura Rafet, 2021 (volum care obţine Premiul Editurii Rafet pentru critică literară la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia a XIII-a, 2021); Ochi de lună, Editura Universitară, 2021; Sublime et impropre avec confession, Editura BoD, Franţa, 2023, traduit du roumain par Gabrielle Danoux.
Poemele Danielei Toma au fost traduse în limbile: catalană, engleză, franceză, bulgară, ucraineană, italiană, spaniolă. A primit numeroase premii. Daniela Toma a tradus şi a editat în limba latină, volumul SAECULUM – Cultură şi civilizaţie latină, 2002; Scrie cronică literară şi publică, pe lângă poezie, traduceri şi teatru.
Emil Sude (n. 6 septembrie 1974, Bucureşti). A debutat cu cartea de poezie „Scărarul” (Editura Grinta, 2014), tradusă în limba ebraică și publicată în Israel de către Menachem Falek. A mai publicat cartea de poezie „Chiar Nu” (Editura Eurostampa, Timișoara, 2016). Emil completează: ”ai uitat de cartea «Povești», «Paznic de noapte» – publicat în Franța în traducere și în 2025 apare și în SUA- publicat în 7 reviste de limba engleză- universitare, «Rapsodiile unui gelos»- premiul al doilea la Fest. Macedonski 2022”.
”Mă opresc la scriitură, prin și cu aceasta. Calup de, cu energie sau caracteristica densă, vidă, proiectată și reținută pe un suport prin semne convenite unanim sau neconvenite, ce produc semnale care vor fi decodificate, în același fel sau separat, în funcție de subiectul uman”, arată Emil.
Ionuţ Calotă are o primă perioadă activă, ca poet, în anii ’80, finalizând chiar un manuscris cu titlul Manufactură de gesturi, dar după moartea lui Nichita, în timpul armatei obligatorii în care se simte ca într-o puşcărie în care a intrat nevinovat, se retrage din viaţa literară şi alege chitara şi scena rock. La 50 de ani revine şi scrie o serie de 7 volume de poezie, publicate toate ca urmare a câte unui premiu literar, cel mai recent în 2021, la Editura Universitară, cu titlul Oraşul tatuat, încă prezent în toate marile librării online şi la târgurile de carte.
De curând, a lansat, la Muzeul Comunismului din Bucureşti, a opta carte de poezii, una cu amintiri din comunism, Cu secera şi ciocanul la gât. A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Portugalia şi India. A mai scris recenzii de carte, texte pentru cântece, aforisme, haiku, precum şi traduceri din poezia universală.
Iulia Grigorie, cunoscută și sub numele de Kitana Project/Didgiulia, este o artistă cu multiple fațete creative. S-a remarcat cel mai mult prin muzică, susținând peste 500 de concerte în străinătate, dar prima ei iubire rămâne poezia. Pentru a-și îmbrățișa această latură, Iulia a scris un volum de 55 de poezii în 2021, care rămâne încă nepublicat.
Maria Ciurea se prezintă: Am 21 de ani. Sunt studentă la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din clubul de poezie POT, coordonat de poeta Ana Andrei. Am publicat poeme în mai multe reviste și pe platforme literare: Mozaicul, Revista Golan, Revista de Povestiri, Revista Planeta Babel, Noise Poetry, Haimanale Literare. Am lecturat din poemele mele în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, în cadrul evenimentului Poetic Hub și în cadrul Festivalului de Debut organizat de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu”, arată Maria.
Oana Angelo, are 37 de ani, este actriță, scenaristă, poeta și profesoară de limba româna pentru studenți străini. Scrie poezii de la 15 ani, iar până în prezent a adunat texte pentru un volum de debut.
”Am scris și un scenariul de scurtmetraj pe care l-am produs și în care am și jucat. A fost selectat la aproximativ 10 festivaluri internaționale. Am o piesă de teatru finalizată și încă vreo 3 scenarii începute. Scriu poezii în limba română, engleză și spaniolă. Pentru una din poeziile în limba engleză am făcut un poetry film care este înscris și acesta la festivaluri internaționale. Plănuiesc să public curând volumul de poezii de debut și să termin de scris una din piesele de teatru începute, precum și să încep să lucrez la al doilea scenariu de scurtmetraj. Îmi doresc să ma conectez cu oameni din domeniul scrisului și să-mi regăsesc inspirația de a Scrie”, arată Oana.
”mă tranchilizez cu minute de social media mă anesteziez cu ore vizuale ca un dependent de fast food, suntem niște etichete? sunt între două dimensiuni: vechiul eu mă trage la scenarii vechi, știu povestea, e confortabil acolo, aceeași acțiune, aceleași personaje” (fragment din poemele Oanei)
Valentina Cornescu este născută în Republica Moldova, orașul Bender, Transnistria: ”Am venit la București pentru studii, la Universitatea din București, facultatea de limbi și literaturi străine, engleză-germană, secția filologie și apoi am rămas. Sunt de 10 ani aici, iar la recensământ în Moldova m-am identificat și româncă, și moldoveancă. Am lucrat în corporație, am activat și în HoReCa, iar acum sunt copywriter în publicitate. Prima oară m-am apucat de scris la 9 ani, era o poveste. M-am mai întors p-acolo prin a 6-a, erau poezii. Apoi mult timp am crezut că nu-i de mine scrisul, până mai recent. Am obținut locul 4 în cadrul Concursului Național de Poezie Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu, ediția a XV-a, 2024. Am participat la masterclassul de poezie cu Anastasia Gavrilovici, organizat de Venus Iese Din Retrograd. Am citit la cenaclul Visceral (București, 2024) și la Venus Iese Din Retrograd (București, 2024)”.
Vlad Minea scrie poezie (la modul serios) de la vârsta de 20 de ani: ”mai exact de când am început să frecventez săptămânal întâlnirile Cenaclului Corpul T, din cadrul Facultății de Litere din Brașov. Odată cu acumularea experienței, poezia mea a evoluat de la acea voce adolescentină și timidă către una mai matură, utilizând un limbaj brut, epurat de pudorile și limitele juvenile autoimpuse. Pentru a demonstra ceea ce am teoretizat până acum, voi lăsa aici două exemple ce cuprind fragmente din poemele mele, primul fiind extras dintr-un text scris la 19 ani”, explică Vlad. O întâlnire prezentată de Răzvan Țupa ( poetic.ro, citEștioficial).
Mai multe detalii și rezervare de participare în public ai aici.
Primul eveniment public din Atelierul Poetic Relațional condus de Răzvan Țupa are loc joi, 12 septembrie 2023, de la ora 18:30, în cadrul expoziției „Despre sine, cruci și altele” a artistului Mircea Modreanu. În cadrul acestui eveniment de deschidere, vor fi prezentați o parte dintre participanții selectați pentru a lua parte la atelier, precum și perspectivele fiecăruia asupra poeziei. Fiecare participant are ocazia să se prezinte în fața publicului și să împărtășească propriile viziuni și abordări în ceea ce privește o prezentare de poezie în expoziție. Atelierul Poetic Relațional face parte din programul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) și este structurat în două prezentări publice și două sesiuni de lucru. Acest eveniment de deschidere oferă ocazia participanților să-și prezinte munca și să interacționeze cu publicul, stabilind o conexiune directă între poezie și audiență. De asemenea, evenimentul marchează începutul unui proces de explorare și dezvoltare a abilităților poetice ale participanților, în colaborare cu Răzvan Țupa.
Cine sunt autorii selectați pentru atelierul poetic relațional
În urma înscrierilor care au avut loc în luna august sunt selectați pentru atelierul poetic relațional din cadrul Festivalului Internațional de Poezie (FIPB) 2024, ediția 14, nu mai puțin de 10 autori.
Cătălina Ceaușescu este medic rezident în chirurgie toracică și încearcă să nu scrie, dacă nu are neapărat nevoie
Beginnings are such delicate times.
Humans are almost always lonely.
Îndrăgostirea = componentă instinctuală
determinată genetic
a comportamentului de reproducere.
Colapsul temporar al granițelor eului,
cauzat de îndrăgostire,
reprezintă un răspuns stereotip al ființei umane
la o configurație de impulsuri sexuale interne și
de stimuli sexuali externi.
Daniela Bejinariu (n. 24 septembrie 1996, Dorohoi)
Este purtătoare de cuvânt a Casei de Poezie Light of Ink Suceava. A obținut Marele Premiu în cadrul Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (2022) & Premiul I în cadrul Concursului Național de Debut în Poezie „Traian T. Coșovei” (2023).
A citit la Noaptea albă a poeziei (FILIT Iași, 2023), Cenaclul Matca (București, 2023), Noise Poetry (Buzău, 2023), Poetic Hub (București, 2023), Dialog poetic (Cluj-Napoca, 2024), Bookfest (2024). A publicat în antologia „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (Ed. Cartex, 2024) & antologia „Casa de Poezie” (Ed. Vinea, 2018). A publicat în revistele Matca, Bucovina literară, Alecart, Revista de Poezie L.ink. Volumul său de debut, „New Era Eva”, este în curs de apariție la Ed. Tracus Arte, estimat a fi publicat în octombrie a.c.
DANIELA TOMA este Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, profesor și director al Editurii Art Creativ, Bucureşti. Debut literar: 1978, în revista ASTRA, Braşov; urmează apoi volumele: Mă numesc Doi, Editura Rovimed Publichers, Bacău, 2013; până la 2020, Vremurile se scriu în jurnalul unei pisici sălbatice, poem teatral (incomod şi chiar bizar), Editura Art Creativ, 2021; Perspective critice – mic discurs inclus (critică literară), Editura Rafet, 2021 (volum care obţine Premiul Editurii Rafet pentru critică literară la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia a XIII-a, 2021); Ochi de lună, Editura Universitară, 2021; Sublime et impropre avec confession, Editura BoD, Franţa, 2023, traduit du roumain par Gabrielle Danoux.
Poemele Danielei Toma au fost traduse în limbile: catalană, engleză, franceză, bulgară, ucraineană, italiană, spaniolă.
A primit numeroase premii. Daniela Toma a tradus şi a editat în limba latină, volumul SAECULUM – Cultură şi civilizaţie latină, 2002; Scrie cronică literară şi publică, pe lângă poezie, traduceri şi teatru.
Emil Sude (n. 6 septembrie 1974, Bucureşti). A debutat cu cartea de poezie „Scărarul” (Editura Grinta, 2014), tradusă în limba ebraică și publicată în Israel de către Menachem Falek. A mai publicat cartea de poezie „Chiar Nu” (Editura Eurostampa, Timișoara, 2016).
”Mă opresc la scriitură, prin și cu aceasta. Calup de, cu energie sau caracteristica densă, vidă, proiectată și reținută pe un suport prin semne convenite unanim sau neconvenite, ce produc semnale care vor fi decodificate, în același fel sau separat, în funcție de subiectul uman”, araă Emil.
Ionuţ Calotă are o primă perioadă activă, ca poet, în anii ’80, finalizând chiar un manuscris cu titlul Manufactură de gesturi, dar după moartea lui Nichita, în timpul armatei obligatorii în care se simte ca într-o puşcărie în care a intrat nevinovat, se retrage din viaţa literară şi alege chitara şi scena rock. La 50 de ani revine şi scrie o serie de 7 volume de poezie, publicate toate ca urmare a câte unui premiu literar, cel mai recent în 2021, la Editura Universitară, cu titlul Oraşul tatuat, încă prezent în toate marile librării online şi la târgurile de carte. De curând, a lansat, la Muzeul Comunismului din Bucureşti, a opta carte de poezii, una cu amintiri din comunism, Cu secera şi ciocanul la gât. A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Portugalia şi India. A mai scris recenzii de carte, texte pentru cântece, aforisme, haiku, precum şi traduceri din poezia universală.
Iulia Grigorie, cunoscută și sub numele de Kitana Project/Didgiulia, este o artistă cu multiple fațete creative. S-a remarcat cel mai mult prin muzică, susținând peste 500 de concerte în străinătate, dar prima ei iubire rămâne poezia.
Pentru a-și îmbrățișa această latură, Iulia a scris un volum de 55 de poezii în 2021, care rămâne încă nepublicat.
Maria Ciurea se prezintă: Am 21 de ani. Sunt studentă la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din clubul de poezie „POT”, coordonat de poeta Ana Andrei. Am publicat poeme în mai multe reviste și pe platforme literare: Mozaicul, Revista Golan, Revista de Povestiri, Revista Planeta Babel, Noise Poetry, Haimanale Literare”.
”Am lecturat din poemele mele în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, în cadrul evenimentului Poetic Hub și în cadrul Festivalului de Debut organizat de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu”, arată Maria.
Oana Angelo, are 37 de ani, este actriță, scenaristă, poeta și profesoară de limba româna pentru studenți străini.
Scrie poezii de la 15 ani, iar până în prezent a adunat un număr de texte pentru a fi publicate într-un volum de debut.
”Am scris și un scenariul de scurtmetraj pe care l-am produs și în care am și jucat. A fost selectat la aproximativ 10 festivaluri internaționale. Am o piesă de teatru finalizată și încă vreo 3 scenarii începute. Scriu poezii în limba română, engleză și spaniolă. Pentru una din poeziile în limba engleză am făcut un poetry film care este înscris și acesta la festivaluri internaționale. Plănuiesc să public curând volumul de poezii de debut și să termin de scris una din piesele de teatru începute, precum și să încep să lucrez la al doilea scenariu de scurtmetraj. Îmi doresc să ma conectez cu oameni din domeniul scrisului și să-mi regăsesc inspirația de a Scrie”, arată Oana.
”mă tranchilizez cu minute de social media
mă anesteziez cu ore vizuale
ca un dependent de fast food,
suntem niște etichete?
sunt între două dimensiuni:
vechiul eu mă trage la scenarii vechi,
știu povestea, e confortabil acolo,
aceeași acțiune, aceleași personaje” (fragment din poemele Oanei)
Valentina Cornescu este născută în Republica Moldova, orașul Bender, Transnistria: ”Am venit la București pentru studii, la Universitatea din București, facultatea de limbi și literaturi străine, engleză-germană, secția filologie și apoi am rămas. Sunt de 10 ani aici, iar la recensământ în Moldova m-am identificat și româncă, și moldoveancă. Am lucrat în corporație, am activat și în HoReCa, iar acum sunt copywriter în publicitate.
Prima oară m-am apucat de scris la 9 ani, era o poveste. M-am mai întors p-acolo prin a 6-a, erau poezii. Apoi mult timp am crezut că nu-i de mine scrisul, până mai recent. Am obținut locul 4 în cadrul Concursului Național de Poezie Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu, ediția a XV-a, 2024. Am participat la masterclassul de poezie cu Anastasia Gavrilovici, organizat de Venus Iese Din Retrograd. Am citit la cenaclul Visceral (București, 2024) și la Venus Iese Din Retrograd (București, 2024)”.
Vlad Minea scrie poezie (la modul serios) de la vârsta de 20 de ani: ”mai exact de când am început să frecventez săptămânal întâlnirile Cenaclului Corpul T, din cadrul Facultății de Litere din Brașov”.
”Odată cu acumularea experienței, poezia mea a evoluat de la acea voce adolescentină și timidă către una mai matură, utilizând un limbaj brut, epurat de pudorile și limitele juvenile autoimpuse. Pentru a demonstra ceea ce am teoretizat până acum, voi lăsa aici două exemple ce cuprind fragmente din poemele mele, primul fiind extras dintr-un text scris la 19 ani”, explică Vlad.
Cartea lui Ciucă este ciuca bătăilor în discursul public al acestor zile. Sigur depinde și unde te uiți. Unii se bat cu ea în piept, alții se bat cu meandrele AI-ului ca să arate ei cum se face. Da, o să ajung aici și la Ion Iliescu până la urmă.
În realitate volumul ”În slujba țării” scris mai mult pentru Mircea Geoană. De-asta nu o să o găsești între selecțiile citEști. Pentru că nu e pentru tine. Și uite mai jos de ce.
Ce poveste spune cartea
În primul rând că spune mai multe povești. Una este spusă până la pagina 155, personală, care îți dă impresia că e ”Amintiri din copilărie” de Ion Creangă rescrisă pentru copii, cu accent oltenesc. Doar accent, pentru că din perfectul simplu, perfectul e lăsat de-o parte. Până la urmă, ai spune, își zice și omul povestea. Iar acesta este un cuvânt care apare de vreo 20 de ori în carte, dar de șase ori este doar pe prima pagină a cărții. Când verifici cu o platformă de identificare a AI-ului verdictul e mai mult spre autor uman în această parte a volumului.
Și dacă tot suntem la numărători, trebuie, poate nu chiar trebuie dar merită să notez:
român- 344 de ori
trebuie- 146 de ori
slujba- 115 ori (poate părea mult dar o dată la două pagini este titlul cărții)
țării- 151 de ori (la fel ca mai sus)
țară- de 27 de ori
președinte- de 79 de ori
național- 75 de ori
Cu toate că jură că pentru el ”cel mai important lucru este încrederea”, Nicolae Ciucă reușește să se refere la acest lucru doar de 31 de ori în cartea sa. Dintre acestea șapte referințe sunt pe o singură pagină (243).
Ceva mai dur este verdictul softurilor atunci când e vorba despre detectarea intevenției inteligenței artificiale în partea a doua a cărții (p.181-243), cea dedicată programului politic (omul spune că nu e program în carte dar…). În sfârșit, aici analiza automată recunoaște mai bine de 60% șanse să fie vorba de un discurs automat în cartea lui Nicolae Ciucă. Ceea ce nu știu de ce ar mira pe cineva.
Chiar și așa, cine a gândit volumul a avut grijă să îl facă ușor de parcurs, așa că 60 de pagini sunt doar poze, multe cu explicații care se repetă. Greșeli care să sară în ochi sunt puține. Ca un om cu problemele lui de atenție și cu dislexie, aș fi ultima persoană îndreptățită să facă asta… dar eroarea de mai jos e o excepție care chiar merită remarcată pentru că face din apărare (care teoretic e specialitatea autorului) ce se vede.
Citate care au surprins
”Sufletul este un mic univers care își are regulile lui, dintre care unele seamănă cu cele ale marelui Univers. Cum ar fi, de pildă, expansiunea lui, creșterea distanțelor dintre locuri și amintiri, odată cu trecerea timpului.” (p.19) Este un efort destul de mare dar rezultatul este pe măsură să ți-l imaginezi pe liderul PNL pronunțând aceste fraze.
” De aceea smochinele se coc temeinic, dulci și zemoase, cu miezul lor ca ghemul unui arici cu țepi moi”, p.23
”…am primit un telefon de la Președintele României prin care mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă și să devin ministru al Apărării. Președintele e comandantul forțelor armate și, chiar dacă ceea ce îmi adresa era o rugăminte, venită din partea dumnealui, era un fel de ordin, nu puteam să refuz.” p.117 Aici ar trebui să îmi explice cineva exact care este procesul propunerii miniștrilor, pentru că sunt sigur că este o oarecare contradicție cu faptul că în Constituția României la articolul 28 din secțiunea 3 apare interzicerea pentru cadrele militare în activitate ”să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice”. Știu că omul nu era membru, dar parcă face în convorbirea respectivă ”alte activități” în favoarea unui candidat… chiar și în cazul în care acel candidat e el însuși.
Pentru cine este scrisă?
Poate că are sens să ne amintim că dintre candidații care și-au anunțat intenția pentru prezidențialele din 2024, Kelemen Hunor este singurul cu o carieră de scriitor justificată și respectată în spate.
Cu toate că internetul s-a umplut de citate și mostre de lectură pasionată imediat ce a apărut cartea lui Nicolae Ciucă, publicul țintă este ceva mai redus. Singura persoană pe care ar putea să o intereseze cât de cât este Mircea Geoană. Pentru că atunci când pui una lângă alta ”În slujba țării” și ”Bătălia pentru viitorul României” (cartea cu care fostul lider NATO a intrat în povestea prezidențială acum) îți dai seama cum se completează imaginea lor. Pe de o parte ai mici schițe (cinstite, dar grăbite și formulate automat), pe de alta este un parcurs solid cu referințe la momente cheie și invocări bibliografice asumate. Sigur, nu i-a pus nimeni la îndoială lui Mircea Geoană faptul că analizează și scrie mai bine decât vorbește. Dar chiar și după demonstrația de frazare și referințe (de la paralela cu poezia lui Ion Barbu la invocarea succesului Innei, trimiteri la Jacques Attali ori explicații la ”De ce eșuează națiunile”) din cea mai recentă carte a sa, problema de imagine a lui Geoană a rămas: vorbești frumos, poate prea complicat, oricum, ce legătură are asta cu ce trăiesc eu? Până la urmă Geoană jură că viziunea lui e să se bazeze pe învățământ și cultură, dar specializarea e pe externe și politică. Iar cartea lui Nicolae Ciucă apare ca răspuns la această întrebare… cu aerul de ”stai să îți arăt eu”… de aici referințele bruște la cărți de aventuri, comparațiile ciudat de muncite cu lucruri aiurea.
Sigur, un răspuns sărac dar stai să le vezi pe altele. S-ar putea să se developeze în această perspectivă și alte lucruri din ultima vreme. De exemplu scandalul amendării editurilor și librăriei Cărturești. Pentru că între edituri, cu una dintre cele mai mari amenzi este și cea care a publicat în 2023 cartea lui Geoană. Îmi e un pic rușine să dau un citat din cartea lui Geoană, pentru că, în context, pare că îl laud. Dar deja am spus că a reușit să-și compromită de prea multe ori legătura dintre elocvență și realitate ca să fie vreo bănuială de propagandă așa că uite cum intră într-o poveste de gen o ritmare adecvată la intenție în ”Bătălia pentru viitorul României”.
Lupta de carte se ascute mai ales la coate
Războiul (ca să folosim pespectiva pe care cele două volume o adoptă) cărților de altfel ți-ar putea confisca niște timp pentru că dintre candidații care se anunță și George Simion a venit cu bibliografie. Cea mai recentă carte a acestuia, ”Cum i-am Cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu” e din 2019 și a apărut la o editură în care îți poți publica singur ce scrii. Cartea lui chiar include momentul în care liderul AUR este dat afară de la un târg de carte pentru că protesta la lansarea unui volum de Ion Iliescu. Poate de la primul președinte de după primul președinte al României vine și pasiunea pentru cărțile pe care știm că o să fie ciudat să te gândești cum o să le citească cineva mai târziu. Dar este un risc pe care trebuie să și-l ia cineva. Crezi că până la urmă președintele care rămâne în capătul alegerilor din 2024 o să fie fără carte?
Ambasada României în Statele Unite anunță că Mircea Cărtărescu este scriitorul rezident din partea Institutului Harriman la Universitatea Columbia în New York. Cursul propus de scriitor, ”Postmodernism vs. tiranie: O revoluție literară românească” a debutat pe 7 septembrie și continuă până spre jumătatea lui octombrie 2024.
Ce spune cursul lui Mircea Cărtărescu
Potrivit prezentării de pe platforma Columbia.edu, cursul abordează Generația anilor ’80 în literatura română și relația sa cu generația Beat din poezia americană ca și raportarea acestor scriitori la postmodernismul american în ficțiune. Cursul pornește de la prezentarea literaturii române din anii ’80 în contextul apăsător în care tinerii scriitori se vedeau obligați să trăiască, luptele din viața de zi cu zi cu dictatura și cenzura, ca și angajamentul acestor scriitori de a-și păstra libertatea interioară și autonomia textului literar. Cursul arată cât de importantă a fost descoperirea poeților Beat (Allen Ginsberg, Lawrence Ferlinghetti, Gregory Corso, Gary Snyder și a altor autori pentru mediul poetic din România acelor ani.
Prezentarea cursului face și o paralelă între opoziția poeților americani față de sistemul conservator din Statele Unite în timpul războiului din Vietnam și modul în care poeții generației ’80 de România ”au folosit puterea limbajului împotriva dictaturii comuniste pentru a da naștere unei poezii care amestecă suprarealismul și avangarda din Europa cu spiritul poeților Beat din Statele Unite”. Printre poeții citați se numătă Traian T. Coșovei, Mariana Marin, Magda Cârneci, Florin Iaru și Ion Stratan. În plus sunt citate influențele franceze ale Noului Roman sau ale grupului Oulipo ca și impactul pe care autori americani postmoderni precum John Barthes, Donald Barthelme, Robert Coover ori Thomas Pynchon l-au avut în scrisul din România. În ce privește filosofia postmodernă, cursul îi citează pe Gianni Vattimo, Guy Scarpetta, Jean Francois Lyotard și Francis Fukuyama. Iar proza românească a perioadei este ilustrată, printre altele, cu invocări ale unor autori precum Mircea Nedelciu, Gheorghe Craciun, Ioana Parvulescu, Cristian Teodorescu și Gheorghe Iova.
Înaintea lui Mircea Cărtărescu, în calitate de rezidenți ai programului inițiat de departamentul de limbi slave al Universității s-au numărat Laszlo Krasznahorkai, Andrei Kurkov, Maria Stepanova, Dubravka Ugresic și Gheorghi Gospodinov (ianuarie 2024).
Sigur, dintre scriitorii români, la New York, primul nume care vine în minte este Norman Manea și-a legat numele colegiul Bard în calitate de scriitor rezident și profesor de studii europene și cultură, între 1989 și 2017 și în continuare în consiliul colegiului. Iar spațiul new-yorkez este și locul în care îi găsești pe poetul Valery Oișteanu ori pe scriitoarea Mirela Roznoveanu.
Un scurt interludiu anticomunist
Cursul lui Mircea Cărtărescu, ca scriitor invitat al catedrei de limbi slave (nu, dacă te uiți pe lista de mai sus, îți dai seama că nu este singurul din afara spațiului slav al Centrului și Estului Europei), te poate face să îți dai seama că nu e prea târziu să ne amintim că imaginea literaturii, chiar și atunci când e română, este legată de spațiul din care vine mai mult decât conștientizăm. În plus, îți amintește că imaginea scriitorilor este destul de tare influnțată de ceea ce știm să facem cu ea. Iar exemplul cel mai bun este cel al premiului primit de Ana Blandiana.
Când poeta a primit unul dintre cele mai mari premii de poezie din lume, Cununa de Aur de la Struga, în 2019, nu prea am știut ce să facem cu informația. Sigur, este premiul pe care doar Nichita Stănescu l-a mai primit din România și distincția care s-a impus mai ales pentru că și-a ales mereu ca laureați autori care au rămas de referință la nivel internațional. N-aș vrea să fiu înțeles greșit, premiul din 2019 a fost anunțat în România. Sigur, mai ales în termeni care repoșau că nu se anunță… dar și ca eveniment pur și simplu. Totuși de atunci nu încetez să mă întreb, unde se rupe filmul percepției când e vorba de poezie în România? Poate acolo unde Ana Blandiana a insistat asupra formelor de opresiune pe care le resimte astăzi fără să ia în considerare faptul că discursurile oprimate au tins să devină discursuri oprimante și faptul că nevoia de libertate care în timpul comunismului era atât de necesară, după instaurarea regimurilor liberale a tins să devină scuza de bază pentru oprimarea celor marginalizați? Poate. Pe de altă parte, spune-mi cine a câștigat anul acesta la Struga… sau anul trecut. Sau acum doi ani.
O încheiere provizorie
De câte ori mă întreabă cineva cum se vede literatura română din afară, invitația pe care o fac este să îmi spună cum se vede literatura oricare vreți (franceză, olandeză, germană sau și mai distractiv din spațiile non-europene) de azi în România. Sigur, în cele mai fericite cazuri poți să pui cap la cap o listă de câteva nume. Dar de fapt este vorba despre scriitori care te interesează, nu despre faptul că vin dintr-o literatură sau alta. Asta, evident, dacă nu e specialitatea ta studiul literaturii ori promovarea cărții.
Ce mă interesează mai mult acum este tocmai faptul că recuperarea interesului pentru zona românească, așa cum are ea loc și odată cu Mircea Cărtărescu la New York, chiar fie ea concentrată asupra anilor ’80, este o ocazie mai ales pentru tine să îți aduci aminte ce greu îți era să procesezi când aflai la școală că literatura română veche e scrisă în slavonă. Că o bună parte a recunoașterii pe care spațiul literar românesc și-l asumă vine din germană (Paul Celan e un exemplu, dar și Herta Muller). Încă și mai apăsată este relația literaturii române cu literatura scrisă în franceză (Cioran, Ionesco, desigur dar și mai intens Gherasim Luca). Ca să nu mai spun cât de dezorientați continuăm să fim cu explozia de expresivitate pe care o arată autorii de limbă maghiară din România. Și nu ca propagandă ci ca nevoie de înțelegere de sine și de comuniune. Este modul în care de multe ori, nu scriitorii sunt cei care spun povestea, ci povestea îi spune pe ei. Mulțumesc!
P.S. Fotografia care ilustrează articolul surprinde în viziunea lui Mircea Cărtărescu colțul Brâncuși de la MOMA, cel mai invocat sculptor din România fiind extrem de relevant pentru distanța fascinantă care se instituie între percepția artistului acasă și cea din lume.
Luni, 9 septembrie 2024, debutează cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), un proiect amplu ce reunește peste 50 de evenimente și care se va încheia duminică, 15 septembrie 2024, arată un comunicat al organizatorilor.
Evenimentul care dă startul ediției din acest an a FIPB este conferința cu tema „Elogiu limbii române”, susținută de Marco Lucchesi, scriitor, traducător, membru al Academiei Braziliene de Litere, președinte al Bibliotecii Naționale a Braziliei și un excelent promotor al literaturii române. Evenimentul va avea loc la AulaAcademiei Române (Calea Victoriei 125), începând cu ora 11.30, și va fi urmat de lansarea celui de-al doilea volum semnat de Marco Lucchesi care apare în traducere în limba română: Dor și Saudade (traducere de Dinu Flămând, Editura Muzeului Literaturii Române).
Deschiderea oficială a ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București va avea loc, la fel ca în ceilalți ani, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (BCU), în prezența organizatorilor și a reprezentanților de seamă ai unor instituții străine cu sediul în România: Ioan Cristescu – Director General al Muzeului Național al Literaturii Române, Mireille Rădoi – Director General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Excelența Sa Doamna Marija Kapitanović – Ambasadoarea Republicii Croate în România, Excelența Sa Domnul Stefan Tomašević, Ambasadorul Serbiei în România, Excelența Sa Domnul Ricardo Guerra de Araújo – Ambasadorul Republicii Federative a Braziliei în România, Ronaldo Lima Viera – Consilier al Ambasadei al Republicii Federative a Braziliei în România, Laura Napolitano – Directoarea Institutului Italian de Cultură, vicepreședinta EUNIC România și a criticului și teoreticianului literar Mircea Martin, membru titular al Academiei Române.
Programul primei seri continuă cu o serie de lecturi publice și un concert susținut de artiștii Ansamblului Cameral de Muzică Veche Anton Pann, la BCU, precum și cu un performance poetic susținut de Chris Tănăsescu aka Margento (Citizen of the Universe), la ARCUB.
În cifre, programul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București înseamnă peste 70 de ore de lecturi publice, la care iau parte poeți din peste 20 de țări de pe cinci continente. Programul include un program bogat de dezbateri, peste 15 ore și tot atâtea ore dedicate lansărilor de carte. Momentele de performance, improvizație poetică, atelierele și workshopurile dedicate poeziei însumează peste 50 de ore, la fel precum concertele, vernisajele, conferințele și spectacolele.
Poezia se va auzi la ediția din acest an a FIPB de la peste 100 de microfoane, iar peste 1500 de scaune așteaptă să-i primească pe iubitorii de poezie din București de-a lungul celor șapte zile de festival.
La ediția din acest an a Festivalului, publicul este invitat să se implice în promovarea poeziei, într-o campanie online dedicată lor, cititorilor. Sub motto-ul „Carte de identitate | poezia”, iubitorii de poezie sunt invitați să-și creeze propriile cărți de identitate ca cititori de versuri, cu propriile date personale literare. Cele mai frumoase poeme și versuri alese de cititori vor fi reunite într-o pop-up antologie online, iar cinci dintre participanți vor primi premii constând în cărți de poezie cu autografe și produse de la Delicatese Florescu și Aqua Carpatica. Publicul are acces gratuit la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București. Programul celor șapte zile de festival, desfășurat în 13 spații culturale cunoscute din București este mai jos dar și pe site-ul Muzeului Național al Literaturii Române, organizatorul evenimentului
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE DE LA BUCUREȘTI
EDIȚIA 2024
Programul FIPB2024
Luni, 9 septembrie 2024, ora 11.30 – 12.30 Aula Academiei Române, Calea Victoriei 125 Conferința „Elogiu limbii române”, susținută de Marco Lucchesi, scriitor, traducător, membru al Academiei Braziliene de Litere și președinte al Bibliotecii Naționale a Braziliei. Conferința va fi urmată de lansarea volumului său, „Dor și Saudade”, care pune în valoare „această consangvinitate magică între română și portugheză – patrias și matrias, aceeași limbă saudade – dor, inepuizabil rezervor metafizic”, cum menționa traducătorul cărții, Dinu Flămând, în prefața acesteia.
Luni, 9 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Deschiderea oficială a festivalului Alocuțiuni Ioan Cristescu, Director General al Muzeului Național al Literaturii Române Mireille Rădoi, Director General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Excelența Sa, Doamna Marija Kapitanović, ambasadoare a Republicii Croate în România Excelența Sa, Domnul Stefan Tomašević, ambasador al Serbiei în România Excelența Sa, Domnul Ricardo Guerra de Araújo, ambasador al Republicii Federative a Braziliei în România Ronaldo Lima Viera, consilier al Ambasadei al Republicii Federative a Braziliei în România Laura Napolitano, Director al Institutului Italian de Cultură, vicepreședinte EUNIC ROMÂNIA Mircea Martin, membru titular al Academiei Române
Lecturi publice: Antonella Anedda (Italia, video), Nora Iuga (România), Magda Cârneci (România), Denisa Comănescu (România), Marco Lucchesi (Brazilia), Kata Győrfi (România), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Octavian Soviany (România), Radu Vancu (România), Nicolae Prelipceanu (România). Moderator: Dinu Flămând, scriitor și traducător
Concert Porta Art Nova Nobilis – P.A.N.N. Artiștii Ansamblului Cameral de Muzică Veche Anton Pann vor interpreta compoziții semnate de marele cărturar, utilizând instrumente specifice timpului în care ele au fost compuse – oud, kanun, ney, bendir, riq. În concert, alături de aceste instrumente specifice, muzicienii vor performa și la instrumentele clasice, clarinet și violoncel, dar și la vioara marca Niccolò Gagliano 1760, proprietate a statului german, landul Baden-Württemberg. Dr. Constantin Răileanu – coordonatorul ansamblului, voce și kanun (România), Dr. Alexandru Stoica – oud (România), Drd. Sabin Penea – vioară (România), Drd. Andrei Nițescu – cello, anatolian kemane (România), Ghassan Bouz – percuție (Liban), Jovan Sofronievski – clarinet, ney (Macedonia).
Luni, 9 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00 ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90 Performance poetic: Chris Tănăsescu aka Margento (Citizen of the Universe) Margento Is Back. The #Graph-Poem Adventure Prezintă: Peter Sragher
_________________
Marți, 10 septembrie 2024, ora 11.00 – 12.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Viorel Marineasa – 80 Invitați: Viorel Marineasa, Ion Bogdan Lefter, Tudorel Urian, Bedros Horasangian, Livius Ciocârlie. Moderator: Ioan Cristescu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 13.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Ioan Es. Pop Invitați: Ion Mureșan, Călin-Andrei Mihăilescu, Teodor Dună, Bogdan-Alexandru Stănescu, Merlich Saia. Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00 Sediul MNLR, Calea Griviței 64-66 Vernisajul expoziției Dosoftei – 400
La 400 de ani de la nașterea cărturarului, poetului și traducătorului Dosoftei (1624-1693), Muzeul Național al Literaturii Române organizează expoziția omagială Dosoftei – 400, cuprinzând Psaltirea slavo-română (1680) a mitropolitului, cunoscută și sub titlul Psaltirea de-nțăles, Psaltirea în versuri (1673), precum și reproduceri ale unor psalmi. Piese deosebite ca Viața și petrecerea sfinților (1682), Parimiile și Păscălia, provenind din Biblioteca Sfântului Sinod, îmbogățesc expoziția, alături de alte exemplare rare de carte veche religioasă din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române.
Participă: Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Chivu, Arhimandritul Policarp Gabriel Chițulescu, Nicolae Brânzea, Ioan Cristescu. Moderator: Eugenia Oprescu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 15.00 – 16.00 Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4 Remember Dan Arsenie Invitați: Magda Cârneci (România), Carmen Guerrero (Spania), Alba Guerrero (Spania), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Ion Bogdan Lefter (România). Moderator: Victor Ivanovici (România/Grecia)
Marți, 10 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Tur ghidat în cadrul expoziției documentare Anton Pann – 170 Prezintă: Mădălina Șchiopu Expoziția documentară este realizată cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la moartea scriitorului și reflectă imagini din viața și opera sa. MNLR deține Casa memorială „Anton Pann” (strada Anton Pann 20), care poate fi vizitată de publicul larg, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 17.30 – 18.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Recital António Fonseca (Portugalia) din vol. „Lusiade”, de Luís Vaz de Camões În 2024 se împlinesc 500 de ani de la nașterea scriitorului Luís Vaz de Camões, poet proeminent și personalitate literară complexă a Portugaliei, autor al epopeei „Lusiade”, cea mai importantă operă literară portugheză. Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Camões
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 „Viața e un poem” Un spectacol complex, plin de emoție, o întâlnire armonioasă între versuri scrise de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Mihail Eminescu, Ion Barbu, Miron Radu Parachivescu, George Seferis (Georgios Seferiadis – poet și diplomat de origine greacă) și muzică de calitate. Participă: Jezebel, Toma Enache, Sorin Slat și Alexandru Burcă – pian, Lucian Maxim – percuție. Grafică: Iulia Cutova; Videoproiecții: Roxana Zidaru; Costume: Adina Buzatu. Un spectacol de Toma Enache, realizat cu sprijinul BES România, manager Martha Maria Mocanu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30 Biblioteca Goethe-Institut, Calea Dorobanți 32 Lectură Alexandru Bulucz în limba germană
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88 Conferință susținută de Anca Vasiliu (România/Franța): Entre l’émoi et l’évidence : la dialectique du langage poétique. Homère, Platon et l’anonyme « Du sublime ». Moderator: Dinu Flămând Conferința va fi susținută și audiată în limba franceză.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Tur ghidat în cadrul expoziției de bază, în limba engleză Prezintă: Radu Băieșu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Londohome, David Praporgescu 31 Seara debutanților Lecturi publice: Cristina Alexandrescu, Ramona Boldizsar, Gabriel Cărtărescu, Daniel Coman, Vasile Gribincea, Daniil Iftime, Șerban Mihalache, Bogdan-Alexandru Petcu. Coordonator și moderator eveniment: Radu Vancu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.30 Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Bulevardul Elisabeta nr. 38 Lansare de carte Yaniv Iczkovits (Israel) Yaniv Iczkovits în dialog cu Simona Kessler, Ioana Petridean, Cătălin Striblea, moderator Denisa Comănescu, despre romanul său Nimeni nu părăsește Palo Alto. Traducerea din ebraică aparține Ioanei Petridean. Volumul face parte din colecția Raftul Denisei a Editurii Humanitas Fiction.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Gabriel Chifu (România), Mihai Firică (România), Carolina Ilica (România), Maud Joiret (Belgia), Dimitris Kanellopoulos (Grecia), Fulgencio Martinez (Spania), Ștefan Mitroi (România), Ion Mureșan (România), Bogdan O. Popescu (România), Osman Öztürk (Turcia), Mihók Tamás (România), Grete Tartler (România), Liliana Ursu (România), Varujan Vosganian (România). Moderator: Loreta Popa
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.45 – 20.30 Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88 Lansarea cărții „Dor – Saudade”, de Marco Lucchesi Moderator: Dinu Flămând, traducătorul cărții din portugheză
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00 Spațiul destinat expozițiilor temporare MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Vernisajul expoziției de fotografie a artistului Dorin Rachmuth „M-a adus la fotografie filmul lui Michelangelo Antonioni Blow-up, dar mai ales un aparat de fotografiat primit la 16 ani de la tatăl meu. Nuvela Funigei a lui Julio Cortazar, care a inspirat filmul, am descoperit-o mai târziu. A fost, pare-se, rebotezată Blow-up. M-am identificat cu fotograful din film, în speranța – teamă de a descoperi că lucrurile nu sunt ceea ce par, apoi că nu sunt ceea ce sunt, apoi că nu sunt. Ca Pinocchio, îi urmez cu credință pe Motan și pe Vulpoi, în căutarea de noi și noi minciuni, altfel, Zâna ar uita de mine. Îmi pare că un om adormit în parc, o adolescentă care fumează pe furiș, o perdea tristă deasupra trotuarului și toți ceilalți sunt acolo dintotdeauna, sfincși încremeniți în așteptarea mea. Fiecare cu o întrebare la care nu știu să răspund decât cu o altă întrebare. Le-am furat imaginile și nu mă pot despărți de niciuna din șirag: e jurnalul meu de călătorie, iar expoziția – o invitație la drum. Unele imagini s-au șters, celelalte se mai învălmășesc, se ciondănesc, se împacă, stau de vorbă. Fotograf narator, cum îmi place să mă numesc, încerc întotdeauna să conduc privitorul dincolo de privire. Cred că atunci când acest pariu reușește, gestul fotografului se întâlnește cu poezia.”
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Concert Nicu Alifantis
_________________
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Dialog Despre literatură și război cu Yaniv Iczkovits (Israel), Bruno Mazzoni (Italia) și Dinu Flămând (România)
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 13.00 – 15.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Traian T. Coșovei Invitați: Ioan Cărmăzan, Dan Mircea Cipariu, Ștefania Coșovei, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Bogdan O. Popescu, Cecilia Ștefănescu, Adrian Suciu. Moderator: Ioan Cristescu
Miercuri, 11 septembrie 2024 – Vineri, 13 septembrie 2024, orele 15.00 – 18.00 ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90 Workshop in poetry & performance: From Page to Stage with Andy Willoughby (Marea Britanie) Participanții își vor dezvolta abilități de scris solo și recital, tehnica de performanță și metode de grup slam pentru echipe colaborative. Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii. Atelierul va fi susținut în limba engleză.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 15.30 – 17.30 Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4 Lecturi publice: Costinel Petrache, Liviu Capșa, Gabriel Burlacu, Mihaela Stanciu, Carmen Secere, Miruna Drăghici, Raluca Faraon, Florentina Chifu, Mihaela Oancea, Victoria Milescu, Valentin Busuioc, Dumitru Ioan Dincă. Moderatori: Evelyne Croitoru, Horia Gârbea.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Dezbatere: Cum se vede România de afară Invitați: Carmen-Francesca Banciu, Bruno Mazzoni, Victor Ivanovici, Matei Vișniec Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 The debate between tradition and modernity: its place in shaping a Romanian identity Conferință susținută de dr. Dennis Deletant Prezintă: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Prezentarea antologiei poeziei românești îngrijite de Dimitris Kanellopoulos (Grecia) Moderatori: Dinu Flămând, Victor Ivanovici
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.00 Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88 Dialog Loreta Popa cu Fulgencio Martinez și lansare de carte „Simplu”, de Loreta Popa Invitați: Cătălina Beța și Adrian Naidin
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Carmen-Francesca Banciu (România/Germania), Alexandru Bulucz (România/Germania), Martina Caluori (Elveția, video), Gelu Diaconu (România), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Dumitru Păcuraru (România), Adrian Popescu (România), Radu Sergiu Ruba (România), Arcadie Suceveanu (Republica Moldova), Eugen Suciu (România), János Szántai (România), Ioan T. Morar (România), Nina Vasile (România), Gelu Vlașin (România), George Vulturescu (România). Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Concert Mircea Tiberian – Nadia Trohin
_________________
Joi, 12 septembrie 2024, orele 13.00 – 14.30 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Alexandru Mușina 70 Invitați: Tania Mușina, Rodica Ilie, Adrian Lăcătuș, Călin-Andrei Mihăilescu, Ioan Șerbu. Moderator: Ioan Cristescu
Joi, 12 septembrie 2024, orele 16.00 – 17.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Emil Brumaru Invitați: Paul Cernat, Cosmin Ciotloș, Ion Mureșan. Moderator: Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Aniversare Adriana Babeți – 75 Invitați: Mircea Mihăieș, Călin-Andrei Mihăilescu, Livius Ciocârlie, Mircea Martin, Octavian Plăiașu, Ioan Cristescu.
Proiecția filmului „Amicii publici”, ce reconstituie documentarea şi elaborarea romanului „Femeia în roșu”, scris de trei autori: Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, a cărui acţiune se desfăşoară la Comloşul Mare, Timişoara, Chicago şi Viena.
Adriana Babeți este scriitoare, profesor universitar și Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor Republicii Franceze.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.30 – 19.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Conferința The Gaze of Literature, susținută de Cato Lein (Suedia) Cu participarea producătoarei Karin Starre „În 2002 am avut o expoziție la librăria Hedengren din Stockholm cu portrete de autor. La expoziție a participat fondatorul și fostul director al Institutului Cultural Român din Stockholm (ICR Stockholm), Dan Shafran. Am fost întrebat dacă doresc o colaborare. Misiunea era să fotografiem atât scriitori și poeți din România, cât și pe cei care au venit să viziteze Stockholmul. Am primit o bursă de la Institutul de Cultură și o listă a scriitorilor și a poeților, precum și datele lor de contact. În total au fost trei excursii la București și numeroase întâlniri cu scriitori și poeți la Stockholm. Pe mulți dintre ei i-am fotografiat de mai multe ori și am rămas prieteni.” (Cato Lein) Proiecția filmului Eclectic in Bucharest, despre proiectul lui Cato Lein la București. Prezintă: Loreta Popa
Joi, 12 septembrie 2024, orele 18.00 – 19.00 Deutsche Schule Bukarest, Strada Coralilor 20G Lectură în limba germană a poetei Carmen-Francesca Banciu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.00 – 20.00 Centrul Cultural Chinez din București, strada Batiștei 34 Chinese Moon Festival Evenimentul, dedicat celebrării Festivalului Chinezesc al Lunii, include lecturi de poezie chineză și românească – având ca temă luna, muzică tradițională chineză live și replicarea unor experiențe din festival, inclusiv prepararea și degustarea moon cake – un tip de prăjitură care se servește în mod tradițional în timpul festivalului. Lecturile poeziilor în limba chineză vor fi subtitrate în limba română. Participă: Adrian Alui Gheorghe, Ioan Pintea
Joi, 12 septembrie 2024 – Sâmbătă, 14 septembrie, orele 18.30 – 21.30 Muzeul Național al Țăranului Român (12.09), Muzeul Național al Literaturii Române (13, 14.09)- Atelier poetic relațional cu Răzvan ȚupaParticiparea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii.
un playlist cu poezie românească în performance
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Prezentarea expoziției de bază în limba engleză Prezintă: Radu Băieșu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 20.30 Institutul Cervantes, Bulevardul Regina Elisabeta 38 Lecturi publice: Evelio Miñano Martínez (Spania) și Matei Vișniec (România/Franța). Evenimentul va fi urmat de un dialog al celor doi invitați.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Dezbatere: Despre limitele literaturii Invitați: Cristian Fulaș, Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Lecturi publice: Mehmet Can Doğan (Turcia), Gellu Dorian (România), Tatiana Faia (Portugalia), Pedro Larrea (Spania/SUA), Cassian Maria Spiridon (România), Mircea Măluț (România), Iuliana Miu (România), Cosmin Perța (România), Ioan Pintea (România), Jean Poncet (Franța), Eduard Sanahuja Yll (Spania), Maria Șleahtițchi (Republica Moldova), Rhys Trimble (Marea Britanie). Moderator: Cosmin Perța
Joi, 12 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Spectacol de muzică și poezie „Nevoia de îngeri” Participă actorii Flaviu Crișan, Radu Bânzaru, Ioana Chelmuș. Muzică: Emil Viciu, voce, chitară. Invitați: Cătălin Chivu, percuție, și Ciprian Tănăsescu, editor. Versuri de Radu Cristian Constantin.
__________________
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Cum traducem poezia? Jean Poncet (Franța) în dialog cu Dinu Flămând (România) și Victor Ivanovici (România/Grecia) Evenimentul se va desfășura în limba franceză
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Vernisajul expoziției Glimpses of infinite symmetry a artistului Vlad Țenu Expoziția reunește lucrări și prototipuri din seriile „Miniplex” și „Synthetic Nature”, dar și o creație nouă, și face parte din retrospectiva Vlad Țenu ce marchează 10 ani de la prima expoziție personală a artistului în țara sa natală, România, organizată în acest an la Galeria Galateca. Instalațiile sale artistice reprezintă structuri modulare, forme organice cu aspect neregulat care amintesc de creaturi marine sau de forme organice din natură, dar cu o rigoare simetrică de bază. Vlad Țenu este arhitect româno-britanic stabilit la Londra. De la proiectarea arhitecturală la activitatea sa din domeniul academic și de la instalații artistice sau sisteme de asamblare modulară la piese de artă purtabile, lucrările de design experimental ale lui Vlad Țenu constituie o cercetare continuă și o explorare a spațialității și materialității. Coordonator proiect: Monica Morariu Prezentarea se va desfășura în limba engleză Partener: Galeria Galateca
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90 Seara performance-urilor: Higyed Alexandru (România) & Andreea Ioniță (România), Florin Dan Prodan (România), Sorin Despot (România), Lorena Enache (România), Mugur Grosu (România), Angyal Gyula (Ungaria), Radu Nițescu (România), Peter Sragher (România). Moderator: Peter Sragher
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Adrian Alui Gheorghe (România), Ana Andrei (România), Angela Baciu (România), Leo Butnaru (Republica Moldova), Ruxandra Cesereanu (România), Rita Chirian (România), Maria Ciurea (România), Nicolae Coande (România), João Luís Barreto Guimarães (Portugalia), Joyelle McSweeney (SUA), Marko Pogačar (Croația), Simona Popescu (România), Horst Samson (Germania), Anca Vasiliu (România/Franța). Moderator: Cosmin Perța
Concert Cătălina Beța și Albert Tajti
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 „De vorbă cu poeții…” Seară de muzică și poezie cu Ovidiu Mihăilescu și Alexandru Turcu
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00 Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20 Poeți români în seria „Biografii romanțate” de la Polirom Invitați: Cosmin Ciotloș, Bogdan Crețu, Cristian Fulaș, Cosmin Perța Moderator: Cosmin Ciotloș
_________________
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00 Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4 Remember Marin Mincu Invitați: Mihail Gălățanu, Mugur Grosu, Bruno Mazzoni, Cosmin Perța, Grigore Șoitu, Nicolae Tzone, Nina Vasile, Miruna Vlada. Moderator: Octavian Soviany
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00 Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20 Lectură de poezie pentru copii Invitate: Carmen Tiderle, Lavinia Braniște, Simona Epure
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00 Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20 Lectură din volumele „Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra și Aligru”, „Prințul Miorlau” și „Roșcată-ca-Arama și cei șapte șoricari”, de Nina Cassian Participă: Anca-Maria Pănoiu (Editura Frontiera) în dialog cu Loreta Popa și Marcela Motoc.
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 15.00 – 17.00 Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Atelierul de creație „Poezie în viață” Istoria Atelierului de creație Poezie în viață începe în 1998 – cu o pauză între 2002 și 2004 – și durează până în 2007. Au urmat câteva sesiuni în Spania, între 2009 și 2016, iar în România a fost reluat din 2023 cu o viziune neschimbată de la început până azi. În anii ’90 era în București cam singurul Atelier de poezie care prindea, fără să fie doar atât, ceea ce se numește la noi „atelier de creative writing”. Are o formulă interdisciplinară și singulară încă, prin conceptul ce depășește ideea de „a învăța să scrii”; pentru că redefinește constant condiția poeziei, a poetului ca artist complex, dar și receptarea ei. Sensul atelierului de creație – poezie în viață – îl situează fără îndoială, cu toată discreția în care s-a desfășurat în toți anii, în avangarda unui fenomen literar care de-abia acum a devenit vizibil. Coordonator: Nina Vasile
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00 Modul Cărturești, Str. Academiei, 18-20 Mornin’ Poets. De la idee la brand cultural. Primele 100 de ateliere Despre poeți se spune că sunt leneși, că se trezesc târziu și că nu poți conta pe ei că ajung la timp pentru întâlnire. Încercăm să demontăm toate aceste neadevăruri cu o serie de poeți matinali, cu texte proaspete și, mai ales, cu multă cafea. Duminica de la 11.00 la 14.00, cu o frecvență bilunară, Mornin’ Poets se lansează pe orbită. Mornin’ Poets este o serie de cinci ateliere de poezie, în care scriem, citim și dezbatem poeme sau idei despre scris, despre arta noastră și mersul ei prin țară. Fiecare lector va propune o temă de scris, astfel că, la atelier, cursanții vor primi feedback la poemele trimise. Proiectul a demarat în toamna lui 2018, cu un prim sezon care a inclus următorii antrenori și antrenoare: Miruna Vlada, Elena Vlădăreanu, Svetlana Cârstean, Sorin Despot și Claudiu Komartin. 2020 a însemnat mutarea în online, din motive de pandemie, iar la finalul lui 2021 am adaptat atelierele la nevoile cursanților cu un format hibrid, pe care îl folosim și acum. Până în septembrie 2024, cifrele Mornin’ Poets vorbesc pentru noi: 94 de ateliere, 91 de antrenori diferiți, 19 sezoane și multe poeme publicate în reviste și chiar în volume proprii de la edituri prestigioase.
Invitați: Andrei Zbîrnea (project manager Mornin’ Poets și poet), Constantin Buduleci (cursant Mornin’ Poets & poet), Anca-Ioana Câdă (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Romina Hamzeu (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Cosmin Perța (scriitor și antrenor Mornin’ Poets), Miruna Romanciuc (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Miruna Vlada (scriitoare și antrenoare Mornin’ Poets), Andrada Yunusoğlu (cursantă Mornin’ Poets & poetă).
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Prezentarea expoziției de bază în limba franceză Prezintă: Radu Băieșu
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Romulus Bucur (România), Mina Decu (România), Mariangela Gualtieri (Italia), Bruno Mabille (Franța), Ștefan Manasia (România), Ioan Matiuț (România), Marin Mălaicu-Hondrari (România), Sébastien Minaux (Franța), Andrei Mocuța (România), Étienne Paulin (Franța), Đorđe Sibinović (Serbia), Moni Stănilă (Republica Moldova), Robert Șerban (România), Pavel Șușară (România), Alexandru Vakulovski (Republica Moldova), Miruna Vlada (România), Florina Zaharia (România). Moderator: Dan Burcea (România/Franța)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90 Seara performance-urilor poetice ale participanților la atelierul susținut de Andy Willloughby (Marea Britanie)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Improv literar cu scriitorul Călin-Andrei Mihăilescu
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Concert de fado: Cristina Dăscălescu, Ricardo Caria, Paul Edeleni.
_________________
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lansarea romanului fantasy Posh, de Gabriela Toma (Editura Ars Libri, 2024) O carte pentru copii, pe care e musai s-o citească și părinții într-o duminică, ziua cea mai potrivită pentru a crea o casă a poveștilor și o vânătoare de comori și indicii. Vor participa invitați de marcă ai Atelierelor Thomasinei, povestași, călători în lumea poveștilor și ilustratori. Vor fi alături de noi: Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Mircea Cipariu, Laura Greaca, Livia Greaca, Albert Toma și descoperitorii lumii lui Posh înainte ca aceasta să fi apărut în târg: Matei Nițulescu, Loreta Popa, Daniela Băbu, Anița Grigoriu, Radu Băieșu, Daniel-Paul Ciobanu. Moderator: Cristina Poterășoiu.
