Israel este și altceva decât ce nu e voie din Iran sau de unde vrei

Sunt 12 ani de când atelierul de poezie la care participam în Israel a fost mutat din deșert, unde trebuia să mergem inițial, la Tel Aviv. Mutarea a venit tot după tensiuni din Iran.
Mă uit la fiecare știre de război din zonă pe mesajele poeților pe care îi știu de atunci și îmi dau seama ce distanță uriașă separă discursurile publice războinice (care nu au cum să nu te afecteze) și căldura gestionabilă pe care o păstrează fiecare întâlnire din poezie.
În război și demonstrații de putere se găsesc atâția specialiști… Dar când e vorba de apropiere… Drone pentru poezie nu sunt.

Era prima oară când vedeam copii evrei și palestinieni în aceeași școală.

Dar întâlnirile îți dau speranță în ciuda fiecărei amenințări.

un poem de Anat Levin, cu Anat Levin, Tel Aviv, 2012

O parte din traducerile de la acel atelier sunt în acest număr din Poesis International.

Aici este poemul de Almog Behar de care nu reușeam să mă desprind până nu l-am formulat în română.

Dan Pleșa e invitatul Nonei Ropotan la MNAR Pallady în BookHub, sâmbătă

Muzeul Național de Artă al României anunță la o nouă întâlnire din seria BookHub la MNAR. Lecturi cu Nona Rapotan, care va avea loc sâmbătă, 13 aprilie 2024, ora 16.00, la Muzeul Theodor Pallady (Str. Spătarului nr. 22). Invitatul acestei ediții va fi scriitorul Dan Pleșa, al cărui roman publicat anul trecut a fost și recomandare ”citEști”. Dialogul va fi prilejuit de volumul „Miere neagră”, publicat de acesta în anul 2023 la Editura Vellant.

așa arată prezentarea citEști din 2023 în luna dedicată exclusiv cărților românești

Moderatoarea întâlnirilor, Nona Rapotan, va analiza, ca de fiecare dată, sursele de inspirație ale autorului. În cazul scriitorului Dan Pleșa este vorba de nevoia de a scrie despre efectele regimului comunist românesc și motivele pentru care este importantă opoziția față de regimurile politice totalitare. Dat fiind că întâlnirea va avea loc într-o zi cu data de 13, se va aduce în discuție cât de multă șansă trebuie să aibă un scriitor, dar se vor spune și povești despre ghinioane și superstiții.

Dan Pleșa este editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Specializarea Scenaristică și critică de film. În anul 2012 a participat, alături de alți 50 de autori,  la scrierea celui mai rapid roman din lume numit „Moș Crăciun & co”, record omologat de Guinness Book. Este unul dintre fondatorii Editurii Vellant, unde a publicat volumul de autor „Povești de dragoste și neputință” în anul 2019. Totodată este unul dintre membri fondatori ai revistei „Iocan”, singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit.

Desfășurate lună de lună, întâlnirile „Bookhub la MNAR. Lecturi cu Nona Rapotan” reprezintă o platformă de mediere între carte și artele plastice, în compania unor personalități din domeniul cultural. Accesul se face în baza biletului în valoare de 12 lei, la care se aplică reduceri și gratuități pentru diferite categorii de public.

Muzeul Theodor Pallady găzduiește colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, care include un nucleu substanțial de picturi semnate de Theodor Pallady şi peste 800 de desene şi gravuri din perioada sa pariziană. Clădirea în care funcționează muzeul este cunoscută și drept Casa Melik, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și una dintre cele mai vechi şi frumoase case negustorești din Capitală, arată un comunicat.

Dintre ce evenimente culturale ai de ales în săptămâna 8-14 aprilie: o selecție din selecția alephCult

  • A 17-a ediție a festivalului One World Romania se încheie sâmbătă la București și continuă online
  • Thomas Ostermeier prezintă la TNB premiera „Hedda Gabler”, sâmbătă, 13 aprilie
  • Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 are loc la Brașov până sâmbătă

Festivaluri, întâlniri, spectacole și lansări, tu ce ai alege din oferta de evenimente a săptămânii 8-14 aprilie? Selecția întreagă o găsești pe platforma alephcult. Am marcat aici și 2 evenimente de poezie. Unul la Craiova și altul, (lansarea antologiei Noise Poetry) la București. Altfel, poetice sunt și cele două evenimente pentru Mai departe, în final. Vezi și video. Dacă îmi scapă ceva, nu ezita să îmi spui și vedem cum adăugăm și aici și la platforma cult.

Altfel, ce e mai relevant pentru tine din chestiile cult de săptămâna aceasta?

LUNI, 8 aprilie, 2024

BUCUREȘTI
Teatrul Național București – Improvisneyland Comedy Show 18.30

Editura Trei și Librăria Humanitas Cișmigiu lansează volumul „Omul Portocaliu și alte povestiri terapeutice” de Doina Cosman. Alături de autoare invitați sunt Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan și Prof. Dr. Dragoș Iliescu. 19.00

Elvira Popescu „Ce e de făcut?” One World Romania, ediția a 17-a RO Documentarul lui Goran Dević poate fi încadrat ca film artistic de investigație, cu o puternică abordare activistă, prezentând costul uman al corupției guvernamentale și al disprețului față de muncitorul obișnuit. urmat de Q&A cu regizorul. 20.30

BRAȘOV
Sala Patria, „Tănase Fit’s Piaf”, cu Alexandra Fits & Mariano Castro Trio în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00

CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- Les Couleurs de la Musique, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00

CONSTANȚA
Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret Jean Constantin- concert Irina Rimes 19.00

CRAIOVA
Cercul Militar „Frumoasa din Pădurea adormită” de Marius Țeicu 10.30

Teatrul Național Marin Sorescu- „Cântecul vârstelor”, recital Emil Boroghină 17.00

IAȘI
Iași „Zorba Grecul”, cu Marius Bodochi Ateneul Național 19.00

TIMIȘOARA
Casa Tineretului Copilul acesta, spectacol în cadrul campaniei „Și eu sunt aici”, organizată de Asociația Copii și Zâne, care atrage atenția asupra riscului de izolare în rândul adolescenților cu autism. 19.00

Opera Națională Română Timișoara „Neliniște”, regia Bobi Pricop 20.00

MARTI, 9 aprilie, 2024

Documentarul „Brandy Hellville & The Cult of Fast Fashion” va avea premiera pe platforma de streaming HBO Max marți, 9 aprilie. Producția spune povestea brandului italian de haine Brandy Melville, care a devenit popular în Statele Unite datorită politicii de a produce o singură măsură pentru toate hainele, însă care ascunde în spate politici fast fashion care contribuie la poluarea planetei.

Cărturești Carusel, lansarea volumului „Comunicarea guvernamentală în România. O abordare strategică”(Tritonic). Invitați: Paul Dobrescu, Florin Zeru, Maria Țoghină, Radu Magdin 18.00

Ateneul Român, sala mică, Stagiunea de marți seara. Pianistul Alexandru Plăcintă susține recitalul De la Glasgow/Scoția la București. În program Serghei Rahmaninov (Preludii op. 23, selecţie și Modest Musorgski, Tablouri dintr-o expoziție). 19.00

Teatrul Nou AI: Când un robot scrie o piesă de teatru. Prima piesă de teatru scrisă de Inteligență Artificială 20.00

BRAȘOV
Sala Patria, Poeți vechi și noi cu actorul Sebastian Lupu în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00

CLUJ-NAPOCA
Colegiul Academic – Muzicanții din Bremen, un concert pentru copii care va avea loc în data de 9 aprilie 2024, cu începere de la ora 9.30 (concert în limba română) și de la ora 11.00 (concert în limba maghiară), pe scena din Auditorium Maximum.

Banca Națională a României sucursala Cluj- Ecouri romantice, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00

MIERCURI, 10 aprilie, 2024

BUCUREȘTI
Lansare de carte, Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește lansarea volumului „Iriza”, de Daniel Ernestina, apărut la Editura Eikon. Moment artistic: Gabriela Enescu, 17.30

Muzeului Național al Țăranului Român programează vernisajul expoziției itinerante intitulată „Centrul Artistic Baia Mare în forme, culori și tradiții”. Evenimentul are loc la Sala Tancred Bănățeanu, 18.00

Modul Cărturești, lansare antologia de poezie Noise Poetry: „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare”, 18.30

BRAȘOV
Sala Patria, Noblesse oblige în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00

TIMIȘOARA
Cinema Victoria, proiecție specială „La soluzione Migliore” in memoriam Christo Jivkov, (1972-2023), cunoscut mai ales pentru rolul Apostolului Ioan din filmul „The Passion of the Christ”. 20.00

JOI, 11 aprilie, 2024

BUCUREȘTI
Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Ficțiunea de joi Tema: Subiecte la modă Invitați: Anamaria Șimon și Florin Spătaru Moderator: Narcis Amariei Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR. 18.30

Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Vernisaj |Expoziția de design contemporan „Cu capul în nori”, a creatoarei Cristina Șerbu 18.30

Ateneul Român – Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Christian Badea prezintă un program de muzică rusă. Solist este Eldar Nebolsin. În program sunt lucrări de Mihail Glinka, Serghei Rahmaninov și Igor Stravinski. 19.00

Palatul Cesianu-Racoviță, Artmark- „Licitația de Interior”. Licitație de Artă Decorativă, inclusiv colecția familiei ce a deținut Hotelul Regal din Câmpulung Muscel 19.00

Festivalul de proză scurtă Short revine cu o nouă ediție în librăriile Cărturești din București, Cluj, Iași și Timișoara. Celebrăm forța și intensitatea prozei scurte, din 11 până în 14 aprilie, alături de 30 de scriitori & scriitoare, 8 moderatori și 17 muzicieni.

BRAȘOV
Sala Patria, Drama per musica – Cvartetul Arcadia, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00

CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- Romantic Whispers, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00

VINERI, 12 aprilie, 2024

BUCUREȘTI
Cinema Muzeul Țăranului „Vis.Viață” (Imaginary Youth), lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat, va avea avanpremiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, în secțiunea Zilele Liceenilor 13 aprilie (de la ora 11:00). Proiecțiile vor avea loc la – Studioul Horia Bernea, București 15.00.

Ateneul Român – Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Christian Badea prezintă un program de muzică rusă. Solist este Eldar Nebolsin. În program sunt lucrări de Mihail Glinka, Serghei Rahmaninov și Igor Stravinski. 19.00

Teatrul de Artă- „Un ceas de cântec” cu Maria Răducanu 19.00

Manasia Hub- „Depeche Mode/ More Than a Party” , in playlist Kraftwerk, Fad Gadget, DAF, Nitzer Ebb, New Order, Cure, Boy Harsher- 22.00

BRAȘOV

Opera Brașov – Recital vocal al studenților Facultății de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” Brașov de la clasa prof. dr. lect. Univ. Cristina Radu 18.30

Sala Patria, „O călătorie muzicală în jurul lumii în 50 de minute”, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00

CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- „Iubirea luminează în întuneric”, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00

TIMIȘOARA
Casa Tineretului Timișoara – concert Fără Zahăr 19.00

SÂMBĂTĂ, 13 aprilie, 2024

BUCUREȘTI
Teatrul de artă București: „Iepurele alb”, o producție a Teatrului de Artă Junior, 11.00

Cinema Muzeul Țăranului „Vis.Viață” (Imaginary Youth), lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat, are avanpremiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, în secțiunea Zilele Liceenilor . Proiecțiile vor avea loc la – Studioul Horia Bernea, București 11.00.

Herăstrău, Hanani, sărbătoarea primăverii -Festivalul Florilor de Cireș ediția a V-a, Grădina Japoneză orele 12.00-14.00

Teatrul Nottara „Don Juan” regia Cristi Juncu 19.00

Teatrul Național București: Premiera „Hedda Gabler”, de Henrik Ibsen, regia Thomas Ostermeier- la Sala „Ion Caramitru” 19.00

Cinema Elvire Popesco – Incident de Bill Morrison (30 min) și Așteptând roboții (38 min), de Natan Castay, proiecții urmate de o discuție cu Mihai Ghiduc- „Mindcraft Stories” 20.30

BRAȘOV
Sala Patria, Recital Enigma Piano Trio, în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii de Cameră 2024 (5-13 aprilie) de la ora 19.00

CLUJ-NAPOCA
Banca Națională a României sucursala Cluj- A Lieder soiree, în cadrul Cluj Chamber Festival (8-13 aprilie) 19.00

CONSTANȚA
Teatrul de stat Ct. Lahovari „A douăsprezecea noapte”, regia: Andrei Șerban 19.00

DUMINICĂ 14 aprilie, 2024

BUCUREȘTI
Muzeul Antipa- Atelier de pictură pentru copii – tema Iepurașul – pictor 10.15

Diverta-Lipscani „Micul Prinț” spectacol pt copii 11.00

InterContinental Athenee Palace Spring Sakura Brunch – 13.00

Centrul Național al Dansului Coreomaniacii/ Simona Deaconescu, un spectacol de dans documentar privind epidemia de dans din 1518, de la Strasbourg 19.30

BRAȘOV
Teatrul Sică Alexandrescu ”Nastasia”, direcția de scenă Victor Ioan Frunză 19.00

ȘI MAI DEPARTE
București– Expoziția FANBOY 2, a lui Saddo poate fi vizitată până pe 28 aprilie, în Piața Amzei nr. 13.
Paris – până pe 9 septembrie Fundația Louis Vuitton (8 Avenue du Mahatma Gandhi) arta multimedia marca Lu Yang, artistul anului 2022, pt Deutsche Bank expune Doku The Flow. Este o instalație video construită în jurul noului său film, în care se întâlnesc noile tehnologii și budismul.