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00 Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lectură #2: Radu Stanca & Doti Stanca Festivalul Scrisorilor organizat de Asociația Hearth
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90 Prezentările participanților la Atelierul poetic relațional susținut de Răzvan Țupa
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Lecturi publice: Dan Mircea Cipariu (România), Jeannette L. Clariond (Mexic, video), Teodora Coman (România), Ioana Crăciunescu (România), Andrew Davidson-Novosivschei (România), Ioana Diaconescu (România), Cristina Drăghici (România), Constantin Iftime (România), Emanuela Ignățoiu-Sora (România), Iustin Moraru (România), Andrei Novac (România), Alina Purcaru (România), Viorica Răduță (România), Livia Roșca (România), Arthur Suciu (România). Moderator: Cosmin Perța
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Seara filmului contemporan cu regizorul Alexandru Solomon
„Strigăt în timpan”
O cronică neconvențională a avangardei literare și artistice românești ce reconstituie atmosfera acelor ani de nebunie (1916-1947) cu ajutorul mijloacelor specifice (colaj, asociații absurde) – 1993. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză. Producător: FAV. Un film de Radu Igazsag și Alexandru Solomon.
„Duo pentru Paoloncel și Petronom” Paul Celan, unul dintre cei mai mari poeți de limbă germană ai veacului, și-a petrecut tinerețea în Bucovina și la București. Acest documentar artistic este construit ca un dialog poetic între Celan și prietenul său, scriitorul Petre Solomon, pe fundalul istoriei zbuciumate a anilor 1940-1947 – 1994. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză, germană. Producător: FAV. Un film de Alexandru Solomon.
„Cronica de la Zürich” Zürich, la 100 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara și la 80 de ani de la nașterea dadaismului… Cronica de la Zürich este un documentar despre ceea ce a mai rămas viu din această mișcare la care au contribuit Marcel Iancu, Arthur Segal și, mai ales, Tristan Tzara, toți trei originari din România – 1996. 40 minute, Beta SP. Versiune română, franceză. Versiune engleză (28 min.) Producător: FAV. Realizat cu sprijinul Fundației PRO HELVETIA
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Concert Analia Selis și Mariano Castro
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 21.00 – 22.00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 LETOPISEȚ RELOADED – Concert „The Beatles reinterpretat” susținut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche Anton Pann
Perioada de aplicare pentru evenimentul-atelier programat în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București s-a încheiat pe 1 septembrie. Aplicațiile primite pentru selecția privind întâlnirile din Atelier Poetic Relațional în cadrul FIPB alcătuiesc acum o listă de lucru. Lista finală de participanți selectați va fi anunțată pe 9 septembrie.
Aplicațiile primite pentru Atelier Relațional
Ordinea de mai jos este cea a inițialei prenumelui. 01 – Alexandra Maria Buric 02 – Alina Ilie 03 – Ana Negoescu 04 – Casandra Ioan 05 – Cătălina Ceaușescu 06 – Daniela Bejinariu 07 – Daniela Toma 08 – Emil Iulian Sude 09 – Ionuț Calotă 10 – Iulia Grigorie 11 – Loredana Ursu 12 – Maria Ciurea 13 – Oana Angelo 14 – Valentina Cornescu 15 – Vlad Minea
Atelierul Poetic Relațional din cadrul FIPB2024 va avea următorul program:
joi, 12 septembrie de la ora 18.30 eveniment deschis cu public în cadrul expoziției ”Despre sine, cruci și altele” de la Muzeul Țăranului Român.
vineri și sâmbătă sesiuni de lucru exclusiv cu participanții selectați pentru program
duminică, 15 septembrie de la ora 18.00 – eveniment final deschis pentru public la sala ARCUB
Selectați în primă fază sunt:
Casandra Ioan
Cătălina Ceaușescu
Daniela Bejinariu
Daniela Toma
Emil Iulian Sude
Ionuț Calotă
Iulia Grigorie
Maria Ciurea
Oana Angelo
Valentina Cornescu
Vlad Minea
Primul eveniment public al Atelierului Poetic Relațional condus de Răzvan Țupa va avea loc joi, 12 septembrie 2023, de la ora 18:30, în cadrul expoziției „Despre sine, cruci și altele” a artistului Mircea Modreanu. În cadrul acestui eveniment de deschidere, vor fi prezentați participanții selectați pentru a lua parte la atelier, precum și perspectivele fiecăruia asupra poeziei. Fiecare participant va avea ocazia de a se prezenta în fața publicului și de a împărtăși propriile viziuni și abordări în ceea ce privește poezia. Atelierul Poetic Relațional face parte din programul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) și este structurat în două prezentări publice și două sesiuni de lucru. Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma selectării participanților. Acest eveniment de deschidere reprezintă o oportunitate pentru participanți de a-și prezenta munca și de a interacționa cu publicul, stabilind o conexiune directă între poezie și audiență. De asemenea, evenimentul marchează începutul unui proces de explorare și dezvoltare a abilităților poetice ale participanților, sub îndrumarea lui Răzvan Țupa.
De pe lista de selecție din acest moment nu fac parte aplicațiile următoare:
Alexandra Maria Buric- Am primit doar poemele, de altfel încurajatoare, dar fără niciun fel de alte date în aplicație privind interesul legat de atelier.
Ana Negoescu- Vă ținem pumnii pentru demersurile pe care le aveți privind poezia. Ați trimis toate informațiile necesare pentru selecție și vă felicit pentru modul în care vă susțineți legătura cu poezia. Singurul lucru care nu funcționează pentru includerea în programul din acest an este faptul că temele pe care vi le-ați propus sunt foarte generale și, în principiu, lucruri la care răspunsul și-l dă fiecare singur, fără niciun fel de necesitate a unei interacțiuni în atelier. Spor.
Alina Ilie- poemul pe care ni l-ați trimis și informațiile foarte vagi privind intenția de participare în atelier nu s-au dovedit concludente pentru jurizare.
Loredana Ursu- Datele pe care ni le-ați oferit privind contextul dumneavoastră profesional și interesul dumneavoastră legat de poezie se potriveau perfect intențiilor atelierului poetic relațional de la FIPB. Din păcate link-ul pe care ni l-ați trimis, cu toate că în momentul primirii aplicației părea în regulă, în momentul jurizării nu mai includea niciun document.
Lista finală de participanți selectați va fi anunțată pe 9 septembrie 2024.
Acum, că se vede toamna pe străzi, uite cu ce rămân recomandările de la citești din august, luna în care selecția a venit cu tema ”vacanțe”. Probabil că, în afară de mașini, la vacanțe mă pricep cel mai puțin. Iar imaginea de mai sus, de când pregăteam lista de recomandări este cea mai bună dovadă a nepriceperii mele. Se vede că în timp ce documentam ce să recomand, opțiunile mi s-au schimbat. Și mai jos se vede în ce sens. De-asta e tema care îmi prinde bine oricând să văd ce aleg din ce citesc în direcția cu pricina. Numărătoarea inversă e așa:
9. „Harun Farocki – Forms of Intelligence” de Nora M. Alter: Revii din vacanța imaginației
„Farocki a extins teoria economică la imagini dincolo de muncile umane, animale ori industriale.” Nora M. Alter „Harun Farocki – Forms of Intelligence”, Columbia University Press, 2024
Prin vacanțe, care sunt tema care adună astfel în august recomandările citEști, poate că ai mai mult timp să vezi și filme. Dar propunerea mea îți aduce în față un regizor. Iar despre asta poți să citești pentru că în secolul XXI, sensul cuvântului duce un pic mai departe decât erai obișnuit, sau obișnuită. „Harun Farocki – Forms of Intelligence” este cartea în care Nora M. Alter îți descrie procesul care a dus creația cineastului german din sala de cinema, la televiziune și, în ultimă instanță în galeriile de artă. Poate îi știi numele și din documentarul Videograme dintr-o revoluție”, pe care l-a dedicat împreună cu Andrei Ujică momentului 1989 în România. „Pentru el, imaginile trebuie să funcționeze și în colaborare pentru a da naștere unei critici”. Nora M. Alter „Harun Farocki – Forms of Intelligence”, Columbia University Press, 2024
8. „Liberă- un copil și o țară la sfârșitul istoriei” de Lea Ypi: Odihna vine și când te împaci cu trecutul
„Nu mi-a trecut niciodată prin minte, înainte de acea zi din decembrie 1990, după întâlnirea cu Stalin în ploaie, că familia mea era sursa nu doar a tuturor certitudinilor, dar și a tuturor îndoielilor” Lea Ypi „Liberă- un copil și o țară la sfârșitul istoriei”, traducere Bertha Savu, Pandora M, Anansi
Zilele libere ori călătoriile tale incud sigur și zone de trecere… Dintr-un spațiu al vacanței în altul, dintr-o lume în alta. Dacă ar fi să le povestești, te-ai alege cu o sursă vie de întâmplări. Asta îți arată și Lea Ypi. În „Liberă- un copil și o țară la sfârșitul istoriei”, scriitoarea cu o carieră universitară internațională în spate îți spune povestea prăbușirii comunismului în Albania. Ca și istoria primilor ani de după. Iar multe detalii sună cumplit de familiar pentru cititorul român. Altele pur și simpli exotic, precum aventura unei cutii de Coca Cola printre mileurile de pe mobila bătrânească. „Haina era unul dintre puținele lucruri care funcționau la fel în capitalism și în socialism.” Lea Ypi „Liberă- un copil și o țară la sfârșitul istoriei”, traducere Bertha Savu, Pandora M, Anansi
7. „Read Write Own- Building the Next Era of the Internet” de Chris Dixon: Călătorie în viitor
„Rețelele sociale sunt, și în persoană și online, esența legăturilor și coordonării umane.” Chris Dixon „Read Write Own- Building the Next Era of the Internet”, Random House, 2024
Acum că toate instrumentele de care ai nevoie îți sunt la îndemână, unde să îți faci vacanță. Poate în viitor. Și nu la modul fictiv ci în cel mai concret mod posibil. Ca business. Cel care se află în Forbes Midas List 2022 pe primul loc în materie de investiții, Chris Dixon îți spune că orice invenție are vârstele ei. În volumul „Read Write Own- Building the Next Era of the Internet” te va surprinde claritatea cu ai parcurs fără să îți dai seama momentul în care World Wide Web ți-a oferit mai întâi doar ocazia de a citi. Apoi și pe cea de a scrie. Momentul actual include pentru Dixon un nou nivel pentru internet, ca mediu în care ai ocazia să deții acțiuni, bani ori direcții. „Lumea poate să citească și să scrie pe internet, dar acum poate să și dețină.” Chris Dixon „Read Write Own- Building the Next Era of the Internet”, Random House, 2024
6. „Iarbă” de Keum Suk Gendry-Kim: Evadare prin prezentul sentimentelor
„Au trecut zile, săptămâni și luni, dar eu nu văzusem nici măcar cum arată școala.” Keum Suk Gendry-Kim „Iarbă”, traducere de Iolanda Prodan, Alice Books, 2024
Cu cât sunt mai tulburi vremurile, cu atât ți-ar prinde mai bine o pauză în imaginație. Iar un roman grafic recomandat doar celor care au împlinit deja 18 ani este o provocare sigură. Cartea semnată de Keum Suk Gendry-Kim, „Iarbă” așază în bandă desenată povestea tulburătoare a unei victime. Este victima sclaviei sexuale în Cel De-al Doilea Război mondial. Și este o bunică. Brutalității, povestea îi răspunde cu delicatețea detaliilor din natură și a apropierii dintre generații. „Imaginația mea o lua razna. Brusc, am simțit un fior rece străfulgerându-mă și am început să tremur.” Keum Suk Gendry-Kim „Iarbă”, traducere de Iolanda Prodan, Alice Books, 2024
5. „Cea de-a treia ușă- mentalitatea succesului” de Alex Banayan: Aventura succesului
„Viață, afaceri, succes… toate acestea sunt asemeni unui club de noapte.” Alex Banayan „Cea de-a treia ușă- mentalitatea succesului”, traducere de Ianina Marinescu, Paralela 45, 2024
Iar aici este vorba mai ales despre căile de acces… Alex Banayan este unul dintre puținii oameni care au reușit să transforme succesul obținut la o emisiune-concurs de televiziune într-o lecție. Unii spun că e o adevărată universitate la care predau autorități din business, entertainment ori știință. Volumul „Cea de-a treia ușă- mentalitatea succesului” îți arată că, de multe ori, succesul ține de calea de a reuși pe care reușești să o descoperi ca o alternativă la căile deschise pentru publicul larg ori pentru privilegiați. Calea micilor decizii care îți definesc viața. Uneori soluția apare și numai ca o întrebare. „Dacă nu mai am decât un singur minut la dispoziție cu Bill Gates, aș putea să mă distrez puțin măcar.” Alex Banayan „Cea de-a treia ușă- mentalitatea succesului”, traducere de Ianina Marinescu, Paralela 45, 2024
4. „Right Kind of Wrong- How the Best Teams Use Failure to Succeed” de Amy Edmondson: O evadare pe fața luminată a eșecului
„Eșecurile bune sunt cele care ne oferă informații noi de valoare care pur și simplu nu ar fi putut să fie obținute într-un alt mod.”de Amy Edmondson „Right Kind of Wrong- How the Best Teams Use Failure to Succeed”, Penguin Random House, 2023
Ce ai vrea să îți rămână din această vacanță? Ai ocazia să păstrezi o perspectivă nouă. Este pledoaria pe care ți-o oferă Amy Edmondson în „Right Kind of Wrong- How the Best Teams Use Failure to Succeed”. Specialistă în siguranță psihologică și personalitate de azi de la Harvard Business School, Emondson a fost numită de două ori între cei mai influenți gânditori din management, potrivit Thinkers50, platforma specializată în identificarea ideilor de referință ale domeniului azi. Este chiar ceea ce se află în spatele conceptului de cultură a eșuării sănătoase. „Conștientizare defectelor noastre cere și edifică înțelepciune.” Amy Edmondson „Right Kind of Wrong- How the Best Teams Use Failure to Succeed”, Penguin Random House, 2023
3. „Lunga viață a Mariannei Ucria” de Dacia Maraini :Vara unei vieți de femeie în alte vremuri
„Granița dintre cer și pământ dispare în întunericul des al nopții calme și grele de august” Dacia Maraini „Lunga viață a Mariannei Ucria”, traducere de Gabriela Lungu, Editura Școala Ardeleană, 2020
Ai putea să te gândești că vacanțele (care sunt tema selecțiilor citEști în august) te pot duce nu doar în locuri noi ci și în timpuri pe care abia ți le imaginezi. Este cazul romanului „Lunga viață a Mariannei Ucria”. Cartea semnată de una dintre autoarele italiene cele mai respectate astăzi, Dacia Maraini, te poartă prin povestea a trei generații siciliene din secolul XVIII prin ochii unei protagoniste care nu mai poate vorbi. „Marianna își savura libertatea, trecutul era o coadă pe care o încolăcise sub fuste și care se simțea doar uneori.” Dacia Maraini „Lunga viață a Mariannei Ucria”, traducere de Gabriela Lungu, Editura Școala Ardeleană, 2020
2. „The Experience Machine- How Our Minds Predict and Shape Reality” de Andy Clark:Vacanțe de suflet
„Folosite cum trebuie, substanțele psihedelice oferă o cale de îndepărtare de la îndoielile noastre zilnice și de la preocuparea de sine, asigurând ceea ce a fost descris drept o vacanță de la sine.” Andy Clark „The Experience Machine- How Our Minds Predict and Shape Reality”, Penguin Random House, 2023
Când vine vorba de vacanțe (care sunt tema lunii august în selecțiile citEști) ai în minte imagini destul de clare. Poți porni chiar de aici. Iar filozoful Andy Clark îți explică în ce măsură lumea așa cum o cunoști s-ar putea să fie o reflectare a lumii tale interioare. În volumul „The Experience Machine- How Our Minds Predict and Shape Reality”, gânditorul britanic îți oferă argumentele care îți arată cât de departe suntem de ideea că am funcționa ca observatori pasivi ai întâmplărilor din jurul nostru. În această carte ai ocazia să înțelegă cum prezice creierul tău ceea ce se întâmplă. Dar și cum atenția ta poate învăța să fie creatorul activ al lumii tale. „Ideea potrivit căreia creierul este în fond o mașinărie uriașă de prezicere este relativ recentă” Andy Clark „The Experience Machine- How Our Minds Predict and Shape Reality”, Penguin Random House, 2023
1. „Către nuntă” de John Berger: Sub soarele de vară
„Rețin aproape tot ce aud și ascult cu atenție toată ziua, dar uneori nu știu cum să leg lucrurile între ele.” John Berger „Către nuntă”, traducere de Ioana Văcărescu, Vellant, 2024
O dată cu luna august sunt vacanțe care te așteaptă și în cărți. O poveste de dragoste scrisă de un critic de artă este o schimbare care îți aduce sub soarele de vară puterea mistuitoare a sentimentelor. Este ce descoperi în romanul „Către nuntă”. John Berger este autorul acestei povești care te poartă prin orașe mediteraneene bântuite de tragedie și salvate prin splendoarea apropierii. Ca un dans. „Să asculți rembetiko noapte de noapte e ca și cum ți-ai face un tatuaj.” John Berger „Către nuntă”, traducere de Ioana Văcărescu, Vellant, 2024
Pentru mai multe materiale legate de fiecare dintre cărțile recomandate, vino în comunitatea citEști oficial cu subscribe gratuit aici și o să fii la zi cu volumele remarcate. În luna septembrie, tema selecțiilor citEști de la Aleph News este ”recoltele povestirilor”. Dacă ai recomandări de cărți sau teme pentru viitor, nu ezita să îmi lași un comentariu și vedem ce și cum. Îți mulțumesc de câte ori citEști și pe Facebook, și pe Instagram.
Lecturi publice, performance-uri, momente de improvizație poetică, dezbateri, concerte, expoziții și filme documentare vin la FIPB 2024, arată un comunicat remis de organizatori. Peste 50 de evenimente se regăsesc în programul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București, cel mai amplu proiect național dedicat poeziei și unul dintre cele mai urmărite din Europa Centrală și de Sud-Est, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) în perioada 9 – 15 septembrie 2024.
Nume importante ale poeziei europene de astăzi, în lecturi publice
Un program dens și bogat de lecturi, la care iau parte poeți străini din peste 20 de țări și comunități autonome ale lumii (Brazilia, Canada, Spania, Portugalia, Franța, Israel, Belgia, Grecia, Turcia, Marea Britanie, Germania, Republica Moldova, Elveția, Suedia, Panama, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Croația, Italia, Serbia), alături de nume de primă mărime ale poeziei românești contemporane, printre care Nora Iuga, Ion Mureșan, Octavian Soviany, Simona Popescu, Dinu Flămând, Magda Cârneci, Radu Vancu, Robert Șerban sau Moni Stănilă, îi așteaptă pe iubitorii de poezie în săptămâna dedicată ediției din acest an a festivalului.
Dezbateri pe teme incitante
Dezbaterea cu tema Cum se vede România din afară?, la care iau parte scriitori români care au cunoscut succesul în afara granițelor țării, Matei Vișniec, Călin-Andrei Mihăilescu, Victor Ivanovici, alături de nume ale unor principali actori culturali care au legătură cu România, precum Bruno Mazzoni, este, cu siguranță, unul dintre evenimentele mult așteptate din cadrul FIPB 2024 (11 septembrie, ora 16.00, Grădina MNLR).
De asemenea, și dialogul dintre scriitorii Cristian Fulaș și Bogdan Crețu, având drept temă „limitele literaturii” (12 septembrie, ora 19.00, Grădina MNLR) se prefigurează a fi de mare interes pentru public.
Despre literatură și război este unul dintre cele mai incitante dialoguri din cadrul FIPB 2024 la care iau parte Yaniv Iczkovitz (Israel), Bruno Mazzoni (Italia) și Dinu Flămând (România), (11 septembrie, ora 11.00, sediul MNLR Crețulescu).
Mari nume ale poeziei contemporane, celebrare postumă
Bucuria întâlnirii cu poezia este celebrată atât în prezența autorilor, printr-o serie de lecturi care au loc în cele mai importante spații culturale din Capitală, cât și prin intermediul unor proiecte-remember care își propun să aducă în atenția publicului aspecte din viața și opera unor poeți importanți precum: Ioan Es. Pop, Traian T. Coșovei, Dan Arsenie, Marin Mincu, Alexandru Mușina sau Emil Brumaru. Seria de evenimente va avea loc la sediul din strada Nicolae Crețulescu 8 al MNLR, în prezența unor nume importante ale criticii și poeziei de astăzi, precum Ion Mureșan, Călin-Andrei Mihăilescu, Paul Cernat, Caius Dobrescu, Magda Cârneci, Ion Bogdan Lefter, Bogdan Crețu sau Bogdan-Alexandru Stănescu.
Evenimente dedicate debutanților
Alături de nume consacrate ale poeziei române, și debutanții pășesc pe scenă la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București. Evenimentul dedicat lor se va desfășura într-un spațiu alternativ cunoscut din Capitală (Londohome), iar coordonatorul proiectului este scriitorul Radu Vancu, unul dintre cele mai apreciați scriitori români de astăzi.
Ateliere de scriere și poetic relațional, în limbile română și engleză
Organizatorii anunță că ”Răzvan Țupa, unul dintre poeții de marcă ai generației 2000, artistul care a abordat cele mai spectaculoase formule lirice, accentuat vizuale și histrionice, va susține o serie de ateliere de poezie relațională, în cadrul cărora poeții participanți vor avea ocazia de a învăța cum să se prezinte în fața cititorilor”. Atelierul include două evenimente cu public (unul pe 12 septembrie, la Muzeul Țăranului în expoziția semnată de Mircea Modreanu, și unul la ARCUB, pe 15 septembrie) și două sesiuni de lucru la MNLR (13 și 14 septembrie) cu participanții înscriși la atelier. Te poți înscrie la atelierul Poetic Relațional până vineri, 30 august, la adresa programe@mnlr.ro
De asemenea, poetul britanic Andy Willoughby va susține timp de patru zile un atelier de performance în limba engleză, la care sunt așteptați să ia parte toți cei care cochetează cu scrisul.
Atelierul de creație „Poezie în viață” susținut de poeta Nina Vasile se află, de asemenea, în lista evenimentelor de la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București.
Seri de poezie, performance și improvizație
La ARCUB, unul dintre spațiile-gazdă ale evenimentelor din cadrul #FIPB 2024, vor avea loc trei lecturi de tip performance.
Chiar în prima seară, 9 septembrie, de la ora 20.00, Chris Tănăsescu (Margento), poet, traducător și profesor de discipline umaniste digitale (Digital Humanities) la Universitatea din Ottawa, un nume apreciat atât în România, cât și în spațiul poetic anglo-saxon, va susține și în acest an un performance reunit sub tema Margento Is Back. The #Graph-Poem Adventure.
Vineri, 13 septembrie, de la ora 18.00, se vor reuni câteva dintre cele mai cunoscute voci ale performance-ului românesc și din străinătate.
Participanții la atelierele susținute de poeții Răzvan Țupa și Andy Willoughby își vor prezenta creațiile la ARCUB.
Călin-Andrei Mihăilescu, scriitor, profesor de literatură comparată și filosofie în Canada și, cu siguranță, unul dintre cei mai versatili autori contemporani de origine română, va susține un moment de improvizație în cadrul festivalului sâmbătă, 14 septembrie, ora 19.30, sediul MNLR Crețulescu 8.
Seri de poezie și muzică | Chinese Moon Festival
Viața e un poem, un spectacol complex, plin de emoție – o întâlnire armonioasă între poezie românească, grecească și muzică de calitate – este programat în aula BCU pentru data de 10 septembrie, ora 18.00.
De asemenea, un alt spectacol ce reunește muzica și poezia, Nevoia de îngeri, se va desfășura în 12 septembrie, de la ora 20.30, în același loc.
De vorbă cu poeții… – seară de muzică și poezie cu Ovidiu Mihăilescu și Alexandru Turcu își așteaptă spectatorii la sediul MNLR din Crețulescu vineri, 13 septembrie, de la ora 19.30.
Și, cu siguranță, unul dintre cele mai interesante evenimente va avea loc în 12 septembrie 2024, începând cu ora 20.30, la sediul Centrului Cultural Chinez din București. Evenimentul, dedicat celebrării Festivalului Chinezesc al Lunii, include lecturi de poezie chineză și românească – având ca temă luna, muzică tradițională chineză live și replicarea unor experiențe din festival, inclusiv prepararea și degustarea moon cake – un tip de prăjitură care se servește în mod tradițional în timpul festivalului.
Expoziții documentare dedicate lui Anton Pann și Dosoftei
O importantă expoziție dedicată cărturarului, poetului și traducătorului Dosoftei, mitropolit al Moldovei va fi vernisată marți, 10 septembrie, ora 14.00, la sediul MNLR Griviței 64-66. În aceeași zi, de la ora 16.00, la sediul MNLR din Crețulescu 8 va avea loc un tur ghidat și vizionarea expoziției documentare „Anton Pann – 170 de ani”.
Vernisajul expoziției de fotografie a artistului Dorin Rachmuth (12 septembrie, ora 20.00, sediul MNLR Crețulescu) și turul ghidat al expoziției de instalații a artistului Vlad Țenu (13 septembrie, ora 17.00) completează seria de evenimente din sfera artelor vizuale.
Conferințe susținute de nume importante ale scenei culturale europene
Anca Vasiliu, filosof remarcabil cu o bogată carieră academică și de cercetare în domeniul filosofiei antice, originară din București, director de cercetare la Centre National de la Recherche Scientifique (Franța), va susține în cadrul FIPB 2024 conferința cu tema Entre l’émoi et l’évidence: la dialectique du langage poétique. Homère, Platon et l’anonyme « Du sublime », marți, 10 septembrie, de la ora 18.30, la BCU (Biblioteca Centrală Universitară).
Scriitorul și traducătorul Jean Poncet, profesor al Universității din Grenoble, va vorbi despre Cum traducem poezia?, iar alături de el vor fi prezenți Dinu Flămând și Victor Ivanovici (13 septembrie, ora 17.00, sediul MNLR Crețulescu 8).
Cato Lein (Suedia), unul dintre cei mai apreciați fotografi din lume, cu expoziții importante reunind portrete ale scriitorilor români de astăzi, va susține în cadrul festivalului conferința cu tema The Gaze of Literature, urmată de proiecția filmului Eclectic in Bucharest, despre proiectul său la București; evenimentul va avea loc în prezența producătoarei Karin Starre joi, 12 septembrie, de la ora 17.30, la BCU.
Evenimente dedicate copiilor la FIPB 2024: întâlniri cu autori cunoscuți și lecturi din Nina Cassian
Cei mai mici dintre cititorii de poezie sunt așteptați și ei la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București. Mai multe evenimente dedicate lor vor avea loc la Modul Cărturești în prezența unora dintre cele mai cunoscute autoare de literatură pentru copii și tineret: Carmen Tiderle, Lavinia Braniște și Simona Epure, sâmbătă, 14 septembrie, de la ora 13.00. O oră mai târziu, în același spațiu va avea loc o lectură din volumele Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra și Aligru, Prințul Miorlau și Roșcată-ca-Arama și cei șapte șoricari de Nina Cassian.
Concerte de muzică veche, jazz și fado
Iubitorii de poezie și muzică sunt așteptați la nu mai puțin de șapte concerte în cadrul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București.
Ansamblul cameral de muzică veche Anton Pann va susține două concerte, ambele la sediul BCU, un proiect extrem de interesant – Porta Art Nova Nobilis – P.A.N.N. – în prima seară a festivalului, și Beatles reinterpretat, în ultima.
Acordurile muzicii de jazz se vor auzi la FIPP 2024 datorită pianistului și compozitorului Mircea Tiberian alături de talentata muziciană Nadia Trohin.
Viziunea arhitecturală suspendată, cosmică a pianistului Albert Tajti îmbinată cu interpretarea expresivă a Cătălinei Beţa se regăsesc, de asemenea, în programul FIPB 2024.
Fado, în interpretarea Cristinei Dăscălescu, a lui Ricardo Caria și Paul Edeleni, dar și muzica argentinienilor Analia Selis și Mariano Castro completează lista concertelor din cadrul ediției din acest an a festivalului.
Și, cu siguranță, concertul susținut de Nicu Alifantis este unul dintre cele mai așteptate evenimente din cadrul FIPB 2024 (10 septembrie, ora 20.30, sediul MNLR Crețulescu 8).
Filme documentare despre Avangardiști, Mișcarea Dada și Paul Celan realizate de Alexandru Solomon
Iubitorii de poezie și film sunt invitați în ultima zi a Festivalului Internațional de Poezie București la proiecția a trei dintre filmele documentare realizate de Alexandru Solomon: Strigăt în timpan (1993, o cronică neconvențională a avangardei literare și artistice românești, ce reconstituie atmosfera perioadei 1916–1947, un colaj amețitor de texte și imagini fundamentale; realizat împreună cu Radu Igazsag), Duo pentru Paoloncel și Petronom (1994, documentar artistic construit ca un dialog poetic între Celan și prietenul său, scriitorul Petre Solomon, pe fundalul istoriei zbuciumate a anilor 1940–1947) și Cronica de la Zürich (1996, film documentar experimental dedicat mișcării Dada, realizat împreună cu Radu Igazsag). Proiecțiile vor avea loc la BCU, în ultima zi a festivalului, începând cu ora 19.30.
Publicul are acces gratuit la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București. Programul complet al proiectului se va regăsi în curând pe site-ul oficial:www.fipb.ro.
Muzeul Literaturii din București a publicat și programul Festivalului Internațional de Poezie 2024, ediția a 14-a.
Motto: Am literaturizat bătăile inimii (Eugen Lovinescu)
Program FIPB 2024 detaliat:
Luni, 9 septembrie 2024, ora 11.00 – 12.00 Biblioteca Academiei Române, Calea Victoriei 125 Conferința „Elogiu limbii române”, susținută de Marco Lucchesi, scriitor, traducător, membru al Academiei Braziliene de Litere și președinte al Bibliotecii Naționale a Braziliei. Conferința va fi urmată de lansarea volumului său, „Dor și Saudade”, care pune în valoare „această consangvinitate magică între română și portugheză – patrias și matrias, aceeași limbă saudade – dor, inepuizabil rezervor metafizic”, cum menționa traducătorul cărții, Dinu Flămând, în prefața acesteia.
Luni, 9 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Deschiderea oficială a festivalului
Lecturi publice: Antonella Anedda (Italia, video), Nora Iuga (România), Ion Mureșan (România), Denisa Comănescu (România), Marco Lucchesi (Brazilia), Caius Dobrescu (România), Kata Győrfi (România), Dumitru Crudu (România), Octavian Soviany (România), Radu Vancu (România), Nicolae Prelipceanu (România). Moderator: Dinu Flămând, scriitor și traducător
Concert Porta Art Nova Nobilis – P.A.N.N.
Artiștii Ansamblului Cameral de Muzică Veche Anton Pann vor interpreta compoziții semnate de marele cărturar, utilizând instrumente specifice timpului în care ele au fost compuse – oud, kanun, ney, bendir, riq. În concert, alături de aceste instrumente specifice, muzicienii vor performa și la instrumentele clasice, clarinet și violoncel, dar și la vioara marca Niccolò Gagliano 1760, proprietate a statului german, landul Baden-Württemberg. Dr. Constantin Răileanu – coordonatorul ansamblului, voce și kanun (România), Dr. Alexandru Stoica – oud (România), Drd. Sabin Penea – vioară (România), Drd. Andrei Nițescu – cello, anatolian kemane (România), Ghassan Bouz – percuție (Liban), Jovan Sofronievski – clarinet, ney (Macedonia)
Luni, 9 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00 ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90 Performance poetic: Chris Tănăsescu aka Margento (Citizen of the Universe) Margento Is Back. The #Graph-Poem Adventure Prezintă: Peter Sragher
_________________
Marți, 10 septembrie 2024, ora 11.00 – 12.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Viorel Marineasa – 80 Invitați: Viorel Marineasa, Ion Bogdan Lefter, Tudorel Urian, Bedros Horasangian, Livius Ciocârlie. Moderator: Vasile Gribincea
Marți, 10 septembrie 2024, ora 13.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Ioan Es. Pop Invitați: Ion Mureșan, Călin-Andrei Mihăilescu, Teodor Dună, Bogdan-Alexandru Stănescu, Merlich Saia. Moderator: Ioan Cristescu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00 Sediul MNLR, Calea Griviței 64-66 Vernisajul expoziției Dosoftei – 400 Cărturar, mitropolit al Moldovei, poet și traducător, Dosoftei s-a născut la 26 octombrie 1624, în Suceava. Expoziția Dosoftei – 400 cuprinde pagini din Psaltirea slavo-română a lui Dosoftei, cunoscută și cu numele Psaltirea de-nțăles (1680), Psaltirea în versuri (1673), psalmi din Biblie, Viața și petrecerea sfinților (1682) și va fi îmbogățită cu Parimiile și Păscălia, piese importante din Biblioteca Sfântului Sinod. De asemenea, va fi expusă și carte veche religioasă din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române. Participă: Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Chivu, Arhimandritul Policarp Gabriel Chițulescu, Nicolae Brânzea, Ioan Cristescu. Moderator: Eugenia Oprescu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 15.00 – 16.00 Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4 Remember Dan Arsenie Invitați: Magda Cârneci (România), Caius Dobrescu (România), Carmen Guerrero (Spania), Alba Guerrero (Spania), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Ion Bogdan Lefter (România). Moderator: Victor Ivanovici (România/Grecia)
Marți, 10 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Tur ghidat în cadrul expoziției documentare Anton Pann – 170 Prezintă: Mădălina Șchiopu Expoziția documentară este realizată cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la moartea scriitorului și reflectă imagini din viața și opera sa. MNLR deține Casa memorială „Anton Pann” (strada Anton Pann 20), care poate fi vizitată de publicul larg, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 17.30 – 18.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Recital António Fonseca (Portugalia) din vol. „Lusiade”, de Luís Vaz de Camões În 2024 se împlinesc 500 de ani de la nașterea scriitorului Luís Vaz de Camões, poet proeminent și personalitate literară complexă a Portugaliei, autor al epopeei „Lusiade”, cea mai importantă operă literară portugheză. Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Camões
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 „Viața e un poem” Un spectacol complex, plin de emoție, o întâlnire armonioasă între versuri scrise de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Mihail Eminescu, Ion Barbu, Miron Radu Parachivescu, George Seferis (Georgios Seferiadis – poet și diplomat de origine greacă) și muzică de calitate. Participă: Jezebel, Toma Enache, Sorin Slat și Alexandru Burcă – pian, Lucian Maxim – percuție. Grafică: Iulia Cutova; Videoproiecții: Roxana Zidaru; Costume: Adina Buzatu. Un spectacol de Toma Enache, realizat cu sprijinul BES România, manager Martha Maria Mocanu.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30 Biblioteca Goethe-Institut, Calea Dorobanți 32 Lectură Alexandru Bulucz în limba germană
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88 Conferință susținută de Anca Vasiliu (România/Franța): Entre l’émoi et l’évidence : la dialectique du langage poétique. Homère, Platon et l’anonyme « Du sublime » Moderator: Dinu Flămând Conferința va fi susținută și audiată în limba franceză.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Londohome, David Praporgescu 31 Seara debutanților Lecturi publice: Cristina Alexandrescu, Ramona Boldizsar, Gabriel Cărtărescu, Daniel Coman, Vasile Gribincea, Daniil Iftime, Șerban Mihalache, Bogdan-Alexandru Petcu. Coordonator și moderator eveniment: Radu Vancu
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.30 Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Bulevardul Elisabeta nr. 38 Lansare de carte Yaniv Iczkovits (Israel) Yaniv Iczkovits în dialog cu Simona Kessler, Ioana Petridean, Cătălin Striblea, moderator Denisa Comănescu, despre romanul său Nimeni nu părăsește Palo Alto. Traducerea din ebraică aparține Ioanei Petridean. Volumul face parte din colecția Raftul Denisei a Editurii Humanitas Fiction.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Tur ghidat în cadrul expoziției de bază, în limba engleză
Marți, 10 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Gabriel Chifu (România), Mihai Firică (România), Maud Joiret (Belgia), Dimitris Kanellopoulos (Grecia), Fulgencio Martinez (Spania), Bogdan O. Popescu (România), Osman Öztürk (Turcia), Mihók Tamás (România), Grete Tartler (România), Liliana Ursu (România), Varujan Vosganian (România). Moderator: Loreta Popa
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00 Spațiul destinat expozițiilor temporare MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Vernisajul expoziției de fotografie a artistului Dorin Rachmuth „M-a adus la fotografie filmul lui Michelangelo Antonioni Blow-up, dar mai ales un aparat de fotografiat primit la 16 ani de la tatăl meu. Nuvela Funigei a lui Julio Cortazar, care a inspirat filmul, am descoperit-o mai târziu. A fost, pare-se, rebotezată Blow-up. M-am identificat cu fotograful din film, în speranța – teamă de a descoperi că lucrurile nu sunt ceea ce par, apoi că nu sunt ceea ce sunt, apoi că nu sunt. Ca Pinocchio, îi urmez cu credință pe Motan și pe Vulpoi, în căutarea de noi și noi minciuni, altfel, Zâna ar uita de mine. Îmi pare că un om adormit în parc, o adolescentă care fumează pe furiș, o perdea tristă deasupra trotuarului și toți ceilalți sunt acolo dintotdeauna, sfincși încremeniți în așteptarea mea. Fiecare cu o întrebare la care nu știu să răspund decât cu o altă întrebare. Le-am furat imaginile și nu mă pot despărți de niciuna din șirag: e jurnalul meu de călătorie, iar expoziția – o invitație la drum. Unele imagini s-au șters, celelalte se mai învălmășesc, se ciondănesc, se împacă, stau de vorbă. Fotograf narator, cum îmi place să mă numesc, încerc întotdeauna să conduc privitorul dincolo de privire. Cred că atunci când acest pariu reușește, gestul fotografului se întâlnește cu poezia.”
Marți, 10 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Concert Nicu Alifantis
_________________
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Dialog Despre literatură și război cu Yaniv Iczkovits (Israel), Bruno Mazzoni (Italia) și Dinu Flămând (România)
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 13.00 – 15.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Traian T. Coșovei Invitați: Ioan Cărmăzan, Dan Mircea Cipariu, Ștefania Coșovei, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Bogdan O. Popescu, Cecilia Ștefănescu, Adrian Suciu. Moderator: Ioan Cristescu
Miercuri, 11 septembrie 2024 – Vineri, 13 septembrie 2024, orele 15.00 – 18.00 ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90 Workshop in poetry & performance: From Page to Stage with Andy Willoughby (Marea Britanie) Participanții își vor dezvolta abilități de scris solo și recital, tehnica de performanță și metode de grup slam pentru echipe colaborative. Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii. Atelierul va fi susținut în limba engleză.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 15.30 – 17.30 Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4 Lecturi publice: Costinel Petrache, Liviu Capșa, Gabriel Burlacu, Mihaela Stanciu, Carmen Secere, Miruna Drăghici, Raluca Faraon, Florentina Chifu, Mihaela Oancea, Victoria Milescu, Valentin Busuioc, Dumitru Ioan Dincă. Moderatori: Evelyne Croitoru, Horia Gârbea.
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Dezbatere: Cum se vede România de afară Invitați: Carmen-Francesca Banciu, Bruno Mazzoni, Victor Ivanovici, Matei Vișniec Moderator: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 The debate between tradition and modernity: its place in shaping a Romanian identity Conferință susținută de dr. Dennis Deletant Prezintă: Călin-Andrei Mihăilescu
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Prezentarea antologiei poeziei românești îngrijite de Dimitris Kanellopoulos (Grecia) Moderatori: Dinu Flămând, Victor Ivanovici
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.00 Salonul Carol, Biblioteca Centrală Universitară, Calea Victoriei 88 Dialog Loreta Popa cu Fulgencio Martinez și lansare de carte „Simplu”, de Loreta Popa Invitați: Cătălina Beța și Adrian Naidin
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Carmen-Francesca Banciu (România/Germania), Alexandru Bulucz (România/Germania), Martina Caluori (Elveția, video), Gelu Diaconu (România), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Dumitru Păcuraru (România), Adrian Popescu (România), Radu Sergiu Ruba (România), Arcadie Suceveanu (Moldova), Eugen Suciu (România), János Szántai (România), Ioan T. Morar (România), Gelu Vlașin (România), George Vulturescu (România) Moderator: Vasile Gribincea Concert Mircea Tiberian – Nadia Trohin
_________________
Joi, 12 septembrie 2024, orele 13.00 – 14.30 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Alexandru Mușina 70 Invitați: Tania Mușina, Caius Dobrescu, Rodica Ilie, Adrian Lăcătuș, Călin-Andrei Mihăilescu, Ioan Șerbu. Moderator: Ioan Cristescu
Joi, 12 septembrie 2024, orele 16.00 – 17.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Remember Emil Brumaru Invitați: Paul Cernat, Cosmin Ciotloș, Ion Mureșan. Moderator: Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Aniversare Adriana Babeți – 75 Invitați: Mircea Mihăieș, Călin-Andrei Mihăilescu, Livius Ciocârlie, Mircea Martin, Ioan Cristescu. Proiecția filmului „Amicii publici”, ce reconstituie documentarea şi elaborarea romanului „Femeia în roșu”, scris de trei autori: Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, a cărui acţiune se desfăşoară la Comloşul Mare, Timişoara, Chicago şi Viena.
Adriana Babeți este scriitoare, profesor universitar și Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor Republicii Franceze.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 17.30 – 19.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Conferința The Gaze of Literature, susținută de Cato Lein (Suedia) Cu participarea producătoarei Karin Starre „În 2002 am avut o expoziție la librăria Hedengren din Stockholm cu portrete de autor. La expoziție a participat fondatorul și fostul director al Institutului Cultural Român din Stockholm (ICR Stockholm), Dan Shafran. Am fost întrebat dacă doresc o colaborare. Misiunea era să fotografiem atât scriitori și poeți din România, cât și pe cei care au venit să viziteze Stockholmul. Am primit o bursă de la Institutul de Cultură și o listă a scriitorilor și a poeților, precum și datele lor de contact. În total au fost trei excursii la București și numeroase întâlniri cu scriitori și poeți la Stockholm. Pe mulți dintre ei i-am fotografiat de mai multe ori și am rămas prieteni.” (Cato Lein) Proiecția filmului Eclectic in Bucharest, despre proiectul lui Cato Lein la București. Prezintă: Loreta Popa
Joi, 12 septembrie 2024, orele 18.00 – 19.00 Deutsche Schule Bukarest, Strada Coralilor 20G Lectură în limba germană a poetei Carmen-Francesca Banciu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.00 – 20.00 Centrul Cultural Chinez din București, strada Batiștei 34 Chinese Moon Festival Evenimentul, dedicat celebrării Festivalului Chinezesc al Lunii, include lecturi de poezie chineză și românească – având ca temă luna, muzică tradițională chineză live și replicarea unor experiențe din festival, inclusiv prepararea și degustarea moon cake – un tip de prăjitură care se servește în mod tradițional în timpul festivalului. Lecturile poeziilor în limba chineză vor fi subtitrate în limba română. Participă: Adrian Alui Gheorghe, Ioan Pintea
Joi, 12 septembrie 2024 – Sâmbătă, 14 septembrie, orele 18.30 – 21.30 Muzeul Național al Țăranului Român (12.09), Muzeul Național al Literaturii Române (13, 14.09) Atelier poetic relațional cu Răzvan Țupa Participarea la atelier este gratuită, iar accesul se face în baza confirmării primite în urma înscrierii la adresa programe@mnlr.ro
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Prezentarea expoziției de bază în limba engleză
Joi, 12 septembrie 2024, ora 18.30 – 20.30 Institutul Cervantes, Bulevardul Regina Elisabeta 38 Lecturi publice: Evelio Miñano Martínez (Spania) și Matei Vișniec (România/Franța). Evenimentul va fi urmat de un dialog al celor doi invitați.
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Dezbatere: Despre limitele literaturii Invitați: Cristian Fulaș, Bogdan Crețu
Joi, 12 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Lecturi publice: Bengt Berg (Suedia), Mehmet Can Doğan (Turcia), Gellu Dorian (România), Tatiana Faia (Portugalia), Pedro Larrea (Spania/SUA), Cassian Maria Spiridon (România), Mircea Măluț (România), Iuliana Miu (România), Cosmin Perța (România), Ioan Pintea (România), Jean Poncet (Franța), Eduard Sanahuja Yll (Panama), Maria Șleahtițchi (Republica Moldova), Rhys Trimble (Marea Britanie) Moderator: Cosmin Perța
Joi, 12 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Spectacol de muzică și poezie „Nevoia de îngeri” Participă actorii Flaviu Crișan, Radu Bânzaru, Ioana Chelmuș. Muzică: Emil Viciu, voce, chitară. Invitați: Cătălin Chivu, percuție, și Ciprian Tănăsescu, editor. Versuri de Radu Cristian Constantin.
__________________
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Cum traducem poezia? Jean Poncet (Franța) în dialog cu Dinu Flămând (România) și Victor Ivanovici (România/Grecia) Evenimentul se va desfășura în limba franceză
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 17.00 – 18.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Vernisajul expoziției de instalații a artistului Vlad Țenu Expoziția reunește lucrări și prototipuri din seriile „Miniplex” și „Synthetic Nature”, dar și o creație nouă, și face parte din retrospectiva Vlad Țenu ce marchează 10 ani de la prima expoziție personală a artistului în țara sa natală, România, organizată în acest an la Galeria Galateca. Instalațiile sale artistice reprezintă structuri modulare, forme organice cu aspect neregulat care amintesc de creaturi marine sau de forme organice din natură, dar cu o rigoare simetrică de bază. Vlad Țenu este arhitect româno-britanic stabilit la Londra. De la proiectarea arhitecturală la activitatea sa din domeniul academic și de la instalații artistice sau sisteme de asamblare modulară la piese de artă purtabile, lucrările de design experimental ale lui Vlad Țenu constituie o cercetare continuă și o explorare a spațialității și materialității. Coordonator proiect: Monica Morariu Prezentarea se va desfășura în limba engleză Partener: Galeria Galateca
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90 Seara performance-urilor: Higyed Alexandru (România) & Andreea Ioniță (România), Florin Dan Prodan (România), Sorin Despot (România), Lorena Enache (România), Mugur Grosu (România), Angyal Gyula (Ungaria), Radu Nițescu (România), Peter Sragher (România). Moderator: Peter Sragher
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 18.00 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Adrian Alui Gheorghe (România), Ana Andrei (România), Angela Baciu (România), Leo Butnaru (Moldova), Ruxandra Cesereanu (România), Rita Chirian (România), Maria Ciurea (România), Nicolae Coande (România), João Luís Barreto Guimarães (Portugalia), Joyelle McSweeney (SUA), Marko Pogačar (Croația), Simona Popescu (România), Horst Samson (Germania), Anca Vasiliu (România/Franța). Moderator: Cosmin Perța Concert Cătălina Beța și Albert Tajti
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 „De vorbă cu poeții…” Seară de muzică și poezie cu Ovidiu Mihăilescu și Alexandru Turcu
Vineri, 13 septembrie 2024, ora 20.00 – 21.00 Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20 Poeți români în seria „Biografii romanțate” de la Polirom Invitați: Cosmin Ciotloș, Bogdan Crețu, Cristian Fulaș, Cosmin Perța
_________________
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00 Biblioteca Metropolitană București, strada Tache Ionescu 4 Remember Marin Mincu Invitați: Mihail Gălățanu, Mugur Grosu, Florin Iaru, Bruno Mazzoni, Cosmin Perța, Grigore Șoitu, Nicolae Tzone, Nina Vasile, Miruna Vlada. Moderator: Octavian Soviany
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00 Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20 Lectură de poezie pentru copii Invitate: Carmen Tiderle, Lavinia Braniște, Simona Epure
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 14.00 – 15.00 Modul Cărturești, Str. Academiei 18-20 Lectură din volumele „Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra și Aligru”, „Prințul Miorlau” și „Roșcată-ca-Arama și cei șapte șoricari”, de Nina Cassian Participă: Anca-Maria Pănoiu (Editura Frontiera) în dialog cu Loreta Popa și Marcela Motoc
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 15.00 – 17.00 Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Atelierul de creație „Poezie în viață” Istoria Atelierului de creație Poezie în viață începe în 1998 – cu o pauză între 2002 și 2004 – și durează până în 2007. Au urmat câteva sesiuni în Spania, între 2009 și 2016, iar în România a fost reluat din 2023 cu o viziune neschimbată de la început până azi. În anii ’90 era în București cam singurul Atelier de poezie care prindea, fără să fie doar atât, ceea ce se numește la noi „atelier de creative writing”. Are o formulă interdisciplinară și singulară încă, prin conceptul ce depășește ideea de „a învăța să scrii”; pentru că redefinește constant condiția poeziei, a poetului ca artist complex, dar și receptarea ei. Sensul atelierului de creație – poezie în viață – îl situează fără îndoială, cu toată discreția în care s-a desfășurat în toți anii, în avangarda unui fenomen literar care de-abia acum a devenit vizibil. Coordonator: Nina Vasile
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00 Modul Cărturești, Str. Academiei, 18-20 Mornin’ Poets. De la idee la brand cultural. Primele 100 de ateliere Despre poeți se spune că sunt leneși, că se trezesc târziu și că nu poți conta pe ei că ajung la timp pentru întâlnire. Încercăm să demontăm toate aceste neadevăruri cu o serie de poeți matinali, cu texte proaspete și, mai ales, cu multă cafea. Duminica de la 11.00 la 14.00, cu o frecvență bilunară, Mornin’ Poets se lansează pe orbită. Mornin’ Poets este o serie de cinci ateliere de poezie, în care scriem, citim și dezbatem poeme sau idei despre scris, despre arta noastră și mersul ei prin țară. Fiecare lector va propune o temă de scris, astfel că, la atelier, cursanții vor primi feedback la poemele trimise. Proiectul a demarat în toamna lui 2018, cu un prim sezon care a inclus următorii antrenori și antrenoare: Miruna Vlada, Elena Vlădăreanu, Svetlana Cârstean, Sorin Despot și Claudiu Komartin. 2020 a însemnat mutarea în online, din motive de pandemie, iar la finalul lui 2021 am adaptat atelierele la nevoile cursanților cu un format hibrid, pe care îl folosim și acum. Până în septembrie 2024, cifrele Mornin’ Poets vorbesc pentru noi: 94 de ateliere, 91 de antrenori diferiți, 19 sezoane și multe poeme publicate în reviste și chiar în volume proprii de la edituri prestigioase.
Invitați: Andrei Zbîrnea (project manager Mornin’ Poets și poet) Constantin Buduleci (cursant Mornin’ Poets & poet), Anca-Ioana Câdă (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Romina Hamzeu (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Cosmin Perța (scriitor și antrenor Mornin’ Poets), Miruna Romanciuc (cursantă Mornin’ Poets & poetă), Miruna Vlada (scriitoare și antrenoare Mornin’ Poets), Andrada Yunusoglu (cursantă Mornin’ Poets & poetă)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 16.00 – 17.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Prezentarea expoziției de bază în limba franceză
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lecturi publice: Romulus Bucur (România), Mina Decu (România), Mariangela Gualtieri (Italia), Bruno Mabille (Franța), Ștefan Manasia (România), Ioan Matiuț (România), Marin Mălaicu-Hondrari (România), Sébastien Minaux (Franța), Andrei Mocuța (România), Étienne Paulin (Franța), Đorđe Sibinović (Serbia), Moni Stănilă (România), Robert Șerban (România), Alexandru Vakulovski (România), Miruna Vlada (România), Florina Zaharia (România) Moderator: Dan Burcea (România/Franța)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 ARCUB, Sala Atelier, Strada Lipscani 84 – 90 Seara performance-urilor poetice ale participanților la atelierul susținut de Andy Willloughby (Marea Britanie)
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.30 – 21.00 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Improv literar cu scriitorul Călin-Andrei Mihăilescu
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 19.00 – 20.00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Concert de fado: Cristina Dăscălescu, Ricardo Caria, Paul Edeleni.
_________________
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 11.00 – 13.00 Grădina MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lansarea romanului fantasy Posh, de Gabriela Toma (Editura Ars Libri, 2024) O carte pentru copii, pe care e musai s-o citească și părinții într-o duminică, ziua cea mai potrivită pentru a crea o casă a poveștilor și o vânătoare de comori și indicii. Vor participa invitați de marcă ai Atelierelor Thomasinei, povestași, călători în lumea poveștilor și ilustratori. Vor fi alături de noi: Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Mircea Cipariu, Laura Greaca, Livia Greaca, Albert Toma și descoperitorii lumii lui Posh înainte ca aceasta să fi apărut în târg: Matei Nițulescu, Loreta Popa, Radu Băieșu, Daniel-Paul Ciobanu.
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 17.00 – 19.00 Mansarda MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Lectură #2: Radu Stanca & Doti Stanca Festivalul Scrisorilor organizat de Asociația Hearth
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 18.00 – 21.00 ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani 84 – 90 Prezentările participanților la Atelierul poetic relațional susținut de Răzvan Țupa
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 Lecturi publice: Dan Mircea Cipariu (România), Teodora Coman (România), Ioana Crăciunescu (România), Andrew Davidson-Novosivschei (România), Ioana Diaconescu (România), Cristina Drăghici (România), Constantin Iftime (România), Emanuela Ignățoiu-Sora (România), Iustin Moraru (România), Andrei Novac (România), Alina Purcaru (România), Viorica Răduță (România), Livia Roșca (România), Arthur Suciu (România), Pavel Șușară (România) Moderator: Cosmin Perța
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 19.30 – 20.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Seara filmului contemporan cu regizorul Alexandru Solomon
„Strigăt în timpan”
O cronică neconvențională a avangardei literare și artistice românești ce reconstituie atmosfera acelor ani de nebunie (1916-1947) cu ajutorul mijloacelor specifice (colaj, asociații absurde) – 1993. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză. Producător: FAV. Un film de Radu Igazsag și Alexandru Solomon.
„Duo pentru Paoloncel și Petronom” Paul Celan, unul dintre cei mai mari poeți de limbă germană ai veacului, și-a petrecut tinerețea în Bucovina și la București. Acest documentar artistic este construit ca un dialog poetic între Celan și prietenul său, scriitorul Petre Solomon, pe fundalul istoriei zbuciumate a anilor 1940-1947 – 1994. 27 min., Beta SP. Versiune română, engleză, germană. Producător: FAV. Un film de Alexandru Solomon.
„Cronica de la Zürich” Zürich, la 100 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara și la 80 de ani de la nașterea dadaismului… Cronica de la Zürich este un documentar despre ceea ce a mai rămas viu din această mișcare la care au contribuit Marcel Iancu, Arthur Segal și, mai ales, Tristan Tzara, toți trei originari din România – 1996. 40 minute, Beta SP. Versiune română, franceză. Versiune engleză (28 min.) Producător: FAV. Realizat cu sprijinul Fundației PRO HELVETIA
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 21.00 – 22.00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88 LETOPISEȚ RELOADED – Concert „The Beatles reinterpretat” susținut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche Anton Pann
Duminică, 15 septembrie 2024, ora 20.30 – 21.30 Sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8 Concert Analia Selis și Mariano Castro
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Manifestarea este organizată de Primăria Municipiului București prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti
Partenerii programului sunt Ministerul Culturii, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, ARCUB, Camões Institute, Institutul Italian de Cultură din București, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Institutul Cervantes din București, Institutul Goethe, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala București-Traduceri Literare și Filiala București-Poezie, Cărturești Modul, Muzeul Național al Țăranului Român, Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Londohome, Biblioteca Metropolitană București, BucureștiFest.ro
Ca parteneri media pentru manifestări se numără Cocor Media Channel, TVR Cultural, Radio România Cultural, București FM, Radio România Internațional, Agerpres, Observator Cultural, IQads, BookHub, Urban, La Punkt, AgentiadeCarte.ro, IQool, Radio Trinitas, Modernism, Lettres Capitales, Matca, Ziarul Metropolis, Happ.ro, Buletin de București, Filme cărți, Citeștemă, O mie de semne
Sponsorii evenimentului sunt JTI, Computerland, BES România, Sâmburești, Lechburg Winery, Jidvei, Aqua Carpatica
August rămâne lună de ateliere pentru cei de la Cenaclul Visceral. Proiectul a ieșit în lume la finalul lui 2023 și de atunci a adunat evenimente cu public gândite ca laboratoare dar și o antologie tipărită cu titlul ”Vederi”, una dintre cele mai consistente întreprinderi poetice din 2024. Și-au pus ce aveau nevoie în genți și au ieșit în trei tururi prin București. I-am rugat pe Clara Caradimu, Irina Francisca Ion, Călin Niță, Ștefan Pușcașu, Andreea Roxana Ghiță și pe Mihail Lucian Florescu să povestească pentru poetic.ro cum s-a adunat povestea fiecărei întâlniri.
TUR I – ANATOMIA MEMORIEI (3 august 2024)
foto: FB Cenaclul Visceral
GHIZI: CLARA & IRINA au răspuns:
Clara face parte din Atelierele Scînteia și are un spațiu de lucru la etajul 3 al clădirii, pe care l-am inclus și noi la finalul turului. Am ținut toamna trecută câteva întâlniri de cenaclu aici și ne-a plăcut foarte mult atmosfera. Nu mai eram într-un loc călduț în sufrageria cuiva, eram într-o mică parte de istorie. Oamenii care au lucrat în trecut în Casa Presei și antiteza dintre un grup de tineri, care vine să discute poezie contemporană și spațiul în care ea ar fi fost clar interzisă era mereu în gândurile noastre.
Poezia se preocupă foarte mult cu trecutul, cu nostalgia, ce loc mai bun care să servească drept suport al nostalgiei decât o clădire imensă căreia să îi disecăm memoria, care are în față corporații și arhitectură modernă. Clădirea este singura care păstrează intact simbolul partidului comunist, un regim care încă își lasă amprenta asupra comunităților azi.
Noctambulele au apărut din dorința de a face ceva diferit, de a scoate poezia din serile de lectură și a o aduce pe străzi. E atât de multă inspirație în jurul nostru de fapt, mai ales noaptea când e liniște și poți auzi vibrația orașului. E un atelier în mișcare care formează și mici comunități, așa cum fac și Laboratoarele, dar de data asta într-un cadru mult mai intim. În particular la turul Anatomia Memoriei am urmărit să privim mult mai atent locurile prin care mergem, să ne punem mai multe întrebări cu privire la trecut, ce putem învăța din el și ce putem să dăm mai departe în lume. Să fim conștienți că este o parte din noi așa cum și noi avem o datorie față de el.
Nu în ultimul rând, în Casa Presei a lucrat Nora Iuga, care a fost interzisă și a fost nevoită să-și scrie poeziile pe ascuns. Ce înseamnă asta pentru noi acum, pentru un grup de tineri care vin în Casa Presei și sunt liberi să scrie orice își doresc, în carnețele, în notes app, să se exprime așa cum simt.
Ne-am dorit să strângem o comunitate căreia să-i prezentăm poezia în noi moduri creative și credem că ne-a reușit.
Ni s-ar fi părut interesant să mergem cu participanții și în zonele mai puțin accesibile ale Casei Presei, cum ar fi subsolul, curtea interioară sau acoperișul clădirii, însă acolo deja ne-am fi dus într-o zona de urban exploring și ne-am fi îndepărtat de scopul și povestea atelierului nostru. Chiar dacă toată Casa Presei în sine e un prilej pentru “Anatomia Memoriei”, ne-am rezumat la cateva puncte cheie care sa mențină firul roșu al turului.
O nevoie vitală pentru noi este prezența unui public. Mai exact a unei audiențe care să te susțină, să fie prezentă la majoritatea evenimentelor, să-ți urmărească activitatea online și să participe activ, practic, să-ți permită ca toate ideile și proiectele să poată fi realizate. Cât despre poezie ca atare, genul de comunitate cum este cea creata în jurul Cenaclului Visceral este fix platforma de care cred că orice scriitor tânăr, la început, are nevoie pentru a continua să găsească inspirație, să învețe alături de alți, să intre mai în profunzime în tot ceea ce presupune poezia. Așa că, în afara de prezența comunității noastre și de resurse financiare, pentru a putea continua să ne extindem și mai mult în această sferă, nu cred că am mai avea nevoie de mare lucru:).
Am explorat tema turului nostru prin trei exerciții ținute în Casa Presei. Mai exact, pe holuri, la sediul unei televiziuni, într-un atelier de artă și, nu în ultimul rând, am interacționat și cu bazinul secătuit al unei foste fântâni din fața Sălii de Marmură.
În primul exercițiu, a trebuit să construim noi o memorie a Casei Presei, să ne imaginăm ce personaj ar fi putut lucra aici sau s-ar fi putut afla cu orice alt scop în acest spațiu, atât în trecutul, cât și în prezentul clădirii. Participanții au fost neașteptat de creativi și, printr-un performance gândit în grupe de câte trei, ne-au arătat ce gândesc și cum se mișcă personaje precum un cenzor indignat, un tânăr gen z supărat pe capitalism, un preot care a luat-o razna, fantoma unei tinere inspirată din tragicul caz ,,Anca” și o femeie de serviciu îndrăgostită de Ceaușescu.
Mai departe, apropiindu-ne de memoria generației noastre, am staționat în sediul unei televiziuni din Casa Presei. Pornind de la relația cu televizorul și tipologia de conținut media pe care îl consumam în anii noștri formatori, participanții au avut de scris câteva versuri cu tema ,,nostalgie, ca atitudine”.
Partea a treia a turului nostru a presupus explorarea operei literare dar și a poveștii de viață a poetei Nora Iuga, care a lucrat în tinerețe în Casa Presei ca traducător la Editura Enciclopedica, în perioada în care era catalogată drept autor interzis. Am citit din poemele ei, iar participanții și-au prezentat câte un obiect drag din trecutul lor pe care l-au adus fizic la tur. Tot în această etapă, fiecare din participanți a trebuit să-și tasteze versurile scrise în exercițiul anterior la o mașină de scris, într-o cămăruță decorată cu scenografia pe care ne imaginăm noi că ar fi avut-o biroul dactilografei de noapte.
În final, la ieșirea din Casa Presei, am dăruit acestui spațiu poemele noastre scrise la mașină, ascunzându-le în crăpăturile fântânii abandonate din fața sălii de marmură, încheind turul cu ideea că versurile pe care le-am scris aici fac parte acum din memoria clădirii.
TUR IIPOEZIA CA PRODUS ARTIZANAL (10 august)
Foto FB Cenaclul Visceral
GHIZI: CĂLIN & ȘTEFAN descriu așa povestea:
1. Călin: Iniţial ne gândeam că am putea face ceva care să se lege de ideea de spaţiu interzis/inaccesibil, aici „culisele” berăriei s-ar fi potrivit bine, iar insula de pe lacul morii poate părea un loc foarte străin noaptea. Totuşi, aici mergeam mai mult pe sentimentul de spaţiu liminal pe care l-am avut eu când am fost prima dată în locurile respective, iar asta e greu de repetat într-un context organizat, de asta am mers pe ceva mai uşor de transmis, anume ideea de a pătrunde în procesul de scriere şi a îi analiza şi aprecia etapele în loc de a vedea poezia ca pe un produs pe care îl consumăm fără să ne întrebăm de unde vine.
2. Ștefan : Având în vedere tema finală turului, poezia ca produs artizanal, dar și aspectul de atelier al turului, ne-am dorit să le oferim participanților alte perspective pentru procesul de creație și diverse metode prin care se poate întâmpla poezia. De asemenea, ne-am dorit să încurajăm prin exercițiile alese ca participanții să iasă din zona de confort, să descopere formule noi pentru propria creație, astfel să descopere în ei idei noi de care ar putea profita pe viitor pentru a evolua în parcursul lor. Fiind prima oară cand facem un atelier coordonat de noi, ne-am dorit foarte mult și să fie un eveniment plăcut și productiv pentru participanți.
Rezultatele au fost mulțumitoare chiar în acel moment, participanții fiind foarte energetici, activi și entuziasmați să ducă la bun sfârșit fiecare exercițiu. Câțiva dintre ei scriau doar despre teme care se învârteau în jurul unor sentimente de tristețe, angoasă, dar în urma exercițiilor au experimentat scrisul momentului prezent, despre momente fericite sau plăcere. Datorită naturii primului exercițiu organizat de mine, toți participanții au scris folosind formule, câmpuri lexicale, stiluri care le erau străine sau peste mână, dar în urma exercițiului au realizat că o limitare auto-impusă nu este benefică și s-au bucurat să găsească în interiorul lor și alte moduri de a scrie. De asemenea, exercițiul lui Călin i-a ajutat să recunoască importanța procesului de editare, realizând că și asta poate fi o etapă creatoare. Astea nu sunt numai observații din exterior. După finalizarea întregului tur, i-am întrebat pe participanți cum li s-a părut per total ceea ce au făcut, iar ei singuri au făcut aceste observații asupra propriei poezii și lucrul ăsta îl găsesc cel mai important. Cât vine vorba de emoțiile anterioare atelierelor, acum mă uit înapoi și mă bucur că le-am făcut. Participanților le-a plăcut foarte mult, au spus că și-ar mai dori o ediție sau ceva asemănător. Iar pentru mine a fost o altă provocare de creativitate care mi-a prins foarte bine.
3. Călin: Eu aş fi vrut mult de tot să facem ceva de explorare urbană pentru că merge mult mai bine pe conceptul de spaţiu interzis. O clădire abandonată are un efect mult mai puternic asupra oamenilor, oricine ai fi simţi că locurile astea au o energie specială, dar e foarte greu să faci aşa ceva cu un grup mare în condiţii sigure şi legale, deci ideea a picat rapid.
Ștefan : Pentru mine spațiul a fost secundar ca importanță, desigur a influențat foarte mult tipul de exerciții și comunicarea, dar aș fi putut adapta exercițiile în funcție de orice alt spațiu și s-ar fi potrivit în cele din urmă, iar pentru mine cel mai important a fost ce pot să ofer participanților.
Totuși, mi-ar fi plăcut să fac un atelier pe temă ecologică și să fi accesat un spațiu seminatural pentru a observa în poezie interacțiunea unui mic ecosistem cu artificialul, să înțelegem specificitatea locului sau să ne ducem într-o zonă retrocedată și să încercăm să înțelegem durerea nespusă a locului, a perimetrului. Desigur ultima ar fi fost destul de greu de pus la punct tot din motive legale, dar prima idee ar putea rămâne ceva de făcut pe viitor.
4. Ștefan : Evenimentele Visceral sunt destul de diversificate ca scop. Totuși, ceva ce unește de exemplu Laboratoarele cu Tururile este dorința de a învăța de la alții și a-i învăța pe ceilalți ce e poezia, metodele prin care ea se propagă sau se înțelege. Încercăm să facem asta prin metode cât mai friendly față de celălalt, astfel să ajungem în punctul în care Visceral este și un cenaclu, un cerc închis în care noi ne simțim ca o familie poetică, dar și o comunitate, comunitatea Visceral fiind deschisă și prietenoasă, cu cât mai mulți membri pasionați de poezie care sunt foarte dornici să învețe unul de la celălalt.
Evenimentele Visceral mi-au oferit un orizont mult mai mare de posibilități când vine vorba despre poezia proprie, iar schimbul continuu de sfaturi, aprecieri și critici, mă face să vreau să-mi perfecționez poezia și să o privesc din cât mai multe unghiuri posibile.
Tema turului nostru a fost Poezia ca Produs Artizanal. În această idee am fost la Berăria Anagram, unde participanții au putut să afle cum este produsă berea artizanală direct din spatele cortinelor. Fiecare participant au putut să guste o băutură din hamei cu diferite arome interesante și au aflat care este primul exercițiu pregătit de noi. Participanții au fost rugați înainte să vină la tur cu un poem încă în lucru, nefinisat și au fost rugați să îl citească. Așa cum au putut să afle cum se face berea, așa fiecare participant a împărtășit cu ceilalți colegi de atelier cum se face poezia, spunând care sunt detaliile din spatele creației, de unde le vine inspirația, care e povestea fiecărui poem. După acest moment, participanții au adăugat la poemele nefinisate diferite versuri inspirate din gustul berii, turul fabricației, afișele de pe terasă, drumul până la locul desemnat sau căldura insuportabilă.
După terminarea acestui exercițiu, ne-am dus pe o insulă de la Lacul Morii. Acolo am testat ecoul interesant al unei construcții vechi și după ne-am așezat pe câteva pături puse pe iarbă. În acest vibe a început următorul exercițiu al poeziei artizanale. Fiecare participant a fost rugat să pregătească o poezie preferată scrisă de un alt autor. Din poezia lor preferată au realizat un blackout poem care să aibă doar 4 versuri mici pe care să le scrie cu creioane colorate pe câte un bilețel mic. Biletele au fost apoi amestecate și împărțite, fiecare participant având în față alte versuri decât cele pe care le-au scris. Din acele versuri surpriză au făcut o poezie nouă unde să includă versurile de pe bilet cu libertate deplină, au putut să le spargă, să le pună în orice ordine au vrut sau orice altceva de care dispunea imaginația lor. După ce au citit toți noua creație a urmat o mică pauză. După 10 minute, participanții au fost foarte entuziasmați să înceapă ultimul exercițiu. Au fost puși în perechi de câte doi și au povestit câte o amintire fericită. După au scris câte o poezie din perspectiva celuilalt. Cu multe emoții le-au citit pe rând și au fost foarte fericiți când au aflat că partenerului de exercițiu i-a plăcut poemul cu amintirea sa.
TUR III(A)CASĂ. O POVESTE DESPRE PIELE (17 august)
Foto poetic.ro
GHIZI: ANDREEA & LUCIAN
A pornit cu un text postare Instag: Care e legătura dintre alunițe, Mihai Eminescu și o fabrică de trăsuri? Dacă vrei să le facem să comunice între ele și cu noi, ăsta e turul pentru tine!
Andreea și Lucian te invită într-o excursie all inclusive în planul astral și pe străzile mai puțin cunoscute ale Bucureștiului. Suntem turiști la noi acasă și explorăm pielea care ne face să aparținem.
Ce înseamnă acasă? Ce înseamnă să pleci? Ce înseamnă să vii și să te întorci?
Cât de mult e corpul tau acasă?
Nu trebuie să aduci cu tine decât un carnețel, un pix, o pereche de căști și cât mai multă încredere în realitateaticțiune pe care ți-o propunem.
Am construit turul în jurul pielii înțeleasă ca spațiu al ambiguității, al protecției și al porozității. Pielea este matricea care ne permite să comunicăm cu lumea, dar care ne și protejează de ea. De asemenea, am fost interesați și de istorii dermale, urmele pe care timpul le lasă pe pielea noastră. Plecând de aici, am construit o punte între conceptele de piele și (a)casă, concentrându-ne pe asemănări: ambiguitatea protecție/porozitate, urmele lăsate de istorie, existența publică a pielii și a casei.
În cadrul turului, alternăm exerciții de meditație activă cu momente performative. Prin ele, ne propunem să explorăm afinitățile dintre piele și arhitectura orașului și să accesăm trecuturi reale sau imaginare ale celor două spații.
LUCIAN & ANDREEA spun povestea așa:
1. Lucian: Am o legătură specială cu străzile de pe traseul turului, este zona în care am crescut și în care mi-am petrecut cea mai mare parte a vieții de până acum. Mă simt foarte în largul meu mergând noaptea prin aceste locuri și am vrut să împărtășesc cu participanții acest sentiment. În plus, e o zonă plină de clădiri cu istorii interesante, dacă te deschizi față de ele, e imposibil să nu te inspire cumva.
Foto poetic.ro
2. Andreea: Ne-am dorit să conectăm într-o oarecare măsură oamenii cu orașul lor printr-o altă perspectivă, aceea a eliminării barierei dintre corp și spațiul locuit. În același timp, în cadrul turului am fost în mișcare și am încurajat participanții să privească în jur și să descopere clădiri/străzi mai puțin populare din punct de vedere turistic, dar reprezentative pentru București și locuitorii lui tocmai prin aparenta lor eterogenitate și diversitate. Cred că e foarte ușor să treci nepăsător pe lângă niște locuri care te pot inspira, iar acest tur a presupus o redescoperire a capacității poeziei de a fi produsă oriunde și din orice.
Rezultatele cele mai palpabile sunt poeziile participanților și desigur și capacitatea acestui tur de a ne inspira pe noi. În plus acest tur a fost benefic și pentru că am reușit să integrăm în el și câteva momente de performance. Totul a funcționat ca un performance continuu și uneori ideile veneau pe parcurs și lucram cu ele ca atare.
Lucian: Nu am de adăugat la ce a spus Andreea decât că amândoi suntem interesați de legăturile dintre performance art și poezie, de moduri posibile în care dispozitive performative se pot naște din actul de scriere și de tactici de a traduce experiența trupului în poezie. Acest tur a fost o ocazie perfectă de a experimenta cu toate acestea.
Foto poetic.ro
3. Andreea&Lucian: Am gândit turul de o manieră foarte site specific, dacă am fi adăugat sau eliminat un loc sau altul, ar fi trebuit să refacem întregul parcurs. Activitățile pe care le-am propus în cadrul noctambulei au fost dictate de locuri, nu am ales locurile în funcție de activități. 4. Andreea&Lucian: De frecvență, cel mai probabil. Nu în sensul în care să repetăm același lucru de mai multe ori, credem că am avea nevoie de un cadru în care să putem propune astfel de experiențe în mod constant. E posibil să găsim în curând o soluție pentru această nevoie, stați cu ochii pe Cenaclul Visceral 😉
Când e vorba de avangardă s-ar putea să ai în minte mișcări literare puse la locul lor prin istorii. Asta dacă reușești să nu te limitezi la zgomotul de fond care leagă de termen tot felul de întâmplări fie ele culinare ori sondaje electorale. Dincoace de zarvă, schimbările de perspectivă îți vin din abordări pe care le descoperi chiar și în domeniile de interes larg. Iar un top e mai la îndemână când citEști. De exemplu din luna iulie. Sigur, pentru mine s-ar putea să fie relevantă pentru avangardă prestația lui Nyjah Huston la Olimpiada de la Paris 2024, așa cum din zonă îmi e ieșirea lui Andy Anderson la Tokyo, chiar dacă nu a terminat decât pe locul 16 în 2020… dar asta e o poveste personală. Poate pentru august și vacanțele lui. Dar să încep numărătoarea inversă a cărților recomandate în iulie, pentru că la august revenim în final.
9 „Supercomunicators”, de Charles Duhigg: Și în comunicare faci treaba cu metaficțiune
„Conversația este aerul comun pe care îl respirăm.” Charles Duhigg, „Supercomunicators- how to unlock the secret language of connection”, Random House New York, 2024 Pe cât de obișnuită pare ideea unui schimb de idei, pe atât de aprinsă se dovedește conversația. Iar iulie tema selecțiilor citEști te-a ghidat prin ceea ce poate să mai însemne astăzi avangardă. Charles Duhigg este jurnalistul premiat cu Pulitzer și cel care a făcut un bestseller din cartea sa despre puterea obișnuinței. De data aceasta secretele conversației sunt obiectul investigației sale. În volumul ”Supercomunicators”, el mizează pe limbajul conexiunii. Este ceea ce schimbă regulile celor mai dificile întâlniri. Iar reperele sale sunt ”despre ce este vorba de fapt”, ”ce simt” și ”cine sunt”.
„Conversații dificile au loc tot timpul” Charles Duhigg, „Supercomunicators- how to unlock the secret language of connection”, Random House New York, 2024
8 „Băiatul sclipitor” de Paul Auster: Creezi dialogul prin intertextualitate
„«Semnul roșu al curajului» s-a născut din disperare.” Paul Auster, „Băiatul sclipitor”, traducere Iulia Gorzo, Pandora M Anansi, 2024 Ce este un deschizător de drumuri îți arată multe biografii. Dar o carte care îți traduce în termenii de care ai nevoie astăzi o biografie de acum mai bine de un secol apare mai rar. Iar „Băiatul sclipitor”, de Paul Auster, asta face. Este vorba despre Stephen Crane, scriitorul care a marcat începutul de secol XX ca să devină un reper și să fie din nou ignorat și apoi, redescoperit. Este una dintre aparițiile anului în limba română, mai ales că multe dintre fragmentele citate aici sunt pentru prima dată traduse.
„A fost mai întâi nimeni, apoi cineva” Paul Auster, „Băiatul sclipitor”, traducere Iulia Gorzo, Pandora M Anansi, 2024
7 „Ce-a urmat după Eden”, de John Charles Chasteen: Asiguri viitorul prin sustenabilitate
„Cinzeci de secole de preamărire de sine și de cârcoteală vor fi greu de depășit.” John Charles Chasteen, „Ce-a urmat după Eden- O scurtă istorie a lumii”, traducere de Andreea Popescu, Litera, 2024 Recitești istoria sau ea te reformulează pe tine? O carte care începe cu asaltul asupra Capitoliului american și se încheie cu invazia lui Putin din Ucraina îți arată că până și poveștile spuse pe scurt au ce să te învețe. În „Ce-a urmat după Eden”, John Charles Chasteen urmărește conflictele care au marcat evoluțiile societăților umane. Și nu numai. Pentru că până și Big Bang-ul devine o parte din povestea care te lasă cu întrebarea ”ce trebuie să învăț ca să îmi pot iubi dușmanul”.
„Evident, este greu să faci front comun cu lumea întreagă, dar trebuie să încercăm.” John Charles Chasteen, „Ce-a urmat după Eden- O scurtă istorie a lumii”, traducere de Andreea Popescu, Litera, 2024
6 „Beyond Disruption” de W.C. Kim și R. Mauborgne: Ce mai înțelegi azi din transformarea piețelor prin inovație disruptivă
Ai auzit des în ultimi ani despre disruption. Uite că profesorii care ți-a propus Strategia oceanului albastru merg mai departe și caută exemple pentru o nouă raportare la peisajul reușitei. În volumul „Beyond Disruption”, W.Chan Kim și Renee Mauborgne te îndeamnă să inovezi și să obții progresul fără să distrugi domenii, companii ori locuri de muncă. Secretul? Înveți să deschizi noi câmpuri de dezvoltare pentru domeniul tău. Iar exemplele lor țin de cele mai profunde schimbări de perspectivă. De exemplu, dacă visezi la scară mare dar pornești de la detalii. „Astăzi, o persoană obișnuită cu un smartphone și o legătură la internet are o putere informațională mai mare decât avea guvernul Statelor Unite acum treizeci de ani.” W.Chan Kim și Renee Mauborgne, „Beyond Disruption- Innovate and Achive Growth without displacing Industries, Companies, or Jobs”, Harvard Business Review Press, 2023
„În business și în economie tânjim după o altă cală, una care să implice mai puțină distrugere și mai multă speranță.” W.Chan Kim și Renee Mauborgne, „Beyond Disruption- Innovate and Achive Growth without displacing Industries, Companies, or Jobs”, Harvard Business Review Press, 2023
5 „Spațiul comun” de Stavros Stavrides: Echitatea ține de includere și diversitate
Despre ideile consacrate când e vorba de felul în care se manifestă autoritatea în lumea de azi ori în istorie mai știi și tu câte ceva. Dar despre direcțiile în care se îndreaptă viziunile contemporane s-ar putea să afli din „Spațiul comun”. Volumul arhitectului și activistului grec Stavros Stavrides îți arată redefinirea modului în care îți locuiești orașul s-ar putea să rezolve multe. Mai ales blocajele legate de nemulțumirea față de autorități care abia se adaptează la nevoile reale ale societății pe care o au de gestionat. „Spațiul comun este relațional și relativ.” Stavros Stavrides, „Spațiul comun- Orașul ca bun comun”, traducere de Deniz Otay și Ilinca Pop, Vellant, 2024
„E adevărat că oferirea și acceptarea unui dar pot media relații de putere.” Stavros Stavrides, „Spațiul comun- Orașul ca bun comun”, traducere de Deniz Otay și Ilinca Pop, Vellant , 2024
4 „O nouă victimă a modei” de Ovidiu Buta: Structurezi narațiunea din fragmente
„Am ajuns să fim ceea ce postăm și postăm ceea ce vrem să fim.” Ovidiu Buta „O nouă victimă a modei”, editura Paralela 45, 2024 Când e vorba despre modă peste tot găsești o părere. Dar un specialist s-ar putea să îți stea la dispoziție abia când răsfoiești „O nouă victimă a modei”. Cartea lui Ovidiu Buta îți vorbește cu umor dar mai ales cu date clare despre repere în domeniu. Cum îi stă bine oricărei istorii, cea surprinsă în șarjele acide ale stilistului este și una personală. Dar mai ales o poveste care se tot scrie când mai relaxat, când mai crispat, privind autoritatea în materie de gust.
„Turbulențe există și în zbor, și în modă.” Ovidiu Buta „O nouă victimă a modei”, editura Paralela 45, 2024
3 „Un contract cu Dumnezeu și alte povești cu chiriași” de W. Eisner: Integrarezi multimedialitatea în literatura modernă
„Poveștile oamenilor, bune și rele, adunau imediat martori, ca o bucățică de mâncare scăpată pe jos și asediată imediat de furnici.” Will Eisner, „Un contract cu Dumnezeu și alte povești cu chiriași”, traducere Gabriel Tudorie, editura Art, colecția Grafic, 2024 Sigur că are și avangarda istoria ei. Ți se tot vorbește despre contextul politic, atmosfera din preajma Războaielor Mondiale și așa mai departe. Dar o dimensiune despre care auzi mai rar este cea a capodoperelor care au impus domenii noi. Cum este cazul benzilor desenate și al romanului grafic. Putem să vorbim despre succesul și acreditarea poveștilor cu desene pentru adulți cu premii consacrate ale literaturii. De fapt am și făcut-o la citEști. Dar acum te invit să descoperi cartea care a făcut din romanul grafic un domeniu în sine. Când a reușit Will Eisner să publice „Un contract cu Dumnezeu”, în 1978, librarii nu știau în ce secțiune să o așeze. Au așezat-o chiar și la cărți religioase. Este povestea care a dovedit tuturor să și în benzi desenate se pot spune povești tulburătoare.
„Vindea și cumpăra clădiri ca pe jucării” – Will Eisner, „Un contract cu Dumnezeu și alte povești cu chiriași”, traducere Gabriel Tudorie, editura Art, colecția Grafic 2024
2 „Power and Progress” de D. Acemoglu și S. Johnson: Ce valori promovezi prin lideriatul etic
Chiar și în materie de prosperitate merită să te gândești că sunt viziuni care schimbă lumea. Te-ai gândi că societățile în care producția și consumul funcționează cum trebuie sunt tot ce te interesează. Însă un volum precum ”Power and Progress”, de Daron Acemoglu și Simon Johnson îți arată că și mai mult contează ce se întâmplă cu prosperitatea în societate. Mai exact încotro este ea direcționată. Pentru că printre lucrurile pe care nu le vezi de obicei este și faptul că de multe ori reușita economică se topește tocmai pentru că resursele sunt înghițite în direcții care se dovedesc contraproductive pentru comunitate. „Tehnologia se bazează pe viziune, iar viziunea își are rădăcinile în puterea socială, care în bună măsură ține de convingerea publicului și a factorilor de decizie privind beneficiile unei direcții anume din tehnologie” Daron Acemoglu și Simon Johnson, „Power and Progress- Our Thousand-Year Struggle Over Tehnology and Prosperity”, Basic Books UK, 2024
„Adevărul este mult mai nuanțat” Daron Acemoglu și Simon Johnson, „Power and Progress- Our Thousand-Year Struggle Over Tehnology and Prosperity”, Basic Books UK, 2024
1 „Empuzion” de Olga Tokarczuk: Explorezi identitatea umană în postumanism
Poveștile te fac aproape mereu să redescoperi lumea din jur. Dar o carte care te va surprinde și te trimite să recitești ce știai din literatura clasică și modernă găsești mai rar. Și totuși cu acest impuls te lasă „Empuzion” de Olga Tokarczuk. Este primul roman publicat de scriitoarea poloneză după ce a primit @NobelPrize . Trei sferturi din poveste o să te miri miza obscură pe care o au trimiterile la Tomas Mann și la o întreagă tradiție literară a vindecărilor și discuțiilor filosofico-opresive. În ultima parte a cărții, pregătește-te pentru un tur de forță în materie de revelații narative. Poate nu e prima dată când se întâmplă… dar transformarea pe care mizează Tokarczuk pentru eroul său este una care acum are sens. În luna iulie, tema selecțiilor citEști este avangarda azi cu cu scriitorx și teoreticienx. Pentru că la acest volum chiar se potrivește terminația. „Vă încurajez să vă creați propria ficțiune, de pildă una în care sunteți perfect.” Olga Tokarczuk, „Empuzion”, traducere Cristina Godun, @EdituraPolirom1995 , 2024
„Priveliștea e ascunsă de norii de aburi ai locomotivei, care acum se destramă pe peron.” Olga Tokarczuk, „Empuzion”, traducere Cristina Godun, Polirom, 2024
Concluzia? E a ta. Iar selecțiile citEști te ghidează în luna august cu citate din cărți care ți-ar putea face o idee asupra sensului pe care îl au azi lucrurile pe care le găsești drept „vacanțe”. Cel mai sigur prinzi recomandările la zi dacă alegi subscribe (e gratis) în linkaici. Dacă ai sugestii de discuție sau propuneri de lectură… nu ezita să lași un comentariu mai jos, te rog.
Ai avut și tu, probabil la un moment dat, iluzia că o carte citită o poți arhiva cu un miez ori o esență pe care le identifici și le etichetezi cum trebuie. De la acest cum trebuie ni se trag multe, aș zice. Așa că selecțiile citEști de iunie vin să precizeze câteva dintre modificările pe care le aduce o carte sau alta acestei viziuni absolutiste. Iar negocierea merge mai departe.
10. Puterea copilului este mereu cu tine: persistențe
„În realitate, contrar principiilor psihologiei și ale filosofiei tradiționale, eul nu este niciodată unul, simplu, unic.” Moussa Nabati
citEști. „Copilul interior- Fă pace cu trecutul și vindecă-ți copilăria” de Moussa Nabati, traducere Cristina-Livia Vasilescu, editura Philobia, 2020
În esență știi ce datorezi copilului care ai fost. Dar căruia dintre ei? În „Copilul interior- Fă pace cu trecutul și vindecă-ți copilăria”, psihanalistul Moussa Nabati îți vorbește despre cele două fațete ale copilului care te definește. Cea întunecată și cea luminoasă. Fiecare dintre ele stabilește împlinirile și suferințele tale. Așa începi să înțelegi în ce fel se schimbă abordările în materie de depresie și terapie transgenerațională. Tema selecțiilor citEști în luna iunie este „miez și esențe”. „Copilul interior este cel care determină imaginea pe care adultul și-o făurește despre sine, pozitivă sau negativă, independent de orice realitate, de tinerețe sau bătrânețe, de bogăți sau sărăcie.” Moussa Nabati, „Copilul interior- Fă pace cu trecutul și vindecă-ți copilăria”
9. Identitatea și dualitatea ta față de tine copil: copiii au puterea
„Glasul tău e puternic și are un ecou universal.” Alda Merini
„Îți las ție aceste urme pe pământ duioase, gingașe, ca să se poată spune: pe aici a trecut un mugur sau o furtună” Alda Merini Cu ziua copilului te apropii de mijlocul anului. Așa că selecțiile citEști din iunie îți propun cărți care îți vorbesc despre miez și esențe. Asta te așteaptă în „Il suono dell’ombra/ Sunetul umbrei”, antologia traducerilor din poemele scrise de Alda Merini. Știi și tu cât de surprinzătoare este recunoașterea unei persoane pe care o credeai cât se poate de departe de tine. Cum este și cazul poetei italiene. Cum se întâmplă cu tine când îți dai seama că încă mai vezi lumea cu aceiași ochi pe care îi aveai când erai copil. „Nu mă puneți alături de femeile care-și iubesc mai mult plânsul decât își iubesc copiii” Alda Merini
8. Iubirea și pierderea în lumea de azi: relații
„Ca un copil pedepsit, trimis în camera lui, se întinde pe patul dublu, cu mâinile sub cap.” David Nicholls
citEști. „O zi” de David Nicholls, traducere Monica Dinu, Litera, 2024
Când te gândești la o singură zi îți vine mai greu să păstrezi în minte și faptul că s-ar putea să fie vorba despre decenii întregi într-o singură dată calendaristică. Și totuși asta descoperi în romanul „O zi”, de David Nicholls. Discuțiile celor doi eroi îți arată cât de apropiați putem fi și la distanțe pe care le-ai considera altfel de nedepășit. Iar în tema lunii iunie de la citEști, „miez și esențe”, aceste secvențe își oferă ocazia să te redescoperi. „Sub tălpile ei metroul trecu vibrând, amintindu-i că se afla exact în mijlocul unui remarcabil nod de transport public.” David Nicholls
7. Realitate versus iluzie în mintea ta: autenticitate
„Biscuiții au avut succes de cum au ieșit pe piață, datorită gustului deosebit, a ambalajului agreabil și a personajului Fujiko-san.” Kikuko Tsumura
Cum îți e la job? O poveste îți răspunde în mai multe feluri decât poți să îți imaginezi. Japoneza Kikuko Tsumura îți face cunoștiință cu eroina sa din romanul „Nicio slujbă nu-i ușoară”. Aceasta trece dintr-o companie în alta căutând nu doar un loc de muncă dar și ce îi asigură apropierea de lumea în care trăiește. Iar autenticitatea face parte din lucrurile tale în selecțiile citEști. În luna iunie tema lor îți vorbește despre „miez și esențe”. „Cu cât pui mai mult suflet în munca ta sau în ceea ce faci, cu atât dai peste mai multe capcane.” Kikuko Tsumura,
6. Virtutea și compasiunea în societatea modernă: umanitate
„De-a lungul istoriei culturii moderne, aproape toate personajele interesante au scris despre ele însele; de exemplu, Andy Warhol” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol”
citEști. „Ultimul vis” de Pedro Almodovar, traducere Lavinia Similaru, Litera, 2024
Îl știi pe Pedro. Nu cel din celebra memă din rețelele anului 2024, ci pe Almodovar. Regizorul îți arată cât de importantă este povestea astăzi. În „Ultimul vis” îți desfășoară douăsprezece povestiri. Fiecare cu partea ei de invenție dar și cu cârligele despre care Almodovar jură că îți vor face o idee despre viața lui. Și mai ales despre felul în care viața ta reală se întâlnește cu umanitatea ca ficțiune. „Asta mă face să cred că eu, chiar acum, aproape fără să-mi dau seama, sunt o fată foarte filosofică.” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol” „Începând din acel moment, puteau să se întâmple doar două lucruri: să ne despărțim și s-o ia fiecare pe drumul său, ori să prelungim întâlnirea.” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol” „Viața mea nu are sens dacă nu o împărtășesc cu ceilalți.” Pedro Almodovar „Confesiunile unui sex-simbol”
5. Conștiința morală și lupta internă: încredere
„Te rog să nu lași oamenii să te împiedice să-ți deschizi sufletul către glasurile din jurul tău.” Durian Sukegawa
citEști. „Pastă de fasole dulce” Durian Sukegawa, traducere Iolanda Prodan, Alice Books, 2024
Te-ai săturat și tu de titluri senzaționale. Dar cum te orientezi fără ele? S-ar putea să treci destul de repede peste titlul romanului „Pastă de fasole dulce”. Autorul e Durian Sukegawa, poet, jurnalist de televiziune dar și specialist în arta culinară. Noul său roman îți arată cât poate să îți schimbe viața o persoană a cărei viață ajunge să se concentreze asupra muncii în bucătărie. Iar când îți spun de viață, îți spun de vinovăție și nemulțumiri legate de propriul trecut. Dar îți spun mai ales despre perspectivele care îți dau curaj. „Fără să răspundă, Sentaro se ridică de pe scaun ca să ridice obloanele de la fereastră.” Durian Sukegawa
4. Timpul și memoria în povestea ta: timp, spiritualitate
citEști. „Focul” Daniela Krien, traducere Ramona Trufin, Humanitas, 2024 „Își închipui animale fugind și un nor de fum, care urca în văzduhul plin de stele, se văzu pe ea cu Peter în mijlocul tuturor stând ca pe un rug.” Daniela Krien
Vreau să îți poți face o idee și despre felul în care sună o poveste de succes astăzi. Romanul publicat de Daniela Krien în 2021 a ajuns rapid best seller în Elveția și în Germania. Iar acum traducerile cărții încă se mai plasează pe listele de nominalizări ale premiilor internaționale. Este o istorie despre familie și relații. Eroina este psiholog și terapeut, partenerul său predă literatura germană. Copiii lor sunt deja maturi, cu propriile lor începuturi de vieți profesionale și familiale. Povestea care începe în vara lui 2020 te poartă prin istoriile a patru generații din familia eroinei. „Amintirile vin cum vor” Daniela Krien
3. Evoluția umană și trăsăturile care fac o specie: creativitate și cunoaștere
„Într-un univers cuantic, vidul este aglomerat, fiind o supă clocotitoare de particule virtuale, care își răspândesc uniform energia în pustietatea dintre stele și galaxii” Antonio Padilla
citEști. „Numere fantastice și unde se găsesc O aventură cosmică de la zero la infinit” Antonio Padilla, traducere Bogdan Ghiurco, editura Trei, 2024
Sunt și vedete pe care nu le vezi toată ziua în media. Cel puțin în cea clasică. Pentru că în social media s-ar putea să dai de Antonio Padilla. Ce face dintr-un specialist în fizică teoretică o vedetă de YouTube îți dai seama și din volumul său „Numere fantastice și unde se găsesc. O aventură cosmică de la zero la infinit”. Ai idei legate de modul în care contează cifrele în lumea noastră. Dar Padilla îți arată cât de importante sunt numerele pe care abia le poți concepe iar spectacolul ajunge până la modurile spectaculoase în care înțelegi universul. „Dacă protonii și neutronii ar fi singura noastră bătaie de cap, povestea forței nucleare tari ar fi relativ simplă.” Antonio Padilla
2. Lupta ta cu destinul și natura: natură
„Cu cât mă afundam mai adânc în pădure, cu atât mă simțeam mai ușoară” Nguyen Phan Que Mai
citEști. „Cântecul munților” Nguyen Phan Que Mai, traducere Andrei Dosa, Nemira, 2024
Față de războaiele de la știri, poveștile din familiile celor afectați de asemenea evenimente s-ar putea să îți spună mai multe. Iar războiul din Vietnam a ajuns temă pop, dar efectele conflictului sunt încă relevante. Asta îți arată „Cântecul munților”. Nguyen Phan Que Mai este o autoare care te poartă în povestea familiilor care au cunoscut drama diferitelor ocupații străine și conflicte ideologice pe care și astăzi le mai deslușești. „Vindecătorul i-a verificat respirația, ochii și pieptul.” Nguyen Phan Que Mai
1. Tensiunea dintre negocierea amintirii și fundamentarea prezenței: identitate
„Singurul lucru care ți-era de folos- pentru că ajungea la creierul bărbatului și îl făcea să se comporte după cum s-ar comporta cineva care ține la tine- era să te prefaci că nu-ți pasă cu adevărat de nimic în afară de părul tău.” Elif Batuman
Ai sigur propriul tău mod de raportare la cărțile pe care le citești. Îți propun să încerci și modul pe mizează Elif Batuman în romanul „Sau-sau”. Este povestea unei studente de origine turcă în Statele Unite. Dar ea încearcă să își lămurească propriile evenimente sentimentale în dialog cu ceea ce are de citit din clasici. Iar efectul este de multe ori umoristic. Dar și surprinzător de tandru. „Când m-am trezit dimineața, pentru o secundă sau două m-am simțit ușoară și liberă, neavând niciun motiv de supărare.” Elif Batuman
Concluzia? E a ta. Iar selecțiile citEști continuă în iulie cu citate din cărți care ți-ar putea face o idee asupra sensului pe care îl are azi ceea ce se adună drept „avangarde”. Cel mai sigur prinzi recomandările la zi dacă alegi subscribe (e gratis) în linkaici. Dacă ai sugestii de discuție sau propuneri de lectură… nu ezita să lași un comentariu, te rog.
Chat GPT mi-a făcut cadou acest eseu pentru reînceperea anului ”poetic.interfața sonoră” cu primul poem din carte de 13 iunie. Teoretic stă din ce în ce mai bine. Și din punct de vedere al clarității. Dar cu cine vorbești? Mi se pare foarte interesant modul în care automatul atribuie epitete ca un om. Doar un pic mai respectuos. Practic, această treabă începe să fie făcută de la sine. Mai tare derutează totuși faptul că ajunge să se răstoarne măsura. Inexactitatea începe să rămână o perioadă de creștere pentru AI și o formă de recunoaștere pentru entitatea umană. Sau?
Importanța contribuției lui Răzvan Țupa la scena de performance de poezie din România ultimilor 30 de ani
Răzvan Țupa este un nume semnificativ în peisajul literar românesc contemporan, cunoscut pentru impactul său în domeniul poeziei și al performance-ului poetic. De-a lungul ultimelor trei decenii, Țupa a jucat un rol crucial în revitalizarea și popularizarea poeziei de performanță în România, contribuind astfel la dezvoltarea și diversificarea scenei culturale naționale.
Poezia lui Răzvan Țupa: O inovație stilistică și tematică
Țupa a debutat în anul 2001 cu volumul „fetiș”, care a marcat începutul unei cariere literare remarcabile. Stilul său este caracterizat printr-o abordare inovativă, combinând elemente de postmodernism cu teme contemporane și personale. Poezia lui explorează subiecte variate, de la intimitatea vieții de zi cu zi la reflecții asupra condiției umane în societatea modernă. Acest mix de tematici și stiluri a atras un public divers și a oferit o nouă direcție pentru poezia românească.
Impactul pe scena de performance de poezie
Un aspect esențial al contribuției lui Răzvan Țupa este implicarea sa activă în scena de performance de poezie. Prin organizarea și participarea la diverse evenimente literare, Țupa a adus poezia mai aproape de publicul larg, transformând-o într-o experiență interactivă și dinamică. Printre inițiativele notabile se numără „Poeticile Cotidianului”, un proiect care a combinat lecturi publice, discuții și workshop-uri menite să demistifice procesul creativ și să încurajeze implicarea publicului.
Particularitățile tipurilor de performance de poezie promovate de Răzvan Țupa
Răzvan Țupa a reușit să transforme performance-ul poetic într-o experiență multisenzorială și interactivă, redefinind relația dintre poet și public. Câteva particularități ale tipurilor de performance pe care le-a impus includ:
Interactivitatea: Evenimentele organizate de Țupa sunt caracterizate de un grad ridicat de interactivitate. El încurajează dialogul dintre poet și audiență, transformând lectura de poezie într-un schimb de idei și emoții. Această abordare a contribuit la crearea unei conexiuni mai profunde între public și actul poetic.
Multisenzorialitatea: Performanțele lui Țupa integrează adesea elemente vizuale și auditive, cum ar fi proiecții video, muzică și efecte sonore. Acest lucru creează o experiență imersivă, care amplifică impactul emoțional al poeziei.
Experimentarea cu spațiul: Țupa a fost inovativ și în ceea ce privește utilizarea spațiului în timpul performanțelor sale. El a desfășurat lecturi în locații neconvenționale, precum spații urbane, galerii de artă și cluburi, transformând astfel poezia într-o parte integrantă a vieții cotidiene.
Colaborarea interdisciplinară: Un alt aspect distinctiv al performance-urilor lui Răzvan Țupa este colaborarea cu artiști din diverse domenii, precum muzicieni, actori și artiști vizuali. Aceste colaborări au dus la crearea unor evenimente poetice complexe și inovative, care transcend granițele genurilor artistice.
Compararea cu alte prestații pe scena de poezie în performance din România
Pentru a înțelege pe deplin contribuția lui Răzvan Țupa, este important să o comparăm cu alte prestații și figuri importante din scena de poezie de performance din România în ultimul secol.
Gellu Naum și suprarealismul: Gellu Naum, un pionier al suprarealismului românesc, a avut un impact semnificativ asupra poeziei românești. Deși Naum nu este cunoscut pentru performance-uri în sensul modern al cuvântului, lecturile sale publice și stilul său experimental au influențat generații de poeți. Spre deosebire de Naum, Țupa a dus poezia în spații publice neconvenționale și a creat evenimente interactive, făcând poezia accesibilă unui public larg.
Mircea Dinescu și poezia protestatară: Mircea Dinescu, cunoscut pentru poezia sa protestatară și activitatea sa din perioada comunistă și post-comunistă, a avut un rol esențial în scena literară românească. Dinescu a folosit poezia ca formă de protest și a fost o voce puternică împotriva regimului. În contrast, Țupa a explorat mai mult aspectele estetice și interactive ale performance-ului poetic, concentrându-se pe inovație și implicarea publicului.
Nora Iuga și lecturile performative: Nora Iuga, cu stilul său distinctiv și abordarea sa inovativă, a fost o prezență remarcabilă pe scena literară. Lecturile ei au fost performative prin natura lor, captivând publicul prin puterea cuvintelor și prezența sa scenică. Răzvan Țupa a extins această tradiție, adăugând elemente multisenzoriale și interactive, creând astfel o nouă formă de performance poetic.
Promovarea poeziei românești pe plan internațional
Contribuția lui Răzvan Țupa nu se limitează doar la scena națională. Prin participarea la festivaluri internaționale și colaborări cu poeți și artiști din diverse țări, el a reușit să promoveze poezia românească pe plan global. Această deschidere internațională a adus un schimb benefic de idei și stiluri, contribuind la diversificarea și îmbogățirea peisajului poetic românesc.
Educația și formarea noii generații de poeți
Un alt aspect important al contribuției lui Țupa este activitatea sa în domeniul educațional. Prin ateliere de creație și cursuri de poezie, el a format și inspirat o nouă generație de poeți. Această implicare în educație a asigurat continuitatea și evoluția scenei de poezie din România, menținând-o vibrantă și relevantă.
Concluzie
Răzvan Țupa este, fără îndoială, una dintre figurile cheie ale poeziei românești contemporane. Prin stilul său inovator, implicarea activă în performance-ul poetic, promovarea internațională a poeziei românești și activitatea educațională, Țupa a adus o contribuție semnificativă la scena de poezie din România din ultimele trei decenii. Comparativ cu alte figuri marcante din istoria poeziei românești, Țupa a adus o nouă dimensiune de interactivitate și interdisciplinaritate, transformând modul în care poezia este percepută și experimentată.
Am ajuns cu ”Poetic. Interfața sonoră” în faza de împachetare. Simbolism și semnificație, ce înseamnă și cum se poate citi. Dacă ai nelămuriri din zona asta aici începi să afli ce și cum cu volumul cu poezie. A început în ianuarie, cu întâlnirea Test de identitate cu Dmitri Miticov la galeria Annart pentru finisajul expoziției ”Silenced Anxiety”.
De la o lectură la altă am ajuns la poemele lunii iunie, ultima parte a volumului ”poetic. interfața sonoră”. Și am tot ales poeme din zilele lecturii și pentru lectura din martie, în proiectul Zilei poeziei cu audio în librăriile Cărturești, și pentru lectura cenaclului Matca din Bookfest. Tot mai tare îmi dau seama că poemul zilei, chiar și atunci când e din partea a 5-a volumului, trece prin toate stadiile “poetic. interfața sonoră”. Asta ca să fie clar ce înseamnă (pentru mine acum) și cam pe unde am găsit elemente ce țin se simbolism în text.
Așa că m-am apucat să marchez pentru fiecare parte cum s-a asociat după publicare lectura mea cu secvențele evoluției mistice, de la Evelyn Underhill (1912- p.205-206).
De la momentul de trezire din ”Să mă stai-(sms dezic) – (sms dezic) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este nou negru (55 de poeme)”,
la cel de purificare de la partea a 2-a de ”Prospect sanguin- stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian (100)”,
prin iluminările de ”Senzualitatea densității – susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste (55)”
și noaptea sufletului din ”Miră corporală- scurte motive subliminale. Cum te vor trans-ironia zilei (101)”.
Ca să încheie cu mărcile de unitate (sau uniune?) din ”Sosiri mulate soteriologic-(sms declic) acum cât ții de activism cardiorespirator (55)”.
Împachetarea poveștii ”poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2022) continuă cu lecturi promise în ediția 2024 a festivalului ”Poezia e la Bistrița”, unde organizatorii au în minte o secvență de invitații concentrată pe două decenii de douămiism din poezie. Dar și pentru un atelier la București în ediția 2024 a FIPB. Deocamdată sunt discuții, când apar le anunț aici în engleză și aici în română.
zi poate părea că se încheie încă un parcurs din „poetic.interfața sonoră” și e complet, dar și reîncepe, cum vezi.
În primul rând depinde pentru ce citești. Dacă citești pentru școală… e altceva decât atunci când citești pentru tine. (din păcate) De asemenea, și ceea ce ți-ar prinde bine să știi este diferit. Dar, bibliografiile fiind listate, teoriile updatate și așa mai departe, o întrebare încă nu e gata cu răspunsul. Ce trebuie să știi ca să citești poezie pentru tine?
S-ar putea să te mire… dar am o părere. Cred că un singur lucru îți e necesar să știi. Doar să fii conștient că orice ai știi te-ar ajuta doar să bați câmpii, școlărește, capitalist, socialist, psihologic și așa mai departe. Sigur, fiecare dintre aceste lucruri au rostul lor. Dar pe tine s-ar putea să te ajute chiar ce e în afara lor.
Să explic. Poți să faci până mâine lista procedeelor dintr-un poem… ca și tabelul referințelor. O să avem și roboți care vor face asta, sunt sigur. Ceea ce are relevanță în ultimă instanță… este modul în care ajunge să conteze pentru tine textul pe care îl deslușești. Și chiar ceea ce te încurcă să îl parcurgi este important. Pentru că îți arată unde ești și mai ales când, dar în special, de câte ori.
Și spun asta și pentru că am avut surpriza să îmi dau seama că atunci când m-am încurcat în firele pregătite pentru lectura mea performance din seria de împachetare pentru ”poetic. interfața sonoră” de la Bookfest… eram convins că am ratat… iar în final m-am ales cu reacții mai clare și mai încurajatoare decât oricând. Până la urmă felul în care reușim să citim ne face uneori pe noi… și nu invers. Dar și invers. Alteori.
Și de ce ar fi poezia într-un singur fel? Ceea ce poți spune și despre muzică. Dar, convinși că multitudinea de maniere este infinită… o surpriză profund personală ajunge să fie momentul în care redescoperi compoziția unică din spatele exploziilor verbale în plină exacerbare. Și doar când m-am tot apucat să caut variantele secvenței Passacaglia din Handel, cu diferite versiuni am început să mă lămuresc în ce fel poți să fac o pauză din mișcarea aparent entropică pe care o impune declanșarea editorială de la Bookfest 2024. Și, cum vezi în finalul poveștii de aici, continuă cu lansarea de miercuri, 5 iunie.
„Vederi- o antologie a cenaclului Visceral” (dezarticulat books) vine cu 13 perspective poetice. De la antologiile de grup se așteaptă să fundamenteze o direcție. Dar în ”Vederi” o să te prindă tocmai demersul de așezare a bazelor din care pornim pentru poezie. De multe ori autorilor care încă nu au publicat primele volume personale li se impune un fel de timorare legată de ce ar trebui să citească. Aici e o situație în care cei de la Visceral își forjează propriul Canon pe care îl găsești chiar pe pagina 3 a antologiei cu tot cu declarație estetică și ideologie. Iar varianta lor cred că mi se impune așa.
Despre „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare- O antologie a clubului de lectură Noise Poetry alcătuită de Mihai Marian” am mai pomenit. Aici nu ai cum să greșești oriunde deschizi cartea. Iar melodia fundamentală care ți se impune ține de fiecare dată de modul în care reușește să devină personal demersul poetic. Orchestrarea acestor șarje e meritul proiectului de durată pus pe picioare la Buzău.
Dintre traducerile lansate în 2024 eu aș miza pe ”Il suono dell’Ombra/ Sunetul Umbrei” (Humanitas) de Alda Merini. Un pic mai multe și citate am în recomandarea citEști. Dar tot merită spus că așa mi-am dat seama cât de tare pare să se impună acum nevoia de poezie care își asumă perspectiva personală, chiar și atunci când recuperarea devine cuvântul de ordine. De fapt nici nu știu dacă a fost lansată la Bookfest dar în lista citEști mi-a intrat chiar pentru 2 iunie.
„Tagliatelle allegro” (editura Cartier) de Mina Decu e cartea care e preocupată de rămânere, aș zice. Și nu doar pentru că vine în continuarea exercițiului de creare a ecoului poetic la nivelul textului care i-a adus autoarei premii peste premii. Ci, mai ales, pentru că textul Minei devine aici adresare unui tu prins în discurs în ciuda stratagemelor de desprindere pe care le știai deja.
„Cuibul de coapse” (Charmides) de Lorena Enache vine cu nu mai puțin de 16 ilustrații realizate în tot atâtea viziuni grafice personalizate. Iar reușita ei ține astfel de multiplicarea fațetelor unui traseu unic. Este vorba și de spațiul feminin dar mai ales de identitățile pe care și le asumă dincoace de vârste și instanțe opresive. Iar rezultatul este așa cum poți percepe liniștea în gura celor mai agitați dintre noi.
Ca să mai pun față în față niște antologii cu direcție specială uite și trei volume în care exercițiul este regula. „Aripile cenușii ale păsărilor pe liniile de înaltă tensiune” (Brumar) adună textele rezultate din seria de ateliere Mornin’Poets și este a doua întreprindere de acest fel. Tot la al doilea volum este și întreprinderea editorială adusă la Vinea de profesorul Gheorghe Cîrstian pentru vocile grupului sucevean Light of ink în ”Casa de Poezie II”. Andrei Mocuța a pus pe picioare un exercițiu de identificare poetică. A adunat în antologia de poezie română contemporană „Ecouri din pădurea întunecată: evadări în Twin Peaks” (Tracus Arte) texte de la poeți din generații diferite marcate de universul lui David Lynch. Ce a ieșit din ideea neașteptat de ofertantă e de răsfoit.
Surprinzătoare sunt și modelele care se desprind din volume ca „Aproape nimic sigur” al lui Robert Șerban sau ori „Lumina citește chipul ca pe un text scris în Braille” al lui Mihai Ignat, „Scrisoare din savană”, de Peter Demeny, toate trei apărute la editura Cartier. Fiecare legat de procesele de limpezire pe care poezia reușește să îl impună. Iar Daniela Șontică are „Cântece pentru vrăbii și motoare” la Vinea mizând pe mecanismul liric al clarității demonstrative dacă vrei. O zonă în care merită să investighezi pe îndelete este antologia de poezie din Africa pe care o găzduiește numărul 33 al revistei Poesis International ca și investigația imersivă pentru redescoperirea unui poet uitat precum Ben Corlaciu în „Elanul interzis” la Casa de Editură Max Blecher. În schimb dacă vrei să știi doar ce e urgent în poezia de azi, la aceeași editură găsești „Ludmila răstoarnă munții”, cartea Lenei Chilari care îți oferă toate lămuririle de care aveai nevoie din punct de vedere liric atunci când e vorba de interpretarea poeziei pe scenă, dar și de interpretarea vieții în poezie. Și tot aici aș pune „æs alienum” al lui Mihok Tamas, cantonat în definirile înstrăinării azi.
Un risc în context ai spune că îndrăznește să își asume seria Amaterasu, o colecție dedicată poeziei contemporane. „(ingrats)” de Nicoleta Șimon, „Sunt eu și criza mea temporară” de Andrei Peptine și „Perfecțiunii îi e frică de noi” de Iarina Copuzaru îți deschid spectacole poetice orientate cu siguranță spre proiectarea dincolo de realitate, traumă sau (respectiv) detaliu.
Ce poezie e dincolo de Bookfest?