Ce poezie te caută după prima parte din 2024 în română sau nu (dar selecție – în loc de top- de primăvară)

Anul de poezie 2024 începe cu recuperări  după ce volumele cu care a venit Nemira în 2023 pentru Teodora Coman și recuperarea din Ovidiu Verdeș, ca și exploziva traducere românească din Kali Agnes, de la OMG, au intrat în librăriile la care am avut eu acces abia în ianuarie. Primele trei luni au adunat ca așteptări și confirmări cam așa.

”Ultima familie tradițională”, a lui Andrei Doșa, OMG, a scos la OMG o etapă nouă în traseul uneia dintre cele mai consistente cartografieri a autoficțiunii poetice românești de azi.

”Mai ales ca totul se poate dizolva în orice clipă” este volumul în care Bogdan Tiutiu (OMG) îți arată că șocul încă mai merită căutat în zonele afective. Iar pentru ”Spune-mi unde sa apas mai tare”, Ramona Boldizsar (Cartex) reușește să întoarcă pe dos așteptările legate de poezia maternității și să iasă tot în față, mizând pe umanitate și tandrețe în ciuda șarjelor tăioase.

Ca să vezi pe unde suntem, uite și prezentarea pe care Jane Hirshfield o face privind poezia și poeticile contemporane.

Forța pare să fie cuvântul de ordine pentru volumele de poezie românești care ar încheia un imaginar top 6 cele mai discutate în primele luni de 2024. ”Unicorn la păscut”, de Denisa Ștefan (editura Alchimică), ”De piele ne va fi cel mai greu”, de Mihai Manole, Tracus Arte și ”Tarantino împuscă-mă ca pe-un câine”, Andrei Petrea, Tracus Arte .

Revizitarea fundamentelor

În ”Fragmonade – Poeme inedite (2018-2023)” îl regăsești pe Lucian Vasiliu (Școala Ardeleană) prezentat de data aceasta de Ana Blandiana. Este autorul care trece cel mai repede de la discursul social la cel personal și îți lasă în minte și o imagine în acest demers.

 Marius Marian Șolea vine la editura Vremea nu doar cu ”Reflexiile mărilor curbe” ci și cu o serie de autor din care fac parte ”Mereu secunda, mereu si Dumnezeu”, ”Universul din piatră”, ”Pașii de sub simț” și ”Semantice umbre”.

În ce privește autorii străini, oferta de poezie este deja și mai consistentă. ”A Year of Last Things Poems” este noul volum al lui Michael Ondaatje, pe care deja îl găsești în librării. Autorul celebru mai ales pentru ”Pacientul englez” face o demonstrație de sondare a afectivității în termini poetici.

Și dacă tot suntem la afectivitate, concurența momentului în engleză vine din ”Silver”, de Rowan Ricardo Phillips care nu se ferește să descrie ”The despair deep in it before/ It falls towards the solution/ Of its final chord.” dintr-un concerto de Bach.

Paralele le regăsești și între poemele franceze și traducerea în engleză publicate acum, la mai bine de 60 de ani de la dispariția poetului francez cu tată senegalez și mamă de origine cameroniană, în ”Hammer Blows”, de David Mandessi Diop (Bloomsbury).

Și mai departe în istorie te duce ”After You Were, I Am”, un volum de debut, de Camille Ralphs, (Faber&Faber), care rescrie rugăciunile și monoloagele proceselor vrăjitoarelor din 1612.

Asta nu înseamnă că totul este trecut. Confruntarea cu scrisul devine regula în ”Modern Poetry”, de Diane Seuss (Graywolf Press), fie că e vorba de întâlnirea cu modelele romantice ori de moștenirea modernității după Sylvia Plath.

Energia poetică

Pentru mine s-au alăturat și ”Call Us What We”, de Carry Amanda Gorman (Random House) și ”God Complex”, de Rachael Allen (Faber & Faber) cu variante distincte de schițare a planurilor de bătaie în social și personal cu acceași hotărâre.

Iar orchestrarea intensității este și miza din ”I cannot be good until you say it”, volumul cu care Sanah Ahsan (Bloomsbury), iese pe piață după ce câștigă Outspoken Performance Poetry prize, cu o poezie ce include meditații privind atât conceptul de queerness cât și Islamul.

De altfel, în aceeași cheie, Bloomsbury reia debutul semnat de Akwaeke Emezi, ”Content Warning Everything”, într-o ediție nouă. Este semnătura care își asumă formularea unor adevărate imnuri pentru momentul în care trăiești: ”will i remember moments like this, standing on grass, the sky yawning over me/ swahili beating out of speakers, dancing with a crowd of strangers wondering”.

Și la București probabil momentul primelor luni din 2024 este legat tot de energie, și, mai exact de lansarea unui nou număr din revista Matca, cu Nora Iuga în calitate de vedetă. O vezi aici surprinsă de Verbs describe us.

Energia te găsește și din poezie

Antologiile trasează terenul

În termeni generali găsești”Poems for Love”, editat de Gaby , Morgan, la Pan Macmillan, cu dragoste pe secțiuni din poeme celebre mai vechi dar și de azi de la întâlnire și declarație până la amintire.

Helen Mort semnează selecția pentru ”A Gift, Once Given, Must Not Be Spurned: The VERVE Anthology of Eco-Poetry”. Este rezultatul jurizării unei competiții tematice care pe lângă poeme semnate de autori precum Oli Isaac, Ben Verinder și Sophia Argyris, care au și luat premiile include texte commentate de Corinna Board, Hannah Burrows, Ger Duffy, Lily Dyu, Elizabeth Gibson, Roger Hare, Tim Kiely, Caroline Maldonado, Agata Maslowska, Isabella Mead, Lesley Quayle, Tom Sastry, Rachit Sharma, Harry Slater, Sue Spiers, Alison Tanik, Milena Williamson. În plus sunt selectați aici și 10 autori cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani Dominic Anaya Gulaya, Japmeh Gujral, Emily Hunt, Kai Lee, Lilly Prince, Disha Ramesh, Aneesha Sandhu, Isabelle Wei, Evie Williams și Laurie Wiseman. Cei de la Verve Poetry Press sunt în plin moment de efervescență așa că au scos și ”Language Is A Queer Thing 2”, cu poeți din India și Marea Britanie, continuarea unui proiect care deja a dat un best-seler platformei britanice.

de aici s-a adunat prima ediție de succes a antologiei

Iar din poezia românească apărută în traducere îmi vine în minte ”Transparent Body & Other Texts”, de Max Blecher, traducere Gabi Reigh, la editura Twisted Spoon Press, din Praga, specializată în traduceri din literaturile din Centrul și Estul Europei.

Cât despre întâlnirile din poezie, ai aici mai multe detalii aici, între doi autori români care fiecare s-a trezit în generația lui harțuiți pentru suspiciune de geniu. Așa că poți să vezi și cum mai stăm cu geniul în poezie în 2024 din discuția și lectura Institutului Blecher cu Constantin Vică și Alex Văsieș.

Aștept să găsesc

  • ”Trezirea, pregătirea”, de Irina Balcu, Clara-Victoria Caradimu și Mădălina Lipară, Alchimică
  • ”Ce-ți spun noaptea înainte de culcare”, antologia Clubului de lectură Noise Poetry (Cartex) pe care am văzut-o în format electronic dar abia aștept să o răsfoiesc pentru că îmi lasă impresia celei mai relevante treceri în revistă în poezia românească a momentului. Uite că antologiile platformelor online sunt din ce în ce mai importante, după ce în 2022 a fost selecția poeților de la O mie de semne, la CDPL.

Lista așteptărilor pentru mine în 2024 continuă cu:

  • ”Așa cum v-am iubit eu”, de Iris Spiridon (Alchimica)
  • ”Aes Alienum” Mihok Tamas, Casa de Editură Max Blecher
  • ”Inimă leneșă”, Andrew Davidson Novosivschei, Dezarticulat
  • ”Tagliatelle Allegro”, de Mina Decu, editura Cartier
  • Iar dintre străini încă mă mai uit să răsfoiesc ”Martyr! A novel”, de Kaveh. Ce mi-a scăpat, nu ezita te rog să-mi atragi atenția mai jos cu tot cu motivut care te face să îmi spui de cartea cu pricina, te rog.

Altfel eu merg mai departe în aprilie la citEști cu selecțiile în care adun perspective ce țin de ”puterea ficțiunii”. Subscribe la link și stăm în contact. Dacă tot trecem prin prima parte a anului să știi că îți stă aici la dispoziție selecțiile de cărți premiate din ianuarie și lista de recomandări de lectură cu ”identitate din pasiune” din februarie și tabloul de naturi ale regenerării de citEști din martie.

puterea ficțiunii trece la citEști pe aici

Zece cărți cu care deslușești natura regenerărilor din ce citEști în martie

Pentru selecțiile citEști de martie îți propuneam ca temă „Natura regenerărilor”. Pentru că știi și tu cum reușești să rămâi pe picioare între toate indicațiile de direcțiile care îți sunt sugerate de cine vrei și de cine nu vrei. Uite cum se profilează numărătoarea inversă.

10. Ce e Smith când primăvara vine: „El a terminat cu poveștile”

Luna martie îți începe cu mărțișor. Iar ca simbol al norocului, tema lunii la citEști îți propune cărți legate de „natura regenerărilor”. Pentru că și de asta ține norocul tău. Cum îți reîncepi povestea. Și „Primăvara”, de Ali Smith, îți face o idee. Chiar dacă este al treilea roman din tetralogia dedicată de scriitoarea scoțiană anotimpurilor, pe mine de aici a început să mă intereseze. Pentru că este una dintre cărțile care ți se adresează direct. Și ritmul poveștii prinde viață.

„Primăvara”, de Ali Smith, traducere de Anca-Gabriela Sîrbu, editura Litera, 2020

„Așa m-am născut” – Ali Smith, „Primăvara”, traducere de Anca-Gabriela Sîrbu, editura Litera, 2020

9. Reinventezi rămânerea sau te duci? „Nu uita să-ți consulți visurile” Trey Gowdy

Când te reinventezi sunt câteva aspecte pe care mediul pe care îl alegi le-ar putea spune despre tine. Cineva care a trecut de la aplicarea legilor, la politică și apoi optează pentru presă are cum să îți atragă atenția. Iar Trey Gowdy îți spune că ai trei întrebări care să te intereseze în orice situație care îți ridică dificultăți: „Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?”. Iar fostul procuror îți arată și cum sunt decizii care sunt corecte în anumite momente ale vieții tale, dar nu vei fi mereu în același moment. Așa că instrumentele de care ai nevoie când vrei să te hotărăști sunt un început bun.

„Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?” de Trey Gowdy, traducere de Constantin Dumitru-Palcus, Otilia Tudor, editura Lifestyle, 2023

„Logica și visurile pot fi prietene” – Trey Gowdy „Începi ceva nou, rămâi pe loc sau pleci?”, traducere de Constantin Dumitru-Palcus, Otilia Tudor, editura Lifestyle, 2023

8. Am întâlnit bani fericiți, japonezi: „De data aceasta, am început să consider banii o energie.”- Ken Honda

Ce pui în balanță cu nevoia de bani? Dacă vrei să începi cu o carte, aceasta este „Bani fericiți”. Ken Honda este autorul care a ieșit la pensie la 29 de ani cu o afacere profitabilă în consultanță și contabilitate. Dar tot atunci a descoperit că este abia la începutul unei cariere internaționale concentrate asupra felului în care s-a schimbat perspectiva sa asupra banilor. Totul se întâmplă într-o dimineață când vede în parc un copil care își roagă mama să mai stea să se joace când aceasta îi spune că trebuie să meargă la job. Și se hotărăște să scrie un eseu pentru cei care se văd nevoiți să aleagă între muncă și timpul dedicat familiei ca să se descurce.

„Bani fericiți. Arta japoneză de a face pace cu banii tăi”, de Ken Honda , traducere de Diana-Maria Trăncuță, Editura Act si Politon

„Când trăiești ca un Mic Milionar Fericit, știi că viața trebuie împărțită cu cineva.” – Ken Honda, Editura ACT și Politon

7. O istorie pentru albinele de ziua femeii: „Pomii dăinuiau de o veșnicie”- Maja Lunde

Ai felul tău în care marchezi ziua femeii. Printre ele ar putea să fie și un roman pe care îl poți citi într-o singură zi dar la care o să revii de câte ori te gândești la schimbări climatice și relații între generații. ”Istoria albinelor” este cartea cu care Maja Lunde pune față în față trecutul, prezentul și viitorul într-o poveste despre trei familii construite în jurul florii pe care ți-o ofer.