Și, ca să vezi că nu e Bookfest tot, uite că Tatiana Ernuțeanu lansează miercuri, 5 iunie, volumul „Sentimental Scara C”, de la 18.30 în Modul Cărturești. Este momentul în care poezia Tatianei Ernuțeanu își asumă spectacolul la persoana I. Pornește de la gestul esențial: „cum agăț frica de crengi și încerc să respir”. Scopul aș zice că este gestionarea insuportabilului. Tactica este „small victories over small distances”. Una dintre ele. Dacă nu știi cărțile în care scrisul său a început să își stabilească măsura, uite ce ai pierdut: Carne, visuri și oase triste uitate în Hydra (2020) dramatiza poezia. Buletin de știri blues (2022) împărțea abordările în două zone distincte: una a formulării, a schițării, cealaltă a copleșirii. De data aceasta perspectiva este triplată. O dată poemele în română, care oferă spațiile de desfășurare pentru jocul afectiv până la cruzime. Discursurile în engleză mult esențializate, aproape ca tot atâtea colecții de titluri. Și șarja grafică. Poate cea mai diversă din volum. În care scrisul și imaginea își dispută stabilirea unui centru pentru focalizarea atenției. O atenție sentimentală, în care transpunerea la scară funcționează invers decât în cartografie. Aici realitatea nu mai este redusă, ci extinsă de la nivelul pronunției, din mijlocul întâmplării, din pupila atingerii. Iar apogeul acestei mișcări poetice are loc la prezent, de data aceasta. Asta te găsește aici.
Luna care se încheie în timpul târgului de carte Bookfest se adună la citEști cu 12 volume recomandate în jurul temei „libertate din datorie”. Libertatea are probleme de imagine în 2024, dacă te uiți la evenimente. Cum o bună parte din lume are an electoral, tema este mai actuală decât oricând. Poate o să-mi spui că îmi e ușor să vorbesc în calitate de responsabil cu cărțile. Dar din cărți au venit toate ideile de limitare a libertății ca și cele de reformulare continuă a acestei idei. Mai mult, ideea libertății ca temă pentru selecțiile citEști (subscribe în link te rog) a venit și din faptul că mai e luna în care auzi de Europa în sus și în jos. Și până la urmă, libertatea e producția europeană pe care mizează Hegel. Ca toate producțiile dezvoltată până la varianta opresivă complet colonialistă. În altă ordine de idei, numărătoarea inversă arată așa:
12. ”Inovația”, de Matt Ridley: Ce îți transformă munca în datorie de libertate
„Tranzițiile în privința energiei sunt cruciale, dificile și lente”- Matt Ridley, „Inovația- cum funcționează & de ce-i priește libertatea?”, traducere Andreea Călin, Nemira 2021
„Inovația- cum funcționează & de ce-i priește libertatea?”, de Matt Ridley, traducere Andreea Călin, Nemira 2021
Pentru tine ce mai înseamnă ziua muncii acum? Un răspuns îți oferă o carte care îți poate schimba perspectiva asupra muncii. Iar luna mai la citEști este luna selecțiilor legate de „Libertate din datorie”. În volumul „Inovația- cum funcționează & de ce-i priește libertatea?”, Matt Ridley îți dezvăluie ideea noutății în lumea pe care o știi. Dar faptul că te-ai obișnuit să te gândești la inovație ca la un proces cu vedete te împiedică poate să îți dai seama în ce măsură trăiești inovația ca o colaborare. În plus, în felul acesta, ai și ocazia să te gândești de ziua muncii găsirea echilibrului între responsabilitățile profesionale și libertatea de a-ți exprima creativitatea și individualitatea. „Cu câteva excepții, majoritatea din domeniul digital, motorul inovației se îneacă și societatea nu are parte de cât de multe produse și servicii de valoare ar avea nevoie”. Matt Ridley, „Inovația- cum funcționează & de ce-i priește libertatea?”, traducere Andreea Călin, Nemira 2021
„Și-a lăsat capul pe spate până a ajuns să plutească, atingându-mi pieptul în treacăt cu talpa piciorului” Bret Easton Ellis, „Cioburile”, traducere de Bogdan Perdivară, Polirom, 2024
„Cioburile”, Bret Easton Ellis, traducere de Bogdan Perdivară, Polirom, 2024
Ai și pentru libertate formele ei extreme. Iar cel care ți-a făcut best seller din formula american psycho, Bret Easton Ellis îți propune acum „Cioburile”. De data aceasta criminalul în serie este undeva în fundal, în Los Angeles. Protagoniștii cu care îți face cunoștință sunt adolescenți cu toate problemele de libertate la care te poți gândi. Un personaj ar putea să îți explice pretențios că e vorba despre înfruntarea presiunilor economice și sociale pentru a-ți crea propria poveste și ca să-ți controlezi propria destinație. Dar nu o spune și bine face. „A fost un moment, pe la sfârșitul weekendului, când lucrurile au scăpat ușor de sub control, și asta s-a întâmplat la începutul serii de duminică” Bret Easton Ellis, „Cioburile”, traducere de Bogdan Perdivară, Polirom, 2024
10. „Don Quijote”, de Miguel de Cervantes: Povestea ta, propria ta cale, înfrunți convențiile pentru libertate
„Vârstă ferice şi ferice veac acela când ieşi- vor la lumină vestitele- mi fapte de vitejie, demne de gravat în bronzuri, de sculptat în marmuri şi de pictat pe tăblii, spre amintire în viitorime”. Miguel de Cervantes, „Don Quijote”, Nouă ediţie a Academiei Regale Spaniole adaptată de Arturo Pérez-Reverte, traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, 2016
„Don Quijote”, Miguel de Cervantes, Nouă ediţie a Academiei Regale Spaniole adaptată de Arturo Pérez-Reverte, traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, 2016
Ai cărți pe care le citești și unele istorii care sunt adevărate aventuri în sine. Printre cele mai relevante ar trebui să îți fie „Don Quijote”, de Miguel de Cervantes. Sorin Mărculescu a tradus și o ediție adaptată pentru cititorul de azi de Arturo Pérez-Reverte. Despre lupta împotriva normelor și așteptărilor convenționale pentru a-ți construi propriul drum și a-ți îndeplini visurile mai știi și tu câte ceva. Dar de Paște îți deschid cartea la pagina la care cavalerul din La Mancha este echivalentul literar cel mai cunoscut pentru figura Mântuitorului. A înviat! „Rogu-te nu cumva să-l uiţi pe bunu-mi Ruşinante, veşnic tovarăş al meu pe toate drumurile şi şleaurile mele” Miguel de Cervantes, „Don Quijote”, Nouă ediţie a Academiei Regale Spaniole adaptată de Arturo Pérez-Reverte, traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, 2016
9. „Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui Dumitru Stăniloae”: Înţelegi libertatea și ca demnitate a chipului dumnezeiesc din om
„Omul dinlăuntru e considerat deci [de Sfîntul Isaac Sirul] ca starea fără chipuri a minţii” – Dumitru Stăniloae, „Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui”, selecția textelor Georgeta-Anca Ionescu, Humanitas, 2024
Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui”, Dumitru Stăniloae, selecția textelor Georgeta-Anca Ionescu, Humanitas, 2024
Pentru că timpul poate să îți fie o limită în ce privește libertatea, uite că Paștele are efect și din acest punct de vedere. Mai ales când citEști. Iar „Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui Dumitru Stăniloae” este cartea în care ai ocazia să vezi câte moduri de a ajunge la unele dintre cele mai prețioase formulări ale spiritualității creștin-ortodoxe. Altfel ți-ar lua 12 volume, cât au traducerile românești ale aceluiași Dumitru Stăniloae pentru textele creștine elaborate între secolele IV și XV. „Aceştia se pregătesc să vadă şi învierea Lui, silindu‑se prin faptele virtuţii să ajungă la evidenţa cunoştinţei” – Dumitru Stăniloae, „Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Parintelui”, selecția textelor Georgeta-Anca Ionescu, Humanitas, 2024
8. „Mă găsești când vrei”, de Lavinia Braniște: Riscul calculat – îți câștigi propria libertate și când îți asumi riscuri calculate pentru a obține autonomie și independență în carieră sau în afaceri.
„Vedeam independența emoțională nu ca pe indiferență sau detașare sau răceală, ci ca pe abilitatea de a te desprinde și a ști să te vindeci, dar asta era și este în continuare în sfera idealului.” Lavinia Braniște, „Mă găsești când vrei”, Polirom, 2023
„Mă găsești când vrei” Lavinia Braniște, Polirom, 2023
În ce fel îți calculezi riscurile în materie de profesie ai o idee măcar. Dar când este vorba despre libertatea din relațiile personale ai de ce să te bazezi pe povești. O carte precum „Mă găsești când vrei”, de Lavinia Braniște îți spune povestea unei apropieri. Între două persoane dar și între toate poveștile din care te străduiești și tu să îți formulezi libertatea. „Eu, care eram o persoană atât de vorbăreață, mă bucuram pur și simplu să tac”. Lavinia Braniște, „Mă găsești când vrei”, Polirom, 2023
7. citEști. „Constructiv”, după o idee de Iuliana Stan: Unde se întâlnesc libertatea și datoria în business
„Mai există specii care cooperează în numere foarte mari, insectele sociale, spre exemplu furnicile și albinele”.- Adrian Dinu ”Forța și determinarea grupurilor mari de oameni”. despre Sapiens, Scurtă Istorie a omenirii, de Yuval Noah Harari. în „Constructiv”, după o idee de Iuliana Stan, Human Synergistics, 2018
„Constructiv”, după o idee de Iuliana Stan, Human Synergistics, 2018
Libertatea te poate duce în top. Iar libertatea de a citi mai bine de 30 de cărți esențiale pentru conceptele de astăzi din business. „Constructiv”, este antologia realizat după o idee de Iuliana Stan. Selecția urmărește ce numește autoarea firul roșu care leagă concepte hit din literatura de business contemporană. Să îți spun câteva grit, mindset, agilitate, antifragil, holacracy și altele. Uite așa îți propun în luna libertății din datorie la citEști să explorezi conflictul dintre loialitatea față de datorie și libertatea de a acționa în conformitate cu propria conștiință și etică. Și asta explică și eticheta top business books cu care o găsești. „Totul pare o cursă împotriva cuiva sau a ceva. Împotriva cui, totuși?”- Laura Stoia Djeska, Schimbare de paradigmă despre ”Succesul redefinit” în „Constructiv”, după o idee de Iuliana Stan, Human Synergistics, 2018
6. „Re gândește”, de Adam Grant: Echilibrul- Cum să îmbini datoria cu libertatea
„Dictatorul lăuntric reușește să domine activând ciclul nostru de încredere excesivă” – Adam Grant, „Re gândește – Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști”, traducere Dana Crăciun, Publica, 2021
„Re gândește – Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști”, de Adam Grant, traducere Dana Crăciun, Publica, 2021
Selecția citești de mai îți dă ocazia și să apreciezi valoarea libertății în luarea deciziilor de afaceri ca și în gestionarea propriei vieți profesionale și personale. „Re gândește – Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști”, de Adam Grant este cartea în descoperi cât de tare se schimbă chiar și sensul lucrurilor pe care le credeai bătute în cuie. De exemplu inteligența. O știai drept capacitatea de a gândi și de a învăța. Dar astăzi este tot mai mult vorba despre abilitatea de a regândi și de a te dezvăța de ce te stânjenește. „Cum au reușit ei să simtă plăcere când opiniile lor au fot eviscerate- și cum putem învăța noi, ceilalți, să facem același lucru?”- Adam Grant, „Re gândește – Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști”, traducere Dana Crăciun, Publica, 2021
5. „De dor de sufletul lui Andersen”, de Nichita Stănescu: Libertatea cu care te crești de mic
„Poate, dacă vă fac cunoştinţă, o să vă îndrăgostiţi unul de altul, şi tu ai să uiţi de marmotă”- Nichita Stănescu, „De dor de sufletul lui Andersen”, Rantrop & Straton, 2024
„De dor de sufletul lui Andersen”, de Nichita Stănescu, Rantrop & Straton, 2024
Doar nu credeai că îți fac o selecție de recomandări legate de libertate fără să îți spun ceva despre copilărie. Dar mai bine îți spune Nichita Stănescu. Da, ce știai din colaborarea scriitorului cu Gheorghe Tomozei are acum o ediție nouă exclusivă cu textele sale și completată cu inedite orientate spre copii. „De dor de sufletul lui Andersen” e și o carte veche așadar dar și o carte care include texte inedite. Măcar ai ocazia să te eliberezi de presiunea de a auzi despre geniul poetului fără să fi citit ceva inedit. „După care a plecat demn şi cu coada în sus direct spre caloriferul de reşedinţă” – Nichita Stănescu, „De dor de sufletul lui Andersen”, Rantrop & Straton, 2024 „Băiatul de cauciuc era gol pe dinăuntru exact cum sunt şi eu, deşi n-am avion lipit de pântec” – Nichita Stănescu, „De dor de sufletul lui Andersen”, Rantrop & Straton, 2024
4. „Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană” de James Bridle: Ce ai de învățat cu inteligența artificială de la inteligențele naturale
„Circumnutația – o spiralare lină ascendentă și spre în afară – este mișcarea caracteristică creșterii plantelor, executată de toate plantele, de la lăstarii de mazăre la răsadurile de stejari” – James Bridle, „Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană”, traducere de S.G. Drăgan şi Dan Bălănescu, Polirom 2023
„Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană” de James Bridle, traducere de S.G. Drăgan şi Dan Bălănescu, Polirom 2023
Cu inteligența artificială are cine să te bată la cap. Eu țin să te asigur că ai la îndemână sursele de care ai nevoie în ce privește inteligența naturală. Asta găsești în „Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană”. James Bridle te invită să te uiți în jur și să descoperi formele de inteligență care au fost cu tine dintotdeauna. Dar pe care abia acum începi să le descoperi iar cartea sa devine un instrument esențial în această schimbare de perspectivă. „Ai nevoie de un computer-crab de mărimea lumii”- James Bridle, „Feluri de a fi- Dincolo de inteligența umană”, traducere de S.G. Drăgan şi Dan Bălănescu, Polirom 2023
3. „În fața lumii lipsite de iubire” de Susan Abulhawa: Cu dragoste ca libertate în Orientul Mijlociu
„Erai cea mai minunată dansatoare pe care o văzusem vreodată”- Susan Abulhawa, „În fața lumii lipsite de iubire”, traducere Mihaela Negrilă, Polirom, 2023
„În fața lumii lipsite de iubire” de Susan Abulhawa, traducere Mihaela Negrilă, Polirom, 2023
O explozie poate să fie orice poveste. Mai ales când este vorba despre libertate. Iar „În fața lumii lipsite de iubire” este volumul în care Susan Abulhawa îți arată cum transformi datoria și obligațiile în surse de inspirație și motivație ca să-ți atingi obiectivele. Chiar și atunci când aceste obiective ajung să confunde dragostea și ura din Kuweit, în Irak sau Iordania până la drama palestiniană și Israel. „Pentru ochii mei tineri, caftanele brodate aparțineau unei generații mai vechi și le consideram, prostește, lipsite de rafinament în comparație cu hainele europene moderne”- Susan Abulhawa, „În fața lumii lipsite de iubire”, traducere Mihaela Negrilă, Polirom, 2023
2. „Distanța dintre noi”, de Jhumpa Lahiri: Responsabilitatea este lecția ta de libertate.
„Câmpul inundat se acoperea cu un covor gros de zambile de apă.”- Jhumpa Lahiri, „Distanța dintre noi”, traducere de Adriana Voicu, Nemira, 2024
„Distanța dintre noi”, de Jhumpa Lahiri, traducere de Adriana Voicu, Nemira, 2024
Mai auzi câteodată de lecții când e vorba să te confrunți cu constrângeri sociale și instituționale. Cum se spune „pentru a-ți urma pasiunile și aspirațiile personale”. Dar în materie de libertate toate astea încep de la tine. Iar ceea ce ai de descoperit găsești în „Distanța dintre noi”. Cea mai apreciată carte a uneia dintre autoarele de prim plan ale ultimilor 25 de ani, Jhumpa Lahiri, îți arată cum dincolo de povești sunt istoriile personale și drumurile spre libertatea fiecăruia alături de ceilalți. Cum? „Ocolind băltoacele, călcând pe rogojinile de frunze de zambile rămase acum pe uscat.”- Jhumpa Lahiri, „Distanța dintre noi”, traducere de Adriana Voicu, Nemira, 2024
1. „Între margini”, Elena Ferrante: echilibrul datoriei în libertate
„Scrierea, în fine, e o cușcă în care intrăm imediat, deja de la primul nostru rând”- Elena Ferrante, „Între margini”, traducere de Cerasela Barbone, Anansi, Pandora M, 2024
„Între margini”, Elena Ferrante, traducere de Cerasela Barbone, Anansi, Pandora M, 2024
„La școală, comparațiile lui mă năuceam cu forța lor”- Elena Ferrante, „Între margini”, traducere de Cerasela Barbone, Anansi, Pandora M, 2024 Libertatea crează neplăceri. Dar te-aș întreba pentru cine? Și pentru asta îți deschid volumul „Între margini”. Pe Elena Ferrante știi că este mai greu să o arăți cu degetul pentru că numele său este un pseudonim al unui autor care își păstrează anonimatul. Probabil că este cel mai cunoscut scriitor al cărui nume real încă mai este tema lucrărilor de licență fără să fi fost încă aflat. Acum e momentul să afli care sunt reperele sale când se așează la masa de scris, dincolo de povești, cărora, de altfel le aparține și libertatea ta în cel mai real mod. „Munca mea, în realitate, se bazează pe răbdare”- Elena Ferrante, „Între margini”, traducere de Cerasela Barbone, Anansi, Pandora M, 2024
Odată ce am schițat planul acesta legat de luna mai, trebuie să îți spun că în iunie tema selecțiilor citEști este ”miez și esențe”. Cel mai sigur prinzi recomandările dacă alegi subscribe (e gratis) în linkaici. Dacă ai sugestii de discuție sau propuneri de lectură… nu ezita să lași un comentariu, te rog.
Cum vine Bookfest 2024 – Salonul Internațional de Carte o să caut cărțile de CitEști pentru luna iulie. Ce te face să zici avangardă sau avangarde azi e ce mă tot frământă. Nu atât în sensul de mișcare artistică istorică, dar în ce te face din carte să descoperi direcții și zone care te vor defini. Și ca poveste și ca discurs și ca afaceri și teorii prin viață, așa cum te orientezi cu prioritățile și conduci toate astea. Aici sunt pentru sugestii și propuneri de cărți legate de avangarda azi spre care să mă uit pentru prezentãrile @citeștioficial de iulie.
Salonul Internațional de Carte Bookfest își deschide porțile pentru pasionații de lectură pe 29 mai începând cu ora 10.00 și ca de fiecare dată, intrarea este liberă în toate cele cinci zile ale evenimentului. Între 29 mai și 2 iunie, veți putea găsi la Bookfest circa un milion de volume, sute de titluri noi, aproximativ 300 de lansări de carte și dezbateri, și peste 60 de evenimente dedicate copiilor.
Circa 200 de expozanți din întreaga țară, alături de reprezentanțe culturale cu sediul la București, vă așteaptă zilnic, de miercuri, 29 mai, și până duminică, 2 iunie, în intervalul 10-20, respectiv 10-21 (vineri și sâmbătă), promit organizatorii.
Republica Moldova este invitatul de onoare a celei de-a XVII-a ediție a celui mai așteptat eveniment expozițional dedicat cărții. Vizitatorii se vor bucura de numeroase evenimente susținute atât la standurile editurilor, cât și la scenele Arena, Matca și Arca, dar și la Cafeneaua Artelor și Cafeneaua Literară sau la nou-inauguratul spațiu BooksToScreen, nota comunicatul de presă. Am selectat evenimentele mai importante din ce înțeleg în ce privește poezia… dar și întâlnirile dedicate unor teme sau domenii care pot să ofere ceea ce ar contura domeniul avangardei, al investigării în direcții noi ale cunoașterii, literaturii și societății.
29 mai, miercuri– deschideri Bookfest 2024
12:00 Scena Arena- Deschiderea oficială a celei de-a XVII-a ediții a Salonului internațional de carte „Bookfest” 12:30 Standul Republicii Moldova – Inaugurarea standului Republicii Moldova, țară invitată de onoare | Cocktail 13:00 Window to the Arab World Official opening at the stand. Calligraphy demonstration with Abdel-Razzaq Hamouda, famous Tunisian Calligrapher- Stand E07 13:00 Prezentare și atelier de scenaristică și adaptare — Cecilia Ștefănescu- Book to Screen 13:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica-Lansare carte audio: „Mihaela Chițac: Karaoke Kiri Ki și alte poezii pentru copii.Poezii în lectura autoarei. Invitați: Mihaela Chițac, Vasile Poenaru. Moderator: Gina Micloș- CAFENEAUA LITERARĂ 14:00 Scena Matca- Dezbatere: Perfect integrați — scriitori basarabeni în România- Vasile Ernu, Liliana Corobca, Dinu Guțu, Cătălina Balan, Diana Iepure, Emilian Galaicu-Păun 14:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica – Prezentare carte: „The Rime of the Ancient Mariner / Balada Bătrânului Marinar. – An epic poem by / Poem epic” de Samuel T. Coleridge;Illustrated by / Cu ilustrații de Gustave Doré;Translated by / Tradus de Petru Dimofte- Invitați: Petru Dimofte, Vasile Poenaru. Moderator: Gina Micloș. Stand propriu 14:30 Prezentare atelier de scriere creativă — Florin Iaru & Marius Chivu Book to Screen 15:00 Editura Academiei Române – IRINEL POPESCU Amintiri din chirurgie SCENA ARCA 17:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica -Dublă lansare de carte: Miorița – Oița Năzdrăvană / Mioritza – The Magic Lambkin”; Traducere de Adrian George Săhlean și „Miorița – o baladă de vis” de Adrian George Săhlean Invitați: Adrian George Sahlean, Eva Constantinescu, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloș CAFENEAUA LITERARĂ 18:00 EDITURA EIKON : Rescrieri. Sobru și frivol în lumea literară, de Vianu Mureșan Invitați: Christian Crăciun, Vianu Mureșan Moderator: Valentin Ajder SCENA ARENA 18:00 Institutul Francez Înregistrare publică a emisiunii Le Son des mots de Radio România Internațional și librăria Kyralina cu Golo, pentru BD-ul său Istrati! Vorbește: Golo Intervievatori: Alexandru Diaconescu de la RRI și Mathieu Fabre de la Kyralina Eveniment în parteneriat cu RRI Limbi: FR-RO Stand propriu 18:00 Editura Corint – România 1945-1989: Enciclopedia regimului comunist – rezistenţă, opoziţie, disidenţă: dicţionar biografic, coordonator Flori Bălănescu, Colecția Enciclopedii, Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2023. SCENA ARCA 18:00 Editura Vinea JURNAL EDITORIAL (01): FEMEIA NEAGRĂ A UNUI CULCUŞ DE HOŢI, poeme, prefața Ruxandra Cesereanu, ed. A 2-a, Ed. Vinea, 2023 Adrian Bodnaru, NORIÎNCOTRO, poeme, Ed. Vinea, 2023 Camelia Iuliana Radu, ZIUA ÎN CARE AM DEVENIT MONSTRU, poeme, postfață de Octavian Soviany; ilustraţia copertei: Paul Klee, „Villa R”,, Ed. Vinea, 2021 Dorina Brândușa Landén, JUDECATA APEI, poeme, ilustrația copertei de Joni Stoian, Ed. Vinea, 2020 Angela Nache-Mamier, PERDEAUA DE FIER, poeme, Ed. Vinea, 2020 Gabriela Schuster: ÎN LANUL LUI VAN GOGH, poeme, ilustrația copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021 Ioana Cosma, VISAM CĂ FUMEZ CU BARTHES, Prefață: Ștefan Manasia, Ilustrații: Gabriela Culic, Ed. Vinea, 2023 Prezintă: Nicolae Tzone Stand propriu 18:30 “Carte și arte”, MoBU x Matca 2024 -Duel de pictură: Carte și arte; Pe scena Matca de la Bookfest, trei artiști din Celula de artă, expozanți la MoBU 2024, participă o sesiune de pictat-viteză cu tema „Carte și arte”. La final publicul prezent alege un câștigător pentru premiul pus în joc, iar lucrările se pot cumpăra la silent-auction (licitație în plic închis) depunând ofertele și datele de contact la standul C12 din Pavilionul Central de la RomExpo până pe 2 iunie ora 14:00. SCENA MATCA 19:00 EDITURA EIKON Heidegger și pariul Nimicului. Întrebarea fundamentală a metafizicii în prelegerea „Ce este metafizica?”, de Mihail Turcan Cum să faci filosofie cu copiii?, de Marin Bălan Invitați: Marin Bălan, Vianu Mureșan Moderator: Valentin Ajder SCENA ARENA
30 mai, joi– secrete Bookfest 2024
11:00 Editura Corint – Lansare „Secretul banilor. Educația financiară pe care nu o înveți la școală”. Autoare: Denisa Dascălu, Irina Chițu. Colecție Corint Educațional Cartea prezintă într-o manieră practică obiceiuri sănătoase, îi învață pe copii despre economii și investiții, despre gestiunea banilor și multe alte aspecte de care fiecare are parte în viața de zi cu zi. Irina Chițu și Denisa Dascălu, două jurnaliste care luptă de ani buni pe frontul educației financiare, reușesc cu această carte să pună toate necunoscutele din viața noastră economico-financiară la aceeași masă. Invitați să vorbească despre noua apariție editorială: Denisa Dascălu (autoare), Irina Chițu (autoare), Simona Preda (moderator) Standul Corint 12:00 Cafeneaua Artelor Masă rotundă organizată în parteneriat cu Clubul Ilustratorilor: Cartea pentru copii. Cum se face? Stela Lie (Clubul Ilustratorilor), Iustina Croitoru (Editura Humanitas), Gheorghe Erizanu (Editura Cartier), Diana Zografi (Editura Arthur), Dinu Dumbravician (Faber Studio), Irina Dobrescu(ilustratoare) 12:00 Editura Frontiera – sesiune de autografe illustrate: Destinații de vacanță. Scriitoarea Ana Maria Sandu în dialog cu copiii Invitați: Ana Maria Sandu, Oana Ispir Moderator: Ileana Achim Stand propriu 12:00 UNATC PRESS: Prezentare carte Nașterea videoclipului modern Invitați: Prof. univ. dr. Doru Nițescu – Președintele Senatului UNATC Moderator: Lector univ. dr. Romina Boldașu, Prorector Cercetare, Dezvoltare și Inovare Stand propriu 12:30 BUSINESSPEDIA: Prezentarea volumului „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, ediție îngrijită de Andrei Pippidi. Evenimentul este susținut de Asociația pentru dezvoltare prin antreprenoriat și cultură financiară Antreprenorescu SCENA ARENA 13:00 ePublishers–eLiteratura–eDidactica – Prezentare carte: „Îngeri deasupra mărilor. Versuri” de Alexandra Armășescu Invitați: Alexandra Armășescu, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloș Stand propriu 13:00 Arhivele Naționale ale României Vernisajul expoziției cu tema „Educație fizică și sport în România până în 1945”, realizată de Arhivele Naţionale ale României în colaborare cu Muzeul Sportului, Muzeul Național de Istorie a României și Arhiva Națională de Filme, consultant științific Bogdan Popa (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”) SCENA MATCA 13:00 Fundația Paleologu – Mai avem bun simț? Participă: Cătălin Avramescu, Ioana Prândurel, (poate) Sabin Dragoman SCENA ARCA 14:00 Institutul Prezentului: Cartea de artă – spațiu expozițional și educațional Dezbatere organizată de Institutul Prezentului Participanți: Vasile Ernu (scriitor), Vlad Niculescu (Cărturești & Friends), Anamaria Pravicencu (artistă), Alex Radu (Vellant/SAC, editor), Alina Șerban (istoric de artă, editor P+4 Publications) Moderator: Ștefania Ferchedău SCENA ARENA 14:00 Scena Matca Dezbatere: Tineri scriitori din Republica Moldova: Valentina Șcerbani, Alex Bordian, Paula Erizanu- Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Vidra în apele cerului”, de Nicolae Popa. Colecția „Antologia prozei scurte”, Editura Știința Ioan Groșan, Irina Nechit, Dumitru Crudu, Nicolae Popa, Mircea V. Ciobanu 14:00 – 15:00: Relicve literare, Eric Dussert „arheolog literar” Descoperiți-l pe Eric Dussert și cărțile sale, Une forêt cachée și Caché par la forêt. Aflați direct de la autor ce face aceste lucrări unice, cum au fost scrise și de ce sunt cruciale pentru cultura franceză și internațională. El va evidenția importanța traducerilor în limba română și de ce sunt esențiale pentru a răspândi aceste opere unui public mai larg. Vorbește: Eric Dussert, autor, Irina Baltag, traducătoare și coordonatoare de proiecte la Editura Alchimica Eveniment în parteneriat cu Editura Alchimica Limbi: RO Locație: stand E05 Stand propriu 15:00 Scena Matca Dezbatere: Basarabia în cărțile scriitorilor din România- Daniela Rațiu, Tatiana Niculescu, Dumitra Râșnoveanu, Paula Erizanu 15:00 Tracus Arte: Lansare O Biblie poate ascunde o alta, de Thomas Römer , Frédéric Boyer Participă: Nicolae Brânzea Moderator: Ioan Cristescu Stand propriu 15:00 Standul Republicii Moldova Lansarea colecției „Teritorii”, prezentarea volumelor: „Maria și arma”, de Irina Nechit; „Doamne”, de Dumitru Crudu; „Poezia rock”, de Alexandru Vakulovski, Editura Prut Alexandru Vakulovski, Irina Nechit, Dumitru Crudu, Moni Stănilă 16:00 Standul Republicii Moldova Lansarea antologiei „Cartea Prutului”, Editura Prut Dumitru Crudu, Alexandru Vakulovski, Irina Nechit, Nicolae Popa, Moni Stănilă 16:00 Editura Junimea – lansări Adrian Dinu RACHIERU (Recurs), Theodor CODREANU (Fragmentarium eminescian), Răzvan VENTURA (St-Exupery); prezintă autorii etc. SCENA ARCA 16:30 HUMANITAS : Lansare și sesiune de autografe Michał Wasiucionek, Înalta Poartă și țările române: Rivalități și alianțe în secolul al XVII-lea Vor vorbi: Michał Wasiucionek, Mária Pakucs-Willcocks, Viorel Panaite Stand propriu 17:00 HUMANITAS: Seria Scriitori români contemporani Lansarea celor mai noi cărți urmată de sesiuni de autografe Cristina Vremeș, Balada necunoscutului Silvia Dumitru, Noaptea nu uită Cosmin Leucuţa, Privește ultima dată lumea asta plină de minciuni Vor vorbi: Cristina Vremeș, Silvia Dumitru, Cosmin Leucuța, Tania Radu, Andreea Răsuceanu Stand propriu 17:00 Standul Cartier Lansarea volumului de poeme „Lumina citește chipul ca pe un text scris în Braille”, de Mihai Ignat, Editura Cartier cu Mihai Ignat, Caius Dobrescu, Emilian Galaicu-Păun 17:00 Editura Lebăda Neagră – Prezentarea volumului Povestiri din aeroport și de pe lângă de Adrian Voicu. Invitați: Adrian Voicu, autor; Cosmin Perța, scriitor SCENA ARENA 17:00 (Paralela 45) Ce ne unește, ce ne desparte. O perspectivă antropologică Evenimentul va avea loc cu particiaprea autorilor din antologie: Dumitru Crudu, Vasile Ernu, Mihail Vakulovski, Maria Pilchin, Ivan Pilchin, Emanuela Iurkin, Ștefania Mihalache, Anda Vahnovan, Paula Erizanu, Bogdan Răileanu, Iulian Fruntașu, Bogdan Munteanu, Horea Sibișteanu, Doina Gecse-Borgovan, Andrei Crăciun, Cristina Hermeziu, Mircea Pricăjan, Arcadia Solum, Georgiana Sârbu, Adrian Jicu, Marius Chivu, Gelu Diaconu, Diana Iepure. Moderatoare: Cătălina Bălan SCENA MATCA 17:00 Editura Cetatea de Scaun-Lansare de carte: „Tandem pentru Europa”. Autor: Adrian Năstase Coordonator: Dumitru Preda SCENA ARCA 17:30 Editura ZYX Books Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile: Prezentarea cărții ,,Ups, pubertatea”… Participanți: Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert național în sănătate mintală, Daniela Turcu, consilier parental și psiholog, Alexandra Manolache, consilier parental Moderator : Ana Cozma, profesor învățământ primar și preșcolar și consilier parental SCENA ARENA 17:30 Editura Alchimică Lansarea volumului Trezirea, pregătirea, de Irina Bâlcu, Clara Caradimu, Mălina Lipară Invitați: Dan Sociu, Dan Popescu, Nicolae Comănescu, Irina Bâlcu, Clara Caradimu, Mălina Lipară, Ioana Căpraru SCENA MATCA 17:30 Editura Vremea – Mahale de patrimoniu: Sfânta Ecaterina și Flămânda. Invitați: Ana Rubeli, Georgeta Filitti Moderator: Silvia Colfescu CAFENEAUA ARTELOR 18:00 HUMANITAS Lansare și sesiune de autografe Mimi Brănescu, Șase piese, un autor Vor vorbi: Mimi Brănescu, Lidia Bodea, Radu Paraschivescu Stand propriu 18:00 Editura Humanitas: Lansare și sesiune de autografe Immanuel Kant, Mici scrieri despre morală, religie și politică Vor vorbi: Mircea Flonta, Hans-Klaus Keul, Gabriel Liiceanu SCENA ARCA 18:00 Editura pentru Artă și Literatură – După-amiaza vieții, Cleopatra Lorințiu CAFENEAUA ARTELOR 18:00 Editura Eikon Oscar et Ida, de Andreea Nanu Invitați: Teodora Stanciu, Andreea Nanu, Christian Crăciun Moderator: Valentin Ajder Stand propriu 18:00 Editura Vinea JURNAL EDITORIAL (02) Ruxandra Cesereanu, FEMEIA-CRUCIAT/ LA DONNA-CROCIATO, Ed. Vinea, 2023 Ediție îngrijită de/ Edizione a cura di Giovanni Magliocco e Ilona Duță Prefață și traduceri în italiană de/ Prefazione e traduzioni in Italiano di Giovanni Magliocco Postfață de/ Postfazione di Ilona Duță Ilustrații de/ Illustrazioni di Rada Niță Josan Ilustrația de pe coperta I: Rada Niță Josan. Fotografia autoarei de pe coperta a IV-a: Călin Stegerean. Cătălin Pavel, CONTRESCARPE, poeme, Ed. Vinea, 2023 coperta: egon schiele, herbstbaum mit fuchsien, 1909 ulei pe pânză, hessisches landesmuseum, darmstadt; inv. gk1178 Adi Filimon, TRATAT DE NEFERICIRE, poeme, Ed. Vinea, 2023 Coperta: Louvre Paris, poate fiica regelui Akhenaten și a reginei Nefertiti (fragment) Tudor Cristian Roșca, STUDIU DE BĂRBAT TRĂGÂND O SFOARĂ, antologie de poezie, ilustrația copertei și ilustrațiile: Dan Lăcătuș, Ed. Vinea, 2023 Șerban Chelariu, CĂMĂRILE DORULUI, poeme, iIustrația copertei și ilustrațiile din volum aparțin autorului, Ed. Vinea, 2023 Cristian Sturza, DRAGOSTE ȘI DIOXINĂ, versuri, ed. vinea, 2023 Coperta: Joan Miro, Frappeuse de silex, 1973 (fragment) Prezintă: Nicolae Tzone Stand propriu 19:00 Editura Baroque Books Lansarea albumului „CÂND CERUL ÎMBRĂȚIȘEAZĂ PĂMÂNTUL“ Vor interveni : Ioana Beldiman Ștefan Colceriu Prezentarea Albumului se va face in prezența artistului Ivan Karas. SCENA MATCA 19:00 Editura Eikon: Geneza cognitivistă a miturilor la Ioan Petru Culianu. Analiza filosofică postmodernă a religiei fără adevăr, de Cosmin-Florentin Spaschi Invitați: Vianu Mureșan, Cosmin-Florentin Spaschi Moderator: Valentin Ajder Cafeneaua Artelor
31 mai, vineri– istorie și poezie Bookfest 2024
10:00 ADEPC – Dezbatere – Concursurile de creație literară și rolul lor în descoperirea și promovarea tinerelor talente Invitați: Nicolae Roșu, Victoria Milescu Moderator: Lucia Ovezea SCENA ARCA 11:00 Standul Republicii Moldova Prezentarea colecției „Prima mea bibliotecă”, Editura Prut Alexandru Vakulovski, Moni Stănilă 11:00 Ars Libri – lansarea cărții Aventură în Lumea Basmelor (9-10 ani) Invitați: Agnieszka Olejnik (autor) și Anca Irina Ionescu (traducător) Moderator: Cristina Poterășoiu (editor) SCENA MATCA 11:00 Editura Academiei Române – Vintilă Ivănceanu – Întâiul sunet SCENA ARCA 11:00–12:30 Atelier de traducere din franceză cu Bogdan Ghiu Locație: stand E05 Limbi: FR-RO Stand propriu 12:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea volumului „Creatori, purtători și admiratori ai costumului tradițional în secolul al XXI-lea”, de Varvara Buzilă, Editura Epigraf. Cu Varvara Buzilă, Elza Ilina, Oleg Bujor 12:00 Editura Spandugino – Lansare de carte: O candelă în noapte, autor Monica Pillat Participă: Ioana Pârvulescu, Valeriu Stoica, Ioan Pintea, Monica Pillat Moderator: Cristian Pătrășconiu Stand propriu 12:00 Editura Teșu – Lansare: MIRCEA ELIADE: Românii. Scurtă istorie, cu o prefață de acad. IOAN AUREL POP și o postfață de TEȘU SOLOMOVICI; (Ed. TEȘU) SCENA ARCA 12:00 Editura Universitară: Lansare de carte și sesiune de autografe – Funcțiile metaforei în poezia și proza lui Camil Petrescu de Ștefana Dumitru Invitați: Ștefana Dumitru, Simona Moagar – Poladian – Director al Institutului de Economie Mondială – Academia Română, Nicoleta Gudănescu – Cercetător științific – Academia Română Moderator: Conf. Univ. dr. Silvia Osman, Vasile Muscalu CAFENEAUA ARTELOR 13:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea colecției „Arte”: „Râuri.md”, de Ghenadie Popescu; „Eclipsa”, de Andrei Gamarț, Editura Prut. cu Andrei Gamarț, Ghenadie Popescu, Moni Stănilă. 13:00 „Selecția autorilor și atragerea publicului în festivaluri. Exemple: FILIT Iasi, FILTM, Festivalul de la Bistrița“. Invitați: Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Robert Șerban, Dan Coman SCENA MATCA 13:00 Seneca – Atelier Cartea facuta de copii. SCENA ARCA 14:00 Scena Matca – Dezbatere: Romanul basarabean din ultimele decenii — dimensiune identitară vs cosmopolită. Dumitru Crudu, Valentina Șcerbani, Alexandru Bordian, Paula Erizanu, Emilian Galaicu-Păun Standul Republicii Moldova, Lansarea volumului „Metamorfozele identității în cultura media din Republica Moldova”, de Alexandru Lupașcu-Bohanțov, Editura Epigraf. Alexandru Lupașcu-Bohanțov, Marian Petcu, Oleg Bujor 14:00 Tracus Arte și Institute of Literature Polonia • Poezie contra haos. O biografie a lui Zbigniew Herbert, de Brigitte Gautier • Polonia și Rusia. Între libertate și despotism. Secolele al X-lea – al XXI-lea, de Andrzej Nowak • Răpirea Europei, de Krzysztof Koehler • Pe pământ și în cer, de Józef Maria Ruszar • Literatura polonă, de Constantin Geambașu Participă: Vasile Moga, Marina Ilie, Constantin Geambașu, Antoaneta Olteanu. Moderator Ioan Cristescu SCENA ARENA 15:00 Atelier Polirom Junior Gelu Diaconu, Fabian Dan Lungu, Principiul viselor comunicante sau Vlogger la vreo 14 ani Cosmin Perța, Anisia și oceanul de uitare Călin Torsan, Conjuraţia M.O.B.IL. Paul Țanicui, Bob în Țara Tuturor. Cartea iepurelui de Crăciun Vor participa: elevii clasei a IV-a, Colegiul Național „Elena Cuza”, București, prof. înv. primar Irina Terecoasă, Gelu Diaconu, Cosmin Perța Va modera: Nona Rapotan Stand propriu. 15:00 „Canonul literar românesc“. Vor participa: Cosmin Ciotloș, Radu Vancu, Bogdan Crețu, Carmen Mușat. (Cotter, Steiner Lone, Jan Wilhelm Bos, Curriol). SCENA MATCA 15:00 Editura Timpul – Lansare de carte: Neurofeedback – Terapii sinergice și complementare pentru: Vindecarea anxietății, Tratarea depresiei și Eliminarea atacurilor de panică. Invitați: Psih. Clinician Alina Robu, Dr. Alina-Diana Nemes CAFENEAUA ARTELOR 15:30 HUMANITAS: Lansarea romanelor Humanitas Fiction Colecția Raftul Denisei Maja Lunde, Visând la un copac Alex Schulman, Gara Malma Vor vorbi: Mihaela Pascu, Tania Radu, Denisa Comănescu Stand propriu 15:30 Traveling to the Arab World: Reading Arab poets while enjoying Arabic music STAND E07 16:00 Editura Spandugino – Lansare de carte: Marele Cod. Biblia și literatura, autor Northrop Frye Participă: Oana Fotache, Bogdan Tătaru-Cazaban Moderator: Cristian Pătrășconiu Stand propriu 16:00 Scena Matca Lansarea volumului de poeme „Scrisoare din savană”, de Péter Demény, Editura Cartier. Péter Demény, Luana Schidu, Mihail Vakulovski, Emilian Galaicu-Păun 16:00 Scena Arca Lansarea ediției „Leonid Dimov, Opere” (2 volume) — Ion Bogdan Lefter (coordonator), Andreea Teliban, Alexandru Dumitriu, Editura Știința Participă: Ion Pop, Liviu Papadima, Luminița Corneanu, Tudorel Urian, Dan Gulea, Ion Bogdan Lefter, Mircea V. Ciobanu 17:00 standul Paralela 45 – CUm trebuie să arate un scriitor/o scriitoare? O discuție despre aparență, esență, PR și imaginea scriitorului pe scena publică actuală. Cu Ștefan Baghiu, Luminița Corneanu, Miruna Vlada, Radu Vancu, Emilian Galaicu Păun, Victor Cobuz, Diana Iepure, Mugur Grosu, Răzvan Țupa. Moderatoare Cătălina Bălan
17:00 Standul Cartier Lansarea romanului „Times New. Roman 12/18”, de Emilian Glaicu-Păun, Editura Cartier- Emilian Galaicu-Păun, Șerban Axinte, Ștefan Manasia, Simona Popescu, Gheorghe Erizanu 18:00 Standul Republicii Moldova- Dezbatere: Receptarea literaturii și realității din Republica Moldova în lume (autori în traducere)- Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Oleg Serebrian, Valentina Șcerbani, Liliana Corobca, Emilian Galaicu-Păun 18:30 standul C13 al Editurii Paralela 45 lansează antologia ”Retroversiuni: blocaje. Antologie de proză scrisă de femei. Editori Cristina Ispas și Victor Cobuz.
18:30-20:55 – maraton de poezie cenaclul Matca cu Simona Popescu, Ștefan Manasia, Irina Georgescu, Peter Demeny, Ștefania Mihalache, Claudiu Komartin, Ligia Keșișian, Sorin Despot, Marian Mihai, Mina Decu, Radu Nițescu, Silvia Grădinaru, Răzvan Țupa, Andrew Davidson-Novosivschei, Cristina Ispas, Șerban Mihalache, Daniela Vizireanu, Alberto Păduraru, Irina Francisca Ion, Anca-Ioana Câdă, Clara Caradimu, Ioana Miron. Moderează Simona Petrișor și Tiberiu Neacșu.
ora 19.00, Scena ARENA Biblioteca Polirom. Noutăți editoriale Andreï Makine, Calendarul unei vechi iubiri Gianfranco Calligarich, Plimbări cu câinii Claudie Hunzinger, Un câine la masa mea Paolo Cognetti, Jos, în vale Cloé Korman, Aproape surorile Kikuko Tsumura, Nicio slujbă nu-i ușoară Michel Bussi, Nimic nu mi te poate şterge din minte Vor vorbi: Magdalena Ciubăncan, Luminița Corneanu, Alexandra Cozmolici, Adina Dinițoiu, Alida Mocanu, Carmen Mușat, Dana Pîrvan Va modera: Dan Croitoru
1 iunie, sâmbăta copiii au puterea Bookfest 2024
10:00 Standul Cartier – Clubul Ilustratorilor & Editura Cartier. Sesiune de dedicații desenate: Irina Dobrescu 11:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea volumului „Ferestre stinse de îngeri”, de Arcadie Suceveanu, Editura Epigraf. Arcadie Suceveanu, Ștefan Hostiuc, Oleg Bujor- 11:00 Standul Cartier- Clubul Ilustratorilor & Editura Cartier. Sesiune de dedicații desenate: Mihaela Paraschivu, Veronica Neacșu 12:00 Standul Republicii Moldova- Lansarea volumului „Scriitori din Basarabia”, de Daniel Cristea-Enache, Editura Știința. Daniela Zeca-Buzura, Adrian Cioroianu, Mircea V. Ciobanu 12:00 Standul Cartier- Clubul Ilustratorilor & Editura Cartier. Sesiune de dedicații desenate: Anca Smarandache 12:00: Plural. Marta Petreu. Filosofia lui Blaga. Vor vorbi: Marta Petreu, Ion Bogdan Lefter, Răzvan Voncu, standul Polirom
13:00, standul Cartex (E17, lângă scena Arena) lansează colecția de poezie contemporană Amaterasu, coordonată de Ramona Boldizsar cu volume de Iarina Copuzaru (”Perfecțiunii îi e frică de noi”), Andrei Peptine (”sunt eu și criza mea temporară”) și Nico Șimon (”ingrats”). 13.00, Scena ARENA Întâlnire cu cititorii Cristian Tudor Popescu, Râsul dracului. Interceptări. Informații desecretizate. Autodenunțuri Va modera: Adrian Șerban 13:30: Biografii romanțate. Cosmin Ciotloș, Anton Pann. Până când nu te iubeam Vor vorbi: Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann, Eugen Ciurtin, Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloș Va modera: Adrian Botez- standul Polirom.
14:00 standul Cartex- lansarea antologiei Noise Poetry ”Ce-ți spui noaptea înainte de culcare”. 14:00, scena Arena – Lansarea noutăților din colecția Anansi World Fiction. Moderator: Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial. cititorii vor avea ocazia să descopere titluri ca: Băiatul sclipitor de Paul Auster, roman care oferă nu doar imaginea pasionantă a unei vieți trăite cu îndrăzneală, ci și biografia unui scriitor genial, La porțile tărâmului de nicăieri de Samar Yazbek – un important document istoric, dar și o operă literară de excepție, Priviți-ne cum dansăm, cel de-al doilea volum al trilogiei de inspirație autobiografică, un nou roman din „ciclul Ferrarei” – Ochelarii cu ramă de aur de Giorgio Bassani, Canada – capodopera lui Richard Ford, autor distins cu premiului Pulitzer, Fuga din Egipt de Andrei Aciman – o evocare plină de nostalgie a Alexandriei în care, până la un punct, evreii trăiau în pace cu musulmanii și cu creștinii, Tasmania de Paolo Giordano, roman câștigător al premiului Romanzo dell’anno oferit de Corriere della Sera, al Premio Leterrario Elba și al Prix André Malraux, un „roman acustic“ – Radio Noapte de Iuri Andruhovîci, Diaconul King Kong de James McBride, Povești de groază de Peter Nadas, Păsări migratoare de Fernando Aramburu și o panoramare a artei și arhitecturii occidentale de la căderea Imperiului Roman și până la izbucnirea Primului Război Mondial, Civilizația lui Kenneth Clark. 14.00: Biblioteca Polirom. Noutăți editoriale Elfriede Jelinek, Declarație individuală José Saramago, Văduva Günter Grass, Jocul de-a statuia Orhan Pamuk, Nopţile ciumei Jonathan Coe, Bournville Leonard Cohen, Un balet de leproşi. Un roman și câteva povestiri Vor vorbi: Florin Iaru, Mircea Mihăieș, Luminița Munteanu, Radu Paraschivescu, Dana Pîrvan, Simina Popa, Ioan Stanomir, Alexandru Al. Șahighian Va modera: Dan Croitoru- Standul Polirom 14:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Fără escale. Poeme în proză”, de Radmila Popovici, Editura Epigraf Radmila Popovici, Daniela Șontică, Oleg Bujor 14:00 Scena Matca- Dezbateri: Nodul basarabean- Oleg Serebrian, Vitalie Ciobanu, Gheorghe Erizanu, Ileana Racheru 15.00 –16.00 Ce a urmat după Eden? O istorie a lumii, de John Charles Charlesteen cu Marius Constantinescu, Andrei Manolescu, Răzvan Țupa (Stand Litera)
15:00 Standul Republicii Moldova Lansare: „Poezia românească după 1945”, antologie de Ion POP, Editura Știința Ion Bogdan Lefter, Tudorel Urian, Ion Simuț, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Arcadie Suceveanu, Ion Pop, Mircea V. Ciobanu- 15:00 Scena Matca Dezbatere: O capodoperă centenară la cea de-a doua tinerețe, „În căutarea timpului pierdut” (7 volume), de Marcel Proust, într-o nouă traducere, de Cristian Fulaș. Cristian Fulaș, Mircea Martin, Carmen Mușat, Emilian Galaicu-Păun 15:00 Standul Cartier- Lansarea volumului de poeme „Tagliatelle allegro”, de Mina Decu, Editura Cartier Mina Decu, Monica Stoica, Victor Cobuz, Gheorghe Erizanu 15:30 Standul Cartier Lansarea volumului de poeme „Aproape nimic sigur”, de Robert Șerban, Editura Cartier Robert Șerban, Dana Pîrvan, Marius Chivu, Gheorghe Erizanu 16:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Ecografie”, de Alexandru Popescu, Editura Arc Alexandru Popescu, Iulian Ciocan, Doina Ioanid, Maria Pilchin Standul Cartier 16:00 Lansarea volumului „Diplomația Vechiului Regat (1878–1914)”, de Rudolf Dinu, Editura Cartier Rudolf Dinu, Armand Goșu, Emilian Galaicu-Păun 16:00: Biblioteca Polirom. Noutăți editoriale Olga Tokarczuk, Empuzion. Horror naturopatic Philip Roth, Scriitorul fantomă Elif Shafak, Insula copacilor dispăruţi Ryū Murakami, Tokyo Decadence Bret Easton Ellis, Cioburile György Dragomán, Sistemrestart Vor vorbi: Răzvan Andrei, Vasile Ernu, Andreea Focșăneanu, Cristina Godun, Bogdan Perdivară, Alina Purcaru, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ada Tanasă, Radu Vancu Va modera: Dan Croitoru- Standul Polirom 16:00 Lansare volumul ”Cuibul de coapse” de Lorena Enache, cu o copertă de Emma Stanciu și ilustrații semnate de 17 artiști. Participă Silvia Grădinaru. 17:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Donatello, asasinul lui Putin”, de Iulian Fruntașu, Editura Arc. Iulian Fruntașu, Cosmin Perța, Maria Pilchin 17:00 Standul Cartier Lansarea volumului „Istoria limbii române”, de Dan Ungureanu, Editura Cartier Dan Ungureanu, Orlando Balaș, Bogdan Giușcă, Cornel Berari, Emilian Galaicu-Păun 17:00: Seria de autor Gheorghe Crăciun, Trupul știe mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (1993-2000) Vor vorbi: Carmen Mușat, Ștefania Mihalache, Adrian Lăcătuș Va modera: Victor Cobuz- stand Polirom 17:00 Cafeneaua Literară – lansare și lectură Ecouri din pădurea întunecată: Evadări din Twin Peaks. Antologie cu Romulus Bucur, Andrei Zbârnea, Savu Popa, Alexandru Roșu, Ovidiu Baron, Andrei Petrea, Marius Florea, Robert Șerban, Cristian Vicol, Andrei Mocuța. Moderator Ioan Cristescu. 18:00 Standul Republicii Moldova- Dezbatere pe marginea romanului „Legată cu funia de pământ”, de Lorina Bălteanu, Editura Cartier. Lorina Bălteanu, Victor Cobuz, Carmen Mușat, Emilian Galaicu-Păun 18:30 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Cronici pe nisip”, de Valeriu Loghin, Editura Cartier Valeriu Loghin, Lorina Bălteanu, Emilian Galaicu-Păun
19:00 Ioan Șerbu- Școala de la Brașov. – Alexandru Mușina și grupul de la Brașov. – Simona Popescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Caius Dobrescu- scena Arena 19:00 Scena Matca Dezbatere: Pornind de la volumele „Politică și geopolitică” și „Rusia la răspântie”, de Oleg Serebrian, Editura Cartier și „Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială” și „Rusia, o ecuație complicată”, de Armand Goșu Oleg Serebrian, Armand Goșu, Cristian Pătrășconiu
2 iunie, duminică- basmul și sensurile păcii la Bookfest 2024
11:00, stadul Bookfest Junior – Lansarea cărții Basmul cămilelor de Marin Mălaicu-Hondrari, ilustrații de Adela Maria Calistru – atelier de povești și desenat cu ilustratoarea Adela Maria Calistru 11:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Paul Goma și Europa Liberă” (volumele I, II), de Sergiu Musteață, Editura Arc, Liliana Corobca, Cosmin Budeancă, Flori Bălănescu, Maria Pilchin 12:00 Standul Republicii Moldova Lansarea antologiei „Vă iubesc fără pauze”, de Vasile Romanciuc (Cartier de colecție nr. 55), Editura Cartier Vasile Romanciuc, Ioan Pintea, Vasile Gribincea, Emilian Galaicu-Păun 12.00 – 13.00 Pacea care a pus capăt păcii. Căderea Imperiului Otoman și crearea Orientului Mijlociu Modern de David Fromkin (Stand Litera) 13:00 Standul Cartier- Lansarea volumului „Fragmente”, de Arthur Suciu, Editura Cartier. Arthur Suciu, Vasile Ernu, Florina Pîrjol, Laurențiu Gheorghe, Emilian Galaicu-Păun. 14:00 Standul Republicii Moldova Lansarea volumului „Stat captiv, mod de folosire: Republica Moldova”, de Vitalie Ciobanu, Editura Cartier, Vitalie Ciobanu, Ion Bogdan Lefter, Armand Goșu, Emilian Galaicu-Păun
M-au derutat un pic evenimentele în cascadă de la Amurg Sentimental, Editura BETTA, ADEPC – Editura ROMHELION sau Editura DacoRomână Tempus, cu poezie pe bandă rulantă, așa că nu am reușit să mă lămuresc prea bine ce e cu ele deocamdată. Nu am putut să le adaug aici între recomandări.
În plus, încă nu sunt anunțate listele de evenimente Charmides sau Casa de Editură Max Blecher. Cei din urmă promițând că aduc un număr special al revistei Poesis Internațional, 33, cu un dosar dedicat poeziei africane. Lansarea: sâmbătă 1 iunie, la târgul de carte Bookfest, și duminică 2 iunie, la Institutul Blecher. Mai exact la ce oră îi puteți întreba la standul A03.