„Istoria albinelor”, Maja Lunde, Traducere de Sanda Tomescu Baciu, Humanitas fiction, 2019

„Așteptările pe care le aveam îmi dădeau fiori, pentru că acum, în sfârșit, mă apucasem de treabă!”- Maja Lunde, „Istoria albinelor”, Traducere de Sanda Tomescu Baciu, Humanitas fiction, 2019

6. Zeii îți spun că tac din Algeria: „Să fii pe lume înseamnă să-l primești pe celălalt, să-l întâmpini, să-l sărbătorești căci e-n noi, e un dar.”-Yahia Belaskri

Începuturile pot să-ți fie legate și de un sat izolat în marginea deșertului Algerian. Cel puțin din momentul în care deschizi „Tăcerea zeilor”. Cartea pentru care Yahia Belaskri și-a propus și dimensiunea unei parabole filosofice te surprinde și prin felul în care pare să fi presimțit anxietățile izolării din vremea epidemiei Covid 19, dar mai ales pentru că reușește să îți aducă aproape personaje cu care îți închipuiai cu greu că ai avea ceva în comun.

„Tăcerea zeilor”, de Yahia Belaskri, traducere Alexandra Ionel, editura Casa Cărții de Știință, 2023

„E o zi frumoasă de primăvară, oaza e liniștită, nicio adiere de vânt, nu cântă nicio pasăre, doar scârțâitul imperceptibil al nisipului în liniștea mereu aceeași în care e scăldată livada de curmali.”- Yahia Belaskri, „Tăcerea zeilor”, traducere Alexandra Ionel, editura Casa Cărții de Știință, 2023

5. Insula din care te maturizezi cu tot cu țara ta: „Pisica era tot acolo și a venit să se lungească lângă mine”- Lorenza Pieri

Ai și cărți cu care te împrietenești. Îți propun povestea unei familii de pe o insulă din Toscana, pentru patru decenii. „O insulă mai mică” de Lorenza Pieri este volumul în care se întâlnesc istoria personală și cea națională într-un loc pe care l-ai visa ca o scăpare, dar care se dovedești chiar o punere în scenă a maturizării unui cuplu de surori.

Lorenza Pieri – „O insulă mai mică”, traducere de Gabriela Lungu, editura Casa Cărții de Știință, 2023

„În dimineața aceea văzusem delfinii” – Lorenza Pieri, „O insulă mai mică” Lorenza Pieri, traducere de Gabriela Lungu, editura Casa Cărții de Știință, 2023

4. Care îți e surpriza în mitologia la feminin: „Mâine nu era suficient de devreme pentru mine”- Jennifer Saint

Să revizitezi miturile cu perspectiva de astăzi este deja o modă. Dar scriitoarea Jennifer Saint reușește să îți arate că și în momente în care totul pare spus poate să găsească o perspectivă care nu îți este atât de cunoscută. În ”Atalanta” ai ocazia să descoperi una dintre eroinele antichității de care auzi mar rar. Luptătoarea care a pornit alături de Argonauți în căutarea Lânii de Aur își reia astfel rolul de protagonistă pe care mitologia i-l refuzase.

„Atlanta”, de Jennifer Saint, traducere Irina-Marina Borțoi, editura Litera , 2024

„Parfumul greu al trandafirilor s-a risipit când am înaintat mai mult înăuntrul templului”- Jennifer Saint, „Atlanta”, Editura Litera, 2024

3. Secretele banilor îți vin din mituri: „Conexiunea banilor cu ritualurile antice ale fertilității este pierdută sensibilității moderne”- Tad Crawford

În seria de recomandări de carte dedicate „naturii regenerărilor” trebuie să revin iarăși la bani. Și numai pentru că am ce să îți spun despre legăturile dintre mituri și bani. Dar mai bine o face Tad Crawford în „Viața secretă a banilor”, o carte în care adună povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate. Iar poveștile pe care le accesează aici au legătură directă cu felul în care poți să descoperi ceea ce contează pentru tine, ceea ce te entuziasmează și cum sunt formulate valorile care rezistă.

„Viața secretă a banilor” povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate de Tad Crawford, traducere de Ștefan Mălaimare, editura Curtea Veche, 2023

„Când ne gândim la cei ale căror realizări sunt uriașe, rareori ne gândim la datorie”- Tad Crawford „Viața secretă a banilor” povești despre datorii, bogăție, fericire, lăcomie și caritate, traducere de Ștefan Mălaimare, editura Curtea Veche Publishing , 2023

2. Regenerarea vine criticând: „Statele care leagă scopul etic de ideile bune au înfăptuit miracole”

Cum aș putea să închei o serie de recomandări de lectură dedicate naturii regenerărilor astăzi fără să îți propun și ceva politic? Am mai primit întrebări despre ce se întâmplă azi în politică. Și un răspuns îl ai în „Viitorul capitalismului”. Cartea lui Paul Collier pune față în față tendințele actuale cu anxietățile pe care le identifici și tu la nivel social. Și conturează posibile soluții.

„Viitorul capitalismului”, Paul Collier, traducere Adina Ihora, Corint, 2022

„Reciprocitatea binevoitoare reprezintă o atitudine superioară”- Paul Collier, „Viitorul capitalismului”, traducere Adina Ihora, Corint, 2022

1. Regenerarea este continuă: „Vocile patriilor noastre nu încetează să ne răsune în minte”

Natura regenerărilor, tema pe care ți-am propus-o la citEști în martie, este legată direct de felul în care îți găsești un loc în lume. Iar romanul ”Insula copacilor dispăruți”, de Elif Shafak, îți dezvăluie tocmai acest spațiu al renașterii. Ai aici o poveste de dragoste între un grec și o turcoaică din Cipru care traversează zeci de ani și un continent până la Londra.

„Insula Copacilor dispăruți”, de Elif Shafak, traducere de Ada Tanasă, editura Polirom, 2024

„În natură totul vorbește întruna” – Elif Shafak, „Insula Copacilor dispăruți”, traducere de Ada Tanasă, Polirom, 2024

În aprilie găsești în selecția citEști cărți care îți susțin „puterea ficțiunii” cu tot ce ai zice că înseamnă ea. Nu ezita să îmi spui în comentarii ce cărți îți evocă o latură a acestei povești cu puterea ficțiunii și care… Și tot așa, e loc și pentru completarea listei de titluri pe care le preferi când e vorba de „natura regenerărilor” ca temă… aici mai jos. Enjoy

De la poetica libertății la represiunea poeziei și înapoi

Când e poezia proastă? Asta ar fi una dintre cele mai bune întrebări pe care le-am primit la Colegiul ”Cantemir-Vodă” la întâlnirea cu elevii de Ziua Poeziei. Răspunsul pe care l-am dat cred că mai bine îl pot reda elevii. Eu deja mă gândesc în ce fel aș putea să îmi explic mie faptul că pe măsură ce poezia e mai bine văzută într-o țară, pe atât mai aprigă este represiunea la adresa autorilor în viață.

E cazul lui Aleksandr Byvshev, condamnat la șapte ani de închisoare în Rusia, după ce a citit un poem nepotrivit cu agresiunea lui Putin în Ucraina. Sau al modului în care ne uităm la cultul pentru tradiția poetică în Georgia ori în Armenia. Iar dacă vrei să îți dai seama care sunt direcțiile vii astăzi în aceleași locuri trebuie să treci peste adevărate baraje de oficiali și resentimentari mai mult sau mai puțin lirici.

S-ar putea să doar rezultatul normal al lumilor în care listele de nume au înlocuit argumentația doar ca să nu fie citite textele originale. Sau e doar o teorie… Încă mai urmăresc uimit poeme care vin din Ghana sau Australia și abia ne dăm seama că poezia poate să fie și fără legături de rudenie cu eșafodajele estetice consacrate. Dar încă și mai mult: Uite ce multă lume e gata să îți spună cum se face poezia. Așa bine știu atâția… și uite în ce situație suntem… De-asta zic, nu e poezie importantă despre care să nu fi spus cineva la un moment dat că e proastă. O fi și invers?

Elevii de la Colegiul ”Cantemir” chiar pun întrebări care îți arată ce contează din poezie pentru ei

Cum e cu zilele poeziei în librărie în 2024, la București, Brașov, Cluj Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu și Chișinău, de pe 18 până pe 22 martie

Un comunicat anunță că „Zilele Poeziei la Cărturești” ✍ a ajuns la a patra ediție. Cititorii sunt așteptați în librăriile Cărturești din șapte orașe pentru a sărbători poezia. Mie îmi place planul lor pentru că acoperă mai multe orașe și fac loc pentru tot felul de moduri de aducere a poeziei în public. Eu unul apar în variantă audio în partea lor de radio (un preview video am pus să vezi mai jos, spre finalul poveștii). Dar tot le rămân dator pentru că m-au lăsat să filmez asta anul trecut la Carusel:
Zilele Poeziei la Cărturești marchează anul acesta cea de-a patra ediție și se desfășoară în perioada 18 – 22 martie în mai multe librării Cărturești din București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu și Chișinău. Evenimentele din acest an aduc în discuție poezia contemporană și modurile în care ne putem apropia de ea, traducerea de poezie, printr-o ediție specială Raftul traducătorului, organizată în parteneriat cu ARTLIT, relația dintre poezie, filosofie și critică literară, precum și intersecțiile dintre poezie și alte forme de artă. Vă așteptăm alături de noi la dezbateri, lecturi și ateliere care se adresează atât cititorilor de poezie de pretutindeni, cât și celor care acum au prilejul de a o descoperi, povestește comunicatul rețelei de librării. Evident, găsești și ”poetic. interfața sonoră” în oferta lor.
Printre noutățile ediției de anul acesta se numără:

🎙️poezie la radio. Pe parcursul celor cinci zile de festival, Radio Cărturești va difuza o selecție de poeme semnate de Alina Purcaru, Constantin Vică, Simona Popescu, Anastasia Gavrilovici, Mircea Andrei Florea, Elena Vlădăreanu, Cristina Alexandrescu, Livia Ștefan, Ligia Keșișian și Răzvan Țupa, chiar în lectura autorilor.

protest poetic marca George Roșu. În continuarea Zilelor Poeziei la Cărturești, lansăm în vitrinele librăriilor Cărturești Operei și Iulius Mall din Timișoara, Casa Hintz din Cluj, Piața Sfatului din Brașov și Carusel din București, un protest poetic conceput de George Roșu.
🤩 o campanie promoțională de tip 2+1 la toată oferta de poezie în stoc. În perioada 19 martie – 1 aprilie, celebrăm poezia și prin intermediul unei promoții speciale în librăriile fizice și pe carturesti.ro: la achiziționarea a două cărți de poezie, o veți primi pe a treia gratuit, în baza Buletinului de Cărturești*.
(*Reducerea se aplică titlurilor cu prețul cel mai mic, în limita stocurilor disponibile.)
așa că poți să îți rezervi ”poetic. interfața sonoră
Parteneri: Editura Nemira, Editura OMG Publishing, Editura Tracus Arte, Casa de Editură Max Blecher, ARTLIT, Paralela 45, O mie de semne, Revista Echinox, Zona nouă, Pen Club, Cenaclul Pavel Dan, Casa Studenților Timișoara, Centrul Comercial Felicia, Radio Hit Iași, Palas Iași și Noir Coffee Roasters.

Grafica evenimentului din acest an a fost realizată de Ștefan Vasilachi. 

Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite pe Facebook, în pagina de eveniment, precum și pe blogul Cărturești.  
 
Calendarul evenimentelor este următorul:București

Poezie și creație pentru copiii împreună cu Atelierul de păpădii.
Data: 18 martie 2024, ora 18:00

Locație: Cărturești Verona (Fandom)
Invitate: Alina Muncileanu, Adina Constantinescu
Participarea la atelier este gratuită, însă este posibilă numai cu înscriere prealabilă la atelieruldepapadii@gmail.com.Poetic Hub #8
Data: 19 martie 2024, ora 18:00

Locație: Cărturești Modul
Invitați: Alina Țârcoman-Ochea, Mihail Lucian Florescu, Clara Victoria Caradimu
Moderatori: Ștefania Mihalache și Gelu Diaconu

Poezie & Filosofie. Dezbatere și lectură de poezie
Data: 19 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Carusel & online
Invitați: Anastasia Gavrilovici, Ioana Tătărușanu ,Paul Gabriel Sandu, Răzvan Andrei
Moderatoare: Cristina Ispas

Raftul traducătorului. Ediție specială dedicată traducerii de poezie organizată în parteneriat cu ARTLIT 
Data: Miercuri, 20 martie, ora 19:00

Locație: Cărturești Verona (Fandom) & online
Invitați: George Volceanov, Claudiu Komartin, Alexandru M. Călin. Moderatoare: Monica Manolachi

Maratonul Pen Club 
Data: 21 martie 2024, ora 18:30

Locație: Cărturești Carusel & online
Invitați: Andrei Zbîrnea, Simona Grazia Dima, Bogdan Suceavă, Victoria Milescu, Denisa Duran, Claudia Voiculescu, Peter Demeny, Vasile Iftime, Ligia Keșișian, Ciprian Măceșaru
Moderator: Cosmin Perța
Cluj

Poezia, între teorie și practică
Data: 19 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Casa Hintz, Cluj
Invitați: Alex Goldiș, Andreea Pop, Anastasia Fuioagă, Mihnea Bâlici
Moderator: Mihai Țapu

Lecturi de poezie: începuturi
Data: 20 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Casa Hintz, Cluj
Invitați: Paul Mak Precup, Diana Huțanu, Anastasia Fuioagă, Ana Maria Deliu, Robert Trașcu, Sabina Cojocaru, Alex Odăgeriu, Carina Drăgoi, Alice Dănilă
Moderator: Alex Ciorogar
Timișoara

Text, context, paratext. Despre accesibilitatea poeziei contemporane
Data: 20 martie 2024, ora 18:00

Locație: Cărturești Mercy, Timișoara
Invitați: Raul Săran & Bogdan-Alexandru Petcu

Recital poetic susținut de membrii Cenaclului Pavel Dan (al C.C.S.T.)
Data: 21 martie 2024, ora 18:00

Locație: Cărturești Mercy, Timișoara
Invitat special: Bogdan Alexandru-Petcu
Iași

Librarii Cărturești Iași invită poeții nedebutați să citească împreună & concert poetic Adam’S Nest
Data: 19 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Felicia
Participă, pentru încurajarea poeților nedebutați: Denisa Grădinaru, Naomi Celic și Sorina Rîndașu 

Filosofie și poezie: cum se văd în oglindă?
Data: 20 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Palas
Invitați: George Bondor, Ioan Coroamă, Andreea Petcu
Moderatoare: Corina Giurgia

Emil Brumaru și poezia – ce ne-a rămas? 
Data: 21 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Palas & online
Invitați: Nicoleta Dabija, Bogdan Crețu, cu participarea actorului Emil Coșeru, în cadrul unui moment de lectură din poezia lui Emil Brumaru
Moderatoare: Corina Giurgia

Poezia ne crește copiii: de ce sunt bune versurile (încă) de la primii pași
Data: 22 martie 2024, ora 16:30

Locație: Cărturești Palas 
Invitați: Roxana Postolache, Alexandra Rusu, Crina Ivașcu
Moderatoare: Corina Giurgia
 
Brașov

„Poezii cu prostii”. Lectură și dialog
Data: 21.03.2024, ora 18:00

Locație: Cărturești Piața Sfatului, Brașov
Invitați: Alexandru Funieru, Iulia Stoichiț, Valeriu A. Cuc
Moderator: Vlad Drăgoi
Sibiu

Lansare de carte: „Piesă de rezistență”, de Teodora Coman
Data: 20 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Promenada Mall, Sibiu
Invitați: Teodora Coman, Rita Chirian, Radu Vancu

Lansare de carte: „Z9Poets” (vol. 2)
Data: 21 martie 2024, ora 19:00

Locație: Cărturești Promenada Mall, Sibiu
Invitați: Daniel Coman, Vlad Pojoga, Cătălina Stanislav, Krista Szöcs, Alex Văsieș
Chișinău

Open Mic de Zilele Poeziei
Data: 20 martie 2024, ora 18:00

Locație: Cărturești la Muzeu, str. 31 August 1989, 121
Moderatoare: Maria Ivanov, poetă

Actorii în Poezie
Data: 21 martie 2024, ora 18:00

Locație: Cărturești la Muzeu, str. 31 August 1989, 121
Invitați: Emilian Galaicu-Păun – poet, Dorina-Beatrice Timciuc, Doina Arvat, Andrei Sochircă – actori
Și, dacă tot ai stat până aici, uite un preview din ce o să auzi de la mine pe radio-ul din librărie.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul anului 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit între timp cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent spații care redefinesc ideea de librărie în majoritatea orașelor mari din România și în Chișinău. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București, Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală, Cărturești Operei din Piața Victoriei din Timișoara și cea mai recent deschisă, librăria Cărturești Casa Hintz din Cluj.

Come ”Hidden” cu noi: Constantin Vică & Alex Văsieș se întâlnesc la Institutul Blecher 293

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică 3 martie 2024, de la ora 18.30, în Hidden – The Social Space (Str. Doamna Chiajna 26, București), la întâlnirea cu poeții Constantin Vică și Alex Văsieș.

Eu, Răzvan (Țupa) moderez, ei doi, printre puținii autori pe care îi cunosc care să fi fost nevoiți să debuteze cu eticheta de ”geniu” prinsă pe spate, au multe de spus. Unul la 12, altul la 27 de ani de la prima carte. Multe s-au schimbat, dar câte era cazul să rămână la fel în tot timpul ăsta?

🎬 Ediția 293 a Clubului de lectură Institutul Blecher va fi transmisă LIVE pe pagina: https://fb.me/InstitutulBlecher

Constantin Vică (n. 1983, Ploiești) a publicat un prim volum de poezie, „Intersecția frică de moarte”, în 1997, revenind la sfârșitul adolescenței cu „Ieșirea din intersecția frică de moarte” (2003). După douăzeci de ani de tăcere editorială, publică „20002020” (OMG, 2023), apărut odată cu „Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală” (Editura Universității din București, 2023). Este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității București.

Alex Văsieș (n. 1993, Bistrița) a debutat cu volumul de poezie „Lovitura de cap” (2012), iar în 2016 a publicat două volume de poezie care au confirmat așteptările, „Oana Văsieș” și „Instalația”. Absolvent de Litere la „Babeș-Bolyai”, unde este în prezent doctorand.

Parteneri: Casa de Editură Max Blecher, Hidden – The Social Space, DARAVERE concept store, TOMAGRAPH

What is the Art of Podcast in contemporary approach to literature

The International Literature Festival Odessa in Bucharest hosted a meeting with Ilaria Gaspari about The Art of Podcast.

She developed an entire podcast on the presence of Ingeborg Bachmann in the late days of her life in Rome. Ilaria Gaspary is interested in philosophy and literature. The Ingeborg Bachmann podcast is the second one that we know of from Ilaria Gaspari. The first one was about Marcel Proust.

The whole discussion you can check in the link below.

https://www.youtube.com/live/CQ4AvsJGG7s?si=DvKJ-0LY2ldk2P0k

The discussion allows you a glimpse into the process that transforms a writer from a figure that we usually close in a bottle and look at as an aesthetic object, to an individual whom we are in a close relationship with, we love through their writing and we are discovering all these details from their lives in ways that recalibrate our own lives.

10 cărți care îți arată ”identitate din pasiune”, în februarie la citEști

Identitatea e o temă cu care te întâlnești destul de frecvent anul ăsta. Și pentru că e an electoral, poate. Dar o selecție de cărți are avantajul că poate să îți arate ce nu se înghesuie discursurile publice să îți spună mai ales când e vorba de alegeri care te privesc doar pe tine. Și asta e The February Countdown:

10. POVEȘTILE CARE TE IDENTIFICĂ

”Doamna Hayat” Ahmet Altan, traducător Madalina Ghiu, Pandora M Anansi, 2023

Descoperisem că gândurile nu vin singure, că alături de fiecare gând se află altul, diferit, acela care aparține realului”
TEXT Când îți definești identitatea îți dai seama că reperele de care ai nevoie sunt legate de poveștile pe care le știi dar și de ceea ce îți traduce zone precum libertate, iubire, literatură. Un exercițiu din această zonă îți aduce ”Doamna Hayat”, de Ahmet Altan. Poate îl știi drept unul dintre cei mai cunoscuți scriitori contemporani din Turcia, dar acum ai ocazia să îl descoperi, la fel de rezistent în fața autoritarismului cum îl știai, dar încă și mai uman decât în memorii. A doua lună din an îți dă ocazia să redescoperi la citEști moduri în care se întâlnesc identitatea și pasiunea.
”Dacă nu aș fi avut atâtea imagini cu doamna Hayat în cap, aș fi putut spune, în acel moment că sunt fericit”

9. VOCILE ÎN CARE ÎȚI SPUI POVEȘTILE

”Vocile deșertului” Nelida Pinon, traducere Corina Nuțu, Vellant, 2023

“A ascultat povestea Șeherezadei cu aceeași curiozitate dintotdeauna.”
TEXT Ce înseamnă pasiune în secolul XXI îți spune și modul în care vei reuși să revizitezi spațiile narative consacrate. Sigur că asta ar putea să ți se pară o treabă care poate să țină O mie și una de nopți. Dar nici timpul nu mai este ceea ce știai. Iar ocazia pe care o ai ți se lămurește și odată cu ”Vocile deșertului”, de Nelida Pinon. Povestea Șeherezadei, spusă din perspectiva eroinei prin cuvinele unei scriitoare braziliene, înseamnă imaginație dar și empatie.
Știrea sacrificiului, față de care nimeni nu rămânea indiferent, se împrăștiase prin califat.”

8. CÂTE IMAGINI TE POT REDA?

”Tânărul. Fotojurnal” Annie Ernaux traducere de Mădălina Ghiu, Pandora M Anansi, 2023

“Pe scurt, îl consideram pe A. drept tânărul din ”Teorema” lui Pasolini, un fel de înger revelator.”
Cum vine vorba de un scriitor celebru, te gândești la condiții și evenimente ieșite din comun. Pentru Annie Ernaux, premiată cu Nobel în 2022, situația este un pic alta. Pentru că vorbim despre o autoare a cărei marcă este cartografierea poveștii personale atât ca rescriere a biografiei cât și ca investigație a relațiilor care te-au marcat. Iar cele două romane adunate în volumul ”Tânărul. Fotojurnal” te surprinde prin două perspective complet diferite asupra aceleiași vieți. Pe de o parte relația cu un student mai tânăr cu trei decenii decât autoarea, pe de alta, revizitarea unui traseu biografic prin intermediul imaginilor de familie. Tu cum îți spui povestea?
”Atunci, eu am reușit cu vârf și-ndesat, fără îndoială, în ochii celorlalți”

7. CĂLĂTOREȘTI PÂNĂ LA MIT

”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire” Sorin Trâncă, Humanitas 2023

“După ce am mâncat o poamă cu brânză, am văzut că la firimiturile căzute s-au adunat niște furnici.”
Îți imaginezi și tu lucruri. Și unele ajung să te definească. Dar dacă poveștile pe care le-ai auzit de sute de ori, cele care îți fondează identitatea în termeni de coloană nesfârșită și poartă a sărutului ar fi revizitate pas cu pas. Asta ai ocazia să faci cu Sorin Trâncă în ”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire”. Volumul te poartă pe urmele sculptorului născut în februarie, 1876, refăcând drumul care l-a dus pe acesta din Hobița la Paris acum 120 de ani.
”Brâncuși e primul disident, și ultimul care ar fi pretins că este așa ceva”.

6. VALENTINE: SENTIMENTUL CARE ÎȚI SCHIMBĂ LUMEA

”Love Poems”, Carol Ann Duffy, Picador, 2010

Nu un trandafir ori o inimă de atlaz

Îți ofer o ceapă.
E o lună învelită în hârtie de împachetat”

Cam așa poți să spui despre orice poezie. Pentru că te gândești că orice declarație vine cu un ambalaj. Și poemul Valentine, de Carol Ann Duffy îți arată că atunci când este vorba despre dragoste, chiar și lucrurile banale îți spun mai mult decât credeai. E un poem scris la cererea unei publicații britanice pentru Ziua îndrăgostiților. Poate că nu ai tu cea mai bună părere despre lucrurile scrise la cerere, dar poemul acesta poate să îți schimbe părerea. Și e ce aveai nevoie pentru o zi de acest fel.

Ia-o.
Inelele ei de platină se strâng într-o verighetă
dacă vrei.
Mortală.
Aroma ei o să ți se agațe de degete
o să ți se agațe de cuțit.

Carol Ann Duffy

5. CE AI NOU ÎN MATERIE DE IDENTITATE

”Uimirea – O nouă știință, care îți poate transforma viața” Dacher Keltner, traducere Constantin Vlad, Publica 2023

“Adesea experimentăm fiori în timpul unor revelații a căror recunoaștere ne unește cu alții într-o cauză comună”.
Te gândești să spui o poveste sau alta când e vorba de tine dar ceea ce nu îți e întotdeauna la îndemână ține de momentele în care ai surpriza unei senzații plăcute care te ia pe sus. Iar un volum precum ”Uimirea” de Dacher Keltner îți propune o nouă știință care îți poate transforma viața. Psihologul urmărește și modurile prin care tocmai ceea ce te entuziasmează ca persoană te aduce cu adevărat alături de ceilalți. Iar aceste întâlniri nu sunt legate numai de teorie, de procese mentale ci și de senzații în cel mai concret mod posibil.
Cele opt minuni ale vieții sunt ele însele sisteme.