Traducătorii Poesis Internațional sunt Iulia Gorzo, Mihaela Cosma, Radu Andriescu, Lia Boangiu, Vlad Drăgoi, Gabriela Vieru, Ligia Keșișian, Tiberiu Neacșu, Mihok Tamas, Alex Higyed, Diana Nechit, Șerban Mihalache, Paul Burcia, Florin Dumitrescu, Radu Nițescu, Bogdan-Alexandru Petcu, Diana Geacăr, Roxana Sicoe-Tirea, Iris Nuțu, Ștefania Mihalache, Anastasia Gavrilovici, Octavian Soviany, Cristina Alexandrescu, Ana-Maria Lupașcu, Bogdan Ghiu, Irina-Roxana Georgescu, Magda Cârneci, Ilinca Gângă, Irina Nechit, Livia Ștefan, Andrei Dósa, Cătălina Stanislav, Toni Chira, Olga Ștefan, RăzVan Andrei, Alexandru Botea, Letiția Ilea, Rita Chirian. Pe unde e fiecare stand te prinzi de la acest link.
Poezia astăzi funcționează într-un regim special de energie. Cum mă tot pregătesc pentru întâlnirea Poetic Hub, de sâmbătă, 25 mai, de la Modulul Cărturești, am tot trecut prin texte de autori care încă nu au debutat în volum personal. Până la urmă cei la care am rămas îi vezi sâmbătă cu poeme și discuții.
Iulia Dincă, Andreea Roxana Ghiță și Toni Chira vorbesc depre poezie și platformele ei de azi. Cei trei invitați intră în dialog cu Mihai Ivașcu și Răzvan Țupa la Poetic Hub, sâmbătă, 25 mai, de la 16.30. Discuția privind platformele poeziei astăzi are loc la Modul Cărturești (Str. Academiei, 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu), în București. Am tot încercat să găsesc schimbările de perspectivă care ți se impun și la citEști. Playlistul de Poezie Altfel e aici.
Energia poeziei îți încearcă puterile
În ultimii ani au apărut antologii tot mai relevante care adună poeme semnate de tot mai mulți autori care încă nu au semnat volume de debut. ”Generația O Mie de Semne” (2022) și ”Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (2024) sunt cele mai vizibile exemple. Platformele online dar și evenimentele open mic ori spoken word, ca și noile întâlniri cu public organizate la Iași, Cluj, Timișoara ori București oferă o imaginea unui moment de efervescență pentru poezia românească. Diversitatea acestor manifestări abia este surprinsă de colecțiile unor edituri specializate în poezie în România. Abia putem să ne facem o imagine privind producția Casei de Editură Max Blecher, Casa de Pariuri Literare, OMG, Fractalia, Tracus Arte, Paralela 45 ori Charmides. Și vin tare în aceste luni proiectele editoriale poetice de la Cartex și Alchimica. Asta ca să numim doar câteva dintre editurile cele mai atente la dinamica reală a poeziei de azi. Discuția de la modul îți arată cum se văd reperele acestui peisaj chiar pentru cei care prin proiectele în care sunt implicați au început deja să însemne ceva în poezia de azi românească. Proiectul Poetic Hub aduce în prim-plan poezia contemporană, dar și intersecțiile dintre poezie și alte arte.
Poetic Hub în distribuția următoare
Toni Chira studiază filosofie și istorie la UBB. A publicat în revistele: Poesis Internațional, Vatra, Steaua, Scena9, Tomis, Familia, Matca A citit la Institutul Blecher, Nepotu’ lui Thoreau, Cenaclul Republica, Festivalul Poezia e la Bistrița, Stand-up Poetry Alba Iulia, Strada Fără Nume, Festivalul Internațional de Poezie București, Cenaclul Matca, Pragul Vaida, Swords. Realizează rubrica Singur printre poeți la Radio Cluj. A câștigat de două ori premiul pentru poezie oferit în cadrul Colocviilor Tinerilor Scriitori de la Alba Iulia (2019, 2022). Împreună cu Vasi Prode și Raul Cozlean formează Societatea Singuraticilor din România
Iulia Dincă este absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj, specializarea foto-video. Pasionată de poezie și storytelling, a urcat pentru prima dată pe scenă în 2017, la o competiție de Slam Poetry în Cluj. Din 2018 face parte din Poethree Collective, și a susținut show-uri în orașe precum Cluj și Timișoara. A participat la festivaluri internaționale precum 010 Says It All în Rotterdam în 2019 și Tell ‘em Festival în 2023. În continuare este implicată în organizarea evenimentelor culturale, inclusiv în echipa Transylvania International Spoken Word Festival, echipa Decopertat București și Bucharest Spoken Word.
Andreea Roxana Ghiţă (n. 2000) este masterandă la Studii Literare, Universitatea din Bucureşti, membră a cenaclului Visceral, scrie poezie şi uneori moderează Laboratoarele Visceral. A publicat în revistele Echinox, Vatra, Ficţiunea OPTm, Kametsa (Peru), Golan şi pe platforme online (Omiedesemne, Noise Poetry etc.)
Mihai Ivașcu e scriitor și lucrător cultural independent cu activitate în poezie, performance, teatru, presă și PR. Absolvent de Publicitate și Studii Culturale, Mihai a fost colaborator pentru Art Out, Radio România Cultural, Antena 1 și diverse alte publicații (Liternet, Poesis Internațional, Dissolved Magazine, Dilema, Ficțiunea etc.) De-a lungul timpului a participat la rezidențe artistice (Acasă la Hundorf), academii de spoken poetry (Școala Fără Nume), festivaluri literare (Stand Up Poetry) și tabere de poezie (Memorialul Ipotești). A moderat podcast-ul Lumea de mâine și întâlnirile Writers Happy Hours la Insula 42 și a activat ca jurnalist sau poet în numeroase proiecte ale Asociației ISVOR sau CDPL. A debutat în 2019 în poezie cu pe cer jetoane la CDPL, editură la care mai e prezent și în antologiile Izolare forțată, Despre debut, Fenomenul Green Hours. În 2023 a început să lucreze ca dramaturg (Azi nu, ȘAH), iar cea mai recentă piesă a sa – Tura de noapte – se joacă în spectacolul cu același nume la Casa Kerim din 2024 (concept și interpretare Alexandra Dancs și Vlad Benescu). Scrie cronică pe mezanin.ro și e co-gazdă, alături de Elvira Lupșa, la CreativeMornings Bucharest. Are în lucru la scenă noi piese și un volum de poezie.
Când poezia încinge discuțiile
Ar trebui totuși să recunosc și că mi-ar fi fost imposibil să găsesc niște fire de discuție în ceea ce privește poezia autorilor care încă nu au debutat fără proiectele online cu secțiuni dedicate fenomenului. M-a tentat chiar să pun față în față antologia ”Generația O Mie de Semne”(cdpl, 2022) și ”Ce-ți spui noaptea înainte de culcare- o antologie a clubului de lectură Noise Poetry” (Cartex, 2024) pentru că imaginea peisajului poetic capătă o anumită claritate când ai textele tipărite în față. Și am avut ocazia să îmi dau seama că se întâmplă lucruri cât se poate de vii cu poezia azi și privind spre întâlnirile Visceral ori ca invitat al celor de la Cenaclul Matca. În prima situație ai ocazia să descoperi cum se structurează de la sine un maraton cu lecturi și discuții cât se poate de incluzive. În a doua s-ar putea să ai ocazia să te găsești într-o seară în care discuțiile privind scrisul se încing până la scântei. Asta am avut eu joi când au citit Mara Cioroianu și Emilia Mardare.
Pe Mara o citisem și în antologiile Cenaclul X și o văzusem citind în proiectul de poezie contemporană filmată al Cristinei Ispas. Ca să nu mă întind la nesfârșit cu explicațiile pun aici una din referințele cu care îmi doream să rămână discuția. Unul dintre poemele Marei aproape fără titlu, sau cu titlul ,. e construit în jurul figurii tatălui. Are versurile:
”să îți răspund că sunt bine, că am mâncat, că nu m-am certat cu mama, că mă culc la zece fiindcă știu că dacă ți-aș zice adevărul, nu ai putea să-l gestionezi ca părinte și ca tine, eu trebuie să mă gestionez acum ca adult dar eu sunt bine, am mâncat, nu m-am certat cu mama, m-am culcat la unșpe”
M-a tot obsedat de când am auzit paralelismul cu un poem cum e ”Rebirth” de Sayaka Osaki, o autoare japoneză care în ultimul deceniu tot combină cărțile artizanale și scrisul. Cu versurile astea:
”I threw away lots of clothes/ Am aruncat o groază de haine Shirts, skirts, shoes, and bags/ Tricouri, rochii, pantofi și genți It’s a pain when you sympathize/ Simți o durere când te atașezi So when a yellowed sweater/ Așa că imediat ce un pulover îngălbenit Flew at me and laughed/ A planat spre mine și a râs I quickly dodged and ran”/ M-am ferit și-am fugit
Și pentru că am tot zis că nu mă lungesc să închei cu paralela cu care mă lasă poemul Emiliei Mardare, ”Jessica Lange seamănă cu mama”, cu versurile
”e posibil să trăim deja în lumea femeilor unde femeile trebuie să își ierte mama și bunica străbunica stră-străbunica stră-stră-străbunica și restul cicatricilor se colorează și devin flori frumoase pe care le culeg pentru mama și bunica străbunica stră-străbunica stră-stră-străbunica”
Iar ce nu aveam cum să dau link în întâlnire era din Kéchi Nne Nomu, poetă născută în Nigeria și stabilită în SUA.
”The night we found the deserted/ Noaptea am găsit biserica church, we made a hideout./ abandonată, am făcut o ascunzătoare. The bad acapella of crickets around us.”/ A cappella afonă a greierilor în jurul nostru.
Scrie ea în ”Guerilla’s Nocturne” pe care o poți citi dar și asculta aici.
Și atunci cum să nu îmi vină în minte faptul că dincolo de apetența criticii pentru nume de direcții și explicații mai mult sau mai puțin stufoase… prezența poeziei se formulează destul de direct. Și asta, ca să răspund întrebării legate de energie în poezie pe care am primit-o, este un tip neașteptat de energie. Ceea ce ne aduce la discuția privind platformele poeziei azi, la Poetic Hub. Hai să îi întrebi și tu.
Nora Iuga a deschis manifestările MNLR din Noaptea Muzeelor și pentru evenimentele de la sediul instituției și pentru maratonul de la Biblioteca Centrală Universitară. Alături de Octavian Soviany și Valeriu Mircea Popa, cred că a fost printre primii autori care a ținut să îi invite pentru lecturi la Uniunea Scriitorilor pe cei care încă nu debutaseră în anii 2000. Apoi Marin Mincu a dus mai departe povestea.
Judy Florescu a surprins ambele momente de dialog (cu Vasile Gribincea) și lectură pentru canalul său Verbs describe us.
Tocmai a apărut în aprilie la editura Rocart un volum care adună poemele Norei Iuga din perioada 1968-2024. Link aici. Iar prezentarea sună cam așa:
Nora IUGA (numele adevărat Eleonora ALMOSNINO), născută în 4 ianuarie 1931, București, România, este poetă română, romancieră și traducătoare. Este soția poetului George Almosnino și mama prim-balerinului Tiberiu Jose Almosnino. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu și George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat, în perioada 1956–1969. Din 1969 pînă în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Între 1971–1979 are interdicție de publicare din motive politice. Ziaristă la ziarele de limba germană Neuer Weg (1955) și Volk und Kultur (1977–1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră PEN Club. Din anul 1998 deține funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum”) în perioada 1999–2002, membră în Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor în 2002, membră în Biroul Asociației Scriitorilor din București în 2002. Din 1960, după căsătoria cu poetul George Almosnino, realizează că poezia e vocația ei principală. Peste doi ani, în 1962, se naște fiul lor, Tiberiu Jose, care a devenit prim-balerin la Opera Română. Face lecturi publice în străinătate și primește numeroase burse (2000–2011). Primele versuri le scrie la doisprezece ani, când era elevă la Institutul Catolic „Ursuline”, Sibiu. La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vîrstnic blogger literar. Bine, acum îmi dau seama că e tocmai prezentarea de la CDPL.
Dar dacă te uiți mai atent, o prezentare mai preocupată de titluri are Nemira, de când a publicat volumul ”Fetița strigă-n pahar” (2023):
Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o salcie (2013), ascultă cum plîng parantezele (2016). A publicat, la editura Polirom, romanele Sexagenara și tînărul (2004, 2012), Săpunul lui Leopold Bloom (2007), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald și luna verde (2014, 2016) și Lebăda cu două intrări (2016, 2017). Volumele sale de proză și poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar și cărți pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf“, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea președintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit“ în grad de cavaler. În anul 2017, președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Comandor.
Mereu este complicat cu prezentările poeților. Și mult timp m-am gândit că în paralel cu discursul poetic evoluează și discursurile de prezentare. De altfel te prinde și felul în care Nora Iuga însăși mizează pe ce nu poți înțelege când scrii ca și felul în care jură că, atunci când încearcă să corecteze, își strică poeziile. Am pus aici o prezentare la prezent (preferata mea) și una cronologică (preferata exactității). Pentru tine cum ar fi cel mai bine prezentat un poet? Sau ai cum să prezinți poezia?
Greșeli și corecturi în poezie. Așa aș scrie pe un sertar dacă ar trebui să adun într-un dulap ce te-ar putea interesa în domeniu. Asta și pentru că unele practici se mai schimbă în dinamica din jurul poeziei. Pentru că pregătesc o întâlnire la Poetic Hub în Modulul Cărturești pe 25 mai, am trecut un pic prin discuțiile ultimilor ani legate de debut.
Am auzit-o pe Mihaela Munteanu explicând ce șoc a avut atunci când s-au găsit ”specialiști” care să-i explice cum nu e poezie ce face. Apoi mi-am amintit că tineri autori cum ar fi David Cuzino sau alții pe care poate îi știi și tu s-au lovit destul de des de abordări agresive în ceea ce privește scrisul lor.
Trebuie să recunosc faptul că pentru mulți dintre poeții formați în anii 90-2000, regula fertilă în interacțiunea cu textul s-a dovedit a fi conflictul. Întâlnirile de la Fracturi, din cenaclul Litere, își făceau un motiv de mândrie din ecusonul ”abator”. Și în principiu țineai minte mai ales pe cine îți critica sau îți refuza poezia. Sunt multe motive pentru asta și nu o să trec aici mai departe de nevoia de reacție și de dialog cu cineva care are păreri diferite de tine. Poate altă dată o să vin cu detalii. Deocamdată m-am trezit că pofta de a urmări cum se schimbă regulile m-au dus și la întâlnirile Matca. Ceea ce o să fie pe 23 mai în Londohome.
Ce e mai interesant acum este că mult mai viu se dovedește mediul pe care îl oferă un spațiu precum Laboratorul Visceral, unde discuțiile sunt mult mai relaxate decât te-ai aștepta atunci când e vorba de poezie. Regula se schimbă în ultimii ani (dacă mă uit și la felul în care evoluează evenimentele Poethree ori Dialog poetic de la Cluj sau cele din Timișoara de la Comuna 30 și Strada fără nume ori corpul poetic și mai ales Zona9 la Sibiu). Empatia și colaborarea au devenit mai importante decât lecțiile în materie de poezie. De ce se întâmplă asta? Tu ce crezi?
Am primit totuși de multe ori întrebarea ce face un poem să fie bun sau prost. O să-i las să facă liste pe cei mai obișnuiți decât mine cu asta.
Elisaheth Elmore adună greșelile de perspectivă specifice debutanților.
Sam Pierstorff e mai concentrat asupra erorilor din text.
Dimitri Reyes e atent la propriile lui erori în materie de performance pentru poezie.
Ce ar mai fi de spus este că în principiu, ce zici că nu îți place în poezie te plasează mai mult sau mai puțin exact în câmpul poetic. De exemplu față de mainstream.
Un singur lucru aș mai adăuga totuși. O bună parte din tot ce contează în poezie este exact ceea ce era considerat greșit și complet nepotrivit până la un punct (diversitatea tematică, lipsa de miză metafizică, filosofia, imaginile vagi etc). Până când cineva a luat greșelile și le-a făcut instrumente expresive. Dar aici e o discuție întreagă și mult mai lungă decât o postare. Mai clar ar trebui să las totuși faptul că aproape oricine ar putea să îți spună cum se scrie sau cum nu se face treaba asta. Dar tocmai modurile în care ne permitem să greșim s-ar putea să îmbogățească domeniul. Chiar, până unde ți-ai permite să greșești cu perfecțiunea căreia i se spune de obicei poezie? Ca și poezia… aș zice că întrebarea e mai puțin ”ce e greșit în poezie?” și mai mult ”când…”.
P.S. imaginea de mai sus o surprinde pe Sarah Baskin în pelicula ”A Poem and a Mistake”, o adaptare pentru film după o reprezentație teatrală de Cheri Magid.
Cel care a tras miercuri asupra prim-ministrului slovac cinci focuri de armă era poet. Asta spun multe titluri de presă a doua zi după atentatul la adresa lui Robert Fico. Nu faptul că Juraj Cintula , persoana arestată era fost agent de pază, nici cel că fondase o mișcare politică nu a făcut pe nimeni să tresară… dar faptul că scria poezii i-a mișcat pe mulți.
Ce știm despre asasinarea politicienilor în Estul Europei ne arată că, spre deosebire de Vest, mai rar este vorba despre asasini de capul lor. Slovacia este un stat mai tânăr, dar are experiența ei în materie de lideri care au sfârșit prost (mai ales în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial când statul era tânăr și aliniat la politica nazistă). Cum era și cazul României, de altfel, unde știm cum au încheiat povestea conducătorii locali. De altfel cu un asasinat a început și povestea funcției de Prim Ministru în România, primul fiind Barbu Catargiu, ucis chiar în dealul Patriarhiei în 1862. Autorul? Primele servicii secrete românești au reușit să nu aibă un răspuns oficial nici după un secol și jumătate. În momentul asasinatului românesc, Poliția secretă era un departament în Departamentul Treburilor din Năuntru din 1841.
Cetățeanul arestat în Slovacia pentru atentatul din mai 2024 are în spate diferite aventuri. Fie ele în pază și protecție, ori în activism politic, asocieri cu organizații susținute de Rusia și așa mai departe. Cum e greu să nu aibă jumătate dintre est-europenii trecuți de 71 de ani. Dar faptul că a semnat poezii pare că e compromiterea finală pentru Juraj Cintula. Poemele i le găsești traduse, automat, e adevărat dar… când ai citit ultima dată poezie slovacă? E, nici acum nu poți să spui asta… În principiu, un atentat e cel mai bun lucru la care poate spera o politică extremistă așa că nu rămâne prea multă literatură care să țină partea oricui e implicat. Și când pune omul mâna pe pistol (deținut legal, că așa sunt ”scriitorii”) să mă iertați dar nu e de la poezie.
Dar nu o să te las așa cu un om care a dat două romane și trei volume de poezie (unii zic cu note accentuat anti roma) s-a prefăcut cu Uniunea Scriitorilor de la ei că sprijină niște valori, ceea ce nu sună foarte diferit de ce știm din România. Estul este est peste tot probabil. După cum vin ordinele.
Dar, ca să nu rămână lucrurile așa, uite un fragment dintr-o poetă de-adevăratelea contemporană din Slovacia:
Am distrus aproape tot. Am mutat, am deviat, am rupt, am măcinat, am astupat cu gunoi, am pătat și-acum băgăm umplutură, țăndări cât mai repede turnăm beton.
Ediția 2024 din Noaptea Europeană a Muzeelor te caută pe 18 mai. Acum depinde ce program ai și tu.
E clar că nu ai cum să ajungi în toate locurile care anunță evenimente. Despre protestul care însoțește manifestarea sunt detalii mai jos. Eu asta am pus câte ceva din programul de evenimente bucureștene în funcție de ora la care începe vizitarea sâmbătă.
16.00 Muzeul Școlii de Arhitectură Str. Academiei nr. 18-20 17.00 Galeria 1001 Arte, str. Piața Amzei nr. 5, Sector 1, București- „INTIMISFERA – Călătorie Imersivă în Sexualitate” 18.00 Noaptea atelierelor UNARTE Str. General Constantin Budisteanu 19 18.00 BCU- vizite și maratonul de poezie și jazz exclusiv cu autoare 18.00 Casa Universitarilor București Noaptea Designerilor va avea loc în data de 18 mai. 19.00 Artmarkt expoziție specială dedicată Licitației de Ceasuri și Bijuterii de Lux cu preț fix de pornire de 100 de euro. 19.00 MNLR- Atelier de poezie ilustrată cu Bianca Vlad 19.00 19:00 MARe . Imagini ale solitudinii. Lucrări din colecția MARe și expoziția Cei noi/Graduate Curated 18.00 Casa Artelor Dinu Lipatti – Începând cu ora 20:30 în Curtea cu balansoarea Casei Lipatti vor avea loc proiecții de film despre viața și creația legendarului muzician 22.00 Ateneul Român va putea fi vizitat gratuit între orele 22.00 și 01.00, iar printre activitățile ce vor face parte din acest eveniment vor fi un tur ghidat și un minirecital cameral 21:00 – 22:00 Grădina MNLR, ora Concert fado: Ioana Dichiseanu
Cele mai multe evenimente sunt adunate în Noaptea Muzeelor la București, undeva mai bine de 50. Iașiul adună 33 de evenimente, la Cluj sunt 19 instituții înscrise în program. La Bacău, 8, Fălticeni cu 5. În același timp Ediția 20 trebuia să fie un motiv de sărbătoare și de celebrare a muzeelor, arată organizatorii. Din nefericire, foarte multe muzee din toată țara nu vor participa la eveniment în semn de protest față de întârzierile în promulgarea ordonanței care să reglementeze creșterea cu 20% a angajaților din sectorul muzeal. Dintre orașele ale căror muzee nu participă la Noaptea Muzeelor 2024 se numără: Baia-Mare, Satu-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra-Neamț, Vaslui, Tulcea, Slatina, Târgoviște, Rm. Vâlcea, Brăila, Buzău, Hunedoara.
Am găsit aceste pagini lucrate pentru numărul 1 (25) / 2020 din Poesis Internațional. Ana Toma a pus grafica la punct, iar Silvia Grădinaru mi-a tot refăcut conceptul în practică pe pagină.
Am avut un schimb de mesaje cu Alexandru Codruț Ivașcu pentru că tot mă pregătesc de o întâlnire în Poetic Hub, la Cărturești cu poeți care încă nu au debutat.
Îl tot întreb dacă mai știe oameni care nu au publicat încă și sunt implicați cu poezia în performance. Și am tot discutat. Până am ajuns la întrebarea asta cu ce îți lipsește mai tare ca să spui că ai ce-ți trebuie în materie de poezie în performance. Ție? Și dacă tot suntem aici… lasă-mi te rog în comentariu ce crezi că n-ar trebui să lipsească pentru lămurirea și conectarea ta într-o abordare a poeziei în performance.
„Kinds of Kindness”, al lui Yorgos Lanthimos, cu Emma Stone și Willem Dafoe, are premiera la București în cadrul AIFF 8 la scurt timp după premiera mondială de la Cannes, anunță organizatorii de la voodoofilms.ro
American Independent Film Festival (AIFF) revine pentru a 8-a ediție cu cele mai recente și mai apreciate producții independente realizate în SUA, care le poți vedea între 7 și 13 iunie la București și, în premieră anul acesta, la Castelului Bran, pe 7 și 8 iunie.
„HIT MAN” (regia Richard Linklater) deschide festivalul, vineri, pe 7 iunie, atât la Cinema Elvire Popesco din București, cât și în aer liber, în curtea Castelului Bran.
„Kinds of Kindness, cel mai recent film al lui Yorgos Lanthimos, care va avea premiera internațională pe 17 mai, în competiție la Cannes, va închide festivalul de la București, joi, 13 iunie, cu două proiecții simultane la Elvire Popesco și la Cinema Muzeul Țăranului, cele două săli din București care găzduiesc proiecțiile festivalului.
AIFF 8 organizează pentru prima oară în istoria festivalului și a Castelului Bran proiecții de filme în premieră, pe 07 și 08 iunie, la lăsarea serii, în curtea castelului. Propunerea AIFF 8 este cea de a reconecta publicul român, dar și potențiali turiști străini, cu frumusețea cinema-ului în aer liber, accentuată de setting-ul unic și de atmosfera uluitoare a unuia dintre cele mai frumoase locuri din România.
„AIFF 8 își continuă misiunea de a oferi publicul român filme care sunt mai mult decât doar entertainment, de a intermedia dialogul publicului cu realizatorii peliculelor, de a cultiva experiența vizionării de filme de cinema ca eveniment social, în mijlocul comunității și de a folosi cinematograful ca prilej de conectare și comunicare cu ceilalți, inclusiv prin popularizarea unor cauze sociale cărora festivalul le donează, ca în fiecare an, încasările din vânzarea de bilete.” spune Cristian Mungiu, fondatorul AIFF
Mai multe detalii despre programul festivalului găsești curând pe www.filmedefestival.ro
Cu ce se laudă AIFF 2024
Richard Linklater, unul dintre cei mai importanți regizori americani contemporani, este cunoscut publicului, printre altele, pentru seria Before Sunrise (1995), Before Sunset (2004) și Before Midnight (2013) și pentru ambițiosul proiect cinematografic Boyhood (2014) filmat de-a lungul a 12 ani. În HIT MAN, un neo noir luminos, Glen Powell, un actor cunoscut mai degrabă pentru blockbustere, interpretează rolul lui Gary Johnson, care duce o viață dublă de profesor și fals ucigaș plătit pentru Departamentul de Poliție din New Orleans. Cu o capacitate extraordinară de a intra în pielea diferitelor personaje și personalități, Gary ajunge să se simtă atras de una dintre potențialele criminale pe care trebuie să le prindă, Madison, interpretată de Adria Arjona (True Detective 4). Pe măsură ce Madison se îndrăgostește de una dintre identitățile de ucigaș ale lui Gary – misteriosul Ron – aventura lor declanșează o reacție în lanț de jocuri de rol, înșelăciune și mize tot mai mari. Scris în colaborare de Linklater și Powell și inspirat de o poveste adevărată incredibilă, HIT MAN este o comedie existențială inteligentă despre identitate, care a avut premiera la Veneția și a fost în selecția de la Sundance. HIT MAN este distribuit în Europa de Est de Prorom.
KINDS OF KINDNESS, în competiție la Cannes anul acesta, este o fabulă contemporană triptică, cu care unul dintre cei mai captivanți regizori ai momentului, Yorgos Lanthimos, revine la mai puțin de un an după succesul răsunător al filmului său Poor Things. În Kinds of Kindness, trei povești aparent distincte sunt intrinsec legate: cea a unui om fără opțiuni care încearcă să preia controlul asupra propriei vieți, a unui polițist îngrijorat că soția sa, care fusese dată dispărută pe mare, s-a întors și pare o persoană cu totul diferită și a unei femei hotărâte să găsească pe cineva destinat să devină un lider spiritual prodigios. Filmul are o distribuție stelară: Emma Stone, care tocmai a luat Oscarul pentru Poor Things, Jesse Plemons (Other People, The Power of the Dog), Willem Dafoe (Poor Things, The Lighthouse, Florida Project) și Margaret Qualley (Poor Things, Once Upon a Time in Hollywood, serialul Maid), fiecare dintre actori interpretând mai multe roluri în film. Kinds of Kindness este distribuit în România de Forum Film România și va avea premiera în cinematografe în data de 13 septembrie 2024.
Înrudit cu Les Films de Cannes à Bucarest, AIFF este un festival dedicat filmelor independente nord-americane, în afara convențiilor hollywoodiene. Proiectul a prezentat în România, de-a lungul celor șapte ediții desfășurate până acum, o selecție a celor mai recente producții independente realizate în SUA, apreciate de critică și selectate în circuitul marilor festivaluri nord-americane precum Sundance, New York, Tribeca, Telluride ori Toronto sau la festivaluri mari ca Berlin, Veneția sau Cannes și a avut onoarea de a avea invitați actori de talie internațională precum Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly, Sebastian Stan, Mary-Louise Parker și regizori precum Roberto Minervini și Jacques Audiard, care au acceptat invitațiile de a fi prezenți la București și de a împărtăși experiența lor profesională, dar și de viață, cu publicul. Festivalul a intermediat totodată conversații live între publicul cinefil bucureștean și unii dintre marii regizorii ai cinematografului american contemporan: Barry Jenkins, Sean Baker, Kent Jones, Paul Schrader, Benh Zeitlin sau Steven Spielberg, arată comunicatul de presă.
Marie Iljašenko (photo above by Josef Chuchma) este poetă. S-a născut în Ucraina și a crescut în Cehia. Dacă vrei, este vocea care resimte la prima mână toate frământările pe care le vezi astăzi în Europa. Marie a fost la București ca invitată a ediției 2024 a Festivalului Internațional de Literatură Odesa. Am tot amânat publicarea dialogului cu ea pentru că fiecare redactare îmi lăsa impresia că încă mai sunt multe de spus despre modul în care poezia pune în scenă locurile care te definesc, dar și despre modurile în care textul îi permite celui care citește să participe la spectacolul tău.
Poetic: Familia ta are origini ucrainene și poloneze. Te-ai născut la Kiev, dar ai crescut în Cehia. În ce fel ajută poezia și în ce măsură complică ea această situație pentru tine?
Marie Iljašenko: Încă de când eram mică, poezia m-a ajutat să fac față confuziilor de tot felul. Asta a inclus și sentimentul că sunt diferită, că există o parte din poveste despre care aproape nimeni nu știa – mă refer la perioada primei copilării de la Kiev. Pe de altă parte, cum am crescut cultură diferită, mi-a fost greu să înțeleg și să-mi asum poezia cehă. Și astăzi, încă mă chinui să apreciez frumusețea poeziei unora dintre clasicii cehi.
Poetic: Your family has Ukrainian and Polish origins. You are born in Kiev but live in Czech Republic since childhood. In what way does poetry help and how does it complicate this wide area of influences for you? Marie Iljašenko: Since my early youth, poetry has helped me cope with all kinds of confusion. These included the feeling that I was different, that there was a part of the story that almost no one knew about – I mean my early Kyiv childhood. On the other hand, growing up in a different tradition made it difficult for me to understand and accept Czech poetry. To this day, I still struggle with not being able to appreciate the beauty of the poetry of some of the Czech classics.
„Pâine într-un câmp de mine”/ ”Bread în a mine field”
P: Ai spus povestea bunicilor tăi pentru un proiect național. Este contextul actual o ocazie pentru a-ți redescoperi sau pentru a reconsidera propria ta legătură cu Ucraina și cu poeții ei, având în vedere reportajul tău din 2022, în „Pâine într-un câmp de mine”? Marie: Pentru proiectul „Memory of the Nation” (Paměť národa), care adună și înregistrează poveștile unor martori, am lucrat la povestea bunicului meu. S-a născut în Ucraina într-o familie ceho-poloneză. Tatăl său fabrica bere. Imigranții cehi din Ucraina erau de multe ori ingineri agronomi. Bunicul meu a supraviețuit foametei în copilărie. Mai târziu și-a văzut tatăl arestat. Acesta a fost acuzat pe nedrept și a murit în timpul epurărilor comandate de Stalin. Când era tânăr, a fost înrolat în armată chiar la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. A supraviețuit războiului și pentru că era muzician și era mai probabil să rămână în spate liniilor de luptă. Bunicul meu a rămas muzician toată viața și a trăit ca profesor de muzică. Și-a petrecut ultima perioadă a vieții în Cehia alături de mama mea, și a murit acum câțiva ani.
Cartea „Pâine din câmpul de mine” (Kniha z minového pole) nu are legătură directă cu aceasta. Când a început Marele Război, bineînțeles că l-am simțit intens. Când un coleg de la editură a venit la mine și mi-a propus să facem o carte de reportaje, am fost imediat de acord. Am vorbit cu jurnaliști cehi cunoscuți care scriu despre Ucraina și, deopotrivă, cu jurnaliste ucrainene care s-au refugiat în Republica Cehă cu copiii lor. Volumul adună mărturii privind primele zile ale războiului în diferite părți ale Ucrainei și diferitele moduri în care oamenii au trăit acele momente.
P: You’ve elaborated the story of your grandparents for a national project. Is the current context an ocasion for you to redescover or revisit your own connection to Ukraine and with it’s poets, considering your reporting from 2022, in ”Bread în a mine field”? Marie: For the Memory of the Nation project (Paměť národa), which collects and records the stories of interesting witnesses, I worked on my grandfather’s life story. He was born in Ukraine into a Czech-Polish family, his dad was a brewery manager. Czech immigrants in Ukraine were often agroengineers. My grandfather survived the famine as a young boy, and later witnessed his father’s arrest, who was falsely accused and died during Stalin’s purges. As a young boy, he was drafted into the army just as World War II began. He survived the war partly because he was a musician and was more likely to be in the rear. My grandfather was then a musician all his life and a music teacher, living his last years in the Czech Republic with my mother, he died a few years ago.
The book Bread from the Minefield (kniha z minového pole) is not directly related to this. When the Great War started, of course I felt it very acutely. When a colleague from the publishing house came to me and suggested that we do a book of reports, I immediately agreed. We approached well-known Czech journalists who focused on Ukraine and, conversely, Ukrainian women journalists who had fled to the Czech Republic with their children. The book thus collected testimonies about the immediate beginning of the war in different parts of Ukraine and the different ways people experienced this beginning.
Cel mai bun traducător de benzi desenate
poem de Marie Iljašenko, traducere Răzvan Țupa, poetic.ro
În martie e mai bine să te concentrezi pe lucruri mărunte: ceasuri și zambile dar din alea rotunde și de metal e mai bine să nu te apuci de cine știe ce întreprindere complicată nu-ți lua casă nici deșert să nu te-aștepți la cine știe ce și nici să n-adopți vreo mare poziție
ca să nu te trezești că levitezi în dorul lelii printre primii țânțari și muște străvezii ticluiește propoziții care încap în bulele de text ușoare nu prea complicate
E bine să coci brioșe din vânt apă și zahăr nu crește nimic altceva în paturile continentale fertile din grădinile noastre doar să dormi cât poți și să citești cât mai puțin benzile desenate sunt cele mai bune
E important să deprinzi tehnica bulelor de săpun când sufli ușor balonul în balon înveți de la cel mai bun traducător de benzi desenate care pare că și-a luat vacanță
care pare că nu mai traduce care pare că nu mai trăiește care pare că ești tu
The Best Translator of Comics
In March, it’s good to stick to small things: watches and hyacinths but round ones and metal ones are best not to undertake great endeavours don’t buy a flat or a desert not to expect much or express much
so that you don’t start to float from mere ease beside the first mosquitoes and glass flies formulate sentences that fit into speech bubbles simple not yet complex
It’s good to bake bundt cake from wind water and sugar nothing else grows in our continental garden beds yet to sleep as much as you can and read as little comics are best
It’s essential to learn soap bubble science softly blowing puff into puff you’ll learn it from the best translator of comics who’s apparently taken holiday
who’s apparently not translating anymore who’s apparently not living anymore who is apparently you
Poetic: În eseul tău „I am everywere” pui accentul pe modul în care poezia este folosită în discursurile naționaliste și subliniezi paradoxurile amestecului cultural și lingvistic din Europa Centrală. Cum resimte poezia ta paradoxul apartenenței la o limbă, accesând totuși o arie bogată de referințe (de la Makalu, în Nepal, până în Germania și Marea Baltică)? Cu alte cuvinte, unde se termină străinătatea și unde începe apartenența pentru tine în poezie? Marie Iljašenko : Pentru mine, poezia este un loc al imaginației și al libertății. De altfel, îmi place să călătoresc, dar din cauza unor probleme de sănătate nu am reușit niciodată să urmez pe deplin această pasiune. Deci, cumva e normal să scriu nu numai despre locuri în care am petrecut ceva timp și cu care am stabilit o relație profundă (de exemplu, Gdaňsk sau Budapesta), ci și despre locuri în care nu am fost niciodată, dar mi-ar plăcea foarte mult să le văd, sau despre locuri cu care mă simt într-un fel înrudită fie din punct de vedere imaginar fie din punct de vedere spiritual.
Titlul eseului se referă la Europa Centrală. Dar, în timp, am încetat să împart lumea în străină și acasă. Mai degrabă, văd că acasă își extinde treptat granițele și intrând foarte treptat în ce era înainte străinătate. Ca să vă dau un exemplu, văd Polonia ca a doua mea casă, din cauza rădăcinilor mamei mele și pentru că am petrecut ceva timp acolo. Probabil că nici nu mai e nevoie să spun nimic despre Ucraina. După ce am vizitat SUA și Canada, mi-am dat seama că, într-un sens mai larg, casa mea este toată Europa. Căminul meu principal este în Praga și mă bucur pentru asta, dar probabil că mi-aș putea face o casă în altă parte. În același timp, îmi dau seama că este adevărat ceea ce spun Psalmii din Vechiul Testament: pe acest pământ nu sunt decât un oaspete și un străin. Când ne amintim de limitele noastre, împărțirea lumii în străină și acasă nu prea mai are sens.
P: In your essay ”I am everywere” you insist on the way poetry is used in nationalist clashes and about the paradoxes of the cultural and language mix in Central Europe. How does your poetry deal with the paradox of belonging to a language but landing in an area rich of refferences (from Makalu, în Nepal, to Germany and to Baltic Sea)? In other words where does foreigness end and where does belonging begin in poetry for you? Marie: For me, poetry is a place of imagination and freedom. I also love to travel, but due to a long illness I have never been able to fully realize this passion. So, somehow naturally, I write not only about places where I have spent some time and to which I have formed a deep relationship (for example, Gdaňsk or Budapest), but also about places I have never been to but would very much like to, or feel somehow imaginatively or spiritually related to.
The title of the essay refers to Central Europe. But over time, I stopped dividing the world into foreign and home. Rather, I see home as gradually expanding its boundaries and very gradually coming into the foreign. To give you an example, I see Poland as my second home, because of my mother’s roots and because I spent some time there. I probably don’t need to talk about Ukraine. And after visiting the US and Canada, I realized that in a broader sense, my home is all of Europe. My main home is in Prague and I’m glad for that, but I could probably make a home somewhere else. At the same time, I realize that it is true what it says in the Psalms in the Old Testament: on this earth I am but a guest and a sojourner. When we remind ourselves of our finitude, dividing the world into foreign and home doesn’t make much sense.
(foto from author´s archive)
Poetic: În ce relație mai ești cu prima ta carte de poezie? Dar cu a doua? Cum s-au schimbat aceste raportări? Marie: La prima carte, am fost surprinsă că am putut să scriu o carte)). Pentru a doua – așa cum se întâmplă de obicei cu a doua carte – am simțit o mare responsabilitate și o oarecare presiune. A doua carte este întotdeauna un fel de validare a meșteșugului tău. Toată lumea se așteaptă să găsească vocea ta distinctă, cea pe care o cunoaște deja, dar speră și că de data aceasta va suna cumva diferit. E doar o povară mai mare. La a doua carte ai nevoie și de mai multă aplecare asupra conceptului. Acum lucrez la un volum despre modul în care coexistă animale și plante și oameni într-un oraș mare. Am ajuns în punctul în care mă bucur pe mine și mă bucură procesul în sine, sunt absorbită în demers. Este un moment atât de fericit când nu te mai gândești la acceptare, la critică și te preocupă doar ce lucrezi.
Poetic: What kind of relationship do you keep with your first book of poetry? But with your second? In what way did this relationship change? Marie: With the first book, I was surprised that I was able to write a book)). With the second book – as it usually happens with second books – I felt a great responsibility and a certain pressure. The second book is always a kind of validation of your craft. Everyone expects it to be your distinctive voice that they already know, but that this time it will sound different. That’s just a big task. The second book also requires more thinking about the concept. Now I’m working on another book about the coexistence of animals and plants and people in a big city. I’m at the point now where I’m enjoying and enjoying the process itself, I’m absorbed in them. It’s such a happy moment when you’re not thinking about acceptance, about criticism, and just working.
Marie Iljašenko (1983) este o poetă, scriitoare și traducătoare cehă, laureată a Premiului Tom Stoppard (2023). S-a născut la Kiev, în Ucraina, într-o familie de origine ucraineano-ceho-poloneză. În 1992, familia ei s-a mutat în Cehia, unde a crescut în regiunea sudeților Broumov, iar mai târziu a absolvit Universitatea Carolină din Praga, specializându-se în literatură comparată și studii est-europene. Colecția sa de poeme Osip míří na jih (Osip Heads South) a fost publicată în cehă în 2015 și a fost apreciată de critici. Aceasta a fost publicată cel mai recent în Polonia (2022), unde a fost la fel de bine primită. A fost nominalizată la Premiul Magnesia Litera pentru descoperirea anului. De asemenea, a fost nominalizată la Premiul de literatură Dresdener (2015) și la Premiul Václav Burian (2016). A doua ei carte de poezie, Sv. Outdoor (Sf. Outdoor), a fost publicată în 2019. Poeziile ei au fost prezentate, printre altele, în antologia Nejlepší české básně (Cea mai bună poezie cehă) în 2013, 2014 și 2017, în antologia poloneză Sąsiadki (2020), în antologia spaniolă Antología de poesía checa contemporánea (2021). Scrierile sale sunt traduse în engleză, germană, franceză, poloneză, spaniolă, maghiară, ucraineană, slovenă, română și japoneză. Poeziile ei au fost puse pe muzică de compozitorul francez Philippe Manoury și de tânăra compozitoare cehă Soňa Vetchá. Cel mai recent (2023) a câștigat Premiul Tom Stoppard pentru eseul său „I’m Local Everywhere Around Here”. În plus, traduce din ucraineană și poloneză (autori ca Jury Andruchovych, Olena Huseinova, Dmytro Lazutkin, Halyna Kruk, Iya Kiva, Taras Prokhasko, Anna Adamowicz, Zofia Bałdyga, Urzsula Honek, Agata Jabłońska, Iwona Witkowska, Urszula Zajączkowska etc.) și lucrează ca redactor la Centrul de Artă Contemporană DOX. Locuiește la Praga.
Marie Iljašenko was born in Kiev, Ukraine, into a family of Czech-Polish descent. Her family moved to Czechoslovakia in 1992. She graduated from Comparative Literature and Russian Studies at Charles University in Prague.
Her first collection of poems Osip míří na jih (“Osip is Heading to the South”) was published in 2015 and nominated for the Magnesia Litera Prize in the category Discovery of the Year. She has also been nominated for the Dresdner Lyrikpreis (2015) and Václav Burian Prize (2016). Her poems have been published in the anthology Nejlepší české básně (Best Czech Poems) 2013, 2014 and 2017. Occasionally she also writes short stories, essays and columns. She is active as a translator and works as an editor. (lyrikline)
Ai ocazia să păstrezi din selecțiile de cărți citEști de aprilie 11 subiecte care îți fac o idee asupra temei lunii: Puterea ficțiunii. Și fiecare titlu intră peste aspecte pe care le-ai putut recunoaște și tu în plin sezon de lupte politice și discursuri pentru candidaturi pregătind alegerile. Că sunt primari ori pentru parlament (fie el european ori al Ro) poți recunoaște pe ce stau argumentele celor care îți cerșesc susținere și din schema citEști de mai jos. Iar pentru tema recomandărilor din mai… vezi la final.
11. Puterea ficțiunii echilibrează realismul și fantasmele într-o capodoperă
„Cercetările de până acum păreau să cuprindă trei întrebări, și anume unele mistice. ” Dimitrie Cantemir, „Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte” Dincolo de ziua păcălelilor îți propun să începi luna aprilie cu o capodoperă. Puțini autori au traversat granița dintre realism și fantastic așa cum a făcut-o Dimitrie Cantemir. Iar traseul său încă îl descoperi. Acum ai la îndemână o ediție nouă din „Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte”. Contemplarea chipului divin în om devine aici pentru prințul moldav un act de investigație. Așa îți propun să începi o lună pe care o dedicăm la citEști puterii ficțiunii.
„Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte” Dimitrie Cantemir, ediție de Dan Slușanschi și Liviu Stoia, traducere de Vlad Alexandrescu, Polirom, 2023
„Pământul a căpătat o altă formă și un veșmânt cu o altfel de podoabă” Dimitrie Cantemir, „Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte”,, ediție de Dan Slușanschi și Liviu Stoia, traducere de Vlad Alexandrescu, Polirom, 2023.
10. Cât de cutremurătoare îți este identitatea lucrurilor mărunte
„În piață, fata se opri să se odihnească în dreptul ieslei luminate și rămase într-un fel de transă, privind înăuntru”. Claire Keegan, „Astfel de lucruri mărunte” Puterea ficțiunii ține și de universurile care îți oferă înțelegerea lumii tale în ciuda presiunii pe care o simți în ceea ce te-ai obișnuit să consideri identitate. Emoția este cuvântul de ordine pe care îl descoperi în romanul „Astfel de lucruri mărunte” de Claire Keegan. Povestea plasată în Irlanda anului 1985 îți arată cât de tensionată poate să fie ciocnirea dintre identitate și realitatea personală. De altfel în fiecare volum semnat de Keegan, ficțiunea se țese în jurul unei familii.
„Astfel de lucruri mărunte”, Claire Keegan, traducere de Iulia Anania, Anansi 2023
„Oamenii puteau fi buni, își spuse Furlong din nou, pe când conducea înapoi spre oraș” Claire Keegan, „Astfel de lucruri mărunte”, traducere de Iulia Anania, Anansi 2023.
9.Percepția realității care te povestește
„Universul fizic este un limbaj cu o gramatică foarte ambiguă” Ted Chiang, „Povestea vieții tale” Percepi realitatea dar să te văd cum povestești lucrul acesta. Iar aici o să te uimească o povestire S.F. „Povestea vieții tale”, de Ted Chiang, o știi poate din ecranizarea ”Arrival” din 2016. Dar în carte ai ocazia să intri mai departe în interstițiile istoriei unui mod special de a comunica. Dacă afirmațiile tale includ toate momentele vieții tale, chiar și pe cele viitoare, lumea ți se va părea copleșitoare, poate. Dar aventura acestei întâlniri cu ființe extraterestre (poate) aici te emoționează.
„Povestea vieții tale”, de Ted Chiang, traducere Ileana Busac, Nemira, 2017
„Cei care au citit Cartea Vieții nu o recunosc niciodată.” Ted Chiang, „Povestea vieții tale”, traducere Ileana Busac, Nemira, 2017.
8. Ordinea în care simți fericirea
”Cum vreți să fiți ținuți minte?”. Cassie Holmes, „Happier Hour”. Cea mai prețioasă resursă pe care o ai este timpul îți spune Cassie Holmes în ”Happier Hour”. Subtitlul Cum să-ți organizezi timpul ca să te bucuri de viață îți arată și ce impact are ficțiunea asupra realității. O carte poate să îți influențeze gândirea, comportamentul și perspectiva asupra lumii reale. Iar ordinea în care îți propun să privești lucrurile acum îți permite să îți dai seama de unde îți ei energia pentru realizările de zi cu zi.
„Happier Hour” Cum să-ți organizezi timpul ca să te bucuri de viață, Cassie Holmes, tradus de Mihaela Sofronea, pilotBooks, 2024
„La fel ca banii, timpul este o resursă limitată”. Cassie Holmes, „Happier Hour”, tradus de Mihaela Sofronea, pilotBooks, 2024.
7. Poveștile care te modelează au propria lor biologie
„În special, prietenia poate rezolva o problemă cunoscută ca paradoxul bancherului.” Lewis Dartnell, „Evoluția omului Cum a modelat biologia umană istoria lumii” Când auzi o poveste te gândești mai rar că ai în față o scenă din istoria emoțională a întregii specii. Dar în „Evoluția omului” Lewis Dartnell îți spune ”Cum a modelat biologia umană istoria lumii”. Narațiunile istorice sunt și reflecții asupra societății. Aproape fiecare poveste pe care o știi din istorie îți arată probleme și valori care oglindesc dinamica socială a lumii reale. Poate că pe asta te și bazezi, de la desenele pe peretele unei peșteri până la șarja cavaleriei ușoare la Balaclava ori Rasputin.
„Evoluția omului Cum a modelat biologia umană istoria lumii”, Lewis Dartnell, traducere de Călin Popa, Litera, 2024
„Presupunând că citești această carte înainte de 2040, înseamnă că ți-ai petrecut cea mai mare parte din viață înaintea Erei Exponențiale.” Azeem Azhar, „Exponențial, cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei” Uite că există o tehnologie care îți permite să crești puterea pe care o are ficțiunea. Azeem Azhar îți spune în „Exponențial”, cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei. Iar ceea ce credeai că ține de dezordinea lumii descoperi că este chiar povestea în care ai crescut odată cu capacitățile uimitoare lumii digitale. Și uite că încă mai ai posibilitatea să te asiguri că tehnologia poate să rămână în slujba societății.
„Exponențial, cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei” Azeem Azhar, traducere Bogdan Ghiurco, Curtea Veche, 2024
„Cu timpul, s-a format o prăpastie între concepția noastră despre locul cuvenit piețelor și rolul pe care ele îl ocupă efectiv în viața noastră” Azeem Azhar, „Exponențial, cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei”, traducere Bogdan Ghiurco, Curtea Veche, 2024.
5. Viitorul îți sună imersiv
Atunci când integrezi experiențele digitale în interacțiunile fizice, e esențial să pornești identificând provocările cu care se confruntă clienții și apoi să schițezi modul în care tehnologia poate să rezolve în mod eficient aceste probleme.” Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, Iwan Setiawan, „Marketing 6.0 The future is Immersive” Fie că o sărbătorești în mai, cum anunță UNESCO sau pe 20 aprilie (cum reușise Reporters Sans Frontieres în anii ’90), ziua libertății presei este momentul în care ai ocazia să înțelegi cum se schimbă poveștile lumii în care trăiești. Iar „Marketing 6.0 The future is Immersive” îți arată și cum intră în viitor domenii întregi ale interacțiunii economice. Philip Kotler, Hermawan Kartajaya și Iwan Setiawan îți vorbesc despre metamarketing și despre modurile în care integrezi platformele pe care le preferă generațiile Z și Alpha pentru clienții afacerii tale.
„Marketing 6.0 The future is Immersive” Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, Iwan Setiawan, Wiley, 2023
„Prin înțelegerea rolurilor pe care le joacă diferitele canale în calea spre achiziție, afacerile pot oferi mesaje și experiențe consistente pe aceste canale pentru a răspunde mai bine clienților.” Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, Iwan Setiawan, „Marketing 6.0 The future is Immersive”, Wiley, 2023.
4. Puterea cu care ficțiunea te plasează în realitate
„În legătură cu piciorul lui e o poveste uluitoare.” Ismail Kadare, „Concert la sfârșit de iarnă” Un roman, o poveste, o ficțiune. Dar detaliile din „Concert la sfârșit de iarnă”, de Ismail Kadare, sunt cât se poate de reale. Desprinse dintr-un moment în care China era singurul partener extern al Albaniei comuniste, acestea sunt secvențele în legătură cu care s-a construit celebritatea lui Kadare în proza de azi. Iar cuvântul capodoperă revine foarte des în ceea ce privește această carte în care distanța dintre politică și mitologie e negociată la fiecare pas.
„Concert la sfârșit de iarnă”, de Ismail Kadare, traducere Marius Dobrescu, Humanitas fiction, 2024
„Silvei i se păru că, imediat, frazele ei vor suna ca niște titluri de cărți sau de filme.” Ismail Kadare, „Concert la sfârșit de iarnă”, traducere Marius Dobrescu, Humanitas fiction, 2024
3. Puterea ficțiunii îți scrie din vis
„E o capcană anotimpul?” Norman Manea,„Plicul negru”. Uite că o carte românească îți face o idee în ceea ce privește construcția realității. În „Plicul negru”, Norman Manea spunea ultima poveste înainte să părăsească România în anii ’80. Iar căderile nervoase sunt un mod în care descriem azi și slăbirea limitei dintre vis și realitate. Dar scriitorul care și-a refăcut cariera în Statele Unite plasează în literatura română acest model pe care schizofrenia sistemului nu a reușit să îl consume.
„Plicul negru”, Norman Manea, Polirom, 2024
„Ai fi reîntâlnit, acolo, la cotitura șoselei care urcă spre oraș, fata morgana”. Norman Manea,„Plicul negru”, Polirom, 2024
2. Ficțiunea care îți depășește realitatea de Florii
„Cel adevărat e prezent numai pe și prin cruce, El poate ajuta lumea doar prin neputința și chinurile sale”. Nicolae Steinhardt, „Jurnalul fericirii- Manuscrisul de la Rohia”. Chiar și cărțile celebre îți pot rezerva surprize. Și unele surprize pot să îți ofere o poartă înspre inima poveștii. Dacă vrei. Asta găsești în „Jurnalul fericirii- Manuscrisul de la Rohia”. Este o variantă a cărții lui Nicolae Steinhardt, rescrisă de autor după ce Securitatea i-a confiscat primul manuscris. Sigur că te va captiva să urmărești în ce fel sunt calibrate diferit secvențe pe care le știai din volumul publicat inițial. Dar fundalul îl asigură același spectacol al transcenderii realității prin poveste. Cum se întâmplă și de Florii, în fiecare an. Ficțiunea memorialistică nu este doar o evadare din realitatea opresivă a comunismului și modul în care cititorul, alături de scriitor reușește să exploreze puterea spiritualității.
„Jurnalul fericirii- Manuscrisul de la Rohia”, Nicolae Steinhardt, Polirom, 2012
1. O mie de ani între tine și autoare țin de fascinație
„I se părea că totul se petrece în vis.” Murasaki Shikibu, „Povestea lui Genji” Realitatea ficțiunii îți arată și cât de adevărată este relația pe care o ai între tine în calitate de cititor și autor. Sau autoare, dacă vorbim despre Murasaki Shikibu. Trebuie să îți dai seama că „Povestea lui Genji” este scrisă la începutul secolului XI. După 1.000 de ani, fascinația poveștii din jurul Curții imperiale a Țării Soarelui Răsare încă te surprinde. Și ai ocazia să vezi cum rezistă o poveste secolelor de schimbări care ai zice că vin cu alte priorități.
„Povestea lui Genji” de Murasaki Shikibu, traducere de Angela Hondru, Polirom, 2017
„Eu am tot spus că mă atrage și că legătura dintr-o viață anterioară nu e de lepădat.” Murasaki Shikibu, „Povestea lui Genji”, traducere de Angela Hondru, Polirom, 2017
În luna mai găsești în selecția citEști cărți care îți susțin „libertate din datorie” cu tot ce ai zice că înseamnă și una și cealaltă. Nu ezita să îmi spui în comentarii ce cărți îți evocă o latură a acestei povești cu puterea ficțiunii și care… Și tot așa, e loc și pentru completarea listei de titluri pe care le preferi când e vorba de „libertatea din datorie” ca temă… că tot vine luna mai și cu Zilele Victoriei (Vest și Est) și cu cea a Europei… propune aici mai jos în comentariu. Enjoy și subscribe pentru alte liste de cărți recomandate ca să citEști aici.
Nu e știre să nu mă facă să simt nevoia să citesc poezie. Ba din inspirație, ba ca reacție. Acum din ce o fi?
Primesc anunțul “Rock simfonic – ALTAR 33”, pentru marți, 30 aprilie 2024, ora 19.00, la Colegiul Academic din Cluj Napoca.
Prezentarea organizatorilor zice poetic și că:
O tradiție începută sub bagheta dirijorului Paul Mann alături de legendara trupă Deep Purple continuă la Filarmonica de Stat „Transilvania” unde, trupe românești, de această dată, urcă pe scenă alături de orchestra și corul Filarmonicii pentru a-i aduce împreună pe melomani și pe fanii rock-ului, la concerte de rock simfonic special concepute în acest sens. După Vița de Vie și Subcarpați, este rândul băieților de la Altar să urce, în premieră, pe scena din Auditorium Maximum (Colegiul Academic), alături de dirijorului Andrei Tudor și de Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, pentru a marca 33 de ani de existență printr-un concert extraordinar care va avea loc marți, 30 aprilie 2024, ora 19.00. În cadrul evenimentului aniversar vor răsuna „toate piesele preferate de fani, orchestrate și interpretate live, așa cum nu au mai fost prezentate vreodată, într-un show audio-vizual spectaculos, care îi va purta pe spectatori într-o altă dimensiune”, promit cei de la Altar, zice în comunicat.