4. O HARTĂ TE DUCE CĂTRE CE ȘI CINE CONTEAZĂ PENTRU TINE

”Atlas of the Heart” Brene Brown, Random House, 2021

”Trebuie să întrebăm, să recunoaștem că nu știm, să riscăm să ne se spună că n-ar trebui să întrebăm și, uneori, să facem descoperiri care ne pun în dificultate.”
E bine să ai repere clar stabilite atunci când îți definești identitatea. Dar, de multe ori tocmai procesul prin care îți stabilești aceste repere devine experiența care te pasionează. ”Atlas of the Heart”, de Brene Brown îți propune o imagine a acestei aventuri. Cartografierea relațiilor importante și limbajul experienței umane sunt termenii pe care ți-i propune atunci când te cauți pe tine pentru a-i găsi pe cei care contează cu adevărat pentru tine.
”Speranța e o funcție a luptei- speranța nu ni se înfiripă în vremuri liniștite ori ușoare, ci în fața necazurilor și a greutăților.”

3. ÎN CÂTE FELURI TE PRIVEȘTE ISTORIA CLEOPATREI DE DRAGOBETE

”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului” Stacy Schiff, traducerea Monica Pîrvulescu, Litera, 2020

A existat o strălucire și o grandoare în povestea ei cu mult înainte ca Octavian sau Shakespeare să se atingă de ea.
Ce fel de celebritate ar fi pe gustul tău? Evident atât cât să rămâi tu. Iar Dragobetele știi deja cum face cu fetele. O personalitate despre care să existe mai multe perspective decât despre Cleopatra o să găsești mai greu. De aceea vei găsi în volumul ”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului” povestea celebrității pe care o știi mai mult din deformările pe care i le-au atribuit bărbați, din tot felul de zone ale istoriei. Că e vorba de Shakespeare, ori de Cezar, de Marc Antoniu, ori Michelangelo, despre dezbaterile privint reprezentarea rasială din ultimii ani, povestea ei se suprapune pe frământările istoriei tale culturale. Iar faptul că ai aici o istorie reluată din perspectiva lui Stacy Schiff, scriitoare specializată în biografii, premiată cu Pulitzer, e un argument în plus pentru lectura ta.
”Octavian îi declarase război numai ei.”

2. CUM TE DEOSEBEȘTI DE CINE?

”Septologie I-II” Jon Fosse, traducere Ovio Olaru, Pandora M/Anansi, 2023

”E foarte fain să plutești așa în aer, zice ea”
Dacă vrei să vezi unde se pune cel mai acut problema identității ca pasiune, eu îți propun să încercei ”Septologie I-II”. Este volumul lui Jon Fosse, premiantul Nobel pentru literatură în 2023. Este suficient să îți spun că o poveste în care autorul nu folosește punctul, cu doi pictori care poartă același nume, dar cât se poate de diferiți, îți face o idee și despre dificultatea unei investigații legate de identitate dar și despre senzațiile care ne țin împreună oricât de diferiți am fi.
”țin crucea de lemn maro între arătător și degetul mare și zic în gând, din nou și din nou, în timp ce trag aer adânc în piept, Doamne”

1. CINE EȘTI LA MODUL STAHL

”Cine suntem” cum percepem, cum simțim, cum iubim Stefanie Stahl, traducere Cora Radulian, Litera, 2023

”Important este că nu există o plăcere obiectivă, reală, și multe plăceri și dorințe sunt învățate prin legături”
Cum percepi, cum simți, cum iubești? Sunt întrebările de la care începe orice discuție despre identitatea pe care consideri că o ai. Și în acest punct te aduce luna în care recomandările citEști te poartă printre repere ale identității din pasiune: ”Cine suntem” este volumul în care Stefanie Stahl îți propune să urmărești cum este posibil să înțelegi că fericirea poate să acționeze ca un drog și cât de importante sunt influențele care îți formează imaginea de sine.
”Valorile ne dau un scop în viață”

În martie îți propun cărți care îți conturează ”natura regenerărilor”, ca într-o lună în care primăvara începe să fie la ea acasă și când CitEști. Întrebare pregătitoare: Tu la ce cărți te gândești când îți zic de regenerare? Spune-mi în comentarii și vezi dacă intră pe lista smart CitEști de la Aleph News.
Clar, nu ezita să îmi spui tot așa ce cărți te-au prins pe tine din poveștile și investigațiile identității. Iar ca să rămânem în legătură apasă subscribe de aici, te rog și ducem mai departe petrecerea de carte.

The Art of Podcast with Ilaria Gaspari and Răzvan Țupa, on Sunday, live at 11.00 am. in the International Literature Festival Odessa at Goethe Institut Bucharest

There we go, Sunday, February 25th, 11 am:
The Art of Podcast
Ilaria Gaspari [I]: CHEZ PROUST / BACHMANN
Since October 2023, the Milan-born writer has been publishing her literary podcasts on works by well-known writers in collaboration with the Austrian Cultural Forum Rome and the Goethe-Institut Italy. The compositions of memories, quotations, excerpts and poems, some of which are original recordings of readings, also include a search for traces of Ingeborg Bachmann’s life in Rome.
Moderation: Razvan Tupa from CitEști


Language: English
This event can be watched online on YouTube or Facebook:

For Italian writer Ilaria Gaspari, known for her passion for podcasts dedicated to the works of famous writers, this year’s Odessa International Festival is an opportunity to remember the horrors of the two world wars: “I am coming to Bucharest thinking of two great European authors who lived in different historical moments, but were both touched by the consequences of one of the two world wars. I am thinking of Marcel Proust, who witnessed the collapse of his childhood, whose inexorable decline he had already observed and recorded, with the outbreak of the First World War. Then, my thoughts turn to Ingeborg Bachmann, who in her Austrian childhood experienced the trauma of the Nazi devastation and who would search throughout her life for a way to live in a historical moment in which the self is no longer submerged in history, but history is in the self.”

“It is not a weapon, because literature does not destroy; and it is indeed unequipped and vulnerable in the face of war, but it has the collective force of a voice that transmits words and thoughts. It is not a form of escape, but an open refuge, that is, open as a protection against horror,” added the beloved Italian writer.
Festival activities are held in English, Ukrainian, German and Romanian, with translation. Public access to the event is free of charge.

Is literature an escape? A voice? Or a weapon?

Founded in 2015, the International Literature Festival Odessa aims to highlight the cultural effervescence and international character of the city and to contribute to strengthening its ties with other cultural metropolises in Europe and on other continents. In 2023, ILFO is organized in Bucharest, Romania. The program of each edition expresses this aim, both through the selection of guest writers and the dialogues. Of particular importance in the architecture of the festival’s program is the overview of the cultural space of Eastern Europe and the Black Sea region. So far, almost 300 writers have taken part in the events of the Odessa International Literature Festival. Hans Ruprecht and Ulrich Schreiber have been running the festival since its creation.

CE ÎȚI SPUNE DESPRE ELON MUSK POVESTEA LUI PREFERATĂ DAR MAI ALES FELUL ÎN CARE O CITEȘTE

Fondatorul Tesla declară că volumul esențial pentru filosofia sa este un SF
Musk descrie revelația pe care ți-o oferă cartea lui Douglas Adams, ”Ghidul autostopistului galactic”
Jill Lepore nu e așa convinsă că Musk înțelege ce spune cartea


Cărțile tale preferate pot să spună destul de multe despre tine. Elon Musk vorbește despre una dintre cărțile pe care le consideră cele mai importante pentru filosofia sa.
Șeful SpaceX a numit de mai multe ori despre cartea sa preferată. De fapt chiar planurile sale de a denumi ”Heart of Gold” naveta SpaceX care țintește spre Marte este inspirat din romanul său preferat.

Istoricul Jill Lapore, despre a cărei carte am vorbit aici în link la citEști, a luat la bani mărunți pasiunea lui Musk pentru clasici SF. A pus la cale un podcast unul dintre episoade intitulându-se chiar ”Ghidul autostopistului cu Elon Musk”. Mai mult am vorbit cu colega mea, Mihaela Gîrbea la Știrile Aleph News

Cum comemorează Odesa la București doi ani de invazie rusă în Festivalul Internațional de poezie- Programul festivalului

La ce să te aștepți? Recitaluri poetice, dezbateri, proiecții de filme și momente muzicale, asta îți propune Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, găzduit de Institutul Goethe la București.

–- FOR ENGLISH SCROLL DOWN –-

Așa cum am povestit, în perioada 22-25 februarie, Bucureștiul găzduiește cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, un proiect cu tradiție, devenit itinerant din cauza războiului. 

Pentru patru zile, publicul bucureștean are ocazia să participe la peste 20 de evenimente: de la dezbateri pe teme actuale și variate până la recitaluri de poezie și lecturi publice, însoțite de proiecții de filme și momente muzicale. 

Găzduită la sediul Goethe-Institut București (Calea Dorobanți 32), ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa debutează joi, 22 februarie, de la ora 17.00, cu un mesaj din partea celor doi fondatori ai proiectului, managerii culturali Ulrich Schreiber (Germania) și Hans Ruprecht (Elveția), urmat de un mesaj din partea Laurei Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din București și președinta EUNIC România, instituția sub umbrela căreia se desfășoară proiectul.

Discursul de deschidere va fi susținut de Radu Vancu, scriitor, eseist, traducător, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și una dintre cele mai active voci civice din România.

„Europa pe care trebuie să o construim prin cuvintele noastre e una în care ele nu sunt folosite pentru a genera moarte sau ideologii de exterminare  ci o Europă în care cuvintele sunt martori împotriva barbariei. În care cuvintele stau mărturie că oamenii pot fi uciși, dar nu distruși. În care ele funcționează în serviciul umanului, nu al ideologiilor. 

Pentru că acum știm: acolo unde cuvintele eșuează, istoria eșuează. Și redevine oroare.

Trebuie să construim o Europă în care cuvintele să nu trădeze omul. Nu din nou. Altfel, tot ce a însemnat vreodată literatura, tot ce a însemnat vreodată arta a fost pur și simplu o minciună.

Singura Europă care nu-i o civilizație moartă e aceasta: o Europă în care cuvintele nu trădează umanul”, a mărturisit Radu Vancu, în așteptarea evenimentului. 

În aceeași seară, de la ora 18.30, publicul bucureștean are ocazia de a-l întâlni pe Philippe Sands, scriitor și avocat britanic de descendență franceză, profesor de drept internațional și director al Centrului pentru Curți și Tribunale Internaționale de la University College London. Libertatea de exprimare, drepturile omului, originile genocidului și ale crimelor împotriva umanității sunt doar o parte dintre temele care vor fi abordate de acesta în cadrul unui dialog cu jurnalistul Marian Voicu. Zilele acestea, volumul Filiera de Philippe Sands a apărut în ediție în limba română (traducere de Miruna Andriescu) la Editura Litera.

De la ora 20.00, iubitorii de poezie îi vor putea asculta în lecturi publice pe: Paula Erizanu din Republica Moldova – una dintre cele mai cunoscute scriitoare din noua generație și o apreciată jurnalistă europeană din sfera culturală –, alături de scriitorii ucraineni Iia Kiva – poetă, traducătoare și graficiană, preocupată de subiecte precum limbajul, identitate și memorie, experiențele colective și personale de război, traume și dezrădăcinare – și Vasîl Mahno – poet, eseist și traducător multipremiat, care investighează în cărțile sale conceptele de patrie și memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine. Moderatorul serii va fi scriitorul și traducătorul german de origine română Ernest Wichner.

Momentul muzical al serii va fi asigurat de muzicianul Florin Bica, un artist cunoscut melomanilor datorită prezenței sale la evenimente importante precum Bucharest Jazz Festival sau Festivalul „George Enescu”, dar și drept un colaborator constant al Big Band-ului Radio România.

În cea de-a doua zi a festivalului, vineri, 23 februarie, de la ora 14.00, iubitorii de literatură din București vor avea ocazia să îl cunoască pe Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani, un critic neobosit al sistemului politic, care a anticipat în operele sale războiul de astăzi. Acesta va purta un dialog cu poetul, eseistul și traducătorul ucrainean Vasîl Mahno.

De la ora 15.30, urmează o întâlnire cu scriitoarea elvețiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” și curatoare a Festivalului Internațional de Poezie de la Basel. Ariane von Graffenried este o scriitoare versatilă care trece cu ușurință de la germana elvețiană la cea standard, mixate cu franceză, engleză sau albaneză, o scriitoare capabilă să străbată peisaje literare ample, scriind despre figuri feminine uitate și nerecunoscute și care amestecă fantasticul cu realul. 

Sub motto-ul „Planeta populistă – vocile unei lumi în tumult”, de la ora 17.00, va avea loc o întâlnire cu scriitorul și eseistul elvețian Jonas Lüscher, moderată de Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut București. Ce îi unește pe populiștii din întreaga lume, ce îi deosebește și ce impact are acest lucru asupra realităților vieții în fiecare caz în parte? Sunt promisiunile și tentațiile populiștilor similare? Și, dacă da, ce fel de lume și de societate promit populiștii? – acestea sunt doar câteva dintre întrebările care își vor găsi răspuns în cadrul întâlnirii cu Jonas Lüscher

De la ora 18.30, urmează un dialog pe o temă extrem de interesantă care a străbătut anii în zeci de cercetări dedicate subiectului: războiul și drogurile. Invitatul special este Norman Ohler, autorul a două cărți importante pe această temă, prima dintre acestea, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), tradusă în peste 30 de limbi și aflată pe lista bestsellerurilor The New York Times, care descrie consecințele abuzului de droguri în rândul liderilor militari și politici. Cea mai recentă carte a sa, The Strongest Substance (2023), face lumină asupra istoriei dezvoltării LSD și explică diferența între cele trei funcții ale drogurilor: ca intoxicant, ca instrument de control al minții și ca leac. 

Seara se încheie cu o întâlnire digitală cu îndrăgitul scriitor german Daniel Kehlmann care, de la ora 20.00, va citi un scurt fragment din romanul TYLL, unul dintre cele mai răsunătoare succese literare germane din ultimii cinci ani, carte nominalizată la International Booker Prize în 2020 și aflată în curs de ecranizare pentru un viitor serial Netflix. Romanul, apărut în versiune românească în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, în traducerea Mariei Irod, a fost extrem de bine primit și de cititorii români. Dialogul cu Daniel Kehlmann va fi moderat de jurnalistul cultural Matei Martin

Literatura ucraineană va face obiectul unei lecturi la nivel mondial în cea de-a treia zi a festivalului, sâmbătă, 24 februarie, e la ora 12.00, pentru a marca cei doi ani de la data izbucnirii războiului. Cu această ocazie, vor fi citite inclusiv poeme semnate de scriitorii ucraineni Viktoria AmelinaMaksîm Krîvțov și Volodimir Vakulenko, toți dispăruți în timpul războiului. La eveniment iau parte, online sau cu prezență fizică, nume importante ale scenei literare internaționale precum Vasîl MahnoSvitlana BondarYuri Vînnîciuk (Ucraina), Marie Iljašenko  (Republica Cehă), Jan Konnefke (Germania / România, online), Halîna Kruk (Ucraina, online), Daniel Kehlmann (Germania, online), Héctor Abad Faciolince (Columbia, online), Nichita DanilovDan Sociu (România).

În aceeași zi, de la ora 15.00, scriitorul și jurnalistul Olivier Guez, distins cu Premiul German de Film pentru scenariul său Der Staat gegen Fritz Bauer, discută cu scriitorul Norman Ohler despre trecutul, prezentul și viitorul Europei, despre ocaziile folosite și ratate în realizarea visului Europei într-o perioadă de profunde schimbări politice și culturale.

De la ora 16.30, va fi proiectat filmul Inimi cicatrizate (2016), în regia și după un scenariu de Radu Jude, ecranizarea romanului omonim, de Max Blecher, proiecție urmată, de la ora 18.00, de un dialog pe această temă între criticul literar Doris Mironescu și Ernest Wichner

Începând cu ora 19.30, va avea loc un moment de lecturi publice – poezii de Ernest Wichner, unul dintre cei mai importanți poeți germani de origine română, Marie Iljašenko din Republica Cehă, autoare multipremiată, ale cărei versuri au cunoscut traduceri în peste 15 limbi și Nichita Danilov, scriitor român care surprinde în cărțile sale moștenirea spirituală și metafizică a României natale într-o poetică suprarealistă cu expresie ludică și ironică. Amfitrionul serii va fi scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble

Ultimul eveniment al serii va avea loc la Cinema Elvire Popesco, de la ora 20.00. Este vorba despre proiecția filmului Photophobiadocudramă din 2023, scris și regizat de Ivan Ostrochovský și Pavol Pekarčík. Filmul a avut premiera la cea de-a 80-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, în cadrul secțiunii „Giornate degli Autori”, în cadrul căreia a câștigat premiul Europa Cinemas Label Award. Coproducție între Slovacia, Republica Cehă și Ucraina, Photophobia a fost filmat în Ucraina în timpul invaziei rusești, fiind mai apoi selectat ca propunerea slovacă pentru cel mai bun film internațional de lungmetraj la cea de-a 96-a ediție a Premiilor Oscar.

Primul eveniment al ultimei zile a festivalului, duminică, 25 februarie, începând cu ora 11.00 este un dialog între scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuți: mix de amintiri, citate, extrase și poeme, dintre care unele sunt înregistrări originale ale unor lecturi, materialele includ și o căutare a urmelor vieții lui Ingeborg Bachmann la Roma. Poetul, managerul cultural și jurnalistul Răzvan Țupa este cel care va dialoga cu invitata din Italia.

De la ora 12.30, este vremea Poveștilor de la Marea Neagră, un proiect al Goethe-Institut și al Centrului Goethe din Erevan. În cadrul evenimentului de la București, cinci scriitori din țări situate la Marea Neagră se vor reuni pentru un schimb de opinii despre regionalitate, identitate și posibilitățile unei limbi comune în contextul crizelor actuale din literatură: Lavinia Braniște (România), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ucraina) și Ina Vultchanova (Bulgaria). Moderator: Arevik Ashkharoyan, cu o introducere de Jan-Tage Kühling (Centrul Goethe din Erevan). 

De la ora 14.00, programul include un dialog cu Karl-Markus Gauss, scriitor și editor austriac, recompensat în 2022 cu prestigiosul Premiu pentru înțelegere europeană al Târgului de carte de la Leipzig, cunoscut pentru cărțile sale situate în sfera literaturii de călătorie. Expert în țările și peisajele din Europa de Est și descris de criticii de la Wiener Zeitung drept „un mare filozof al dispariției, care vrea să salveze oamenii și lucrurile, cei reduși la tăcere și cei uitați în memorie”, Karl-Markus Gauss va discuta despre această formă specială de literatură cu scriitorul român Marius Chivu

Ora 15.30 o aduce în fața iubitorilor de literatură pe scriitoarea română Nora Iuga alături de gazda evenimentului, poetul Ernest Wichner, traducătorul poemelor Norei Iuga în limba germană. Îndrăgita scriitoare română și traducătoare premiată a literaturii germane va citi din poemele sale, publicate pentru prima dată în 1968.

De la ora 17.00, scriitorul german Norris von Schirach, îndrăgit de cititorii români datorită romanului Cei mai frumoși ani din viața lui Anton (ediția în limba română: Humanitas Fiction, traducere de Victor Scoradeț, 2021), va purta un dialog cu scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble

Seria evenimentelor se va încheia cu o dublă lectură publică de poezie, programată pentru ora 18.30, care îi va reuni pe scriitorii Nichita Danilov și Dan Sociu, amfitrion fiind Ernest Wichner.  

Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană și română, cu traducereAccesul publicului la eveniment este gratuit. Programul complet al festivalului, pe site-ul oficial: www.litfestodessa.com.

–-

Festivalul este susținut de Fundația Jan Michalski, EUNIC România, Culture of Solidarity Fund | European Cultural Foundation, PRO HELVETIA, Goethe-Institut București. 

PARTENERI: Institutul Italian de Cultură București, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din România, British Council România, Ambasada Bulgariei în România, Cărturești, Universitatea din București, Muzeul Național al Literaturii Române, One World, Cinema Elevire Popesco.

––––-ENGLISH–––––-

Bucharest hosts the 9th edition

of the Odesa International Literature Festival

The event takes place as the whole world marks

two years since the outbreak of the war in Ukraine.

Next month, Bucharest will host the Odesa International Literature Festival, a long-standing literary event launched in 2015, which, due to the war, became a touring project in the last two years: in 2023 it was hosted in Batumi, Georgia, and this year it will take place in the capital of Romania. Thus, from the 22nd to 25th of February, at the Goethe-Institut in Bucharest (Calea Dorobanți 32), literature lovers will have the opportunity to meet important names of the contemporary international literary world.

Ukrainian writers Iya KivaYuriy Vynnychuk and Vasyl MakhnoPhilip Sands from the UK, Olivier Guez from France, Daniel Kehlmann and Norman Ohler from Germany, Karl-Markus Gauss from Austria, Ariane von Graffenried and Jonas Lüscher from Switzerland, and Ilaria Gaspari from Italy will hold public readings and debates throughout the five days of the festival, which all literature lovers can assist. They will be joined by leading names in Romanian literature today, such as Nora IugaDan SociuNichita Danilov and Radu Vancu

The programme consists of 20 events that will take place with the writers joining us both in-person and online. Among the topics addressed at this year’s Odessa International Literature Festival in Bucharest are: the future of Europe, the freedom of the writer and of writing, the power of words to fight against barbarity, and the literary relations between the countries of the Black Sea region. Ukrainian literature will be the subject of a worldwide reading on the 24th of February to mark two years since the war started. The event will include readings of poems by Ukrainian writers Viktoria Amelina, Volodimir Vakulenko and Maksym Kryvtsov, both of whom died during the war.

I am glad that we can host the 9th edition of the Odesa International Literature Festival in Bucharest to show solidarity with Ukraine, especially through the worldwide reading on the 24th of February, and to support literary relations in the Black Sea region. As in previous years, we managed to bring outstanding writers to the guest list. I am looking forward to the opening of the event, especially to the keynote speech by writer Radu Vancu, who will talk about the importance of literature, particularly in wartime. I would like to thank the Jan Michalski Foundation and the cultural institutes that partnered with us, in particular the Goethe-Institut in Bucharest, the host of this event,” declared Ulrich Schreiber, well-known German cultural manager, co-founder and co-director of the Odesa International Literature Festival together with Hans Ruprecht.

Readings and debates at the festival will be held in EnglishUkrainian and Romanianwith translationPublic access to the event is free of charge. The full programme of the festival can be found on the official website: www.litfestodessa.com and https://eunic-romania.ro/.

Founded in 2015, the Odesa International Literature Festival aims to highlight the cultural effervescence and international flair of the city and to contribute to strengthening its ties with other cultural metropolises in Europe and on other continents. The programme of each edition reflects this aim, both in the selection of guest writers and in the themes of dialogue. Of particular importance in the design of the festival’s programme is the overview of the cultural space of Eastern Europe and the Black Sea region. So far, almost 300 writers have taken part in the events of the Odessa International Literature Festival. Hans Ruprecht and Ulrich Schreiber have been coordinating the festival since its very beginning.

The festival is jointly supported by the Jan Michalski Foundation, Culture of Solidarity Fund powered by the European Cultural Foundation, EUNIC Romania, PRO HELVETIA, Goethe-Institut Bukarest, Pro Helvetia. Partners: Istituto Italiano di Cultura Bucarest, Cărturești, The University Bucharest, The National Museum of Literature Bucharest. Media partners: Radio România Cultural, Agerpres, Observator cultural, Scena9, IQads, LiterNet, Bookhub, Filme și cărți, Suplimentul de cultură, La Punkt, Agenția de carte 

Poetry readings, debates, film screenings and musical performances,

at the Odesa International Literature Festival, hosted in Bucharest

This month, from the 22nd to the 25th of February, Bucharest hosts the 9th edition of the Odesa International Literature Festival, a long-standing project that has become a touring event due to the war. During the four days of the festival, the public in Bucharest will have the opportunity to participate in no less than 20 events, with a wide variety of activities: from debates on highly relevant and diverse topics to poetry recitals and public readings, along with film screenings and musical performances.

Hosted at the Goethe-Institut Bucharest (Calea Dorobanți 32), this year’s edition of the Odesa International Literature Festival opens on Thursday, the 22nd of February, at 17:00, with a message from the two founders of the project, cultural managers Ulrich Schreiber (Germany) and Hans Ruprecht (Switzerland), followed by a message from Laura Napolitano, head of the Italian Institute of Culture in Bucharest and president of EUNIC Romania, the institution behind the project. The inaugural speech will be delivered by Radu Vancu, writer, essayist, translator and professor at „Lucian Blaga” University of Sibiu, and one of the most prominent civic voices in Romania.

„Europe we have to build with our words: a Europe in which words are used not to build death, or ideologies of extermination – but a Europe in which words are witness against barbarity. Where words stand witness that people can be murdered – but not destroyed. Where we keep our words in the service of fellow humans, and not of ideologies. 

Because we now know: where words fail, history fails. And it becomes horror again.

We have to build a Europe where words do not fail the human. Not again. Or else everything literature ever stood for, everything arts ever stood for – was simply a lie.

The only Europe which is not a dead civilisation is this one: a Europe where words to not fail the human.” (Radu Vancu

The same evening, at 18:30, the public has the opportunity to meet Philippe Sands, British writer and lawyer of French descent, professor of international law and director of the Centre for International Courts and Tribunals at University College London. Freedom of expression, human rights, the roots of genocide and crimes against humanity are just some of the topics he will discuss with journalist Marian Voicu.