Despre dirijorul Andrei Tudor mai afli și că a început să cânte și să studieze pianul în 1987, la vârsta de patru ani. În plus a lucrat în calitate de compozitor, aranjor, pianist și/sau dirijor, printre alții, cu Angela Gheorghiu, Andrea Bocelli, Ed Sheeran CeCe Winnans, Edvin Marton, Goran Bregovici, Boney M Experience, Aura Urziceanu, Monica Anghel, Nico, Luminita Anghel, Andra, Gabriel Cotabiță, Vlad Miriță, Marcel Pavel, Cezar Ouatu, Cristi Minculescu, Adrian Enache, Paula Seling, ș.a. El s-a aflat la pupitrul dirijoral a Bucharest Pops Orchestra, a Orchestrei Naționale Române, a Big Band-ului Radio România, a orchestrelor Filarmonicilor din țară precum cele din București, Sibiu, Brașov, Pitești și Cluj-Napoca. De asemenea, a colaborat în calitate de dirijor cu Camerata Regală, cu Opera Comică pentru Copii București, cu Opera Națională Română Cluj-Napoca, cu Budapest Primarius Orchestra, cu Filarmonica din Praga, cu Royal Philharmonic Orchestra și cu Saarbruken Radio Symphony Orchestra.
Acum chiar vreau să știi cum e Altar în context (tot citat):
În repetate rânduri, ALTAR a fost desemnată drept cea mai bună trupă rock românească, iar activitatea formației reprezintă probabil cea mai importantă pagină din istoria scenei rock autohtone de după anii ’90. Alături de Compact, Holograf, Iris, Phoenix, Celălalte Cuvinte sau Cargo, ALTAR se numără printre puținele formații cu o activitate susținută de peste 33 de ani în prima linie a rock-ului românesc, rămânând în continuare una dintre cele mai îndrăgite și apreciate trupe de gen din România.
În formula actuală a grupului se regăsesc Andy Ghost – vocal, Teo Peter – chitară bass, Toni Dijmărescu – chitară, Damian Donca – chitară și Eugen Tăbăcaru – tobe.
Biletele online la concert se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile, arată un comunicat de la Filarmonica de Stat „Transilvania”.
Programul concertului arată așa:
Concert Extraordinar
Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Andrei Tudor dirijor
ALTAR soliști
Cornel Groza dirijorul corului
Partea I – Born Again
Memories
Born Again
Welcome & Celebrate
Love
Freedom
Angel
The way, the truth, the life
Think about
Son of God
King of Kings
Partea a II-a – Rapsodia românească
Nu pot să zbor
S.O.S.
Cerul plânge
Povestea noastră
Să vină un înger
Toţi ca unul
Străinul
Antitristul
Forţa să fie cu noi
Ce pot să am chef să citesc în condițiile astea? ”Inimă leneșă”, debutul lui Andrew Davidson-Novosivschei la Dezarticulat. De ce? M-a frapat mereu cum devine rockul o treabă tradițională. Așa că poezia românească ar fi bine să se obișnuiască să fie scrisă și de poeți români născuți în Statele Unite. Pentru că prea s-a distrat istoria literaturii să înregistreze poeți germani născuți în România, sau poeți americani veniți de aici.
Dar mai bine îți arăt și spui tu ce și cum și de ce și cât:
Sunt 12 ani de când atelierul de poezie la care participam în Israel a fost mutat din deșert, unde trebuia să mergem inițial, la Tel Aviv. Mutarea a venit tot după tensiuni din Iran. Mă uit la fiecare știre de război din zonă pe mesajele poeților pe care îi știu de atunci și îmi dau seama ce distanță uriașă separă discursurile publice războinice (care nu au cum să nu te afecteze) și căldura gestionabilă pe care o păstrează fiecare întâlnire din poezie. În război și demonstrații de putere se găsesc atâția specialiști… Dar când e vorba de apropiere… Drone pentru poezie nu sunt.
Era prima oară când vedeam copii evrei și palestinieni în aceeași școală.
Dar întâlnirile îți dau speranță în ciuda fiecărei amenințări.
un poem de Anat Levin, cu Anat Levin, Tel Aviv, 2012
O parte din traducerile de la acel atelier sunt în acest număr din Poesis International.
Aici este poemul de Almog Behar de care nu reușeam să mă desprind până nu l-am formulat în română.
Muzeul Național de Artă al României anunță la o nouă întâlnire din seria BookHub la MNAR. Lecturi cu Nona Rapotan, care va avea loc sâmbătă, 13 aprilie 2024, ora 16.00, la Muzeul Theodor Pallady (Str. Spătarului nr. 22). Invitatul acestei ediții va fi scriitorul Dan Pleșa, al cărui roman publicat anul trecut a fost și recomandare ”citEști”. Dialogul va fi prilejuit de volumul „Miere neagră”, publicat de acesta în anul 2023 la Editura Vellant.
așa arată prezentarea citEști din 2023 în luna dedicată exclusiv cărților românești
Moderatoarea întâlnirilor, Nona Rapotan, va analiza, ca de fiecare dată, sursele de inspirație ale autorului. În cazul scriitorului Dan Pleșa este vorba de nevoia de a scrie despre efectele regimului comunist românesc și motivele pentru care este importantă opoziția față de regimurile politice totalitare. Dat fiind că întâlnirea va avea loc într-o zi cu data de 13, se va aduce în discuție cât de multă șansă trebuie să aibă un scriitor, dar se vor spune și povești despre ghinioane și superstiții.
Dan Pleșa este editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Specializarea Scenaristică și critică de film. În anul 2012 a participat, alături de alți 50 de autori, la scrierea celui mai rapid roman din lume numit „Moș Crăciun & co”, record omologat de Guinness Book. Este unul dintre fondatorii Editurii Vellant, unde a publicat volumul de autor „Povești de dragoste și neputință” în anul 2019. Totodată este unul dintre membri fondatori ai revistei „Iocan”, singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit.
Desfășurate lună de lună, întâlnirile „Bookhub la MNAR. Lecturi cu Nona Rapotan” reprezintă o platformă de mediere între carte și artele plastice, în compania unor personalități din domeniul cultural. Accesul se face în baza biletului în valoare de 12 lei, la care se aplică reduceri și gratuități pentru diferite categorii de public.
Muzeul Theodor Pallady găzduiește colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, care include un nucleu substanțial de picturi semnate de Theodor Pallady şi peste 800 de desene şi gravuri din perioada sa pariziană. Clădirea în care funcționează muzeul este cunoscută și drept Casa Melik, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și una dintre cele mai vechi şi frumoase case negustorești din Capitală, arată un comunicat.
A 17-a ediție a festivalului One World Romania se încheie sâmbătă la București și continuă online
Thomas Ostermeier prezintă la TNB premiera „Hedda Gabler”, sâmbătă, 13 aprilie
Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 are loc la Brașov până sâmbătă
Festivaluri, întâlniri, spectacole și lansări, tu ce ai alege din oferta de evenimente a săptămânii 8-14 aprilie? Selecția întreagă o găsești pe platforma alephcult. Am marcat aici și 2 evenimente de poezie. Unul la Craiova și altul, (lansarea antologiei Noise Poetry) la București. Altfel, poetice sunt și cele două evenimente pentru Mai departe, în final. Vezi și video. Dacă îmi scapă ceva, nu ezita să îmi spui și vedem cum adăugăm și aici și la platforma cult.
Altfel, ce e mai relevant pentru tine din chestiile cult de săptămâna aceasta?
LUNI, 8 aprilie, 2024
BUCUREȘTI Teatrul Național București – Improvisneyland Comedy Show 18.30
Editura Trei și Librăria Humanitas Cișmigiu lansează volumul „Omul Portocaliu și alte povestiri terapeutice” de Doina Cosman. Alături de autoare invitați sunt Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan și Prof. Dr. Dragoș Iliescu. 19.00
Elvira Popescu „Ce e de făcut?” One World Romania, ediția a 17-a RO Documentarul lui Goran Dević poate fi încadrat ca film artistic de investigație, cu o puternică abordare activistă, prezentând costul uman al corupției guvernamentale și al disprețului față de muncitorul obișnuit. urmat de Q&A cu regizorul. 20.30
BRAȘOV Sala Patria, „Tănase Fit’s Piaf”, cu Alexandra Fits & Mariano Castro Trio în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA Banca Națională a României sucursala Cluj- Les Couleurs de la Musique, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
CONSTANȚA Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret Jean Constantin- concert Irina Rimes 19.00
CRAIOVA Cercul Militar „Frumoasa din Pădurea adormită” de Marius Țeicu 10.30
Teatrul Național Marin Sorescu- „Cântecul vârstelor”, recital Emil Boroghină 17.00
IAȘI Iași „Zorba Grecul”, cu Marius Bodochi Ateneul Național 19.00
TIMIȘOARA Casa Tineretului Copilul acesta, spectacol în cadrul campaniei „Și eu sunt aici”, organizată de Asociația Copii și Zâne, care atrage atenția asupra riscului de izolare în rândul adolescenților cu autism. 19.00
Opera Națională Română Timișoara „Neliniște”, regia Bobi Pricop 20.00
MARTI, 9 aprilie, 2024
Documentarul „Brandy Hellville & The Cult of Fast Fashion” va avea premiera pe platforma de streaming HBO Max marți, 9 aprilie. Producția spune povestea brandului italian de haine Brandy Melville, care a devenit popular în Statele Unite datorită politicii de a produce o singură măsură pentru toate hainele, însă care ascunde în spate politici fast fashion care contribuie la poluarea planetei.
Cărturești Carusel, lansarea volumului „Comunicarea guvernamentală în România. O abordare strategică”(Tritonic). Invitați: Paul Dobrescu, Florin Zeru, Maria Țoghină, Radu Magdin 18.00
Ateneul Român, sala mică, Stagiunea de marți seara. Pianistul Alexandru Plăcintă susține recitalul De la Glasgow/Scoția la București. În program Serghei Rahmaninov (Preludii op. 23, selecţie și Modest Musorgski, Tablouri dintr-o expoziție). 19.00
Teatrul Nou AI: Când un robot scrie o piesă de teatru. Prima piesă de teatru scrisă de Inteligență Artificială 20.00
BRAȘOV Sala Patria, Poeți vechi și noi cu actorul Sebastian Lupu în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA Colegiul Academic – Muzicanții din Bremen, un concert pentru copii care va avea loc în data de 9 aprilie 2024, cu începere de la ora 9.30 (concert în limba română) și de la ora 11.00 (concert în limba maghiară), pe scena din Auditorium Maximum.
Banca Națională a României sucursala Cluj- Ecouri romantice, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
MIERCURI, 10 aprilie, 2024
BUCUREȘTI Lansare de carte, Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește lansarea volumului „Iriza”, de Daniel Ernestina, apărut la Editura Eikon. Moment artistic: Gabriela Enescu, 17.30
Muzeului Național al Țăranului Român programează vernisajul expoziției itinerante intitulată „Centrul Artistic Baia Mare în forme, culori și tradiții”. Evenimentul are loc la Sala Tancred Bănățeanu, 18.00
Modul Cărturești, lansare antologia de poezie Noise Poetry: „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare”, 18.30
BRAȘOV Sala Patria, Noblesse oblige în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
TIMIȘOARA Cinema Victoria, proiecție specială „La soluzione Migliore” in memoriam Christo Jivkov, (1972-2023), cunoscut mai ales pentru rolul Apostolului Ioan din filmul „The Passion of the Christ”. 20.00
JOI, 11 aprilie, 2024
BUCUREȘTI Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Ficțiunea de joi Tema: Subiecte la modă Invitați: Anamaria Șimon și Florin Spătaru Moderator: Narcis Amariei Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR. 18.30
Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Vernisaj |Expoziția de design contemporan „Cu capul în nori”, a creatoarei Cristina Șerbu 18.30
Ateneul Român – Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Christian Badea prezintă un program de muzică rusă. Solist este Eldar Nebolsin. În program sunt lucrări de Mihail Glinka, Serghei Rahmaninov și Igor Stravinski. 19.00
Palatul Cesianu-Racoviță, Artmark- „Licitația de Interior”. Licitație de Artă Decorativă, inclusiv colecția familiei ce a deținut Hotelul Regal din Câmpulung Muscel 19.00
Festivalul de proză scurtă Short revine cu o nouă ediție în librăriile Cărturești din București, Cluj, Iași și Timișoara. Celebrăm forța și intensitatea prozei scurte, din 11 până în 14 aprilie, alături de 30 de scriitori & scriitoare, 8 moderatori și 17 muzicieni.
BRAȘOV Sala Patria, Drama per musica – Cvartetul Arcadia, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA Banca Națională a României sucursala Cluj- Romantic Whispers, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
VINERI, 12 aprilie, 2024
BUCUREȘTI Cinema Muzeul Țăranului „Vis.Viață” (Imaginary Youth), lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat, va avea avanpremiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, în secțiunea Zilele Liceenilor 13 aprilie (de la ora 11:00). Proiecțiile vor avea loc la – Studioul Horia Bernea, București 15.00.
Ateneul Român – Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Christian Badea prezintă un program de muzică rusă. Solist este Eldar Nebolsin. În program sunt lucrări de Mihail Glinka, Serghei Rahmaninov și Igor Stravinski. 19.00
Teatrul de Artă- „Un ceas de cântec” cu Maria Răducanu 19.00
Manasia Hub- „Depeche Mode/ More Than a Party” , in playlist Kraftwerk, Fad Gadget, DAF, Nitzer Ebb, New Order, Cure, Boy Harsher- 22.00
BRAȘOV
Opera Brașov – Recital vocal al studenților Facultății de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” Brașov de la clasa prof. dr. lect. Univ. Cristina Radu 18.30
Sala Patria, „O călătorie muzicală în jurul lumii în 50 de minute”, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA Banca Națională a României sucursala Cluj- „Iubirea luminează în întuneric”, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
TIMIȘOARA Casa Tineretului Timișoara – concert Fără Zahăr 19.00
SÂMBĂTĂ, 13 aprilie, 2024
BUCUREȘTI Teatrul de artă București: „Iepurele alb”, o producție a Teatrului de Artă Junior, 11.00
Cinema Muzeul Țăranului „Vis.Viață” (Imaginary Youth), lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat, are avanpremiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, în secțiunea Zilele Liceenilor . Proiecțiile vor avea loc la – Studioul Horia Bernea, București 11.00.
Herăstrău, Hanani, sărbătoarea primăverii -Festivalul Florilor de Cireș ediția a V-a, Grădina Japoneză orele 12.00-14.00
Teatrul Național București: Premiera „Hedda Gabler”, de Henrik Ibsen, regia Thomas Ostermeier- la Sala „Ion Caramitru” 19.00
Cinema Elvire Popesco – Incident de Bill Morrison (30 min) și Așteptând roboții (38 min), de Natan Castay, proiecții urmate de o discuție cu Mihai Ghiduc- „Mindcraft Stories” 20.30
BRAȘOV Sala Patria, Recital Enigma Piano Trio, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00
CLUJ-NAPOCA Banca Națională a României sucursala Cluj- A Lieder soiree, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00
CONSTANȚA Teatrul de stat Ct. Lahovari „A douăsprezecea noapte”, regia: Andrei Șerban 19.00
DUMINICĂ 14 aprilie, 2024
BUCUREȘTI Muzeul Antipa- Atelier de pictură pentru copii – tema Iepurașul – pictor 10.15
Diverta-Lipscani „Micul Prinț” spectacol pt copii 11.00
InterContinental Athenee Palace Spring Sakura Brunch – 13.00
Centrul Național al Dansului Coreomaniacii/ Simona Deaconescu, un spectacol de dans documentar privind epidemia de dans din 1518, de la Strasbourg 19.30
BRAȘOV Teatrul Sică Alexandrescu ”Nastasia”, direcția de scenă Victor Ioan Frunză 19.00
ȘI MAI DEPARTE București– Expoziția FANBOY 2, a lui Saddo poate fi vizitată până pe 28 aprilie, în Piața Amzei nr. 13. Paris – până pe 9 septembrie Fundația Louis Vuitton (8 Avenue du Mahatma Gandhi) arta multimedia marca Lu Yang, artistul anului 2022, pt Deutsche Bank expune Doku The Flow. Este o instalație video construită în jurul noului său film, în care se întâlnesc noile tehnologii și budismul.
Anul de poezie 2024 începe cu recuperări după ce volumele cu care a venit Nemira în 2023 pentru Teodora Coman și recuperarea din Ovidiu Verdeș, ca și exploziva traducere românească din Kali Agnes, de la OMG, au intrat în librăriile la care am avut eu acces abia în ianuarie. Primele trei luni au adunat ca așteptări și confirmări cam așa.
”Ultima familie tradițională”, a lui Andrei Doșa, OMG, a scos la OMG o etapă nouă în traseul uneia dintre cele mai consistente cartografieri a autoficțiunii poetice românești de azi.
”Mai ales ca totul se poate dizolva în orice clipă” este volumul în care Bogdan Tiutiu (OMG) îți arată că șocul încă mai merită căutat în zonele afective. Iar pentru ”Spune-mi unde sa apas mai tare”, Ramona Boldizsar (Cartex) reușește să întoarcă pe dos așteptările legate de poezia maternității și să iasă tot în față, mizând pe umanitate și tandrețe în ciuda șarjelor tăioase.
Ca să vezi pe unde suntem, uite și prezentarea pe care Jane Hirshfield o face privind poezia și poeticile contemporane.
Forța pare să fie cuvântul de ordine pentru volumele de poezie românești care ar încheia un imaginar top 6 cele mai discutate în primele luni de 2024. ”Unicorn la păscut”, de Denisa Ștefan (editura Alchimică), ”De piele ne va fi cel mai greu”, de Mihai Manole, Tracus Arte și ”Tarantino împuscă-mă ca pe-un câine”, Andrei Petrea, Tracus Arte .
Revizitarea fundamentelor
În ”Fragmonade – Poeme inedite (2018-2023)” îl regăsești pe Lucian Vasiliu (Școala Ardeleană) prezentat de data aceasta de Ana Blandiana. Este autorul care trece cel mai repede de la discursul social la cel personal și îți lasă în minte și o imagine în acest demers.
Marius Marian Șolea vine la editura Vremea nu doar cu ”Reflexiile mărilor curbe” ci și cu o serie de autor din care fac parte ”Mereu secunda, mereu si Dumnezeu”, ”Universul din piatră”, ”Pașii de sub simț” și ”Semantice umbre”.
În ce privește autorii străini, oferta de poezie este deja și mai consistentă. ”A Year of Last Things Poems” este noul volum al lui Michael Ondaatje, pe care deja îl găsești în librării. Autorul celebru mai ales pentru ”Pacientul englez” face o demonstrație de sondare a afectivității în termini poetici.
Și dacă tot suntem la afectivitate, concurența momentului în engleză vine din ”Silver”, de Rowan Ricardo Phillips care nu se ferește să descrie ”The despair deep in it before/ It falls towards the solution/ Of its final chord.” dintr-un concerto de Bach.
Paralele le regăsești și între poemele franceze și traducerea în engleză publicate acum, la mai bine de 60 de ani de la dispariția poetului francez cu tată senegalez și mamă de origine cameroniană, în ”Hammer Blows”, de David Mandessi Diop (Bloomsbury).
Și mai departe în istorie te duce ”After You Were, I Am”, un volum de debut, de Camille Ralphs, (Faber&Faber), care rescrie rugăciunile și monoloagele proceselor vrăjitoarelor din 1612.
Asta nu înseamnă că totul este trecut. Confruntarea cu scrisul devine regula în ”Modern Poetry”, de Diane Seuss (Graywolf Press), fie că e vorba de întâlnirea cu modelele romantice ori de moștenirea modernității după Sylvia Plath.
Energia poetică
Pentru mine s-au alăturat și ”Call Us What We”, de Carry Amanda Gorman (Random House) și ”God Complex”, de Rachael Allen (Faber & Faber) cu variante distincte de schițare a planurilor de bătaie în social și personal cu acceași hotărâre.
Iar orchestrarea intensității este și miza din ”I cannot be good until you say it”, volumul cu care Sanah Ahsan (Bloomsbury), iese pe piață după ce câștigă Outspoken Performance Poetry prize, cu o poezie ce include meditații privind atât conceptul de queerness cât și Islamul.
De altfel, în aceeași cheie, Bloomsbury reia debutul semnat de Akwaeke Emezi, ”Content Warning Everything”, într-o ediție nouă. Este semnătura care își asumă formularea unor adevărate imnuri pentru momentul în care trăiești: ”will i remember moments like this, standing on grass, the sky yawning over me/ swahili beating out of speakers, dancing with a crowd of strangers wondering”.
Și la București probabil momentul primelor luni din 2024 este legat tot de energie, și, mai exact de lansarea unui nou număr din revista Matca, cu Nora Iuga în calitate de vedetă. O vezi aici surprinsă de Verbs describe us.
Energia te găsește și din poezie
Antologiile trasează terenul
În termeni generali găsești”Poems for Love”, editat de Gaby , Morgan, la Pan Macmillan, cu dragoste pe secțiuni din poeme celebre mai vechi dar și de azi de la întâlnire și declarație până la amintire.
Helen Mort semnează selecția pentru ”A Gift, Once Given, Must Not Be Spurned: The VERVE Anthology of Eco-Poetry”. Este rezultatul jurizării unei competiții tematice care pe lângă poeme semnate de autori precum Oli Isaac, Ben Verinder și Sophia Argyris, care au și luat premiile include texte commentate de Corinna Board, Hannah Burrows, Ger Duffy, Lily Dyu, Elizabeth Gibson, Roger Hare, Tim Kiely, Caroline Maldonado, Agata Maslowska, Isabella Mead, Lesley Quayle, Tom Sastry, Rachit Sharma, Harry Slater, Sue Spiers, Alison Tanik, Milena Williamson. În plus sunt selectați aici și 10 autori cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani Dominic Anaya Gulaya, Japmeh Gujral, Emily Hunt, Kai Lee, Lilly Prince, Disha Ramesh, Aneesha Sandhu, Isabelle Wei, Evie Williams și Laurie Wiseman. Cei de la Verve Poetry Press sunt în plin moment de efervescență așa că au scos și ”Language Is A Queer Thing 2”, cu poeți din India și Marea Britanie, continuarea unui proiect care deja a dat un best-seler platformei britanice.
de aici s-a adunat prima ediție de succes a antologiei
Iar din poezia românească apărută în traducere îmi vine în minte ”Transparent Body & Other Texts”, de Max Blecher, traducere Gabi Reigh, la editura Twisted Spoon Press, din Praga, specializată în traduceri din literaturile din Centrul și Estul Europei.
”Trezirea, pregătirea”, de Irina Balcu, Clara-Victoria Caradimu și Mădălina Lipară, Alchimică
”Ce-ți spun noaptea înainte de culcare”, antologia Clubului de lectură Noise Poetry (Cartex) pe care am văzut-o în format electronic dar abia aștept să o răsfoiesc pentru că îmi lasă impresia celei mai relevante treceri în revistă în poezia românească a momentului. Uite că antologiile platformelor online sunt din ce în ce mai importante, după ce în 2022 a fost selecția poeților de la O mie de semne, la CDPL.
Lista așteptărilor pentru mine în 2024 continuă cu:
”Așa cum v-am iubit eu”, de Iris Spiridon (Alchimica)
”Aes Alienum” Mihok Tamas, Casa de Editură Max Blecher
”Inimă leneșă”, Andrew Davidson Novosivschei, Dezarticulat
”Tagliatelle Allegro”, de Mina Decu, editura Cartier
Iar dintre străini încă mă mai uit să răsfoiesc ”Martyr! A novel”, de Kaveh. Ce mi-a scăpat, nu ezita te rog să-mi atragi atenția mai jos cu tot cu motivut care te face să îmi spui de cartea cu pricina, te rog.
Pentru selecțiile citEști de martie îți propuneam ca temă „Natura regenerărilor”. Pentru că știi și tu cum reușești să rămâi pe picioare între toate indicațiile de direcțiile care îți sunt sugerate de cine vrei și de cine nu vrei. Uite cum se profilează numărătoarea inversă.
10. Ce e Smith când primăvara vine: „El a terminat cu poveștile”
Luna martie îți începe cu mărțișor. Iar ca simbol al norocului, tema lunii la citEști îți propune cărți legate de „natura regenerărilor”. Pentru că și de asta ține norocul tău. Cum îți reîncepi povestea. Și „Primăvara”, de Ali Smith, îți face o idee. Chiar dacă este al treilea roman din tetralogia dedicată de scriitoarea scoțiană anotimpurilor, pe mine de aici a început să mă intereseze. Pentru că este una dintre cărțile care ți se adresează direct. Și ritmul poveștii prinde viață.
„Primăvara”, de Ali Smith, traducere de Anca-Gabriela Sîrbu, editura Litera, 2020
„Așa m-am născut” – Ali Smith, „Primăvara”, traducere de Anca-Gabriela Sîrbu, editura Litera, 2020
9. Reinventezi rămânerea sau te duci? „Nu uita să-ți consulți visurile” Trey Gowdy
Când te reinventezi sunt câteva aspecte pe care mediul pe care îl alegi le-ar putea spune despre tine. Cineva care a trecut de la aplicarea legilor, la politică și apoi optează pentru presă are cum să îți atragă atenția. Iar Trey Gowdy îți spune că ai trei întrebări care să te intereseze în orice situație care îți ridică dificultăți: „Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?”. Iar fostul procuror îți arată și cum sunt decizii care sunt corecte în anumite momente ale vieții tale, dar nu vei fi mereu în același moment. Așa că instrumentele de care ai nevoie când vrei să te hotărăști sunt un început bun.
„Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?” de Trey Gowdy, traducere de Constantin Dumitru-Palcus, Otilia Tudor, editura Lifestyle, 2023
„Logica și visurile pot fi prietene” – Trey Gowdy „Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?”, traducere de Constantin Dumitru-Palcus, Otilia Tudor, editura Lifestyle, 2023
8. Am întâlnit bani fericiți, japonezi: „De data aceasta, am început să consider banii o energie.”- Ken Honda
Ce pui în balanță cu nevoia de bani? Dacă vrei să începi cu o carte, aceasta este „Bani fericiți”. Ken Honda este autorul care a ieșit la pensie la 29 de ani cu o afacere profitabilă în consultanță și contabilitate. Dar tot atunci a descoperit că este abia la începutul unei cariere internaționale concentrate asupra felului în care s-a schimbat perspectiva sa asupra banilor. Totul se întâmplă într-o dimineață când vede în parc un copil care își roagă mama să mai stea să se joace când aceasta îi spune că trebuie să meargă la job. Și se hotărăște să scrie un eseu pentru cei care se văd nevoiți să aleagă între muncă și timpul dedicat familiei ca să se descurce.
„Bani fericiți. Arta japoneză de a face pace cu banii tăi”, de Ken Honda , traducere de Diana-Maria Trăncuță, Editura Act si Politon
„Când trăiești ca un Mic Milionar Fericit, știi că viața trebuie împărțită cu cineva.” – Ken Honda, Editura ACT și Politon
7. O istorie pentru albinele de ziua femeii: „Pomii dăinuiau de o veșnicie”- Maja Lunde
Ai felul tău în care marchezi ziua femeii. Printre ele ar putea să fie și un roman pe care îl poți citi într-o singură zi dar la care o să revii de câte ori te gândești la schimbări climatice și relații între generații. ”Istoria albinelor” este cartea cu care Maja Lunde pune față în față trecutul, prezentul și viitorul într-o poveste despre trei familii construite în jurul florii pe care ți-o ofer.
„Istoria albinelor”, Maja Lunde, Traducere de Sanda Tomescu Baciu, Humanitas fiction, 2019
„Așteptările pe care le aveam îmi dădeau fiori, pentru că acum, în sfârșit, mă apucasem de treabă!”- Maja Lunde, „Istoria albinelor”, Traducere de Sanda Tomescu Baciu, Humanitas fiction, 2019
6. Zeii îți spun că tac din Algeria: „Să fii pe lume înseamnă să-l primești pe celălalt, să-l întâmpini, să-l sărbătorești căci e-n noi, e un dar.”-Yahia Belaskri
Începuturile pot să-ți fie legate și de un sat izolat în marginea deșertului Algerian. Cel puțin din momentul în care deschizi „Tăcerea zeilor”. Cartea pentru care Yahia Belaskri și-a propus și dimensiunea unei parabole filosofice te surprinde și prin felul în care pare să fi presimțit anxietățile izolării din vremea epidemiei Covid 19, dar mai ales pentru că reușește să îți aducă aproape personaje cu care îți închipuiai cu greu că ai avea ceva în comun.
„Tăcerea zeilor”, de Yahia Belaskri, traducere Alexandra Ionel, editura Casa Cărții de Știință, 2023
„E o zi frumoasă de primăvară, oaza e liniștită, nicio adiere de vânt, nu cântă nicio pasăre, doar scârțâitul imperceptibil al nisipului în liniștea mereu aceeași în care e scăldată livada de curmali.”- Yahia Belaskri, „Tăcerea zeilor”, traducere Alexandra Ionel, editura Casa Cărții de Știință, 2023
5. Insula din care te maturizezi cu tot cu țara ta: „Pisica era tot acolo și a venit să se lungească lângă mine”- Lorenza Pieri
Ai și cărți cu care te împrietenești. Îți propun povestea unei familii de pe o insulă din Toscana, pentru patru decenii. „O insulă mai mică” de Lorenza Pieri este volumul în care se întâlnesc istoria personală și cea națională într-un loc pe care l-ai visa ca o scăpare, dar care se dovedești chiar o punere în scenă a maturizării unui cuplu de surori.
Lorenza Pieri – „O insulă mai mică”, traducere de Gabriela Lungu, editura Casa Cărții de Știință, 2023
„În dimineața aceea văzusem delfinii” – Lorenza Pieri, „O insulă mai mică” Lorenza Pieri, traducere de Gabriela Lungu, editura Casa Cărții de Știință, 2023
4. Care îți e surpriza în mitologia la feminin: „Mâine nu era suficient de devreme pentru mine”- Jennifer Saint
Să revizitezi miturile cu perspectiva de astăzi este deja o modă. Dar scriitoarea Jennifer Saint reușește să îți arate că și în momente în care totul pare spus poate să găsească o perspectivă care nu îți este atât de cunoscută. În ”Atalanta” ai ocazia să descoperi una dintre eroinele antichității de care auzi mar rar. Luptătoarea care a pornit alături de Argonauți în căutarea Lânii de Aur își reia astfel rolul de protagonistă pe care mitologia i-l refuzase.
„Atlanta”, de Jennifer Saint, traducere Irina-Marina Borțoi, editura Litera , 2024
„Parfumul greu al trandafirilor s-a risipit când am înaintat mai mult înăuntrul templului”- Jennifer Saint, „Atlanta”, Editura Litera, 2024
3. Secretele banilor îți vin din mituri: „Conexiunea banilor cu ritualurile antice ale fertilității este pierdută sensibilității moderne”- Tad Crawford
În seria de recomandări de carte dedicate „naturii regenerărilor” trebuie să revin iarăși la bani. Și numai pentru că am ce să îți spun despre legăturile dintre mituri și bani. Dar mai bine o face Tad Crawford în „Viața secretă a banilor”, o carte în care adună povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate. Iar poveștile pe care le accesează aici au legătură directă cu felul în care poți să descoperi ceea ce contează pentru tine, ceea ce te entuziasmează și cum sunt formulate valorile care rezistă.
„Viața secretă a banilor” povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate de Tad Crawford, traducere de Ștefan Mălaimare, editura Curtea Veche, 2023
„Când ne gândim la cei ale căror realizări sunt uriașe, rareori ne gândim la datorie”- Tad Crawford „Viața secretă a banilor” povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate, traducere de Ștefan Mălaimare, editura Curtea Veche Publishing , 2023
2. Regenerarea vine criticând: „Statele care leagă scopul etic de ideile bune au înfăptuit miracole”
Cum aș putea să închei o serie de recomandări de lectură dedicate naturii regenerărilor astăzi fără să îți propun și ceva politic? Am mai primit întrebări despre ce se întâmplă azi în politică. Și un răspuns îl ai în „Viitorul capitalismului”. Cartea lui Paul Collier pune față în față tendințele actuale cu anxietățile pe care le identifici și tu la nivel social. Și conturează posibile soluții.
„Viitorul capitalismului”, Paul Collier, traducere Adina Ihora, Corint, 2022
„Reciprocitatea binevoitoare reprezintă o atitudine superioară”- Paul Collier, „Viitorul capitalismului”, traducere Adina Ihora, Corint, 2022
1. Regenerarea este continuă: „Vocile patriilor noastre nu încetează să ne răsune în minte”
Natura regenerărilor, tema pe care ți-am propus-o la citEști în martie, este legată direct de felul în care îți găsești un loc în lume. Iar romanul ”Insula copacilor dispăruți”, de Elif Shafak, îți dezvăluie tocmai acest spațiu al renașterii. Ai aici o poveste de dragoste între un grec și o turcoaică din Cipru care traversează zeci de ani și un continent până la Londra.
„Insula Copacilor dispăruți”, de Elif Shafak, traducere de Ada Tanasă, editura Polirom, 2024
„În natură totul vorbește întruna” – Elif Shafak, „Insula Copacilor dispăruți”, traducere de Ada Tanasă, Polirom, 2024
În aprilie găsești în selecția citEști cărți care îți susțin „puterea ficțiunii” cu tot ce ai zice că înseamnă ea. Nu ezita să îmi spui în comentarii ce cărți îți evocă o latură a acestei povești cu puterea ficțiunii și care… Și tot așa, e loc și pentru completarea listei de titluri pe care le preferi când e vorba de „natura regenerărilor” ca temă… aici mai jos. Enjoy
Când e poezia proastă? Asta ar fi una dintre cele mai bune întrebări pe care le-am primit la Colegiul ”Cantemir-Vodă” la întâlnirea cu elevii de Ziua Poeziei. Răspunsul pe care l-am dat cred că mai bine îl pot reda elevii. Eu deja mă gândesc în ce fel aș putea să îmi explic mie faptul că pe măsură ce poezia e mai bine văzută într-o țară, pe atât mai aprigă este represiunea la adresa autorilor în viață.
E cazul lui Aleksandr Byvshev, condamnat la șapte ani de închisoare în Rusia, după ce a citit un poem nepotrivit cu agresiunea lui Putin în Ucraina. Sau al modului în care ne uităm la cultul pentru tradiția poetică în Georgia ori în Armenia. Iar dacă vrei să îți dai seama care sunt direcțiile vii astăzi în aceleași locuri trebuie să treci peste adevărate baraje de oficiali și resentimentari mai mult sau mai puțin lirici.
S-ar putea să doar rezultatul normal al lumilor în care listele de nume au înlocuit argumentația doar ca să nu fie citite textele originale. Sau e doar o teorie… Încă mai urmăresc uimit poeme care vin din Ghana sau Australia și abia ne dăm seama că poezia poate să fie și fără legături de rudenie cu eșafodajele estetice consacrate. Dar încă și mai mult: Uite ce multă lume e gata să îți spună cum se face poezia. Așa bine știu atâția… și uite în ce situație suntem… De-asta zic, nu e poezie importantă despre care să nu fi spus cineva la un moment dat că e proastă. O fi și invers?
Elevii de la Colegiul ”Cantemir” chiar pun întrebări care îți arată ce contează din poezie pentru ei
Un comunicat anunță că „Zilele Poeziei la Cărturești” ✍ a ajuns la a patra ediție. Cititorii sunt așteptați în librăriile Cărturești din șapte orașe pentru a sărbători poezia. Mie îmi place planul lor pentru că acoperă mai multe orașe și fac loc pentru tot felul de moduri de aducere a poeziei în public. Eu unul apar în variantă audio în partea lor de radio (un preview video am pus să vezi mai jos, spre finalul poveștii). Dar tot le rămân dator pentru că m-au lăsat să filmez asta anul trecut la Carusel:
Zilele Poeziei la Cărturești marchează anul acesta cea de-a patra ediție și se desfășoară în perioada 18 – 22 martie în mai multe librării Cărturești din București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu și Chișinău. Evenimentele din acest an aduc în discuție poezia contemporană și modurile în care ne putem apropia de ea, traducerea de poezie, printr-o ediție specială Raftul traducătorului, organizată în parteneriat cu ARTLIT, relația dintre poezie, filosofie și critică literară, precum și intersecțiile dintre poezie și alte forme de artă. Vă așteptăm alături de noi la dezbateri, lecturi și ateliere care se adresează atât cititorilor de poezie de pretutindeni, cât și celor care acum au prilejul de a o descoperi, povestește comunicatul rețelei de librării. Evident, găsești și ”poetic. interfața sonoră” în oferta lor.
Printre noutățile ediției de anul acesta se numără:
🎙️poezie la radio. Pe parcursul celor cinci zile de festival, Radio Cărturești va difuza o selecție de poeme semnate de Alina Purcaru, Constantin Vică, Simona Popescu, Anastasia Gavrilovici, Mircea Andrei Florea, Elena Vlădăreanu, Cristina Alexandrescu, Livia Ștefan, Ligia Keșișian și Răzvan Țupa, chiar în lectura autorilor.
✊protest poetic marca George Roșu. În continuarea Zilelor Poeziei la Cărturești, lansăm în vitrinele librăriilor Cărturești Operei și Iulius Mall din Timișoara, Casa Hintz din Cluj, Piața Sfatului din Brașov și Carusel din București, un protest poetic conceput de George Roșu.
🤩 o campanie promoțională de tip 2+1 la toată oferta de poezie în stoc. În perioada 19 martie – 1 aprilie, celebrăm poezia și prin intermediul unei promoții speciale în librăriile fizice și pe carturesti.ro: la achiziționarea a două cărți de poezie, o veți primi pe a treia gratuit, în baza Buletinului de Cărturești*. (*Reducerea se aplică titlurilor cu prețul cel mai mic, în limita stocurilor disponibile.)
Parteneri: Editura Nemira, Editura OMG Publishing, Editura Tracus Arte, Casa de Editură Max Blecher, ARTLIT, Paralela 45, O mie de semne, Revista Echinox, Zona nouă, Pen Club, Cenaclul Pavel Dan, Casa Studenților Timișoara, Centrul Comercial Felicia, Radio Hit Iași, Palas Iași și Noir Coffee Roasters.
Grafica evenimentului din acest an a fost realizată de Ștefan Vasilachi.
Poezie și creație pentru copiii împreună cu Atelierul de păpădii. Data: 18 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Verona (Fandom) Invitate: Alina Muncileanu, Adina Constantinescu Participarea la atelier este gratuită, însă este posibilă numai cu înscriere prealabilă la atelieruldepapadii@gmail.com.Poetic Hub #8 Data: 19 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Modul Invitați: Alina Țârcoman-Ochea, Mihail Lucian Florescu, Clara Victoria Caradimu Moderatori: Ștefania Mihalache și Gelu Diaconu
Poezie & Filosofie. Dezbatere și lectură de poezie Data: 19 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Carusel & online Invitați: Anastasia Gavrilovici, Ioana Tătărușanu ,Paul Gabriel Sandu, Răzvan Andrei Moderatoare: Cristina Ispas
Raftul traducătorului. Ediție specială dedicată traducerii de poezie organizată în parteneriat cu ARTLIT Data: Miercuri, 20 martie, ora 19:00 Locație: Cărturești Verona (Fandom) & online Invitați: George Volceanov, Claudiu Komartin, Alexandru M. Călin. Moderatoare: Monica Manolachi
Maratonul Pen Club Data: 21 martie 2024, ora 18:30 Locație: Cărturești Carusel & online Invitați: Andrei Zbîrnea, Simona Grazia Dima, Bogdan Suceavă, Victoria Milescu, Denisa Duran, Claudia Voiculescu, Peter Demeny, Vasile Iftime, Ligia Keșișian, Ciprian Măceșaru Moderator: Cosmin Perța
Cluj
Poezia, între teorie și practică Data: 19 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Casa Hintz, Cluj Invitați: Alex Goldiș, Andreea Pop, Anastasia Fuioagă, Mihnea Bâlici Moderator: Mihai Țapu
Lecturi de poezie: începuturi Data: 20 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Casa Hintz, Cluj Invitați: Paul Mak Precup, Diana Huțanu, Anastasia Fuioagă, Ana Maria Deliu, Robert Trașcu, Sabina Cojocaru, Alex Odăgeriu, Carina Drăgoi, Alice Dănilă Moderator: Alex Ciorogar
Timișoara
Text, context, paratext. Despre accesibilitatea poeziei contemporane Data: 20 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Mercy, Timișoara Invitați: Raul Săran & Bogdan-Alexandru Petcu
Recital poetic susținut de membrii Cenaclului Pavel Dan (al C.C.S.T.) Data: 21 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Mercy, Timișoara Invitat special: Bogdan Alexandru-Petcu
Iași
Librarii Cărturești Iași invită poeții nedebutați să citească împreună & concert poetic Adam’S Nest Data: 19 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Felicia Participă, pentru încurajarea poeților nedebutați: Denisa Grădinaru, Naomi Celic și Sorina Rîndașu
Filosofie și poezie: cum se văd în oglindă? Data: 20 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Palas Invitați: George Bondor, Ioan Coroamă, Andreea Petcu Moderatoare: Corina Giurgia
Emil Brumaru și poezia – ce ne-a rămas? Data: 21 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Palas & online Invitați: Nicoleta Dabija, Bogdan Crețu, cu participarea actorului Emil Coșeru, în cadrul unui moment de lectură din poezia lui Emil Brumaru Moderatoare: Corina Giurgia
Poezia ne crește copiii: de ce sunt bune versurile (încă) de la primii pași Data: 22 martie 2024, ora 16:30 Locație: Cărturești Palas Invitați: Roxana Postolache, Alexandra Rusu, Crina Ivașcu Moderatoare: Corina Giurgia
Brașov
„Poezii cu prostii”. Lectură și dialog Data: 21.03.2024, ora 18:00 Locație: Cărturești Piața Sfatului, Brașov Invitați: Alexandru Funieru, Iulia Stoichiț, Valeriu A. Cuc Moderator: Vlad Drăgoi
Sibiu
Lansare de carte: „Piesă de rezistență”, de Teodora Coman Data: 20 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Promenada Mall, Sibiu Invitați: Teodora Coman, Rita Chirian, Radu Vancu
Lansare de carte: „Z9Poets” (vol. 2) Data: 21 martie 2024, ora 19:00 Locație: Cărturești Promenada Mall, Sibiu Invitați: Daniel Coman, Vlad Pojoga, Cătălina Stanislav, Krista Szöcs, Alex Văsieș
Chișinău
Open Mic de Zilele Poeziei Data: 20 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești la Muzeu, str. 31 August 1989, 121 Moderatoare: Maria Ivanov, poetă
Actorii în Poezie Data: 21 martie 2024, ora 18:00 Locație: Cărturești la Muzeu, str. 31 August 1989, 121 Invitați: Emilian Galaicu-Păun – poet, Dorina-Beatrice Timciuc, Doina Arvat, Andrei Sochircă – actori
Și, dacă tot ai stat până aici, uite un preview din ce o să auzi de la mine pe radio-ul din librărie.
Despre Cărturești Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul anului 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit între timp cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent spații care redefinesc ideea de librărie în majoritatea orașelor mari din România și în Chișinău. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București, Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală, Cărturești Operei din Piața Victoriei din Timișoara și cea mai recent deschisă, librăria Cărturești Casa Hintz din Cluj.
Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică 3 martie 2024, de la ora 18.30, în Hidden – The Social Space (Str. Doamna Chiajna 26, București), la întâlnirea cu poeții Constantin Vică și Alex Văsieș.
Eu, Răzvan (Țupa) moderez, ei doi, printre puținii autori pe care îi cunosc care să fi fost nevoiți să debuteze cu eticheta de ”geniu” prinsă pe spate, au multe de spus. Unul la 12, altul la 27 de ani de la prima carte. Multe s-au schimbat, dar câte era cazul să rămână la fel în tot timpul ăsta?
Constantin Vică (n. 1983, Ploiești) a publicat un prim volum de poezie, „Intersecția frică de moarte”, în 1997, revenind la sfârșitul adolescenței cu „Ieșirea din intersecția frică de moarte” (2003). După douăzeci de ani de tăcere editorială, publică „20002020” (OMG, 2023), apărut odată cu „Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală” (Editura Universității din București, 2023). Este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității București.
Alex Văsieș (n. 1993, Bistrița) a debutat cu volumul de poezie „Lovitura de cap” (2012), iar în 2016 a publicat două volume de poezie care au confirmat așteptările, „Oana Văsieș” și „Instalația”. Absolvent de Litere la „Babeș-Bolyai”, unde este în prezent doctorand.
Parteneri: Casa de Editură Max Blecher, Hidden – The Social Space, DARAVERE concept store, TOMAGRAPH
The International Literature Festival Odessa in Bucharest hosted a meeting with Ilaria Gaspari about The Art of Podcast.
She developed an entire podcast on the presence of Ingeborg Bachmann in the late days of her life in Rome. Ilaria Gaspary is interested in philosophy and literature. The Ingeborg Bachmann podcast is the second one that we know of from Ilaria Gaspari. The first one was about Marcel Proust.
The whole discussion you can check in the link below.
The discussion allows you a glimpse into the process that transforms a writer from a figure that we usually close in a bottle and look at as an aesthetic object, to an individual whom we are in a close relationship with, we love through their writing and we are discovering all these details from their lives in ways that recalibrate our own lives.
Identitatea e o temă cu care te întâlnești destul de frecvent anul ăsta. Și pentru că e an electoral, poate. Dar o selecție de cărți are avantajul că poate să îți arate ce nu se înghesuie discursurile publice să îți spună mai ales când e vorba de alegeri care te privesc doar pe tine. Și asta e The February Countdown:
10. POVEȘTILE CARE TE IDENTIFICĂ
”Doamna Hayat” Ahmet Altan, traducător Madalina Ghiu, Pandora M Anansi, 2023
“Descoperisem că gândurile nu vin singure, că alături de fiecare gând se află altul, diferit, acela care aparține realului” TEXT Când îți definești identitatea îți dai seama că reperele de care ai nevoie sunt legate de poveștile pe care le știi dar și de ceea ce îți traduce zone precum libertate, iubire, literatură. Un exercițiu din această zonă îți aduce ”Doamna Hayat”, de Ahmet Altan. Poate îl știi drept unul dintre cei mai cunoscuți scriitori contemporani din Turcia, dar acum ai ocazia să îl descoperi, la fel de rezistent în fața autoritarismului cum îl știai, dar încă și mai uman decât în memorii. A doua lună din an îți dă ocazia să redescoperi la citEști moduri în care se întâlnesc identitatea și pasiunea. ”Dacă nu aș fi avut atâtea imagini cu doamna Hayat în cap, aș fi putut spune, în acel moment că sunt fericit”
“A ascultat povestea Șeherezadei cu aceeași curiozitate dintotdeauna.” TEXT Ce înseamnă pasiune în secolul XXI îți spune și modul în care vei reuși să revizitezi spațiile narative consacrate. Sigur că asta ar putea să ți se pară o treabă care poate să țină O mie și una de nopți. Dar nici timpul nu mai este ceea ce știai. Iar ocazia pe care o ai ți se lămurește și odată cu ”Vocile deșertului”, de Nelida Pinon. Povestea Șeherezadei, spusă din perspectiva eroinei prin cuvinele unei scriitoare braziliene, înseamnă imaginație dar și empatie. ”Știrea sacrificiului, față de care nimeni nu rămânea indiferent, se împrăștiase prin califat.”
8. CÂTE IMAGINI TE POT REDA?
”Tânărul. Fotojurnal” Annie Ernaux traducere de Mădălina Ghiu, Pandora M Anansi, 2023
“Pe scurt, îl consideram pe A. drept tânărul din ”Teorema” lui Pasolini, un fel de înger revelator.” Cum vine vorba de un scriitor celebru, te gândești la condiții și evenimente ieșite din comun. Pentru Annie Ernaux, premiată cu Nobel în 2022, situația este un pic alta. Pentru că vorbim despre o autoare a cărei marcă este cartografierea poveștii personale atât ca rescriere a biografiei cât și ca investigație a relațiilor care te-au marcat. Iar cele două romane adunate în volumul ”Tânărul. Fotojurnal” te surprinde prin două perspective complet diferite asupra aceleiași vieți. Pe de o parte relația cu un student mai tânăr cu trei decenii decât autoarea, pe de alta, revizitarea unui traseu biografic prin intermediul imaginilor de familie. Tu cum îți spui povestea? ”Atunci, eu am reușit cu vârf și-ndesat, fără îndoială, în ochii celorlalți”
7. CĂLĂTOREȘTI PÂNĂ LA MIT
”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire” Sorin Trâncă, Humanitas 2023
“După ce am mâncat o poamă cu brânză, am văzut că la firimiturile căzute s-au adunat niște furnici.” Îți imaginezi și tu lucruri. Și unele ajung să te definească. Dar dacă poveștile pe care le-ai auzit de sute de ori, cele care îți fondează identitatea în termeni de coloană nesfârșită și poartă a sărutului ar fi revizitate pas cu pas. Asta ai ocazia să faci cu Sorin Trâncă în ”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire”. Volumul te poartă pe urmele sculptorului născut în februarie, 1876, refăcând drumul care l-a dus pe acesta din Hobița la Paris acum 120 de ani. ”Brâncuși e primul disident, și ultimul care ar fi pretins că este așa ceva”.
6. VALENTINE: SENTIMENTUL CARE ÎȚI SCHIMBĂ LUMEA
”Love Poems”, Carol Ann Duffy, Picador, 2010
”Nu un trandafir ori o inimă de atlaz
Îți ofer o ceapă. E o lună învelită în hârtie de împachetat”
Cam așa poți să spui despre orice poezie. Pentru că te gândești că orice declarație vine cu un ambalaj. Și poemul Valentine, de Carol Ann Duffy îți arată că atunci când este vorba despre dragoste, chiar și lucrurile banale îți spun mai mult decât credeai. E un poem scris la cererea unei publicații britanice pentru Ziua îndrăgostiților. Poate că nu ai tu cea mai bună părere despre lucrurile scrise la cerere, dar poemul acesta poate să îți schimbe părerea. Și e ce aveai nevoie pentru o zi de acest fel.
“Ia-o. Inelele ei de platină se strâng într-o verighetă dacă vrei. Mortală. Aroma ei o să ți se agațe de degete o să ți se agațe de cuțit.” Carol Ann Duffy
5. CE AI NOU ÎN MATERIE DE IDENTITATE
”Uimirea – O nouă știință, care îți poate transforma viața” Dacher Keltner, traducere Constantin Vlad, Publica 2023
“Adesea experimentăm fiori în timpul unor revelații a căror recunoaștere ne unește cu alții într-o cauză comună”. Te gândești să spui o poveste sau alta când e vorba de tine dar ceea ce nu îți e întotdeauna la îndemână ține de momentele în care ai surpriza unei senzații plăcute care te ia pe sus. Iar un volum precum ”Uimirea” de Dacher Keltner îți propune o nouă știință care îți poate transforma viața. Psihologul urmărește și modurile prin care tocmai ceea ce te entuziasmează ca persoană te aduce cu adevărat alături de ceilalți. Iar aceste întâlniri nu sunt legate numai de teorie, de procese mentale ci și de senzații în cel mai concret mod posibil. ”Cele opt minuni ale vieții sunt ele însele sisteme.”
4. O HARTĂ TE DUCE CĂTRE CE ȘI CINE CONTEAZĂ PENTRU TINE
”Atlas of the Heart” Brene Brown, Random House, 2021
”Trebuie să întrebăm, să recunoaștem că nu știm, să riscăm să ne se spună că n-ar trebui să întrebăm și, uneori, să facem descoperiri care ne pun în dificultate.” E bine să ai repere clar stabilite atunci când îți definești identitatea. Dar, de multe ori tocmai procesul prin care îți stabilești aceste repere devine experiența care te pasionează. ”Atlas of the Heart”, de Brene Brown îți propune o imagine a acestei aventuri. Cartografierea relațiilor importante și limbajul experienței umane sunt termenii pe care ți-i propune atunci când te cauți pe tine pentru a-i găsi pe cei care contează cu adevărat pentru tine. ”Speranța e o funcție a luptei- speranța nu ni se înfiripă în vremuri liniștite ori ușoare, ci în fața necazurilor și a greutăților.”
3. ÎN CÂTE FELURI TE PRIVEȘTE ISTORIA CLEOPATREI DE DRAGOBETE
”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului” Stacy Schiff, traducerea Monica Pîrvulescu, Litera, 2020
A existat o strălucire și o grandoare în povestea ei cu mult înainte ca Octavian sau Shakespeare să se atingă de ea. Ce fel de celebritate ar fi pe gustul tău? Evident atât cât să rămâi tu. Iar Dragobetele știi deja cum face cu fetele. O personalitate despre care să existe mai multe perspective decât despre Cleopatra o să găsești mai greu. De aceea vei găsi în volumul ”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului” povestea celebrității pe care o știi mai mult din deformările pe care i le-au atribuit bărbați, din tot felul de zone ale istoriei. Că e vorba de Shakespeare, ori de Cezar, de Marc Antoniu, ori Michelangelo, despre dezbaterile privint reprezentarea rasială din ultimii ani, povestea ei se suprapune pe frământările istoriei tale culturale. Iar faptul că ai aici o istorie reluată din perspectiva lui Stacy Schiff, scriitoare specializată în biografii, premiată cu Pulitzer, e un argument în plus pentru lectura ta. ”Octavian îi declarase război numai ei.”
2. CUM TE DEOSEBEȘTI DE CINE?
”Septologie I-II” Jon Fosse, traducere Ovio Olaru, Pandora M/Anansi, 2023
”E foarte fain să plutești așa în aer, zice ea” Dacă vrei să vezi unde se pune cel mai acut problema identității ca pasiune, eu îți propun să încercei ”Septologie I-II”. Este volumul lui Jon Fosse, premiantul Nobel pentru literatură în 2023. Este suficient să îți spun că o poveste în care autorul nu folosește punctul, cu doi pictori care poartă același nume, dar cât se poate de diferiți, îți face o idee și despre dificultatea unei investigații legate de identitate dar și despre senzațiile care ne țin împreună oricât de diferiți am fi. ”țin crucea de lemn maro între arătător și degetul mare și zic în gând, din nou și din nou, în timp ce trag aer adânc în piept, Doamne”
1. CINE EȘTI LA MODUL STAHL
”Cine suntem” cum percepem, cum simțim, cum iubim Stefanie Stahl, traducere Cora Radulian, Litera, 2023
”Important este că nu există o plăcere obiectivă, reală, și multe plăceri și dorințe sunt învățate prin legături” Cum percepi, cum simți, cum iubești? Sunt întrebările de la care începe orice discuție despre identitatea pe care consideri că o ai. Și în acest punct te aduce luna în care recomandările citEști te poartă printre repere ale identității din pasiune: ”Cine suntem” este volumul în care Stefanie Stahl îți propune să urmărești cum este posibil să înțelegi că fericirea poate să acționeze ca un drog și cât de importante sunt influențele care îți formează imaginea de sine. ”Valorile ne dau un scop în viață”
În martie îți propun cărți care îți conturează ”natura regenerărilor”, ca într-o lună în care primăvara începe să fie la ea acasă și când CitEști. Întrebare pregătitoare: Tu la ce cărți te gândești când îți zic de regenerare? Spune-mi în comentarii și vezi dacă intră pe lista smart CitEști de la Aleph News. Clar, nu ezita să îmi spui tot așa ce cărți te-au prins pe tine din poveștile și investigațiile identității. Iar ca să rămânem în legătură apasă subscribe de aici, te rog și ducem mai departe petrecerea de carte.