At 20:00, poetry lovers will be able to enjoy public readings by Paula Erizanu from the Republic of Moldova—one of the best-known writers of the new generation and an esteemed European journalist in the cultural arena—together with Ukrainian writer Iia Kiva—poet, translator and graphic designer, concerned with topics such as language, wordlessness, identity and memory, collective and personal experiences of war, trauma and alienation—and Vasîl Mahno—poet, essayist and multi-award-winning translator, who explores the concepts of homeland and memory in his books, revealing the polyphonic past of his birthplace. The moderator of the evening will be the Romanian-born German writer and translator Ernest Wichner.

On the second day of the festival, Friday the 23rd of February, at 14:00, literature lovers in Bucharest will have the opportunity to meet Yuri Vînnîciuk, a living legend of Ukrainian literature, considered the most versatile of contemporary Ukrainian writers, a tireless critic of the political system, who anticipated today’s war in his works. He will be in dialogue with Ukrainian poet, essayist and translator Vasîl Mahno.

At 15:30, there will be a meeting with the Swiss writer Ariane von Graffenried, author and spoken word performer, member of the duo „Fitzgerald & Rimini” and curator of the Basel International Poetry Festival. Ariane von Graffenried is a versatile writer who transitions with ease from Swiss German to standard German, mixing it with French, English or Albanian; she is a writer who is capable of traversing broad literary landscapes, writing about forgotten and unrecognised female figures and combining the fantasy with facts.

Under the motto „Populist Planet—Voices of a World in Turmoil”, a meeting with the Swiss writer and essayist Jonas Lüscher will take place at 17:00 and will be chaired by Joachim Umlauf, head of the Goethe-Institut Bucharest. What unites populists around the world, what sets them apart and what impact does this have on life in each case? Are the promises and temptations of populists similar? And if so, what kind of world and society do populists promise? These are just some of the questions that will be answered in the meeting with Jonas Lüscher.

At 18:30, there will be a dialogue on a highly interesting topic that has been the subject of dozens of research papers over the years: war and drugs. A theme that is very much present in the history of the Second World War, but also reminds us of the notorious „War on Drugs” declared by Richard Nixon in 1972, drugs that have claimed tens of thousands of lives around the world, and the helplessness with which this war is fought. The special guest is Norman Ohler, author of two major books on the subject, the first of which, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), translated into more than 30 languages and added to the New York Times bestseller list, describes the consequences of drug abuse among military and political leaders. His latest book, The Strongest Substance (2023), sheds light on the history of the rise of LSD and explains the difference between the drug’s three functions: as an intoxicant, as a mind-control tool and as a cure.

The evening ends with a virtual encounter with acclaimed German writer Daniel Kehlmann at 20:00. He will read a short excerpt from his novel TYLL, one of the most successful German literary novels of the last five years, nominated for the International Booker Prize in 2020 and currently being screened for an upcoming Netflix series. The novel, published in Romanian in the collection Anansi. World Fiction from Pandora M Publishing, translated by Maria Irod, was extremely well received by Romanian readers.

The dialogue with Daniel Kehlmann will be chaired by cultural journalist Matei Martin.

Ukrainian literature will be the subject of a worldwide reading on the third day of the festival, Saturday the 24th of February at 12:00, to mark two years since the outbreak of war. The occasion will include readings of poems by Ukrainian writers Viktoria AmelinaMaksîm Krîvțov and Volodimir Vakulenko, all of whom perished during the war. Important names of the international literary scene such as Vasîl MahnoSvitlana BondarYuri Vînnîciuk (Ukraine), Marie Iljašenko (Czech Republic), Jan Konnefke (Germany / Romania, online), Halîna Kruk (Ukraine, online), Daniel Kehlmann (Germany, online), Héctor Abad Faciolince (Colombia, online), Nichita DanilovDan Sociu (Romania) will participate online and in person.

On the same day, at 15:00, writer and journalist Olivier Guez, awarded the German Film Prize for his screenplay Der Staat gegen Fritz Bauer, talks to writer Norman Ohler about Europe’s past, present and future, about the taken and missed opportunities in achieving the European dream in a time of deep political and cultural change.

At 16:30, the film Scarred Hearts (2016) will be screened. The film was directed and written by Radu Jude and is a screenplay of the novel of the same name by Max Blecher. At 18:00, the screening will be followed by a dialogue on the same subject between literary critic Doris Mironescu and Ernest Wichner.

At 19:30, there will be a public reading—poems by Ernest Wichner, one of the most important German poets of Romanian origin, Marie Iljašenko from the Czech Republic, a multi-award-winning author whose poems have been translated into over 15 languages, and Nichita Danilov, a Romanian writer who captures in his books the spiritual and metaphysical heritage of his homeland Romania in a surrealist poetics with playful and ironic expression. The host of the evening will be writer and translator Horațiu Decuble.

The last event of the evening will take place at Cinema Elvire Popesco, at 20:00. It is a screening of Photophobia, a 2023 docudrama written and directed by Ivan Ostrochovský and Pavol Pekarčík. The film premiered at the 80th Venice International Film Festival as part of the „Giornate degli Autori” section, where it won the Europa Cinemas Label Award. Co-produced by Slovakia, the Czech Republic and Ukraine, Photophobia was filmed in Ukraine during the Russian invasion and was later selected as the Slovak entry for Best International Feature Film at the 96th Academy Awards.

The first event of the last day of the festival, Sunday the 25th of February, starting at 11:00, is a dialogue between the Italian writer Ilaria Gaspari, known for her passion for podcasts dedicated to the works of famous writers: a blend of memories, quotes, excerpts and poems, some of which are original recordings of readings—the material also includes a search for traces of Ingeborg Bachmann’s life in Rome—and the poet, cultural manager and journalist Răzvan Țupa.

At 12:30, it is time for Black Sea Stories, a project of the Goethe-Institut and the Goethe Centre Yerevan. Five writers from Black Sea countries will meet for an exchange of views on regionality, identity, and the possibilities of a common language in the context of current crises in literature: Lavinia Braniște (Romania), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ukraine) and Ina Vultchanova (Bulgaria). Chair: Arevik Ashkharoyan, with an introduction by Jan-Tage Kühling (Goethe Centre Yerevan).

At 14:00, the programme will include a dialogue with Karl-Markus Gauss, Austrian writer and publisher, winner of the prestigious Leipzig Book Fair Prize for European Understanding in 2022, known for his books in the field of travel literature. An expert on the countries and landscapes of Eastern Europe and described by the critics of the Wiener Zeitung as „a great philosopher of disappearance, who wants to save people and things, the silenced and the forgotten in our memory”, Karl-Markus Gauss will discuss this special form of literature with Romanian writer Marius Chivu.

At 15:30, the audience will meet Romanian writer Nora Iuga and the host of the event, poet Ernest Wichner, translator of Nora Iuga’s poems into German. The beloved Romanian writer and award-winning translator of German literature will read from her poems, first published in 1968.

At 17:00, the German writer Norris von Schirach, famous among Romanian readers for his novel Blasse Helden (Romanian edition: Cei mai frumoși ani din viața lui Anton; Humanitas Fiction, translated by Victor Scoradeț, 2021), will have a dialogue with the writer and translator Horațiu Decuble.

The events will conclude with a double public poetry reading, scheduled for 18:30, bringing together writers Nichita Danilov and Dan Sociu, hosted by Ernest Wichner.

GRAMMY 2024: ”LUMEA ARE NEVOIE DE MAI MULȚI POEȚI”? TU DE CE CREZI?

J. Ivy a luat pentru a doua oară premiul Grammy acordat în secțiunea dedicată poeziei în gala industriei discografice americane. Este al doilea an în care poezia are secțiunea ei. Este adevărat că secțiunea Spoken Word avea o lungă istorie la premiile Grammy. Încă de la prima ediție, Carl Sandburg (1960) fiind laureat. Ulterior Maya Angelou s-a mai remarcat, câștigând trofeul de trei ori, dar altfel poeții au avut o concurență serioasă într-o secțiune care includea discursuri politice, și cărți audio înregistrate de voci consacrate din showbiz. Așa că e momentul să vorbim de secțiunea dedicată exclusiv poeziei vorbite de asociația industriei discografice de peste Ocean.

În sfârșit, ce vreau să punctez acum este faptul că în România, rapperii au ajuns să se ocupe de tradiție și de valori culturale, iar recunoașterea lor în showbiz devine din ce în ce mai discretă. În schimb, succesul lui J.Ivy îți arată că poezia poate să schimbe lucruri. Poate că e chiar primul mod în care apuci să vezi încotro se duc lucrurile când nu te mulțumești să te tot plângi de neatenția generală pentru domeniul tău și ”adevăratele valori”.

De fapt asta mă interesează foarte tare: dacă știi vreo personalitate de la fotbal, până la arte culinare care să nu creadă despre sine că reprezintă partea bună a poveștii. Dar foarte rar vine vorba despre altcineva decât despre sine în asemenea discuții. Iar Ivy chiar se uită spre ce e în jur, cu toate că e al doilea an în care ia premiul dedicat de Grammy poeziei din Spoken Word (din doi ani de existență a secțiunii).

Numărătoarea inversă în 7 cărți despre ”identitate din pasiune” la citEști se anunță așa

Îți propun în lista recomandărilor @citestioficial3836  să descoperi ce ține de ”identitate din pasiune” în luna februarie la  @AlephNewsOfficial 

7. Dacă tot e scandal în Turcia cu acuzațiile de plagiat și condamnarea suspectă a scriitoarei Elif Shafak, îți recomand ”Doamna Hayat”, romanul unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori turci care au avut de-a face cu abuzurile autorităților de la ankara în ultimii ani, Ahmet Altan, traducător este Madalina Ghiu.

6. Pentru că poveștile pot fi o pasiune dar sigur țin de identitate, ce ai spune despre o revizitare a poveștii Șeherezadei? În ”Vocile deșertului”, Nelida Pinon îți spune povestea din perspectiva eroinei orientale.

5. Ca să te lămuresc în legătură cu ce înseamnă astăzi un premiu nobel pentru literatură, te invit să răsfoiești ”Tânărul. Fotojurnal”. Pentru cărțile semnate de Annie Ernaux cred că o prefață potrivită sunt secvențele din filmul pe care i-l dedică fiul ei.

4. Sigur, ai și varianta investigațiilor dincoace de memorii. ”Drumul lui Constantin- Evadarea lui Brâncuși din România – o reconstituire” este povestea pe care o spune Sorin Trâncă, într-un volum recent care pornește pe urmele celebrului artist.

3. La fel de aplicată este cercetarea pe care ți-o propune Brene Brown în ”Atlas of the Heart”, best-sellerul specialistei pe teme de curaj, vulnerabilitate, rușine și empatie.

2. Îți spun repede și despre ”Cleopatra- viața ultimei regine a Egiptului”, într-o carte alcătuită de Stacy Schiff.

1. Dar pentru final îți propun ”Septologie I-II”, de Jon Fosse, în traducerea lui Ovio Olaru. Câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură în 2023 are pledoaria lui în care sensurile identitatății și pasiunii se suprapun. Citate și detalii mai multe ai la  @citestioficial3836 

Cu ce recomandări best seller citEști te alegi din ianuarie. 7 cărți care rămân după ce topurile se duc

Când vreau să văd în ce direcții se mai mișcă scrisul în lume mă uit ce iese mai bine din sesiunile de premieri pe tot felul de specialități ca și după ce stă mai mult timp în topurile de vânzări. Și așa se mai aranjează începutul anului pentru mine.

M-au nedumerit mereu listele în sine, așa că mă învăț să mă uit în lecturi după semne care îmi arată încotro pot să mai găsesc și drumul înapoi, ca Hänsel și Gretel, dar mai ales înainte, ca Dorina Lazăr când ”Angela merge mai departe”. Iar unul dintre modurile în care îți dai seama în ce măsură te poți baza pe un premiu este dacă poți găsi într-un singur loc toate titlurile și numele premiate vreodată cu acea distincție. Unul dintre puținele premii literare din România care îndeplinea această condiție era Premiul ”Mihai Eminescu”. Și, puteți verifica pe site, lucrul acesta a rămas valabil doar pentru premiile de debut, sau Opus Primum (care au actualizat lista la zi) . Cel dedicat Opera Omnia, cu toate că a continuat să includă nume de primă mărime printre laureați a rămas cu lista completată doar până în 2020. Poate e numai o coincidență că e vorba și de ultimul an în care premiul a fost acordat pe 15 ianuarie, considerată în principiu ziua nașterii poetului, autoritățile locale care au preluat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor premiul preferând festivități într-o perioadă a anului mai caldă, comemorarea morții aceluiași poet. Adevărul este că memorialul de la Ipotești a completat în continuare premiile pe care le gestionează, cele de debut, celelalte fiind normal să le consemneze cine se ocupă de ele. Dar o situație pe fiecare an e riscantă pentru orice încercare de manipulare… așa că s-ar putea să găsești lista câștigătorilor dintr-un an la un premiu sau la altul de la Uniunea Scriitorilor, dar lista tuturor câștigătorilor de la toate edițiile de până acum, slabe șanse să o poată accesa cineva public. Dacă mai știți premii literare românești cu oarecare tradiție care să aibă o listă completă a tuturor câștigătorilor de la toate edițiile, spuneți-mi într-un comentariu, pentru că m-aș bucura să le urmăresc mai departe.