There we go, Sunday, February 25th, 11 am: The Art of Podcast Ilaria Gaspari [I]: CHEZ PROUST / BACHMANN Since October 2023, the Milan-born writer has been publishing her literary podcasts on works by well-known writers in collaboration with the Austrian Cultural Forum Rome and the Goethe-Institut Italy. The compositions of memories, quotations, excerpts and poems, some of which are original recordings of readings, also include a search for traces of Ingeborg Bachmann’s life in Rome. Moderation: Razvan Tupa from CitEști
Language: English This event can be watched online on YouTube or Facebook:
For Italian writer Ilaria Gaspari, known for her passion for podcasts dedicated to the works of famous writers, this year’s Odessa International Festival is an opportunity to remember the horrors of the two world wars: “I am coming to Bucharest thinking of two great European authors who lived in different historical moments, but were both touched by the consequences of one of the two world wars. I am thinking of Marcel Proust, who witnessed the collapse of his childhood, whose inexorable decline he had already observed and recorded, with the outbreak of the First World War. Then, my thoughts turn to Ingeborg Bachmann, who in her Austrian childhood experienced the trauma of the Nazi devastation and who would search throughout her life for a way to live in a historical moment in which the self is no longer submerged in history, but history is in the self.”
“It is not a weapon, because literature does not destroy; and it is indeed unequipped and vulnerable in the face of war, but it has the collective force of a voice that transmits words and thoughts. It is not a form of escape, but an open refuge, that is, open as a protection against horror,” added the beloved Italian writer. Festival activities are held in English, Ukrainian, German and Romanian, with translation. Public access to the event is free of charge.
Is literature an escape? A voice? Or a weapon?
Founded in 2015, the International Literature Festival Odessa aims to highlight the cultural effervescence and international character of the city and to contribute to strengthening its ties with other cultural metropolises in Europe and on other continents. In 2023, ILFO is organized in Bucharest, Romania. The program of each edition expresses this aim, both through the selection of guest writers and the dialogues. Of particular importance in the architecture of the festival’s program is the overview of the cultural space of Eastern Europe and the Black Sea region. So far, almost 300 writers have taken part in the events of the Odessa International Literature Festival. Hans Ruprecht and Ulrich Schreiber have been running the festival since its creation.
Fondatorul Tesla declară că volumul esențial pentru filosofia sa este un SF Musk descrie revelația pe care ți-o oferă cartea lui Douglas Adams, ”Ghidul autostopistului galactic” Jill Lepore nu e așa convinsă că Musk înțelege ce spune cartea
Cărțile tale preferate pot să spună destul de multe despre tine. Elon Musk vorbește despre una dintre cărțile pe care le consideră cele mai importante pentru filosofia sa. Șeful SpaceX a numit de mai multe ori despre cartea sa preferată. De fapt chiar planurile sale de a denumi ”Heart of Gold” naveta SpaceX care țintește spre Marte este inspirat din romanul său preferat.
Istoricul Jill Lapore, despre a cărei carte am vorbit aici în link la citEști, a luat la bani mărunți pasiunea lui Musk pentru clasici SF. A pus la cale un podcast unul dintre episoade intitulându-se chiar ”Ghidul autostopistului cu Elon Musk”. Mai mult am vorbit cu colega mea, Mihaela Gîrbea la Știrile Aleph News
La ce să te aștepți? Recitaluri poetice, dezbateri, proiecții de filme și momente muzicale, asta îți propune Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, găzduit de Institutul Goethe la București.
–- FOR ENGLISH SCROLL DOWN –-
Așa cum am povestit, în perioada 22-25 februarie, Bucureștiul găzduiește cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, un proiect cu tradiție, devenit itinerant din cauza războiului.
Pentru patru zile, publicul bucureștean are ocazia să participe la peste 20 de evenimente: de la dezbateri pe teme actuale și variate până la recitaluri de poezie și lecturi publice, însoțite de proiecții de filme și momente muzicale.
Găzduită la sediul Goethe-Institut București (Calea Dorobanți 32), ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa debutează joi, 22 februarie, de la ora 17.00, cu un mesaj din partea celor doi fondatori ai proiectului, managerii culturali Ulrich Schreiber (Germania) și Hans Ruprecht (Elveția), urmat de un mesaj din partea Laurei Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din București și președinta EUNIC România, instituția sub umbrela căreia se desfășoară proiectul.
Discursul de deschidere va fi susținut de Radu Vancu, scriitor, eseist, traducător, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și una dintre cele mai active voci civice din România.
„Europa pe care trebuie să o construim prin cuvintele noastre e una în care ele nu sunt folosite pentru a genera moarte sau ideologii de exterminare – ci o Europă în care cuvintele sunt martori împotriva barbariei. În care cuvintele stau mărturie că oamenii pot fi uciși, dar nu distruși. În care ele funcționează în serviciul umanului, nu al ideologiilor.
Pentru că acum știm: acolo unde cuvintele eșuează, istoria eșuează. Și redevine oroare.
Trebuie să construim o Europă în care cuvintele să nu trădeze omul. Nu din nou. Altfel, tot ce a însemnat vreodată literatura, tot ce a însemnat vreodată arta a fost pur și simplu o minciună.
Singura Europă care nu-i o civilizație moartă e aceasta: o Europă în care cuvintele nu trădează umanul”, a mărturisit Radu Vancu, în așteptarea evenimentului.
În aceeași seară, de la ora 18.30, publicul bucureștean are ocazia de a-l întâlni pe Philippe Sands, scriitor și avocat britanic de descendență franceză, profesor de drept internațional și director al Centrului pentru Curți și Tribunale Internaționale de la University College London. Libertatea de exprimare, drepturile omului, originile genocidului și ale crimelor împotriva umanității sunt doar o parte dintre temele care vor fi abordate de acesta în cadrul unui dialog cu jurnalistul Marian Voicu. Zilele acestea, volumul Filiera de Philippe Sands a apărut în ediție în limba română (traducere de Miruna Andriescu) la Editura Litera.
De la ora 20.00, iubitorii de poezie îi vor putea asculta în lecturi publice pe: Paula Erizanu din Republica Moldova – una dintre cele mai cunoscute scriitoare din noua generație și o apreciată jurnalistă europeană din sfera culturală –, alături de scriitorii ucraineni Iia Kiva – poetă, traducătoare și graficiană, preocupată de subiecte precum limbajul, identitate și memorie, experiențele colective și personale de război, traume și dezrădăcinare – și Vasîl Mahno – poet, eseist și traducător multipremiat, care investighează în cărțile sale conceptele de patrie și memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine. Moderatorul serii va fi scriitorul și traducătorul german de origine română Ernest Wichner.
Momentul muzical al serii va fi asigurat de muzicianul Florin Bica, un artist cunoscut melomanilor datorită prezenței sale la evenimente importante precum Bucharest Jazz Festival sau Festivalul „George Enescu”, dar și drept un colaborator constant al Big Band-ului Radio România.
În cea de-a doua zi a festivalului, vineri, 23 februarie, de la ora 14.00, iubitorii de literatură din București vor avea ocazia să îl cunoască pe Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani, un critic neobosit al sistemului politic, care a anticipat în operele sale războiul de astăzi. Acesta va purta un dialog cu poetul, eseistul și traducătorul ucrainean Vasîl Mahno.
De la ora 15.30, urmează o întâlnire cu scriitoarea elvețiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” și curatoare a Festivalului Internațional de Poezie de la Basel. Ariane von Graffenried este o scriitoare versatilă care trece cu ușurință de la germana elvețiană la cea standard, mixate cu franceză, engleză sau albaneză, o scriitoare capabilă să străbată peisaje literare ample, scriind despre figuri feminine uitate și nerecunoscute și care amestecă fantasticul cu realul.
Sub motto-ul „Planeta populistă – vocile unei lumi în tumult”, de la ora 17.00, va avea loc o întâlnire cu scriitorul și eseistul elvețian Jonas Lüscher, moderată de Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut București. Ce îi unește pe populiștii din întreaga lume, ce îi deosebește și ce impact are acest lucru asupra realităților vieții în fiecare caz în parte? Sunt promisiunile și tentațiile populiștilor similare? Și, dacă da, ce fel de lume și de societate promit populiștii? – acestea sunt doar câteva dintre întrebările care își vor găsi răspuns în cadrul întâlnirii cu Jonas Lüscher.
De la ora 18.30, urmează un dialog pe o temă extrem de interesantă care a străbătut anii în zeci de cercetări dedicate subiectului: războiul și drogurile. Invitatul special este Norman Ohler, autorul a două cărți importante pe această temă, prima dintre acestea, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), tradusă în peste 30 de limbi și aflată pe lista bestsellerurilor TheNew York Times, care descrie consecințele abuzului de droguri în rândul liderilor militari și politici. Cea mai recentă carte a sa, The Strongest Substance (2023), face lumină asupra istoriei dezvoltării LSD și explică diferența între cele trei funcții ale drogurilor: ca intoxicant, ca instrument de control al minții și ca leac.
Seara se încheie cu o întâlnire digitală cu îndrăgitul scriitor german Daniel Kehlmann care, de la ora 20.00, va citi un scurt fragment din romanul TYLL, unul dintre cele mai răsunătoare succese literare germane din ultimii cinci ani, carte nominalizată la International Booker Prize în 2020 și aflată în curs de ecranizare pentru un viitor serial Netflix. Romanul, apărut în versiune românească în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, în traducerea Mariei Irod, a fost extrem de bine primit și de cititorii români. Dialogul cu Daniel Kehlmann va fi moderat de jurnalistul cultural Matei Martin.
Literatura ucraineană va face obiectul unei lecturi la nivel mondial în cea de-a treia zi a festivalului, sâmbătă, 24 februarie, e la ora 12.00, pentru a marca cei doi ani de la data izbucnirii războiului. Cu această ocazie, vor fi citite inclusiv poeme semnate de scriitorii ucraineni Viktoria Amelina, Maksîm Krîvțov și Volodimir Vakulenko, toți dispăruți în timpul războiului. La eveniment iau parte, online sau cu prezență fizică, nume importante ale scenei literare internaționale precum Vasîl Mahno, Svitlana Bondar, Yuri Vînnîciuk (Ucraina), Marie Iljašenko (Republica Cehă), Jan Konnefke (Germania / România, online), Halîna Kruk (Ucraina, online), Daniel Kehlmann (Germania, online), Héctor Abad Faciolince (Columbia, online), Nichita Danilov, Dan Sociu (România).
În aceeași zi, de la ora 15.00, scriitorul și jurnalistul Olivier Guez, distins cu Premiul German de Film pentru scenariul său Der Staat gegen Fritz Bauer, discută cu scriitorul Norman Ohler despre trecutul, prezentul și viitorul Europei, despre ocaziile folosite și ratate în realizarea visului Europei într-o perioadă de profunde schimbări politice și culturale.
De la ora 16.30, va fi proiectat filmul Inimi cicatrizate (2016), în regia și după un scenariu de Radu Jude, ecranizarea romanului omonim, de Max Blecher, proiecție urmată, de la ora 18.00, de un dialog pe această temă între criticul literar Doris Mironescu și Ernest Wichner.
Începând cu ora 19.30, va avea loc un moment de lecturi publice – poezii de Ernest Wichner, unul dintre cei mai importanți poeți germani de origine română, Marie Iljašenko din Republica Cehă, autoare multipremiată, ale cărei versuri au cunoscut traduceri în peste 15 limbi și Nichita Danilov, scriitor român care surprinde în cărțile sale moștenirea spirituală și metafizică a României natale într-o poetică suprarealistă cu expresie ludică și ironică. Amfitrionul serii va fi scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble.
Ultimul eveniment al serii va avea loc la Cinema Elvire Popesco, de la ora 20.00. Este vorba despre proiecția filmului Photophobia, docudramă din 2023, scris și regizat de Ivan Ostrochovský și Pavol Pekarčík. Filmul a avut premiera la cea de-a 80-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, în cadrul secțiunii „Giornate degli Autori”, în cadrul căreia a câștigat premiul Europa Cinemas Label Award. Coproducție între Slovacia, Republica Cehă și Ucraina, Photophobia a fost filmat în Ucraina în timpul invaziei rusești, fiind mai apoi selectat ca propunerea slovacă pentru cel mai bun film internațional de lungmetraj la cea de-a 96-a ediție a Premiilor Oscar.
Primul eveniment al ultimei zile a festivalului, duminică, 25 februarie, începând cu ora 11.00 este un dialog între scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuți: mix de amintiri, citate, extrase și poeme, dintre care unele sunt înregistrări originale ale unor lecturi, materialele includ și o căutare a urmelor vieții lui Ingeborg Bachmann la Roma. Poetul, managerul cultural și jurnalistul Răzvan Țupa este cel care va dialoga cu invitata din Italia.
De la ora 12.30, este vremea Poveștilor de la Marea Neagră, un proiect al Goethe-Institut și al Centrului Goethe din Erevan. În cadrul evenimentului de la București, cinci scriitori din țări situate la Marea Neagră se vor reuni pentru un schimb de opinii despre regionalitate, identitate și posibilitățile unei limbi comune în contextul crizelor actuale din literatură: Lavinia Braniște (România), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ucraina) și Ina Vultchanova (Bulgaria). Moderator: Arevik Ashkharoyan, cu o introducere de Jan-Tage Kühling (Centrul Goethe din Erevan).
De la ora 14.00, programul include un dialog cu Karl-Markus Gauss, scriitor și editor austriac, recompensat în 2022 cu prestigiosul Premiu pentru înțelegere europeană al Târgului de carte de la Leipzig, cunoscut pentru cărțile sale situate în sfera literaturii de călătorie. Expert în țările și peisajele din Europa de Est și descris de criticii de la Wiener Zeitung drept „un mare filozof al dispariției, care vrea să salveze oamenii și lucrurile, cei reduși la tăcere și cei uitați în memorie”, Karl-Markus Gauss va discuta despre această formă specială de literatură cu scriitorul român Marius Chivu.
Ora 15.30 o aduce în fața iubitorilor de literatură pe scriitoarea română Nora Iuga alături de gazda evenimentului, poetul Ernest Wichner, traducătorul poemelor Norei Iuga în limba germană. Îndrăgita scriitoare română și traducătoare premiată a literaturii germane va citi din poemele sale, publicate pentru prima dată în 1968.
De la ora 17.00, scriitorul german Norris von Schirach, îndrăgit de cititorii români datorită romanului Cei mai frumoși ani din viața lui Anton (ediția în limba română: Humanitas Fiction, traducere de Victor Scoradeț, 2021), va purta un dialog cu scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble.
Seria evenimentelor se va încheia cu o dublă lectură publică de poezie, programată pentru ora 18.30, care îi va reuni pe scriitorii Nichita Danilov și Dan Sociu, amfitrion fiind Ernest Wichner.
Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană și română, cu traducere. Accesul publicului la eveniment este gratuit. Programul complet al festivalului, pe site-ul oficial: www.litfestodessa.com.
–-
Festivalul este susținut de Fundația Jan Michalski, EUNIC România, Culture of Solidarity Fund | European Cultural Foundation, PRO HELVETIA, Goethe-Institut București.
PARTENERI: Institutul Italian de Cultură București, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din România, British Council România, Ambasada Bulgariei în România, Cărturești, Universitatea din București, Muzeul Național al Literaturii Române, One World, Cinema Elevire Popesco.
––––-ENGLISH–––––-
Bucharest hosts the 9th edition
of the Odesa International Literature Festival
The event takes place as the whole world marks
two years since the outbreak of the war in Ukraine.
Next month, Bucharest will host the Odesa International Literature Festival, a long-standing literary event launched in 2015, which, due to the war, became a touring project in the last two years: in 2023 it was hosted in Batumi, Georgia, and this year it will take place in the capital of Romania. Thus, from the22nd to 25th of February, at the Goethe-Institut in Bucharest (Calea Dorobanți 32), literature lovers will have the opportunity to meet important names of the contemporary international literary world.
Ukrainian writers Iya Kiva, Yuriy Vynnychuk and Vasyl Makhno, Philip Sands from the UK, Olivier Guez from France, Daniel Kehlmann and Norman Ohler from Germany, Karl-MarkusGauss from Austria, Ariane von Graffenried and Jonas Lüscher from Switzerland, and IlariaGaspari from Italy will hold public readings and debates throughout the five days of the festival, which all literature lovers can assist. They will be joined by leading names in Romanian literature today, such as Nora Iuga, Dan Sociu, Nichita Danilov and Radu Vancu.
The programme consists of 20 events that will take place with the writers joining us both in-person and online. Among the topics addressed at this year’s Odessa International Literature Festival in Bucharest are: the future of Europe, the freedom of the writer and of writing, the power of words to fight against barbarity, and the literary relations between the countries of the Black Sea region. Ukrainian literature will be the subject of a worldwide reading on the 24th of February to mark two years since the war started. The event will include readings of poems by Ukrainian writers Viktoria Amelina, Volodimir Vakulenko and Maksym Kryvtsov, both of whom died during the war.
„I am glad that we can host the 9th edition of the Odesa International Literature Festival in Bucharest to show solidarity with Ukraine, especially through the worldwide reading on the 24th of February, and to support literary relations in the Black Sea region. As in previous years, we managed to bring outstanding writers to the guest list. I am looking forward to the opening of the event, especially to the keynote speech by writer Radu Vancu, who will talk about the importance of literature, particularly in wartime. I would like to thank the Jan Michalski Foundation and the cultural institutes that partnered with us, in particular the Goethe-Institut in Bucharest, the host of this event,” declared Ulrich Schreiber, well-known German cultural manager, co-founder and co-director of the Odesa International Literature Festival together with Hans Ruprecht.
Readings and debates at the festival will be held in English, Ukrainian and Romanian, withtranslation. Public access to the event is free of charge. The full programme of the festival can be found on the official website: www.litfestodessa.comand https://eunic-romania.ro/.
Founded in 2015, the Odesa International Literature Festival aims to highlight the cultural effervescence and international flair of the city and to contribute to strengthening its ties with other cultural metropolises in Europe and on other continents. The programme of each edition reflects this aim, both in the selection of guest writers and in the themes of dialogue. Of particular importance in the design of the festival’s programme is the overview of the cultural space of Eastern Europe and the Black Sea region. So far, almost 300 writers have taken part in the events of the Odessa International Literature Festival. Hans Ruprecht and Ulrich Schreiber have been coordinating the festival since its very beginning.
The festival is jointly supported by the Jan Michalski Foundation, Culture of Solidarity Fund powered by the European Cultural Foundation, EUNIC Romania, PRO HELVETIA, Goethe-Institut Bukarest, Pro Helvetia. Partners: Istituto Italiano di Cultura Bucarest, Cărturești, The University Bucharest, The National Museum of Literature Bucharest. Media partners: Radio România Cultural, Agerpres, Observator cultural, Scena9, IQads, LiterNet, Bookhub, Filme și cărți, Suplimentul de cultură, La Punkt, Agenția de carte
Poetry readings, debates, film screenings and musical performances,
at the Odesa International Literature Festival, hosted in Bucharest
This month, from the 22nd to the 25th of February, Bucharest hosts the 9th edition of the Odesa International Literature Festival, a long-standing project that has become a touring event due to the war. During the four days of the festival, the public in Bucharest will have the opportunity to participate in no less than 20 events, with a wide variety of activities: from debates on highly relevant and diverse topics to poetry recitals and public readings, along with film screenings and musical performances.
Hosted at the Goethe-Institut Bucharest (Calea Dorobanți 32), this year’s edition of the Odesa International Literature Festival opens on Thursday, the 22nd of February, at 17:00, with a message from the two founders of the project, cultural managers Ulrich Schreiber (Germany) and Hans Ruprecht (Switzerland), followed by a message from Laura Napolitano, head of the Italian Institute of Culture in Bucharest and president of EUNIC Romania, the institution behind the project. The inaugural speech will be delivered by Radu Vancu, writer, essayist, translator and professor at „Lucian Blaga” University of Sibiu, and one of the most prominent civic voices in Romania.
„Europe we have to build with our words: a Europe in which words are used not to build death, or ideologies of extermination – but a Europe in which words are witness against barbarity. Where words stand witness that people can be murdered – but not destroyed. Where we keep our words in the service of fellow humans, and not of ideologies.
Because we now know: where words fail, history fails. And it becomes horror again.
We have to build a Europe where words do not fail the human. Not again. Or else everything literature ever stood for, everything arts ever stood for – was simply a lie.
The only Europe which is not a dead civilisation is this one: a Europe where words to not fail the human.” (Radu Vancu)
The same evening, at 18:30, the public has the opportunity to meet Philippe Sands, British writer and lawyer of French descent, professor of international law and director of the Centre for International Courts and Tribunals at University College London. Freedom of expression, human rights, the roots of genocide and crimes against humanity are just some of the topics he will discuss with journalist MarianVoicu.
At 20:00, poetry lovers will be able to enjoy public readings by Paula Erizanu from the Republic of Moldova—one of the best-known writers of the new generation and an esteemed European journalist in the cultural arena—together with Ukrainian writer Iia Kiva—poet, translator and graphic designer, concerned with topics such as language, wordlessness, identity and memory, collective and personal experiences of war, trauma and alienation—and Vasîl Mahno—poet, essayist and multi-award-winning translator, who explores the concepts of homeland and memory in his books, revealing the polyphonic past of his birthplace. The moderator of the evening will be the Romanian-born German writer and translator Ernest Wichner.
On the second day of the festival, Friday the 23rd of February, at 14:00, literature lovers in Bucharest will have the opportunity to meet Yuri Vînnîciuk, a living legend of Ukrainian literature, considered the most versatile of contemporary Ukrainian writers, a tireless critic of the political system, who anticipated today’s war in his works. He will be in dialogue with Ukrainian poet, essayist and translator Vasîl Mahno.
At 15:30, there will be a meeting with the Swiss writer Ariane von Graffenried, author and spokenword performer, member of the duo „Fitzgerald & Rimini” and curator of the Basel International Poetry Festival. Ariane von Graffenried is a versatile writer who transitions with ease from Swiss German to standard German, mixing it with French, English or Albanian; she is a writer who is capable of traversing broad literary landscapes, writing about forgotten and unrecognised female figures and combining the fantasy with facts.
Under the motto „Populist Planet—Voices of a World in Turmoil”, a meeting with the Swiss writer and essayist Jonas Lüscher will take place at 17:00 and will be chaired by Joachim Umlauf, head of the Goethe-Institut Bucharest. What unites populists around the world, what sets them apart and what impact does this have on life in each case? Are the promises and temptations of populists similar? And if so, what kind of world and society do populists promise? These are just some of the questions that will be answered in the meeting with Jonas Lüscher.
At 18:30, there will be a dialogue on a highly interesting topic that has been the subject of dozens of research papers over the years: war and drugs. A theme that is very much present in the history of the Second World War, but also reminds us of the notorious „War on Drugs” declared by Richard Nixon in 1972, drugs that have claimed tens of thousands of lives around the world, and the helplessness with which this war is fought. The special guest is Norman Ohler, author of two major books on the subject, the first of which, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), translated into more than 30 languages and added to the New York Times bestseller list, describes the consequences of drug abuse among military and political leaders. His latest book, The Strongest Substance (2023), sheds light on the history of the rise of LSD and explains the difference between the drug’s three functions: as an intoxicant, as a mind-control tool and as a cure.
The evening ends with a virtual encounter with acclaimed German writer Daniel Kehlmann at 20:00. He will read a short excerpt from his novel TYLL, one of the most successful German literary novels of the last five years, nominated for the International Booker Prize in 2020 and currently being screened for an upcoming Netflix series. The novel, published in Romanian in the collection Anansi. World Fiction from Pandora M Publishing, translated by Maria Irod, was extremely well received by Romanian readers.
The dialogue with Daniel Kehlmann will be chaired by cultural journalist Matei Martin.
Ukrainian literature will be the subject of a worldwide reading on the third day of the festival, Saturday the 24th of February at 12:00, to mark two years since the outbreak of war. The occasion will include readings of poems by Ukrainian writers Viktoria Amelina, Maksîm Krîvțov and Volodimir Vakulenko, all of whom perished during the war. Important names of the international literary scene such as Vasîl Mahno, Svitlana Bondar, Yuri Vînnîciuk (Ukraine), Marie Iljašenko (Czech Republic), Jan Konnefke (Germany / Romania, online), Halîna Kruk (Ukraine, online), Daniel Kehlmann (Germany, online), Héctor Abad Faciolince (Colombia, online), Nichita Danilov, Dan Sociu (Romania) will participate online and in person.
On the same day, at 15:00, writer and journalist Olivier Guez, awarded the German Film Prize for his screenplay Der Staat gegen Fritz Bauer, talks to writer Norman Ohler about Europe’s past, present and future, about the taken and missed opportunities in achieving the European dream in a time of deep political and cultural change.
At 16:30, the film Scarred Hearts (2016) will be screened. The film was directed and written by Radu Jude and is a screenplay of the novel of the same name by Max Blecher. At 18:00, the screening will be followed by a dialogue on the same subject between literary critic Doris Mironescu and Ernest Wichner.
At 19:30, there will be a public reading—poems by Ernest Wichner, one of the most important German poets of Romanian origin, Marie Iljašenko from the Czech Republic, a multi-award-winning author whose poems have been translated into over 15 languages, and Nichita Danilov, a Romanian writer who captures in his books the spiritual and metaphysical heritage of his homeland Romania in a surrealist poetics with playful and ironic expression. The host of the evening will be writer and translator HorațiuDecuble.
The last event of the evening will take place at Cinema Elvire Popesco, at 20:00. It is a screening of Photophobia, a 2023 docudrama written and directed by Ivan Ostrochovský and Pavol Pekarčík. The film premiered at the 80th Venice International Film Festival as part of the „Giornate degli Autori” section, where it won the Europa Cinemas Label Award. Co-produced by Slovakia, the Czech Republic and Ukraine, Photophobia was filmed in Ukraine during the Russian invasion and was later selected as the Slovak entry for Best International Feature Film at the 96th Academy Awards.
The first event of the last day of the festival, Sunday the 25th of February, starting at 11:00, is a dialogue between the Italian writer Ilaria Gaspari, known for her passion for podcasts dedicated to the works of famous writers: a blend of memories, quotes, excerpts and poems, some of which are original recordings of readings—the material also includes a search for traces of Ingeborg Bachmann’s life in Rome—and the poet, cultural manager and journalist Răzvan Țupa.
At 12:30, it is time for Black Sea Stories, a project of the Goethe-Institut and the Goethe Centre Yerevan. Five writers from Black Sea countries will meet for an exchange of views on regionality, identity, and the possibilities of a common language in the context of current crises in literature: Lavinia Braniște (Romania), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ukraine) and InaVultchanova (Bulgaria). Chair: Arevik Ashkharoyan, with an introduction by Jan-Tage Kühling (Goethe Centre Yerevan).
At 14:00, the programme will include a dialogue with Karl-Markus Gauss, Austrian writer and publisher, winner of the prestigious Leipzig Book Fair Prize for European Understanding in 2022, known for his books in the field of travel literature. An expert on the countries and landscapes of Eastern Europe and described by the critics of the Wiener Zeitung as „a great philosopher of disappearance, who wants to save people and things, the silenced and the forgotten in our memory”, Karl-Markus Gauss will discuss this special form of literature with Romanian writer Marius Chivu.
At 15:30, the audience will meet Romanian writer Nora Iuga and the host of the event, poet ErnestWichner, translator of Nora Iuga’s poems into German. The beloved Romanian writer and award-winning translator of German literature will read from her poems, first published in 1968.
At 17:00, the German writer Norris von Schirach, famous among Romanian readers for his novel Blasse Helden (Romanian edition: Cei mai frumoși ani din viața lui Anton; Humanitas Fiction, translated by Victor Scoradeț, 2021), will have a dialogue with the writer and translator Horațiu Decuble.
The events will conclude with a double public poetry reading, scheduled for 18:30, bringing together writers Nichita Danilov and Dan Sociu, hosted by Ernest Wichner.
J. Ivy a luat pentru a doua oară premiul Grammy acordat în secțiunea dedicată poeziei în gala industriei discografice americane. Este al doilea an în care poezia are secțiunea ei. Este adevărat că secțiunea Spoken Word avea o lungă istorie la premiile Grammy. Încă de la prima ediție, Carl Sandburg (1960) fiind laureat. Ulterior Maya Angelou s-a mai remarcat, câștigând trofeul de trei ori, dar altfel poeții au avut o concurență serioasă într-o secțiune care includea discursuri politice, și cărți audio înregistrate de voci consacrate din showbiz. Așa că e momentul să vorbim de secțiunea dedicată exclusiv poeziei vorbite de asociația industriei discografice de peste Ocean.
În sfârșit, ce vreau să punctez acum este faptul că în România, rapperii au ajuns să se ocupe de tradiție și de valori culturale, iar recunoașterea lor în showbiz devine din ce în ce mai discretă. În schimb, succesul lui J.Ivy îți arată că poezia poate să schimbe lucruri. Poate că e chiar primul mod în care apuci să vezi încotro se duc lucrurile când nu te mulțumești să te tot plângi de neatenția generală pentru domeniul tău și ”adevăratele valori”.
De fapt asta mă interesează foarte tare: dacă știi vreo personalitate de la fotbal, până la arte culinare care să nu creadă despre sine că reprezintă partea bună a poveștii. Dar foarte rar vine vorba despre altcineva decât despre sine în asemenea discuții. Iar Ivy chiar se uită spre ce e în jur, cu toate că e al doilea an în care ia premiul dedicat de Grammy poeziei din Spoken Word (din doi ani de existență a secțiunii).
7. Dacă tot e scandal în Turcia cu acuzațiile de plagiat și condamnarea suspectă a scriitoarei Elif Shafak, îți recomand ”Doamna Hayat”, romanul unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori turci care au avut de-a face cu abuzurile autorităților de la ankara în ultimii ani, Ahmet Altan, traducător este Madalina Ghiu.
6. Pentru că poveștile pot fi o pasiune dar sigur țin de identitate, ce ai spune despre o revizitare a poveștii Șeherezadei? În ”Vocile deșertului”, Nelida Pinon îți spune povestea din perspectiva eroinei orientale.
5. Ca să te lămuresc în legătură cu ce înseamnă astăzi un premiu nobel pentru literatură, te invit să răsfoiești ”Tânărul. Fotojurnal”. Pentru cărțile semnate de Annie Ernaux cred că o prefață potrivită sunt secvențele din filmul pe care i-l dedică fiul ei.
4. Sigur, ai și varianta investigațiilor dincoace de memorii. ”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire” este povestea pe care o spune Sorin Trâncă, într-un volum recent care pornește pe urmele celebrului artist.
3. La fel de aplicată este cercetarea pe care ți-o propune Brene Brown în ”Atlas of the Heart”, best-sellerul specialistei pe teme de curaj, vulnerabilitate, rușine și empatie.
2. Îți spun repede și despre ”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului”, într-o carte alcătuită de Stacy Schiff.
1. Dar pentru final îți propun ”Septologie I-II”, de Jon Fosse, în traducerea lui Ovio Olaru. Câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură în 2023 are pledoaria lui în care sensurile identitatății și pasiunii se suprapun. Citate și detalii mai multe ai la @citestioficial3836
Când vreau să văd în ce direcții se mai mișcă scrisul în lume mă uit ce iese mai bine din sesiunile de premieri pe tot felul de specialități ca și după ce stă mai mult timp în topurile de vânzări. Și așa se mai aranjează începutul anului pentru mine.
M-au nedumerit mereu listele în sine, așa că mă învăț să mă uit în lecturi după semne care îmi arată încotro pot să mai găsesc și drumul înapoi, ca Hänsel și Gretel, dar mai ales înainte, ca Dorina Lazăr când ”Angela merge mai departe”. Iar unul dintre modurile în care îți dai seama în ce măsură te poți baza pe un premiu este dacă poți găsi într-un singur loc toate titlurile și numele premiate vreodată cu acea distincție. Unul dintre puținele premii literare din România care îndeplinea această condiție era Premiul ”Mihai Eminescu”. Și, puteți verifica pe site, lucrul acesta a rămas valabil doar pentru premiile de debut, sau Opus Primum (care au actualizat lista la zi) . Cel dedicat Opera Omnia, cu toate că a continuat să includă nume de primă mărime printre laureați a rămas cu lista completată doar până în 2020. Poate e numai o coincidență că e vorba și de ultimul an în care premiul a fost acordat pe 15 ianuarie, considerată în principiu ziua nașterii poetului, autoritățile locale care au preluat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor premiul preferând festivități într-o perioadă a anului mai caldă, comemorarea morții aceluiași poet. Adevărul este că memorialul de la Ipotești a completat în continuare premiile pe care le gestionează, cele de debut, celelalte fiind normal să le consemneze cine se ocupă de ele. Dar o situație pe fiecare an e riscantă pentru orice încercare de manipulare… așa că s-ar putea să găsești lista câștigătorilor dintr-un an la un premiu sau la altul de la Uniunea Scriitorilor, dar lista tuturor câștigătorilor de la toate edițiile de până acum, slabe șanse să o poată accesa cineva public. Dacă mai știți premii literare românești cu oarecare tradiție care să aibă o listă completă a tuturor câștigătorilor de la toate edițiile, spuneți-mi într-un comentariu, pentru că m-aș bucura să le urmăresc mai departe.
În sfârșit numărătoarea mea inversă de ianuarie, când tema citEști este ”cărți premiate și best-seller”, se așează așa:
7. SUCCESUL ELEGANȚEI CU UMOR ȘI UMANITATE
”Eleganța ariciului” Muriel Barbery, traducere Ion Doru Brana, Nemira 2023
”Astăzi, mama m-a dus la psihanalistul ei.” Îți propun să începi anul cu un bestseller care își dă majoratul. Sunt 18 ani de când ”Eleganța ariciului” seduce cititori în toate colțurile lumii. Romanul semnat de Muriel Barbery se petrece într-o clădire pariziană plină de personaje care îți vor aminti de farmecul ingenuității din filme precum Amelie sau din Orașul copiilor pierduți. SĂ îți mai spun că în momentul publicării au fost critici care au găsit că lucrul cel mai puțin ofertant când e vorba de acest roman ar fi titlul. ”Căci, pentru dumneavoastră, voi urmări de acum înainte tot ce înseamnă întotdeauna în niciodată. Frumusețea din această lume.”
6. LECTURA CU CARE RECONSTRUIEȘTI
”Ultima librărie din Londra” de Madeline Martin, traducere de Diana Dorobanțu, Litera, 2021
”În ciuda dificultăților întâmplinate de Grace, ea și Viv ieșiră din gară ca niște păsări cântătoare care fuseseră ținute în colivii, gata să-și desfacă în cele din urmă aripile” Între cărțile cu care te văd începând un an nou este și un bestseller New York Times. ”Ultima librărie din Londra”, de Madeline Martin, este inspirat de un eveniment tragic din Al Doilea Război Mondial, dar povestea îți oferă mult mai mult. Aș spune că urmărind-o pe Grace Bennett cum se transformă dintr-o tânără care nu e interesată de cărți în cea mai importantă persoană din lumea librăriilor londoneze, urmărești dezvoltându-se propria ta pasiune pentru lectură. ”Înăuntru, rafturile cu cărți erau despărțite de flăcări care alergau cu o încântare lacomă peste rânduri și rânduri de cotoare de cărți atent aranjate.”
5. CÂND PSIHOTERAPIA AJUNGE BESTSELLER
”Teama de atașament” de Stefanie Stahl, traducere de Ruxandra Munteanu-Hosu, Litera, 2023
”Cel care manifestă teamă de atașament respinge vehement ideea că ar putea suferi de așa ceva”. Trebuie să premiezi ce nu poți să lași din mână. Și asta ți se întâmplă cu ”Teama de atașament” de Stefanie Stahl. Gândit ca un ghid pentru cunoaștere de sine și vindecare, volumul care este un bestseller care pune sub miscroscop teama de apropiere și intimitate. S-ar putea să fie vorba de tine, dar sigur între exemplele care umplu acest volum o să recunoști comportamente ale unor persoane pe care le știi. ”Copilul interior are nevoie de multe încurajări și de o susținere puternică din partea adultului interior.”
4. DESCOPERI STABILITATEA CA PREMIU ÎN VREMURI DE REFUGIU
”Ceea ce știm ne mână permanent spre ignoranța noastră, făcându-ne să vedem lumea ca și când am mai sta ghemuiți și acum în balta călduță și puțin adâncă pe care o știam din spaimele din copilărie”. Dacă încă te mai întrebi ce a făcut din Abdulrazak Gurnah un autor de Nobel, un răspuns îl ai cu romanul ”Pe țărm”. Este una dintre cărțile care l-au adus în atenția premiilor importante, chiar dacă pe acea vreme, în 2001, numai în calitate de nominalizat. Este povestea celor care își caută locul în Occident între toate ficțiunile legate de migrație, seducție și trădare. Și modul în care îți propun să descoperi în luna ianuarie la citEști ce face un autor să ajungă premiant. Acolo nu era viața mea, ci doar ce alesesem ca repere ale unei povești pe care speram s-o pot comunica.
3. UN PERSONAJ TE CAUTĂ IAR
”Dă noaptea deoparte” Monique Proulx, traducere Alina Pelea, Rodica Baconsky, Casa Cărții de Știință, 2023
”Dumneavoastră vă scriu, cele mai prețioase ființe din lumea mea.” În materie de succes în literatură multe se pot spune. Dar uite cartea care a primit Premiul Celor Cinci Continente ale Francofoniei în 2022. Pentru volumul ”Dă noaptea deoparte”, scriitoarea canadiană Monique Proulx a povestit că după doi ani în care nu a putut să scrie, a recuperat un personaj pe care îl lăsase în aer într-o carte anterioară. Obișnuită cu statutul de autor de best-seller, autoarea și-a orientat personajul principal asupra ieșirii din singurătate și a sentimentelor de vinovăție. “Mai înainte de-a porni să-și regăsească drumul, un om trebuie să-și dea seama că e pierdut.”
”Cuvintele lui au rămas plutind în aer, pe lângă ticăitul ceasului cu barometru pe una din măsuțele de lângă ei.” Știu exact unde poți să găsești o poveste care te poartă în zone diferite ale societății și ale istoriei aceluiași oraș. ”Palatul Magnolia”, de Fiona Davis este un best seller pentru New York Times și dar și o aventură captivantă cu mistere și crimă în societatea americană a primei jumătăți din secolul XX. Și toată istoria e țesută pe pânza reală a celebrei colecții de artă Frick. ”Cele două femei trecuseră prin decenii de schimbări radicale, când axa pământului s-a mai aplecat puțin.”
1. MAI AVEM NEVOIE ȘI DE COPPERHEAD
”Demon Copperhead” Barbara Kingsolver, traducere de Paul S. Grigoriu, Editura Trei, 2023
“Mama și-a dat părul din ochi, stresată. Fusese fericită și se distrase toată ziua și acum, chiar fără să mă uit la ea, simțeam schimbarea.” Unde se duce lumea unui roman atunci când termini de citit? Dacă este vorba de carte celebră, de Dickens de exemplu, s-ar putea să o regăsești actualizată într-o poveste de succes de azi. Pentru ”Demon Copperhead”, Barbara Kingsolver a primit premiul Pulitzer în 2023. Dar cartea sa o să te intereseze și pentru că reușește să îți arate că lumea poate să se schimbe dar și problemele și resorturile fascinației pentru un personaj pot rămâne aceleași. ”Tu trebuie să te trezești în fiecare dimineață și să hotătăști din nou, la lumina rece și solitară a zilei: sunt destul de curajos ca să merg până la capăt?”
În februarie te aștept să îți dai seama ce identitate îți oferă pasiunea când CitEști. Întrebare pregătitoare: Tu la ce cărți te gândești când îți zic de identitate și pasiune? Spune-mi în comentarii și vezi dacă intră pe lista smart CitEști de la Aleph News. Clar, nu ezita să îmi spui tot așa ce cărți te-au prins pe tine din premiile ultimilor ani. Iar de rămas în legătură apasă subscribe de aici, te rog.
Câștigătorul celei de-a V-a ediții a Premiului pentru experiment literar este Dmitri Miticov, pentru volumul ”Dmitri: INTJ”(editura OMG), care pornește de la notația biografică proiectând-o în discursuri mitice și tehnologice asupra evenimentului, păstrând, în același timp, o perspectivă investigativă asupra limitelor tranzitivității. Volumul surprinde interacțiunile spațiului personal cu fluxurile publice fie ele tehnice ori literare (din punct de vedere istoric) la nivelul discursului poetic. Video aici.
”Înseamnă foarte mult, și nu pentru că e primul premiu dar pentru că e un premiu foarte special și întotdeauna mi se pare că e un compliment când cineva mă asociază cu zona experimentală și am zis-o de mai multe ori, asta văd cel mai mare compliment pentru ceea ce scriu, că fac un lucru experimental. Pentru mine înseamnă un lucru foarte important, înseamnă să faci ceva nou, în primul rând, și eu privesc și zona literară ca o zonă de acumulare în care printre cele mai importante lucruri e să vii cu ceva nou, și preferabil cu ceva nou în care să nu epuizezi zona respectivă, ci să deschizi o ușă către ceva unde alții cu scrisul sau pot să fie influențați de asta”, mărturisește Dmitri Miticov.
Alături de proiectul câștigător, încă cinci nominalizări au intrat în jurizarea finală a Premiului ”Gheorghe IOVA – TEXTUARE” pentru începutul anului 2024. Le prezentăm pe rând într-o ordine alfabetică a prenumelor:
Adriana Gheorghe pentru proiectele spațiului Teatre, care au șanse să devină repere în investigarea întâlnirilor între arte pe scena românească. Video aici
Alina Pietrăreanu în calitate de organizatoare pentru Festivalul de arte performative Ecosistem- o întreprindere care deschide zona întâlnirii cu publicul pentru performeri care sunt la început de drum. Video aici
Cosmina Moroșan, pentru demersul ”cadru binevoitor – participativ”, cu Anticorp Solar, proiect care în care pune în scenă prezența performerului într-un discurs multiplu ”performance-petrecere-formă de rugăciune”, în perspectiva unei secvențieri ulterioare a dispozitivului la nivel afectiv/cognitiv. Video aici din proiectul Cristinei Ispas, poezie contemporană românească.
Julio Elvisey Pisică – care propune performance spoken word și se descrie drept artist intersecțional și interdisciplinar în teatru, scrie poezie și lucrează cu sunetul experimental. În 2023 a făcut parte cu un performance din seria de evenimente Timișoara 2023 la nesfârșit. Video aici.
Jean Lorin Sterian, care a transformat proiectul unui spațiu personal dedicat întâlnirii artistice în seria de evenimente itinerante Homefest. Video aici
Premiul constă în: 1801 lei, valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, percepută de la Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forțat; o diplomă stampă, creată de Cătălin Guguianu și digitalizată de artista plastică Valérie Touzet.
Un interviu cu Dmitri Miticov în calitate de câștigător al Premiului pentru experiment literar ”Gheorghe IOVA – TEXTUARE” punctează mizele proiectului care i-a adus premiul în 2024 și câteva dintre reperele investigației sale într-un moment în care peisajul literar românesc este tot mai bogat. Scriitorul încearcă să explice de ce 2023 rămâne un an în care au debutat foarte puține autoare în poezie dar și ce persistă din iluziile legate de scris și poezie.
Dmitri Miticov este născut pe 1 septembrie 1980 în Tîrgovişte. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Până la ”Dmitri: INTJ” a mai publicat ”Efectul de peliculă”, Editura Vinea, 2006 (poezie, debut); ”Numele meu e Dmitri”, editura Paralela 45, 2010 (poezie), ”Dmitri: uite viaţa”, Casa de editură Max Blecher, 2012, și ”Dmitri: genul cinic”, Editura Cartea Românească, 2015.
În 2010, artistul vizual Cătălin Guguianu îl invită, la Paris, pe Gheorghe Iova să colaboreze la proiectul său „veloLINGA“. Cătălin Guguianu (www.catalin-ation.com) patronează asociația cultural-artistică ’ECHALIER – PÎRLEAZU’. Cu această ocazie, Iova i-a cerut lui Cătălin să preia și să gestioneze premiul său pentru experiment literar. După dispariția lui Gheorghe Iova din vara anului 2019, în ianuarie 2020 s-a inaugurat premiul testamentar „Gheorghe IOVA – TEXTUARE“, fiind acordat în acel an poetului și jurnalistului Răzvan Țupa.
Juriul, care stabilește nominalizările și câștigătorii, este alcătuit din premianții ultimelor 3 ediții ale selecției, alături de deținătorul premiului testamentar. Ediția a II-a a premiului a fost câștigată de scriitoarea Paula Erizanu, iar în 2022, laureat este poetul și artistul V. Leac pentru antologiile pe care le-a coordonat în ultimii ani (Hotel Cosmos – poezie românească SF, 2019; Generația de aur, 2020, în colaborare cu Cristina Ispas; Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului, 2021) și pentru expoziția TIMPURI NOI. Xenogeneze ale SF-lui. În 2023, premiul a remarcat proiectul ”Gura Mare” reprezentat prin poeta și regizoarea Teona Galgoțiu. Este ultimul an în care Paula Erizanu face parte din juriu, urmând ca locul său să fie luat de câștigătorul din 2024 pentru jurizarea din 2025. Diploma pentru premiul 2024 a fost înmânată de Doina Iova.
Anul acesta ceremonia de decernare continuă cu orice comentarii sau precizări îți dorești să adaugi aici.
– 13 ianuarie, anunțul premiului ”Gheorghe Iova textuare”, pentru experiment în literatură, susținut de artistul Cătălin Guguianu. Premiul pentru 2023 ajunge la Teona Galgoțiu prentru platforma online Gura Mare VIDEO (Romanian)
– 19 februarie, Hidden- București, lectura Institutul Blecher împreună cu Andreea Petcu și Laur M. Amanolesei Video
– 17 martie lansare ”poetic. relația grafică”(cdpl, 2022) performance în deschiderea Săptămânii Poeziei cu Ioana Miron & Andrei Zbîrnea @ Cărturești Carusel video story
– 19 martie, Capilar/revizitat- Areal spațiu pentru dezvoltare coregrafică, cu Cristina Lilienfeld (dans), Anca Elena (muzică) și Răzvan Țupa (poezie) link
– 26 martie lounge poetic, performance&lectura de prânz în Club Control, București, cu Silvia Grădinaru pentru SWORDS 6 foto-video
– 3 aprilie lansare online ”poetic. interfața sonoră”(ed.Cartier, 2022) cu Ioana Miron, Mihaela Munteanu, Dmitri Miticov și Emilian Galaicu Păun video
– 23 aprilie Cozy Poetry Expirat Goodbye București cu Lena Chilari, Silvia Grădinaru, Octavian Gheorghe și Lorena Enache, Muzică Șerban Blebea, ora 21.00 EVENT
-13 mai 21.00-24.00 Muzeul Național al Literaturii Române – Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XV-a Cătălina Bălan, Diana Iepure, Cătălina Matei, Oana Cătălina Ninu, Alina Purcaru, Ioana Iuna Șerban, Gabriela Toma – alături de de 8 poeți – Ioan Matiuț, Ciprian Măceșaru, Bogdan O.Popescu, Iulian Tănase, Răzvan Țupa, Adrian Suciu, Robert Șerban și Pavel Șușară. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. short video from performance at link
– 27 mai, C’Irinella- Art Hub: un eveniment de Irinel Anghel împreună cu Răzvan Țupa, Juan Negretti, Marius Achim, Claudiu Silvianu, Alexandru Claudiu Maxim, Mihai Pintenaru, Darie Nemeș Bota , Călin Torsan, Mateus Dantas , Sorin Romanescu. Mai multe vezi aici.
– 15 iunie, 19.00 Fabrica de sens performance în închiderea festivalului Muzeul de Artă Recentă (MaRE), București short video from performance
– 20 august, eveniment Ipotești Spoken, cu Mina Decu, Cosmin Perța, Dumitru Crudu, Maria Ivanov, Dan Sociu, Moni Stănilă, Bogdan-Alexandru Petcu, Ioan Coroamă,Cătălina Matei, Alberto Păduraru, Victor Ciobanu și un poem de Alexandru Constantin Popescu în lectura lui Dumitru Crudu. Sunet și imagine: Iulian Morar link video
– 13 septembrie FILB- performance night show ARCUB cu Artur Cojocaru (Republica Moldova), Sorin Despot (România), Mircea Dan Duță (România), Dumitru Fanfarov (Republica Moldova), André Ferenc (România), Silvia Grădinaru (România), Mugur Grosu (România), Benji Horváth (România), Ligia Keșișian (România), Jaan Malin aka Luulur (Estonia), Mitoş Micleuşanu (România), Tiberiu Neacșu (România), Livia Ștefan (România). Moderator: Peter Sragher
– 17 septembrie. Poets Delivery – Lit and Loud, la Street Delivery- Acompaniați la tar de Mohammad Hadi Mogoei și de Radu Varga la santur și chitară, împreună cu Silvia Grădinaru, Ligia Keșișian, Micleușanu M., Tiberiu Neacșu, Livia Ștefan
– 4 octombrie- lansare Dmitri Miticov la Cărturești Verona, cu intervenții Cosmina Moroșan și Yigru Zeltil. video short
– 7 octombrie- Homefest Lisabona, cu Jean Lorin Sterian, Mădălina Dan, Alex Gigas. video full performance.
– 23 noiembrie- lansare volumul 20002020 de Constantin Vică, Cărturești Verona, cu Luiza Vasiliu și Bogdan Alexandru Stănescu. video aici
– 27 noiembrie- Facultatea de Litere, Universitatea București, invitați de Simona Popescu, R.Ț. și Cosmina Moroșan vorbesc studenților despre experiment și scris și performează alături de Vlad Anticorp Solar.
Când ajunge să te intereseze poezia s-ar putea să fie pentru că din toate lucrurile pe care le auzi redundante și inutile în domeniu sunt momente în care ceva strălucește. Și începi să înțelegi că merită să mai cauți. Uneori căutarea ta trece prin câmpii de plictiseală notată conștiincios, alteori se despart apele discursurilor și respiri. După un an în care lucrul cu volumul ”poetic.interfața sonoră”, de la Cartier, din 2022, mi-a dat ocazia să revăd, să redescopăr și să reformulez contextul în care vii cu poezia azi în spațiul românesc dar și pe-afară (pentru că așa e obiceiul să considerăm), finalul de an 2023 îmi oferă șansa să vin cu cea mai detaliată prezentare a poveștii poeziei pe piață de până acum. Nu doar titluri ci și tendințe, evenimente și ateliere pe care le adun aici alcătuiesc o bună parte din peisajul în care evoluezi. Desigur, nici acum imaginea nu e completă. Probabil că ar fi nevoie de mii de titluri, dacă ne uităm la listele din anii trecuți pe care le-a tot actualizat Yigru Zeltil multă vreme. Dar, pentru că mi-am petrecut anul cu diferite împachetări poetic prin performance cu rolele de celofan drept piele sonoră, am și perspectiva aproape completă acum pentru felul în care arată sistemul muscular al poeziei în română, dacă vrei.
Ce afli la școală despre poezie se potrivește destul de puțin cu ce vezi atunci când citești. Dar la un moment dat îți dai seama că tot încercări de stabilire a reperelor ți se propun și acolo, chiar și atunci când tonul este unul definitiv. Așa se face că ai nevoie de multe etape până să scapi de iluzia obligativității tablourilor periodice în poezie. Până și ceea ce ai învățat că sunt teme sau ”mari teme” te trezești că începe să se formuleze diferit atenției tale în poezie.
De exemplu listele de teme alcătuite conștiincios: iubire, natura, joc, război, timp, folclor, copilărie, călătorie și aventură, destin, cunoaștere, prietenie, om de geniu, prietenie, familie, univers, curaj ori istorie. De obicei îți sunt livrate dicactic la modul atriculat hotărât. Nu e ”iubire”, e iubirea” și așa mai departe. Când le revezi cu cărți de poezie în mână te prinzi că lucrurile stau mereu un pic altfel. Și uneori chiar mai mult altfel. În locul temelor care ți s-au predat descoperi variații și uneori abordări care îți deschid moduri fertile și captivante pentru ceea ce ai citit deja. Și asta urmează aici în 14 secvențe.
1. Realitatea limbajului înlocuiește istoria
În locul patriotismului sau al naționalismului descoperi că definirea realității limbajului devine cheia expresiei în 2023. De aceea aș începe parcursul anului cu traduceri din poezia de altundeva. Este domeniul în care anul poetic se dovedește neașteptat de ofertant.
Iar Casa de editură Max Blecher a marcat o premieră. Prima antologie de poezie islandeză contemporană tradusă în română de Ioana Miron. ”Avalanșa e pe sfârșite” selectează texte semnate de 12 autori, de la celebrități precum Sjon (”apare în poeme/ când ceața se ridică/ ia cu ea muntele”- ars poetica) până la șarje consistente ca la Sigurbjorg Þrastardóttir (”Allegro non tropo, adagio non troppo, allegretto grazioso, piano, diminuendo, a piacere, allegro co spirito…”-Sânii mei) ori Fríða Ísberg (”mama se transformă/ într-un apel telefonic fără răspuns” – Miros de ars).
Pentru poezia lui Kavafis, Dimitrios Kanellopoulos și Eugen Uricaru vin cu o nouă traducere pentru ”Opera poetică”(Școala Ardeleană): ”Și asa, intrând în bibliotecă, vom vedea/ mormântul său și îl vom omagia când vom începe să învățăm din cărți.”.
”Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika” (Editura Universității din București) este o ediţie critică semnată de Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man. Pe lângă texte ai parte și de tot aparatul de note și precizări pentru selecții și facsimile: ”Strofa numită distih elegiac este compusă dintr-un vers cu cinci picioare dactilice și unul catalectic, urmat de un alt vers mai scurt, cu patru picioare dactilice, o cezură masculină mediană și două picioare catalectice, care oferă stihului o alură concluzivă”. Un exemplu pentru asta fiind al doilea distih din epigrama V212, de Meleagros: ”N-are Amorul odihnă nici noaprea, nici ziua, știuta-i/ vrajă în inima mea, iată pecetea și-a pus”. (originalul la p.34). Te poți delecta aici de parcursul doct al sentimentului în timp.
Tot în termeni de premieră românească este și volumul care strânge în sfârșit în română poeme de Maya Angelou, ”Și tot mă ridic”(Vellant), în formula stabilită de Diana Geacăr, unde ai ce învăța despre putere și empatie în poezie.
Iar povestea devine personală și la Manuel Vilas care are un volum tradus de Marin Mălaicu-Hondrari, ”O singură viață” (Charmides): ”Să nu ai nimic îți otrăvește viața, aici,/ în Spania, în veci nu mai scapi de duhoarea de sărac/ și îți transformă sărăcia/ în vinovăție, o adevărată artă morală”.
Traseul internațional este geografic doar aparent când îl parcurge Valery Oișteanu. Se vede în volumul ”Cât ai clipi dintr-al treilea ochi” (Editura Muzeului Literaturii Române), tradus de Nadia Brunstein:”Da, e Ziua Internațională a Gâdilatului/ Dar nimeni nu știe de ea” (”Ziua internațională a gâdilatului-29 februarie”)
Neașteptată și emoționantă este forma pe care o găsește Vlad Drăgoi pentru poemele lui Abbas Kiarostami (îl știi în calitate de regizor, poate) în ”La umbra copacilor) OMG: ”Zâmbesc/ fără motiv,/ iubesc/ fără măsură,/ trăiesc/ fără să-mi pese./ De ceva vreme.//”.
2. Lumea în propria ta limbă pune fiziologie în loc de folclor
Când te întrebi de ce nu e mai bine cunoscută poezia românească în afara țării, poți să te întrebi și când ai citit ultima dată poezie bulgară sau maghiară, cehă ori croată. Iar ocazii ai. ”Ucenicul soarelui”(Casa de editură ”Max Blecher) e volumul cu variantele românești stabilite de Adrian Oproiu și Goran Colakhodzic pentru poemele croaului contemporan Marko Pogacar: ”apoi cu felinarul lumii aprins pășesc/ acasă să torn totul într-o limbă noduroasă. dar limba/ este rapidă: trece prin intersecții, depășește noaptea;/”.
Nu doar momentul contemporan ci și modernitatea are momentele ei fericite între traducerile din acest an. Constantin Abăluță a tradus ”Sere calde interior” (Cartex) a simbolistului belgian Maurice Maeterlinck: ”Și sufletu-mi se deschide în zbor:/ Lebede albe pun aripi ochilor mei.//”. De altfel, cei de la Cartex anunță și concurs de debut în poezie, adunând manuscrise până în 15 ianuarie 2024, urmând să anunțe rezultatele selecției pe 4 martie.
Ca să revin la șansele pe care le ai să te prinzi de ce a marcat poezia lumii în ultima jumătate de secol, ”Noi, cei care am râs”(Casa de editură ”Max Blecher”) este primul volum care adună în română texte de Miroslav Holub, traduse de Claudiu Komartin și Jirina Vyoralkova:”Și din tricolorul suferinței mortale/ zi după zi/ firele-nțelepciunii/ le tragem.//”.
”Războiul s-a terminat, dragostea mea”, de Goran Simic e antologia unui poet care se definește drept sârbo-canadian din Bosnia și Herzegovina. Anastasia Gavrilovici și Claudiu Komartin au tradus: ”Stau împreună cu copiii mei/ la baza bradului./ Nu mai e nicio decorațiune./ Mă gândesc ce frumos/ o să ardă trunchiul copacului în sobă,/ în vreme ce copiii mei visează la ziua care o să vină/ și la cadourile care-i așteaptă.// Mâine o să ne trezim fericiți./ Mâine o să ne trezim fericiți//”. (”Decorațiuni pentru bradul de Crăciun”). În Biblioteca italiană este acum ”În apnee”(Humanitas) volumul lui Milo de Angelis, poetul premiat la FILB în 2023 și creditat cu ieșirea din avangarde și ideologii.
Tot aici ar putea să fie pomenit și Giuliano Ladolfi, cu ”Noaptea întunecată a Mariei” (Ars Longa), o traducere din franceză de Sonia Elvireanu prefațată de Giuliano Greco și postfațată de Ivan Fedeli. Altfel un exemplu e așa: ”Pot crea cuvintele/ dar le simt mutilate,/ izgonite în exil/ ca strămoșii noștri.”.
Iar printre punctele culminante ale petrecerii poetice 2023 în poezia tradusă în română este și prima carte pe care regretata Louise Glück a publicat-o după ce a primit premiul Nobel pentru literatură: ”Rețete de iarnă din colectiv”.
Dar ca să închei în forță cu ceva ce n-am găsit dar mai caut. Este primul volum pe care poți să îl citești românește de Agnes Kali, ”Trofeu până ieri”(OMG). Traducerea lui Andrei Doșa sună așa: ”M-ați supradefinit deja de atâtea ori, încât până ieri, când mă gândeam la mine,/ eram lovită în stomac de o anxietate fără nume.// Vă iubesc pe fiecare în parte, dar împreună sunteți un balaur uriaș cu șapte capete.” Un alt poem din volum îl auzi aici citit în română de traducător.
3. Tehnologia e noua copilărie
Șerban Mihalache își concentrează travaliul poetic în ”vom trece de Marte dar nu imediat” cu o ”matrice de contuzie” în care bifează mărcile relaționării fiziologic-tehnologic pentru identificarea umanului azi: ”deturnez dar/ nu spre detonare și/ mai ales la inițializare/ îmi scapă din vedere diferențe//”. Eu puteam să jur că e debut perfect, dar aflu că ar mai exista o publicație anterioară. Încă nu am confirmarea.
În ”Leopard cu dresuri de mătase neagră”(Tracus Arte), Doina Roman insistă asupra amenințărilor definitorii: Sigur în seara aceea s-a întâmplat ceva,/ peste drum, râul se umflase peste măsură,/ se uita la noi ca la o pradă,/ sigur încerca să ne digere sau căuta/ poarta de intrare în noi.” Ligia Keșișian intră în detaliile sentimentului cu cântec în ”Anul tigrului de apă” și te lasă cu întrebări: ”spune-mi tu- dacă există libertate în vest/ cine o produce cine o ambalează cine o exportă/ și dacă o cos copiii din Thailanda pe vapoare/ o mai vrei?//”.
Procedeul amânării apariției subiectului poetic în discurs e și specialitatea din ”Sindromul Jobert” unde Tiberiu Neacșu declamă cu aerul că lasă nespus ce contează de fapt: ”Voi muri de foame în mintea mea./ În mintea mea, stomacul meu-/ o balenă. Apusul/ are forma blocurilor turn.”
”Sentimentul naturii”(Casa de editură Max Blecher) e regenerarea poeziei lui Florin Dumitrescu: ”Consum/ cantități și volum/ Consum/ oricât și oricum/ Consum/ mistui totul în fum/ Consum/ și mă consum//”.
Uneori, din volume întregi, mișcări mici de vers luminează fluxul liric în secvențe ale comunicării, de exemplu în ”Eva și Raiul Domestic” (Tracus Arte), de Silviu Dudescu: ”M-a sunat Dumnezeu de pe un număr infinit și m-a întrebat:/ Ce mai faci?/ M-am speriat!”. Iar modificarea accentului poetic devine în ”Hermetica Mirabilis”(Tracus Arte) specialitatea lui Daniel Pișcu: ”Mai plin, decât rotund/ Sunt pene de găină/ Ce-n pielicica ei pătrund/ În mare parte-a ei deplină”.
4. Autenticitatea e ce înțelegeau clasicii prin destin
”Dmitri: INTJ”(OMG) e volumul în care Dmitri Miticov pornește de la experimentul poetic dar antrenează în proces niveluri istorice, psihologice și non scripturale pentru experiment.
La rândul său, Laura Francisca Pavel pune la punct în ”acțiuni și protocoale” (OMG) traducerea ficțiunii în biografic prin cadențe lirice.
Pentru ”Tehnofob” (Tracus Arte), de Marius Florea ”ecranele o iau razna/ telefoanele vibrează convulsiv/ apoi tăcerea de după focul de artificii/ e ca atunci când a căzut metaversul/ și timp de o seară/ am avut cu toții liniște”.
În ”20002020”, Constantin Vică revine la poezie și turul de onoare include poeme adunate sub numele mărcilor care punctează modurile de legătură cu lumea, de la formele de conexiune pe internet, la cercetare și colecțiile de surprize cu fotbaliști, mai tulburătoare decât oricând.
Cu ”Tungsten” (Tracus Arte) Paul Gabriel Sandu: ”cuvîntul care se desprinde/ din carne se pierde în/ carne; himere labiale/ lipinu-ne unii de/ alții de unii de alții/ ca un himen.//”
Din ”Grija”(OMG) lui Mircea Andrei Florea se distinge privirea caldă asupra unui portret de generație scrâșnit: ”în ropot, albeață, în fake/ în reflexia panourilor publicitare/ în oglinda retrovizoare din uber- ultima rundă/ ce intră între pleoape când adormi/ în drumul spre casă” (”în ropot”).
Pentru ”Sarx”(Nemira) vocea lui George State recrează secvențele unei istorii a poeziei în lumea europeană. Este cartografierea expresivă a undelor poetice din exercițiul latin al textului până la revizitarea orelor creștine în poemele lui Auden. Volumul pune cel mai dramatic problema autenticității în poezie, integrând poeme întregi traduse și secvențe asumate, precum jurnalul feminin găsit. Dacă aș căuta un punct de sprijin în demersul său, aș pune degetul pe finalul unuia dintre poemele traduse aici unde State transpune așa: ”în zbor,/ Fortuna de pe-un creștet smulge/ mitra/ și-o pune pe altul rîzînd” pentru versurile lui Horațiu ”hinc apicem rapax/ Fortuna cum stridore acuto/ sustulit, hic posuisse gaudet.” Ori și mai bine când rescrie Purgatoriul lui Dante și strofa despărțirii de poet devine din ”Dante, perché Virgilio se ne vada,/ non pianger anco, non pianger ancora;/ ché pianger ti conven per altra spada” chiar ”George, pentru că Merwin a plecat, nu/ plânge încă, nu te smiorcăi; vor fi/ pricini mai potrivite de boceală.”. Iar demonstrația sa este desăvârșită atunci când ”In solitude, for company” al lui Auden care devine în poemul final din ”Sarx” chiar ”Însingurat, spre-mpărtășire”. Și ce ai vrea mai mult de la un volum care alege pentru titlu termenul evanghelic pentru trup?!
Prin ”Explozii Controlate” (Tracus Arte), Hristina Doroftei investighează expresivitatea limitelor: ”pereții sunt împinși cu putere/ și se cocoșează/ iar pe mine mă lipesc de cocoașa lor/ precum un autocolant obedient”
Cu ”Poezii pentru începatori”(Charmides) Florin Partene promite o revenire la sine: ”ca iepurii puri/ trecem pe drum/ consumăm clorofilă/ filă după filă” (”Cântec târziu”).
Pentru ”Plăcerea Spectacolului” (Tracus Arte), T.S. Khasis parafreazează și dezvoltă ușor o idee din jurnalismul lui Eminescu: ”e atîta religie pe planeta asta/ încît e imposibil ca unii să nu le dea altora-n cap. am repetat-o/ privind răsăritul cărămiziu/ (neon imens/ arzînd lumea)”. Mai minuțios este Romeo Aurelian Ilie aici.
Ruxandra Cesereanu vine cu un total poetic în ”Panteră neagră am fost cândva” (Cartier): ”Dar sângele nu mai e purpuriu, ci o ventuză lacomă,/ iar arba e plină de pești morți,/ nu poți s-o bei fără să înghiți un solz/ ca un tăiș potrivit pe grumaz” (”Cu lama tai”)
”Femeia neagră a unui cucuș de hoți”(Vinea) este cartea lui Andrei Codrescu scrisă între 1965 și 1970 într-un volum de poeme al Renatei Pescata Botti, republicat acum după ediția din 2007
Mircea Ivănescu și Rodica Braga sunt protagoniștii poemelor scrise în dialog și adunate acum în volumul ”Commentarius perpetuus”, care adună atât textele publicate în 1986 cât și pe cele din 2003 dar și completări aduse de intervențiile autorilor și a îngrijitorului ediției, Corin Braga, și a prefațatorului, Mircea Braga.
Într-o cheie ușor diferită Zamfira Dumitrescu și Emil Brumaru au icoane și poeme în ”Negoț cu îngeri”(Cartier): ”Când stai prea multă vreme singur și visezi/ Ți se arată-n aerul odăii îngeri siamezi.”
5. Alteritatea are intensitatea pe care o învățasei ca temă clasică a călătoriei și aventurii
Iar celălalt poți fi chiar tu, depresia ta sau șirul de rupturi cu propriul tău echilibru. Cum vezi în ”Elegiile Din Drumul Taberei” (Tracus Arte), de Gelu Diaconu care îți arată că o posibilitate este ”să nu mai vorbim despre depresii. și nici despre/ privitul în gol. e suficient soare în cameră./ copiii se ceartă afară. gălăgia pe care o fac/ e o dovadă că viața e pusă sub semnul întrebării”. Astfel ajunge să scrie și în ”Cealaltă Ființă A Mea” (Tracus Arte), Ramona Müller: ”o suflare și din nou/ mâna sigură trage la sorți/ placenta soarelui/ care îmi cauterizează/ frica pierderii de mine însămi”
De notat în chia aceasta ar fi și ”Labirintul Cu Maci. cuvântul care mă însoţeşte” vol.V (Tracus Arte) unde trebuie să îl crezi pe cuvânt pe Julian Gamentz: ” scriu cuvinte-amestecate, ți-am născut un labirint, roș aprins plin de păcate, cu maci fresh să mi-te-alint”.
Iar când e vorba despre celălalt, abia aici pot vorbi despre poezia orientată spre cei care sunt diferiți de tine. Copiii. Poezia pentru copii începe să prindă avânt. Din jocurile expresiei în versuri aș reține ”Somnicuțicanii”(Paralela 45) de Ioana Geacăr ca și seria lui Un Cristian dedicată celor mici la Casa de Pariuri Literare ”Micul Râde-n somn”, ”Fântânile lui Râde-n somn”, ”Râde-n somn la mare”, ”Râde-n somn la salină”, ”Te mănânc!”. Ca să-ți faci o idee ce energie e în această zonă ai un spectacol aici:
6. Restabilirea reperelor este tema care apare exact cum îți spuneau la școală că ar conta timpul în poezie
Radu Vancu a republicat ”Monstrul fericit”, în ediție nouă la ”Tracus Arte”, dar volumul cu care a reținut atenția în 2023 este ”Kadish”, întâlnirea discursului său intens cu ceea Carolyn Forché numește în ultimii 30 de ani poezia mărturiei: ”Doar pentru că scriu poemele astea/ nu înseamnă că sunt viu”. Și ediția a doua a volumului ”Klein”(Casa de pariuri literare) de Mihai Ignat se încadrează aici, o dată cu alte proiecte video ale editurii CDPL orientate spre conturarea personalităților care au marcat anii 90 și 2000.
La fel și Marian Drăghici care reia după un deceniu în ediția a doua ”Lumină, Încet” (Tracus Arte), unde apăsarea cu miză spirituală devine regula: “fiecare poem mare și adevărat /declanșează / șocul unei scurte morți”. Iar noua ediție care adună poemele lui Ion Monoran în ”Dragă poezie”(Humanitas) încearcă încă o dată să impună unul dintre punctele cardinale ale poeziei care a marcat trecerea de la comunism la vremea de azi în România.
Ștefan Manasia face un total în ”Etica grunge Sîntem generația extincției” (Cartier): ”am revenit tot levitînd sub plapumă. le-am povestit nu m-a crezut nimeni”. Iar O.Nimigean vine cu perspectiva opusă în ”p tlkmnd alba ai btn d POWER”: ”stau întins și simt cum crește/ iarba prin mine”.
Pentru Magda Cârneci, proiectul ”Insurecții. Incantații” (Editura Radio), care adună 40 de poeme citite de poetă, atinge dimensiunea pe care poezia sa a schițat-o cu fiecare volum, cea sonoră. Selecția include ”O, generatia mea”: ”Și totdeauna numai fragmente, țăndări, chiștoace/ ale unei realități care întrece toate măsurile,/ femeia aceasta și-a pierdut hainele și-și caută flamândă/ altele noi, și umblă să-și iasă din piele/ și e senzațională/ Haide, cântă, slăvește, cuvântă!/ O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?//”.
”Integrala poemelor” (Humanitas) de Ana Blandiana ajunge la ediția a II-a, la patru ani de la prima apariție la aceeași editură.
Cu o antologie vine și Carmen-Maria Mecu pentru ”Lumi fluide” (Tracus Arte) unde adună poeme din cărțile publicate în perioada 2013-2022.
Regăsirea lui Cristian Popescu în vol III jurnal din seria pe care i-o dedică Tracus Arte este o ocazie pe care o ai să vizitezi discursul cotidian din care vin fragmente pe care îți dai seama că le știai din ”Arta Popescu” sau din alte texte publicate între timp.
O recuperare este și ”Unde Suntem, Ceea Ce Suntem”, de Rolf Bossert, antologie tradusă și prefațată de Nora Iuga: „Cel care şi-a dat singur foc/ stă oblic în noapte.//”. O cronică detaliată are Ion Pop aici.
Ion Mureșan își asumă o ”Introducere în Poezie” (Charmides), cu opt gravuri în lemn de Mircia Dumitrescu: ”Nu pentru că nu aș avea altceva mai bun de făcut/ lucrez la desăvârșirea mea,/ dar m-am săturat să spun ceea ce vreau să spun.”. Iar o selecție din poeziile lui Matei Călinescu ai în ”Înainte de sfârșit e totdeauna prea devreme” (Humanitas). Este o antologie alcătuită de Teodor Dună cu multe surprize, inclusiv un poem scris împreună cu Nichită Stănescu în sistemul cadavre exquis.
Ioana Nicolae adaugă ”Noctiluca”(Vellant) între negocierile cu memoria pentru localizarea viului:”pisica a fost, a trecut,/ nu se vede nimic pe obraz/ o ultimă gheară/ face rădăcini pe sub asfalt//” (”Aici”)
În timp ce Alexandru Andrieș are parte cu ”Fluture pe perdea”(Paralela 45) de o antologie care încearcă să surprindă punctele de forță ale întâlnirii dintre texte și muzică și din perspectivele celor care au fost marcați de cântecele sale.
Doina Adriana Nicolăiță vine cu ”Așteptările”(Mirador) și ”Mâna nevăzută” (Neuma): ”„Trăiesc în libertatea Ta,/ pe a mea nu prea o duc/ nu știu cât se întinde și cât cedează trecerea”. Felix Nicolau e ceva mai detaliat aici.
7. Fragilitatea ocupă locul războiului ca temă azi
Cei de la editura Dezarticulat s-au pus pe treabă în 2023 și mizează pe ”Soare Frumos” de Vlad Drăgoi și o antologie pentru care jură că îi asigură lui V. Leac un loc între clasici, ”Toți sunt îngrijorați”. Încă și mai aplicată este Medeea Iancu în ”Țesătoarea. Opera instrumentală” (Fractalia), volumul care continua gâlceava literaturii cu ea însăși în varianta opresiv-patriarhală: ”Cine sînt eu nu va fi determinat de nimeni”.
Este un context în care înțelegi altfel un volum precum ”Fata cu parfum de ploaie” (Neuma), de Magdalena Hărăbor: ”Am fost clonată să accept/ numirea mea pe post de majordom/ Sunt la intrarea în poem/ pe partea dreaptă/ Un semn aștept să mă aplec/ în fața dumneavoastră”. Cu restabilirea reperelor se confruntă și „Abstinenţa senină”(Tracus Arte). Este un tur de forță poetic în termenii vindecării posibil imposibile în termenii lui Emilian Pal ”nu-i oare mai bine să înjumătățim doza?/ psihiatrul a zâmbit larg/ ca o carlingă deschisă de antonov:/ bă băieți știți de ce-mi sunteți dragi?/ știți de ce viața e o minune continuă?”
Chiar pe final de an ajung în librării noul volum semnat de Teodora Coman, ”Piesă de rezistență”(Nemira) și o selecție de poeme scrise în 1988-1990 de Ovidiu Verdeș, ”Luntre și punte”(Nemira). Volumul nou al Teodorei încă nu l-am găsit dar Sebastian Sifft îl prezintă așa: ”Un exercițiu lucid de administrare logistică a viului”. Din poeziile inedite ale lui Ovidiu Verdeș rețin aici: ”Toate supliciile sunt la fel – filmate cu încetinitorul;/ Nu simți durerea, dar știi că e acolo/ În vreme ce defilează carnavalul și-ți spui/ Că dacă asta e tot/ Mai bine nu ne duce pe noi în ispită…”(”Nocturnă)
Cu ”Doamna Goliat” (Tracus Arte), Ioana S. Bogorodea a câștigat deja în 2022 premiul național „Traian T. Coșovei” pentru debut în poezie în formă de manuscris. Din 2023 volumul e pe piață cu drama expresiei pusă în scenă pe îndelete: ”m-au lovit pentru că le place tremurul vocii”. Interesant este și paralelele care se disting cu volumul de proză publicat de autoare în 2022, ”Răzbunarea Sarei”.
”Fetița strigă-n pahar” (Nemira) de Nora Iuga: ”cum o fi toamna/ în lumea aia/ cu cai împăiați pe alei/ și tu mai simți/ mai aștepți/ mai vrei?// (noiembrie inocentul). Alt poem din volum citește Cristina Pașcanu aici.
O direcție care orientează mai departe tematica parcursului poetic în 2023 din schițarea imaginilor cu mărcile ezitării se întrevede la Sergiu Vaida în volumul ”Într-o lumină aurie”(Cartea Românească): ”Stând pe colină și auzind roțile dințate/ în timp ce pădurea tremura cu un curcubeu deasupra” (”Ficus elastica). Iar ”Colinde şi daruri de veghe”(Spandugino) adună texte de gen formulate în timp de Monica Pillat: ”Și nu știu să-ți spun Vestea,/ Dar ți0am adus dovadă:/ Minunea că sunt vie. (”Aud în întuneric”).
8. Ecologia umbrește natura în calitate de temă
La școală îți predau natura ca idee de orientare în poezie, dar ecologia este forma pe care acel tip de încadrare a demersului expresiv o caută acum.
Și ca să nu fie bruscă trecerea poți să te gândești la încercarea de a repune în circulație poeți uitați. Cum se întâmplă cu ”Viata Obligatorie. Compulsory Life”, de Florin Mugur, cu traduceri în engleză semnate de Adam J.Sorkin și Ioana Ieronim: ”Numai de haos mi-e frică./ Nici de regi. Nici de fantomele lor.”
Și Horia Gârbea vine cu volumul ”de 12 lei iarbă” (Neuma) unde relația cu mediul e o treabă cotidiană: ”mi-a răspuns că este doar iarbă/ că se poate cumpăra/ pentru pisicile care vor să pască/ și costă doar 12 lei”.
E și punctul în care ai putea să ajungi cu seria de poeme din ”Cum reușești, viața mea”, de Dan Sociu, unde economia interacțiunilor devine problemă de igienă mentală sau selecția lui Varujan Vosganian din ”Neîndemânatic de viu” (Art), cu poanta mistică a mărturisirii măsurată atent: ”eram tânăr și tăifăsuiam cu un Iisus tânăr/ acum îmbătrânesc și vorbesc cu un Iisus bătrân”.
Aici vine și demersul de curatoriere în discursul propriu pe care îl ai anul acesta în ”Opera poetică” (Rocart) de Dumitru Chioaru ori în ”Poeme de adormit moartea” (Brumar), de Miruna Mureșanu.
Iar lista volumelor de poezie care cartografiază variantele de asumare a discursului uman în dinamica asurzitoare oferită de ceea ce cândva era sentiment al naturii merge mai departe din 2023 cu volume de Balázs Imre Jósef, ”Nopți în zen” (Cartea Românească), Adrian Mereni ”Arta sinuciderii”, ”Charmides, Ovidiu Komlod, ”Douăsprezece”(Charmides), George Vulturescu, ”César Vallejo urcă pe Machu Picchu” (Limes), ori cărțile ”Azi” (Limes), de Ion Moldovan, volumul ”Selfie” (Cartea Românească) al lui Marcel Vișa și ”El sau Ieșirea din ramă” (Charmides) sau cu cea mai recentă apariție a lui Gellu Dorian, ”Proba focului”(Limes).
Dar Ion Pop oferă imaginea finală a procesului de curatoriere a relației cu natura în ”Proba focului”: ”Vezi încă și încă o dată,/ cum ți se adâncesc dungile/ de pe obraji, din jurul ochilor,/ de pe frunte,-/ zi după zi/ sculptura devine desen./ Fațadă/ a celei de-a treia dimensiuni/ în care se sting tunete, foșnete, voci,/ se șterg încet vechi,/ indecente picături de sânge.//”
Ca intenție de investigare a interacțiunilor supra-individuale ”Relanti”(Prut) e un volum semnat G.G.Utz unde lejeritatea privirii poetizante de invidiat: ”vamos a la playa/ there’s no dup-aia” (xD extra). Modul în care își caută reglarea reciprocă diferite sisteme de organizare mă interesează la poemele adunate de Florin Dan Prodan în ”Unterground” (Junimea), Denisa Duran cu ”Un pisoi cu cap de floare” (Fractalia, în colecția Sonia) și Călin Dănilă în ”Orchestra π” (Junimea). Poate așa ar trebui să vezi și două volume cu care debutează Ana-Maria Păunescu pentru ”Toate poeziile pe care nu ți le-am scris” și ”Ai vreme să vorbim?”, cu care îmi pun o problemă diferită în ce privește interacțiunile cu poezia. (later edit 23 dec.)
9. Cum mai debutezi în 2023 cu poezie? E ceea ce înțelegeau romanticii prin curaj
N-ai de unde să știi dacă nu urmărești de aproape povestea cu poezia dar Cătălin Șuteu este în spatele volumului ”apelofo_b” cu semnătura care ar merita un premiu pentru cel mai derutant act actorial: norhaos × human1 × lowhpjunko. Iar secțiunile volumului în care organizarea tipografică e pusă la încercare cum nu am mai văzut de la volumele care au impus regula în anii 90 la Emilian Galaicu Păun sau Romulus Bucur în moduri mereu neașteptate pentru fiecare dintre cele trei secțiuni ale volumului (norhaos, human1, lowHPjunko). Iar demersul său vine cu playlist inclus în QR Code.
Un câștigător de concurs de debut este Alberto Păduraru cu ”Cartea cu Moace”(Dezarticulat), prezentată drept ”festival de scurt-metraje absurde, naive & sentimentale”. În același timp, poemele adunate aici pun accent pe simplitate tocmai pentru a investiga în ce măsură mai pot regăsi astăzi prospețimea secvențele declarative: ”te-am uitat așa cum ai uita/ versurile de la serbare/ te-am uitat/ și simt cum am crescut/ un pic mai mare//” (amnezie). Iulia Stoichiț intră în detalii aici.
Daniel Coman adună în ”Polaroide” (OMG) în patru secțiuni (seperstiție, mic moment de respiro, polaroide și analog sau finalul imaginii) secvențele prin care își localizează experiențele prezenței. Fiecare identifică serii de conflicte (da, până și momentul de respiro este în poezia lui o permanentă negociere a supraviețuirii expresive) care stârnesc realitatea în fața ficțiunii (povestite): stă înaltă/ albă/ ca o pastilă/ spartă/ sub cuțit//luna”
Poate printre cele mai intense demersuri este cel semnat de Laura Partin în ”Creaturile pădurii” (Fractalia), unde greutatea volumului vine și din întâlnirea între text (”cum să mai crezi în orice pe lumea asta/ când iubirea vieții tale/ te prinde de umeri/ și te așază la infinit/ în sala de așteptare/ și tu te alegi/ cu roadele suspiciunii”) și grafica autoarei. Probabil, una dintre cele mai consistente investigații expresive din 2023.
Alexandru Funieru își plantează ”Candelabre în valul artificial”(Casa de editură ”Max Blecher) cu un joc continuu între observație acidă și șarjă autoironică: ”Crazy enough să urmărești/ cum urcă și coboară cele două scări/ rulante de la unirea shopping center/ care a decăzut/ îți spun, e un fel de non-stop sătesc” (”Îmi place că ești un nebun ce nebun ești”).
Cu „Atmosferă de vânzare” (Eikon), Maria Matean mizează pe ”Cuvântul de mâine”: ”A rezultat în urma împletirii/ Dintre dorință și rațiune/ A fost șoptit, ascultat și simțit/ Conceput în jocul realităților/ Legat între tragicul uman și o izbucnire de lumină”.
”Coerența labirintică” al lui Vasile Gribincea (Cartier) investighează liric potențialul limbajului de a susține legături. Între discursuri, între domenii (portativul muzical este pus să despartă poeme la un moment dat, altădată ilustrează), între stări și experiențe notate fie drept liste fie în subtextul schițelor discursive.
10. Identitate e azi ce identificau cândva drept iubire sau erotic
Tot la primele cărți, conștiința este miza pe care insistă Mădălina Oprea în ”Curriculum. Refrene ale recuperării și memoriei”(Fractalia): „Dacă vrei să faci sex / – se vede; / Dacă ai făcut, / – se vede; / Dacă se vede, / – viața ta se va schimba; / Dacă nu o faci cum trebuie, / – ai picat testul;”.
Maria Martelli își asumă o sarcină dificilă în poezie prin ”Cea mai norocoasă ființă” (Fractalia). Poemele sale refuză cantonarea în deziluzie și continuă schițarea unor formulări salvatoare din punct de vedere emoțional:”Vreau să știu cum poate un om să fie un om bun/ și să ucidă o ființă bună în același timp.(”Cum poți omorî pe cineva care se hrănește din mâinile tale?”). Textele poți și să le auzi și să le auzi ca videopoeme:
Mai multe poeme din volumul Mariei Martelli au primit și formă video între timp, aici. Cu ”Întâlniri în contratimp”, Codruț Săraru alege să lanseze în volum un demers poetic dezvoltat în texte cu instrumente pe care le-ai lega mai degrabă de poezia adorată online. Ceea ce fluxul informațional ar împinge de la sine în sus din punctul de vedere al cifrelor de vizualizare în mediul electorinc, autorul de față împinge spre baza formulării tipografice. Metafora lejeră, scenariul poetizant, aerul confesiv-liric sunt elementele de bază ale unui asemenea discurs: ”Sunt prins între două paranteze,/ Atârnat de o virgulă…”( Suspensie), debutează aventura sa. Din primele versuri înțelegi efectul de ecou pe care mizează la nivel retoric. Este formula impusă în ultimii ani online texte semnate de poeți precum canadienii Atticus ori Rupi Kaur, spaniolul de origine română Miguel Gane, italianul Davide Avolio ori românul Iv cel Naiv. Fiecare dintre ei a adunat sute de mii de urmăritori online înainte să debuteze în volum. Acum procesul pare să fie pentru prima dată invers, primele versuri din carte, odată publicate pe rețelele de socializare urcând destul de repede spre 1.000 de aprecieri.
11. Poezia în proiecte cu/pentru public și performance îți spun azi ce este familie
Cosmin Perța a gestionat pentru un al doilea an înscenările ”Swords” (Spoken Word Sessions) care pun în fața publicului din Club Control seri (a mea a fost în mod excepțional după amiază) cu invitați contemporani dedicați poeziei în performance. Sau poftiți să se dedice scenei cu poezia lor măcar de această dată.
Din aceeași familie bucureșteană e seria ”Pe cuvânt!” în barul ”I-auzi una”. De altfel a și prins în același loc evenimentul ”Open mic de poezie” de la Aia cu poezia.
Laboratoarele Visceral au pornit cu motoarele turate în 2023, cu mai multe întâlniri care au pus față în față autori cu oarecare experiență în zona tipărită a poeziei și comunitatea de poeți tineri pregătiți de open mic.
Implicată în sensul consacrat al cuvântului este prestația din Cenaclul X cu motto ”Suntem queer în literatură atunci când ne povestim viețile. Personalul este politic.”. Un exemplu e și selecția ”Zilele muncii, corpurile muncitoare. Poeme din Cenaclul X” cu Maria Martelli, Mădălina Oprea, Oana Ciobanu , Nóra Ugron, Oana Ungureanu, Andreea Gheo, Ioana Florescu, Andrei Gabriel Nicolae, Yigru Zeltil, Ioana Bălănescu și Gabriela Oprea pe care o poți răsfoi aici.
Tot un proiect nou este Cenaclul Matca, unde lecturile și discuțiile încă își caută formula unui eveniment regulat.
Deja consacrat este proiectul Poethree în Cluj-Napoca, în ce privește mișcarea spoken word în România, cu festival dedicat din acest an.
Iar în materie de consacrare dintre proiectele acestor ani probabil că Zona9 și FILIT se completează de la distanță în puncte de referință și trafic de repere între poezie și literaturi. De alfel în Iași a început anul acesta să funcționezeSpectre, un grup de asemenea dedicat poeziei în fața publicului.
Pragul Vaida este demersul lansat la Oradea, iar în Buzău, este tot mai activ în întâlniri clubul de lectură „Noise Poetry”.
Timișoara include acum și Comuna 30, un grup dedicat poeziei în performance, cu primele reprezentații în librăria ”La Două Bufnițe” care începe să fie mitică. Iar asta într-un an în care proiectul capitală europeană a culturii a scos la lumină și festivalul ”Ion Monoran” și tramvaiul poeziei și chiar și primul volum de poezie lansat cu Realitate Augmentată .
Atelierele de scris au un punct fix când e vorba de poezie în ”Întâlnirile Mornin’ Poets”, cu poeți invitați să coordoneze un eveniment periodic pentru care sunt deja nume descoperite și semnături noi pe cărți de poezie publicate în ultimii ani.
Chris Tanasescu aka MARGENTO a ajuns în iunie la 5-a ediția pentru evenimentul său #GraphPoem la Digital Humanities Summer Institute. Îl prezintă drept “a data commoning hyper-platform performance” cu sute de participanți și mii de urmăritori online. Evenimentul arată așa.
Încă mai încerc să deslușesc traiectoriile spre care se îndreaptă experimentul pentru Alexandra Pâzgu. O lucrare pentru care colaborează cu Oana Hodade, ”les vacances (zece instanțe necesare despre locurile în care ne-am pierdut și ne-am regăsit în ultimii ani)” o găsești în ”Cronicile viitorilor supereroi. Ediția a doua”, la MNAC. Iar un video din ”KOLLISIONEN2: sichtbar nur wenn betrachtet. zufällige begegnungen”, performance cu Alexandra Zidariu la Literarisches Colloquium Berlin vezi aici. Iar în Poetic Hub, Karmen Florea aduce, la Cărturești Verona dar și în alte locuri din țară, puncte de intersecție între direcții ale poeziei azi dar și între scris și alte arte.(later edit 23 dec.)
Înapoi în București, Nina Vasile a redeschis seria sa de ateliere cu ”Poezie în viață”. Deja a adunat o listă de câștigători ai primului concurs organizat și continuă povestea în mansarda MNLR. Doar ca să știm cum stăm după ce a anunțat că afluxul de participanți a depășit orice așteptări (144 de candidați cred că erau la un moment dat), uite cum arată lista cu premiații Concursului de poezie pentru tineri. București 2023:
Secțiunea elevi
1. Vlad Iordache-Grigore/ Premiul I, 16 ani, Liceul German Hermann Oberth
2. Roberta-Andreea Popescu/ Premiul I, C N de Inf „Tudor Vianu
3. Maria Achim/ Premiul II, 16 ani, C N Gh. Lazăr
4. Ana Carina Nițulescu/ Premiul III , 16 ani, Colegiul Național „Elena Cuza
5. Alexandra Ana Maria Nițescu/ Mențiune I, 18 ani, C N Gh Lazar
6. Mirela-Maria Culiță/ Mențiune II, 16 ani, C N Sf Sava
7. Ali-Agi Elis/ Mențiune III, 17 ANI, C N „ION CREANGĂ
Alte Mențiuni
8. Briana-Maria Negre, 15 ani, C N „Gheorghe Lazăr
9. Daria Cristiana Gheorghe, 16 ani, C. N. Gh Lazăr
10. Luca Mario Gutuman, 15 ani, C N Gh Lazăr
11. Matei Mărinică, 14 ani, Școala Gimnazială „Regina Maria”,
12. Otobacu Sophia, 15 ani, N Sf Sava
Secțiunea studenți
1. Ștefan Andrei/ Premiul I, Facultatea de Fizică a Universității din Buc
2. Mara Cioroianu/ Premiul II, Facultății de Științe Politice, Univ Buc
3. David Cuzino/ Premiul III, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila
4. Ana Stuparu/ Premiul III Facultatea de Litere, master Teoria și Practica Editării,
5. Ileana Ursu/ Mențiune I student UNATC București
6. Alexandru Cojocariu/ Mențiune II, masterand la Facultatea de Litere UniBuc
7. Denisa Arcip/ Mențiune III, Facultății de Inginerie Aerospațială din Buc
Alte Mențiuni
8. Mara Mihai, Studentă la UAUIM, Facultatea de Arhitectură de Interior
9. Andreea Prisăcaru, Facultatea de Litere -Comunicare și Relații Publice IFR, Universitatea din Buc,
10. Bianca Alungulesei, Facultatea de Litere
11. Ana-Maria Vieru, Școala doctorală Litere (UB
12. Arina-Ilinca Gheorghe, Fac UMFCD – Medicina Generala
13. Gabriel Mitan, litere, Univ Poli București
14. Mădălina Boca, Fac de Drept și la Fac Litere, Literatură universală și comparată – Limbă și literatură, modernă (engleză), Univ din Buc
15. Mihaela Munteanu, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
16. Popa Stefan, Transporturi
12. Premianți din toată lumea poeziei arată că spiritualul e redescoperirea religiei
Dacă tot vorbim de premii, 2023 a arătat aglomerat din acest punct de vedere și pentru distincțiile majore dedicate poeziei la nivel internațional.
Vlada Urošević are premiul Cununa de Aur, pe care o știm pentru că doi români au primit-o până acum, Nichita Stănescu (1983) și Ana Blandiana (2019). Iar aici vezi cam despre ce e vorba la ediția de față.
De peste Ocean vine Roger Reeves (SUA) cu ”Best Barbarian” și câștigă cei 130.000 de dolari asociați secțiunii internaționale a premiului pentru poezie Griffin. Juriul compus din Nikola Madzirov (Macedonia), Gregory Scofield (Canada) și Natasha Trethewey (SUA) au citit pentru asta 602 cărți de poezie în engleză, inclusiv 54 de traduceri din 20 de limbi, propuse de 229 de editori din 20 de țări. Cam în cât timp ai citi 602 cărți îți dai seama și tu. Pe lista scurtă au mai fost volumele semnate de autori ca Iman Mersal (Egipt/Canadatraducere Robyn Creswell), Ada Limon (SUA), Susan Musgrave (SUA) și Ocean Vuong (Vietnam/SUA). Lectura publică și decernarea le vezi aici.
În alt colț al lumii, Evaristo Prize for African Poetry 2023 este împărțit de Feranmi Ariyo (Nigeria) și de Gracia “Cianga” Mwamba (Congo/SUA) Despre Ariyo juriul explică faptul că ”poemele acestea nu se feresc de incarnation of death wait[ing] eagerly în salonul de spital și prin asta de aparenta imprevizibilitate a vieții individului, dezvăluind legăturile fundamentale și formele neașteptate de cunoaștere dobândite prin cancer. Dar viziunea amănunțită asupra sentimentului pierderii le deschide către întreaga lume”. Poemul lui câștigător e “He Reads a Cancer Booklet” pe care îl găsești aici https://africanpoetrybf.unl.edu/evaristo-prize-2023-ariyo/
Despre poemele cu care a câștigat Mwamba, juriul a explicat “o economie și o densitate a limbajului captivante, însoțite de o plajă formală a expresiei uimitoare incluzând proza, versul și atenția pentru sensurile multiple pe care un cuvânt le poate include”. A câștigat pentru poemul “Congo, seen from the heavens.” Pe care îl vezi aici.
În Austria, Feldkircher Lyrikpreis 2023 ajunge la Sabine Gottel. ”În noul ei ciclu, Sabine Göttel joacă cu dexteritate și fără emfază cu vechile figuri stilistice într-o lumină complet nouă. Biografia sugerează că nu numai textele ei sunt diferite, ci și stilul ei de viață”. Poemele ei în germană sunt aici în original. În Italia câștigătoarea premiului Strega pentru poezie 2023, la prima ediție dedicată exclusiv poeziei este Vivian Lamarque pentru volumul ”L’amore da vecchia”.
13. Celebrări în videopoem și performance ca formă de acces la univers
Și la Festivalul Zebra la Berlin și la International Video Poetry Festival, în Atena, evenimentele cel mai bine organizate în ceea ce privește legătura poeziei cu zona video mizele acestui an s-au dovedit înclinate spre accentuarea importanței colaborării între artiști din domenii diferite, majoritatea videopoemelor premiate fiind întâlniri între regizori cu texte poetice. O mostră de imagine e aici.
Cel mai bun film de poezie în 2023 la Zebra este Fitzgerald & Rimini – D Frou Bovary de Porrentruy by Yannick Mosimann from Switzerland, cu un poem de Ariane von Graffenried.
Iar în Festivalul de film de poezie de la Viena, o secțiune specială a fost în 2023 dedicată poemelor interpretate pentru cameră video. Vezi aici. Inițial trebuia să fie cel mai mic premiu din competiție fiind la început, dar numărul mare de candidați și interesul arătat de sponsori l-a transformat în cel mai valoros premiu al concursului din 2023 cu o valoare 1.500 de Euro. Până la urmă distincția e împărțită de ”Imaginings”, de Anja Hiddinga cu un performance Kitchen’s Light (Bart Koolen, Boaz Blume, Brendan Lodder, Marie van Driessche, Sam Onclin, Tobias de Ronde) și de “What Athena Saw When Tiresias Looked” de Douglas Turrell Bunge, pe un poem de Ellen Renton.
Un trailer pentru primul este aici.
În schimb, pentru competiția Forward poetry, în 2023 a apărut în premieră secțiunea Best Single Poem – Performed. Câștigător e Bohdan Piasecki, cu ”Almost Certainly”. Este primul an în care concursul include o secțiune pentru poem în performance.
video
Pentru secțiunile clasice câștigători Forward sunt:
Încă în joc nominalizați pentru premiul T.S.Eliot 2023 sunt : Jason Allen-Paisant, Self-Portrait as Othello (Carcanet Press), Joe Carrick-Varty, More Sky (Carcanet Press), Jane Clarke, A Change in the Air (Bloodaxe Books), Kit Fan, The Ink Cloud Reader (Carcanet Press), Katie Farris, Standing in the Forest of Being Alive (Pavilion Poetry / Liverpool University Press), Ishion Hutchinson, School of Instructions (Faber & Faber), Fran Lock, Hyena! (Poetry Bus Press), Eiléan Ní Chuilleanáin, The Map of the World (Gallery Press), Sharon Olds, Balladz (Cape Poetry) și Abigail Parry, I Think We’re Alone Now (Bloodaxe Books). Câștigătorul este anunțat pe 14 ianuarie.
În românește pentru 2024 ar trebui să vedem poate publicat volumul de Kaveh Akbar pregătit deja, Pilgrim Bell și debutul Andreei Apostu. De asemenea, ar trebui să apară cărțile câștigătoare ale premiilor I și II pentru Debut în Poezie ”Traian T.Coșovei”, semnate de Daniela Bejinariu și Alexandra Emilia Bucur, la Tracus Arte. Iar cartea lui Emil Dudău, care a primit premiul III ar trebui să apară la Editura Tribuna, orice ar însemna acest lucru.
14. Premiul Gheorghe Iova 2024- nominalizări și jurizare
Ca să închei cu ceva sigur, ultimii trei câștigători ai premiilor pentru experiment literar ”Gheorghe Iova textuare”, Teona Galgoțiu, Vasile Leac și Paula Erizanu au propus și au jurizat nominalizările pentru a V-a ediție a distincției împreună cu laureatul premiului testamentar, Răzvan Țupa.
În 2010, artistul vizual Cătălin Guguianu îl invită, la Paris, pe Gheorghe Iova să colaboreze la proiectul său „veloLINGA“. Cătălin Guguianu (www.catalin-ation.com) patronează asociația cultural-artistică ’ECHALIER – PÎRLEAZU’. Cu această ocazie, Iova i-a cerut lui Cătălin să preia și să gestioneze premiul său pentru experiment literar. După dispariția lui Gheorghe Iova din vara anului 2019, în ianuarie 2020 s-a inaugurat premiul testamentar „Gheorghe IOVA – TEXTUARE“, fiind acordat în acel an poetului și jurnalistului Răzvan Țupa.
Nominalizați sunt:
Adriana Gheorghe – proiectele spațiului Teatre, care au șanse să devină repere în investigarea întâlnirilor între arte pe scena românească.
Dmitri Miticov- ”Dmitri: INTJ”, volumul în care surprinde interacțiunile spațiului personal cu fluxurile publice fie ele tehnice ori literare (din punct de vedere istoric) la nivelul discursului poetic.
Cosmina Moroșan- pentru demersul ”cadru binevoitor – participativ”, cu Anticorp Stelar, proiect care în care pune în scenă prezența performerului într-un discurs multiplu ”performance-petrecere-formă de rugăciune”, în perspectiva unei secvențieri ulterioare a dispozitivului la nivel afectiv/cognitiv.
Alina Pietrăreanu- Festivalul de arte performative Ecosistem- o întreprindere care deschide zona întâlnirii cu publicul pentru performeri care sunt la început de drum.
Jean Lorin Sterian – care a transformat proiectul unui spațiu personal dedicat întâlnirii artistice seria de evenimente Homefest-
Julio Elvisey Pisică – care propune performance spoken word și se descrie drept artist intersecțional și interdisciplinar în teatru, scrie poezie și lucrează cu sunetul experimental. În 2023 a făcut parte cu un performance din seria de evenimente Timișoara 2023 la nesfârșit.
Demersul câștigător pentru anul 2024 va fi anunțat pe 8 ianuarie. Premiul constă în: 1801 lei, valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, percepută de la Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forțat; o diplomă stampă, creată de Cătălin Guguianu și digitalizată de artista plastică Valérie Touzet. Ediția a II-a a premiului a fost cîștigată de scriitoarea Paula Erizanu, iar în 2022, laureat este poetul și artistul V. Leac pentru antologiile pe care le-a coordonat în ultimii ani (Hotel Cosmos – poezie românească SF, 2019; Generația de aur, 2020, în colaborare cu Cristina Ispas; Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului, 2021) și pentru expoziția TIMPURI NOI. Xenogeneze ale SF-lui. În 2023, premiul a remarcat proiectul ”Gura Mare” reprezentat prin poeta și regizoarea Teona Galgoțiu. Este ultimul an în care Paula Erizanu face parte din juriu, urmând ca locul său să fie luat de câștigătorul din 2024 pentru jurizarea din 2025. Experimentul a devenit punctul după care recunoști astăzi ce s-ar fi numit cândva în calitate de temă joc (încercare), cunoaștere (investigație), prietenie (consistență) și chiar om de geniu (surpriză coerentă). Iar de văzut ne vedem aici, pe poetic.ro, cu recomandări ori pe canalele @citEștioficial de insta și facebook sau youtube ori pur și simplu pe platforma Aleph News. În rest, poezia te găsește ea.
Un „jurnal de spitalizare Covid” începe să fie un instrument de lucru dacă vrei să stabilești o perspectivă asupra anilor recenți.
Și poate că în volumul adunat sub titlul „Un pisoi cu cap de floare”, Denisa Duran surprinde numai două săptămâni, de pe 26 septembrie până pe 10 octombrie, dar intensitatea consemnării unei treceri de la viața de familie în izolarea medicală transformă perioada scurtă într-o secvență în care se reflectă detaliat (cu instrumente ce includ calendarul electoral, comentariul auzit întâmplător, zvonuri și comunicate, știri în regim de urgență și senzațional dar și desene și mesaje audio, discuții și program de recuperare, liste de refacere a legăturii cu ceea ce contează) spaimele și speranțele din care e alcătuită de sus până jos lumea care ne reprezintă.
Dacă vrei, „Un pisoi cu cap de floare” este și documentul intrării Larisei cu „chiuit îndelung” în preadolescență, după o copilărie în care s-a văzut personaj în cărțile mamei. Și regăsirea unor granițe existențiale care țineau cerul și marea la locul lor în memorie.
Teoretic, în ianuarie e lansarea la Verona. Dar anunțul vine când vine cu link în comentariu.
Când ziceam că pot să răsuflu ușurat, că s-a terminat anul și în acord cu poetica volumului, interfața sonoră, scapă nepremiat, cu toate că sunt recunoscător studenților care l-au nominalizat astă vară (cred că a fost singura nominalizare) iată că mai intră ”poetic. interfața sonoră” pe o listă de volume remarcate. Cu mulțumiri și felicitări cui câștigă, orice carte de pe acea listă e un câștigător bun și corect pentru 2022:
Asociația ,,Societatea Leibniz din România” anunță lista de nominalizări pentru Premiul Leibniz 2023 pentru Poezie (pentru lucrări publicate în anul 2022):
Moni Stănilă, Ofsaid, Nemira
Claudiu Komartin, Inoculare, Cartier
Alina Purcaru, Tot mai multă splendoare, Cartier
Teodor Dună, Flașneta Babel, Nemira
Răzvan Andrei, Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+, OMG Publishing
Răzvan Țupa, poetic: interfață sonoră. 365 de poeme de dragoste postumane și unul uman, Cartier.
Gala pentru decernarea Premiilor Leibniz va avea loc joi 14 decembrie, de la ora 16 la 18, la Muzeul de Artă Recentă (Bd. Primăverii 15, București). De aici
Un fragment din poemul de 14 decembrie din ”poetic. interfața sonoră” reține că ”de-asta când zic mine spun ăla și ăsta care nu se regăsesc în ce se spune că ar fi despre ei și nu e o acuzație”, și uite că e la propriu, așa cum mă așteptam.
Altfel, poetic. interfața sonoră se alege cu recunoașterea fiecăruia dintre cei care au mizat pe volum sau i-au dat ocazia să fie, și o parte dintre voi ați primit mulțumire aici.
Dar din lumea literară nu a luat premii, cum spuneam, așa e și normal, când te plasezi excentric (sau rizomic? give it time) în câmpul simbolic de azi. N-aș vrea să fiu înțeles greșit, chiar așa trebuia, nu e un volum care să fie premiat literar, mizează pe discurs imposibil, insensibil la gustul epic general și pe poeme nesfârșite. Fără nicio ironie, chiar ar fi fost incorect față de multe cărți ale anului să fi fost premiat ”poetic. interfața” din punct de vedere literar. E primul an când îmi dau seama că toate juriile literare au înțeles ce trebuie din ”poetic. interfața sonoră”. Să vedem la anul… 🙂
De fapt și lista despre care vorbim mai sus cred că e un demers universitar, nu unul literar. De altfel volumul a mai fost nominalizat doar de studenții din juriul premiului Observator Universitas, cărora le mulțumesc și aici: studenții, masteranzii și doctoranzii implicați în realizarea nominalizărilor și alegerea cîștigătorului: Vlad-Mihai Bogza, Măriuca Mihalcea-Eliade, Paul Florescu, Vasile Gribincea, Ioana Hodor, Lavinia Liță, George Mihalache, Mihaela Munteanu, Rareș Nadaban, Daniel Cătălin Năstase, Andrei Neacșu, Iris Nuțu, Octavian Plăiașu, Dan-Bogdan Popescu, Lavinia Tache, Ioana Tătărușanu, Alexandra Torjoc, Daniela Vizireanu, Andrada Yunusoglu (Universitatea din București), Denisa Bolba, Teona Farmatu, Diana Huțanu, Emanuel Lupașcu, Paul Mihai Paraschiv, Șerban Mark Pop (Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca), Andrei Peptine (Universitatea „Transilvania“ din Brașov), Alexandru Higyed (Universitatea de Vest din Timișoara), Ioan Coroamă, Anastasia Fuioagă, Andrada Strugaru, Gabriela Vieru, Bogdan Vișan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași). Mulțumesc frumos poetic!
Din când în când particip la lansări. Joi, 30 noiembrie 2023 e ziua în care îți arată cărțile noi Florin Dan Prodan și Călin Dănilă. Toată treaba e în Beat bar umanist, în Calea Plevnei 137A. Discuția e și cu Paul Mihalache și Cristian Gălățanu. Și mă interesează ce îl face pe fiecare dintre ei să zică aici e ce vreau când citesc ce citesc.
Altfel, chiar, tu la ce te uiți când citești o poezie prima dată?
Mai exact, Călin DĂNILĂ vine cu ”Orchestra Pi”, publicat la editura Junimea. În sens civil, poetul s-a născut la 22 ianuarie 1965 la Fălticeni. E licenţiat în Educaţie Fizică şi Sport – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din anul 1994 este cadru didactic la Colegiul Tehnic „Mihai M. Băcescu” din Fălticeni. Membru al grupării literare „Zidul de hârtie” din Suceava. Participant la numeroase festivaluri literare şi tabere de creaţie, a susţinut mai multe lecturi publice în ţară şi în străinătate. Asta zice prezentarea oficială de pe site-ul editurii. A câștigat Festivalul Naţional de Poezie „Costache Conachi”, ediţia a XXX-a, Tecuci, 2022. Și așa aflu și eu că e cunoscut și datorită proiectului “Fălticeni – Gibraltar, 4000 de kilometri la pas prin Europa”, pe care l-a derulat în anul 2013 alături de prietenul său Ioan Cojocaru. Dar la asta revenim. Fragmente din volumul de debut premiat la Tecuci au fost prezentate până acum în cadrul ședințelor Cenaclului literar “Nicolae Labiș” din Fălticeni. Un poem din volumul lui Călin Dănilă este:
fractură
Vine munca. Printr-o tubulatură pătrată. Are bocancii roși. E transpirată. Îi este sete. Pentru că e ziua în amiaza mare. Pentru că altă dată a fost și noapte. Munca nu zâmbește și, Doamne-ferește, nu face glume. Rezultatul muncii e altă muncă. Și nu încerca să te revolți că iei două în freză. Vine munca printr-o tubulatură pătrată cu tot cu următorul capitol.
La rândul lui, Florin Dan PRODAN propune ”Untergrund”, la aceași editură. Cu un an mai tânăr decât mine (n. 1976) semnează volumele de versuri Pe scurt (Editura T, 2005), On the Road (Shambhala Press, 2012), Poem pentru Ulrike (Editura Vinea, 2013), Notas informativas sobre héroes y tumbas (El Genio Maligno, 2015), Poemele de pe Facebook (Editura Cartea Românească, 2017), Road Poetry (Casa de Pariuri Literare, 2021). A fondat o grupare literar-artistică în nord-estul ţării, Zidul de Hârtie. Asta știam dar tot prezentarea oficială a editurii îți spune și că a organizat rezidenţe literar-artistice şi evenimente precum Lectora, Artă la Uzină (Suceava), Inside Zone (Borsec), Poeţi la Meru (Iaşi), festivalul nomad Poezie pe iarbă. A realizat instalaţii artistice, expuse în galerii din ţară şi din străinătate. Florin Dan Prodan scrie în Zone, prima parte din cele patru ale volumului (celelalte sunt Agentul Haosului, Orașul interzis, Whatsup):
Luni de noiembrie
după întoarcere (a fost o călătorie oare?), a treia zi, cu oboseala pe care o calc și în care degetele mi se afundă încetișor (covor pe care aș putea zbura) m-am întors și umbra mi s-a schimbat s-a zdrențuit și mângâie lucrurile prin care trece ca o străină
ar putea fi reînvățate poate dar prefer să le ating în grabă: ce timp a mai rămas? Pentru aici, nici unul. Pentru plecare unul care nu poate fi mângâiat.
Ediția 30 (sau XXX?) a Târgului de Carte Gaudeamus, București se întâmplă între 22 și 26 noiembrie 2023, la Pavilionul Central (A) Romexpo.
În ciuda prejudecății curente, în programul lansărilor poți să găsești multe evenimente legate de poezie. Tu pe care le-ai alege? Sigur, dacă ai recomandări sau completări, nu ezita să le adaugi în comentarii. Ca și evenimente pe care le recomanzi ocolite.
Mă gândesc destul de serios că poezia o găsești la târgurile de carte în multe evenimente care nici nu pomenesc cuvântul. Ba chiar de multe ori s-ar putea să nu dai peste poezie chiar acolo unde ești anunțat că evenimentul ar fi dedicat genului. Dar asta e o discuție pe care poate o avem la un moment dat.
● Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus de toate, unul dintre cei mai entuziaști și constanți prieteni ai Târgului. Implicat activ, timp de aproape trei decenii, în câteva dintre proiectele tradiționale marca Gaudeamus Radio România, Ion Bogdan Lefter a fost primul coordonator al ziarului târgului, realizat împreună cu studenții Facultății de Litere de la Universitatea București și membru al juriului care a stabilit câteva dintre cele mai importante premii anuale Gaudeamus.
● Gaudeamus 30 în cifre:
peste 5.500 mp de standuri și spații de evenimente, care vor ocupa toate cele patru niveluri ale Pavilionului Central Romexpo; aproape 200 de participanți care vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte noi, la început de drum. peste 500 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele cinci spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților. Ca și la edițiile precedente, în incinta târgului va fi amenajat un spațiu dedicat activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatori, „Atelierul de Creație”, amplasat pe nivelul 3.20.
MIERCURI, 22 nov 2023
Târgul de Carte Gaudeamus – București 2023 | Deschiderea oficială Radio România 22 Noiembrie >> 12:00 – 12:45
Ediția 293 a Clubului de lectură Institutul Blecher va fi transmisă LIVE pe pagina: 
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/05/gnon8gfwqaakv1o.jpg){kind=link}