În sfârșit numărătoarea mea inversă de ianuarie, când tema citEști este ”cărți premiate și best-seller”, se așează așa:

7. SUCCESUL ELEGANȚEI CU UMOR ȘI UMANITATE

”Eleganța ariciului” Muriel Barbery, traducere Ion Doru Brana, Nemira 2023

Astăzi, mama m-a dus la psihanalistul ei.
Îți propun să începi anul cu un bestseller care își dă majoratul. Sunt 18 ani de când ”Eleganța ariciului” seduce cititori în toate colțurile lumii. Romanul semnat de Muriel Barbery se petrece într-o clădire pariziană plină de personaje care îți vor aminti de farmecul ingenuității din filme precum Amelie sau din Orașul copiilor pierduți. SĂ îți mai spun că în momentul publicării au fost critici care au găsit că lucrul cel mai puțin ofertant când e vorba de acest roman ar fi titlul.
Căci, pentru dumneavoastră, voi urmări de acum înainte tot ce înseamnă întotdeauna în niciodată. Frumusețea din această lume.

6. LECTURA CU CARE RECONSTRUIEȘTI

”Ultima librărie din Londra” de Madeline Martin, traducere de Diana Dorobanțu, Litera, 2021

În ciuda dificultăților întâmplinate de Grace, ea și Viv ieșiră din gară ca niște păsări cântătoare care fuseseră ținute în colivii, gata să-și desfacă în cele din urmă aripile
Între cărțile cu care te văd începând un an nou este și un bestseller New York Times. ”Ultima librărie din Londra”, de Madeline Martin, este inspirat de un eveniment tragic din Al Doilea Război Mondial, dar povestea îți oferă mult mai mult. Aș spune că urmărind-o pe Grace Bennett cum se transformă dintr-o tânără care nu e interesată de cărți în cea mai importantă persoană din lumea librăriilor londoneze, urmărești dezvoltându-se propria ta pasiune pentru lectură.
Înăuntru, rafturile cu cărți erau despărțite de flăcări care alergau cu o încântare lacomă peste rânduri și rânduri de cotoare de cărți atent aranjate.

5. CÂND PSIHOTERAPIA AJUNGE BESTSELLER

”Teama de atașament” de Stefanie Stahl, traducere de Ruxandra Munteanu-Hosu, Litera, 2023

”Cel care manifestă teamă de atașament respinge vehement ideea că ar putea suferi de așa ceva”.
Trebuie să premiezi ce nu poți să lași din mână. Și asta ți se întâmplă cu ”Teama de atașament” de Stefanie Stahl. Gândit ca un ghid pentru cunoaștere de sine și vindecare, volumul care este un bestseller care pune sub miscroscop teama de apropiere și intimitate. S-ar putea să fie vorba de tine, dar sigur între exemplele care umplu acest volum o să recunoști comportamente ale unor persoane pe care le știi.
”Copilul interior are nevoie de multe încurajări și de o susținere puternică din partea adultului interior.”

4. DESCOPERI STABILITATEA CA PREMIU ÎN VREMURI DE REFUGIU

”Pe țărm”, Abdulrazak Gurnah , traducere de Andreea Năstase, Litera, 2023

”Ceea ce știm ne mână permanent spre ignoranța noastră, făcându-ne să vedem lumea ca și când am mai sta ghemuiți și acum în balta călduță și puțin adâncă pe care o știam din spaimele din copilărie”.
Dacă încă te mai întrebi ce a făcut din Abdulrazak Gurnah un autor de Nobel, un răspuns îl ai cu romanul ”Pe țărm”. Este una dintre cărțile care l-au adus în atenția premiilor importante, chiar dacă pe acea vreme, în 2001, numai în calitate de nominalizat. Este povestea celor care își caută locul în Occident între toate ficțiunile legate de migrație, seducție și trădare. Și modul în care îți propun să descoperi în luna ianuarie la citEști ce face un autor să ajungă premiant.
Acolo nu era viața mea, ci doar ce alesesem ca repere ale unei povești pe care speram s-o pot comunica.

3. UN PERSONAJ TE CAUTĂ IAR

”Dă noaptea deoparte” Monique Proulx, traducere Alina Pelea, Rodica Baconsky, Casa Cărții de Știință, 2023

”Dumneavoastră vă scriu, cele mai prețioase ființe din lumea mea.”
În materie de succes în literatură multe se pot spune. Dar uite cartea care a primit Premiul Celor Cinci Continente ale Francofoniei în 2022. Pentru volumul ”Dă noaptea deoparte”, scriitoarea canadiană Monique Proulx a povestit că după doi ani în care nu a putut să scrie, a recuperat un personaj pe care îl lăsase în aer într-o carte anterioară. Obișnuită cu statutul de autor de best-seller, autoarea și-a orientat personajul principal asupra ieșirii din singurătate și a sentimentelor de vinovăție.
“Mai înainte de-a porni să-și regăsească drumul, un om trebuie să-și dea seama că e pierdut.”

2. CUM TE SURPRINDE ARTA FASCINAȚIEI

”Palatul Magnolia” Fiona Davis, traducere de Sînziana Dragoş, Humanitas fiction, 2023

Cuvintele lui au rămas plutind în aer, pe lângă ticăitul ceasului cu barometru pe una din măsuțele de lângă ei.
Știu exact unde poți să găsești o poveste care te poartă în zone diferite ale societății și ale istoriei aceluiași oraș. ”Palatul Magnolia”, de Fiona Davis este un best seller pentru New York Times și dar și o aventură captivantă cu mistere și crimă în societatea americană a primei jumătăți din secolul XX. Și toată istoria e țesută pe pânza reală a celebrei colecții de artă Frick.
Cele două femei trecuseră prin decenii de schimbări radicale, când axa pământului s-a mai aplecat puțin.

1. MAI AVEM NEVOIE ȘI DE COPPERHEAD

”Demon Copperhead” Barbara Kingsolver, traducere de Paul S. Grigoriu, Editura Trei, 2023

“Mama și-a dat părul din ochi, stresată. Fusese fericită și se distrase toată ziua și acum, chiar fără să mă uit la ea, simțeam schimbarea.”
Unde se duce lumea unui roman atunci când termini de citit? Dacă este vorba de carte celebră, de Dickens de exemplu, s-ar putea să o regăsești actualizată într-o poveste de succes de azi. Pentru ”Demon Copperhead”, Barbara Kingsolver a primit premiul Pulitzer în 2023. Dar cartea sa o să te intereseze și pentru că reușește să îți arate că lumea poate să se schimbe dar și problemele și resorturile fascinației pentru un personaj pot rămâne aceleași.
Tu trebuie să te trezești în fiecare dimineață și să hotătăști din nou, la lumina rece și solitară a zilei: sunt destul de curajos ca să merg până la capăt?

În februarie te aștept să îți dai seama ce identitate îți oferă pasiunea când CitEști. Întrebare pregătitoare: Tu la ce cărți te gândești când îți zic de identitate și pasiune? Spune-mi în comentarii și vezi dacă intră pe lista smart CitEști de la Aleph News.
Clar, nu ezita să îmi spui tot așa ce cărți te-au prins pe tine din premiile ultimilor ani. Iar de rămas în legătură apasă subscribe de aici, te rog.

Câștigătorul ediției 2024 a Premiului pentru experiment în literatură ”Gheorghe IOVA – TEXTUARE” este Dmitri Miticov pentru volumul ”Dmitri: INTJ”

Câștigătorul celei de-a V-a ediții a Premiului pentru experiment literar este Dmitri Miticov, pentru volumul ”Dmitri: INTJ”(editura OMG), care pornește de la notația biografică proiectând-o în discursuri mitice și tehnologice asupra evenimentului, păstrând, în același timp, o perspectivă investigativă asupra limitelor tranzitivității. Volumul surprinde interacțiunile spațiului personal cu fluxurile publice fie ele tehnice ori literare (din punct de vedere istoric) la nivelul discursului poetic. Video aici.

”Înseamnă foarte mult, și nu pentru că e primul premiu dar pentru că e un premiu foarte special și întotdeauna mi se pare că e un compliment când cineva mă asociază cu zona experimentală și am zis-o de mai multe ori, asta văd cel mai mare compliment pentru ceea ce scriu, că fac un lucru experimental. Pentru mine înseamnă un lucru foarte important, înseamnă să faci ceva nou, în primul rând, și eu privesc și zona literară ca o zonă de acumulare în care printre cele mai importante lucruri e să vii cu ceva nou, și preferabil cu ceva nou în care să nu epuizezi zona respectivă, ci să deschizi o ușă către ceva unde alții cu scrisul sau pot să fie influențați de asta”, mărturisește Dmitri Miticov.

Alături de proiectul câștigător, încă cinci nominalizări au intrat în jurizarea finală a Premiului ”Gheorghe IOVA – TEXTUARE” pentru începutul anului 2024. Le prezentăm pe rând într-o ordine alfabetică a prenumelor:

  • Adriana Gheorghe pentru proiectele spațiului Teatre, care au șanse să devină repere în investigarea întâlnirilor între arte pe scena românească.  Video aici
  • Alina Pietrăreanu în calitate de organizatoare pentru Festivalul de arte performative Ecosistem- o întreprindere care deschide zona întâlnirii cu publicul pentru performeri care sunt la început de drum.  Video aici
  • Cosmina Moroșan, pentru demersul ”cadru binevoitor – participativ”, cu Anticorp Solar, proiect care în care pune în scenă prezența performerului într-un discurs multiplu ”performance-petrecere-formă de rugăciune”, în perspectiva unei secvențieri ulterioare a dispozitivului la nivel afectiv/cognitiv. Video aici din proiectul Cristinei Ispas, poezie contemporană românească.
  • Julio Elvisey Pisică – care propune performance spoken word și se descrie drept artist intersecțional și interdisciplinar în teatru, scrie poezie și lucrează cu sunetul experimental. În 2023 a făcut parte cu un performance din seria de evenimente Timișoara 2023 la nesfârșit. Video aici.
  • Jean Lorin Sterian, care a transformat proiectul unui spațiu personal dedicat întâlnirii artistice în seria de evenimente itinerante Homefest. Video aici

Premiul constă în: 1801 lei, valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, percepută de la Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forțat; o diplomă stampă, creată de Cătălin Guguianu și digitalizată de artista plastică Valérie Touzet.

Un interviu cu Dmitri Miticov în calitate de câștigător al Premiului pentru experiment literar ”Gheorghe IOVA – TEXTUARE” punctează mizele proiectului care i-a adus premiul în 2024 și câteva dintre reperele investigației sale într-un moment în care peisajul literar românesc este tot mai bogat. Scriitorul încearcă să explice de ce 2023 rămâne un an în care au debutat foarte puține autoare în poezie dar și ce persistă din iluziile legate de scris și poezie.

Dmitri Miticov este născut pe 1 septembrie 1980 în Tîrgovişte. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Până la ”Dmitri: INTJ” a mai publicat ”Efectul de peliculă”, Editura Vinea, 2006 (poezie, debut); ”Numele meu e Dmitri”, editura Paralela 45, 2010 (poezie), ”Dmitri: uite viaţa”, Casa de editură Max Blecher, 2012, și ”Dmitri: genul cinic”, Editura Cartea Românească, 2015.

În 2010, artistul vizual Cătălin Guguianu îl invită, la Paris, pe Gheorghe Iova să colaboreze la proiectul său „veloLINGA“. Cătălin Guguianu (www.catalin-ation.com) patronează asociația cultural-artistică ’ECHALIER – PÎRLEAZU’. Cu această ocazie, Iova i-a cerut lui Cătălin să preia și să gestioneze premiul său pentru experiment literar. După dispariția lui Gheorghe Iova din vara anului 2019, în ianuarie 2020 s-a inaugurat premiul testamentar „Gheorghe IOVA – TEXTUARE“, fiind acordat în acel an poetului și jurnalistului Răzvan Țupa.

Juriul, care stabilește nominalizările și câștigătorii, este alcătuit din premianții ultimelor 3 ediții ale selecției, alături de deținătorul premiului testamentar. Ediția a II-a a premiului a fost câștigată de scriitoarea Paula Erizanu, iar în 2022, laureat este poetul și artistul V. Leac pentru antologiile pe care le-a coordonat în ultimii ani (Hotel Cosmos – poezie românească SF, 2019; Generația de aur, 2020, în colaborare cu Cristina Ispas; Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului, 2021) și pentru expoziția TIMPURI NOI. Xenogeneze ale SF-lui. În 2023, premiul a remarcat proiectul ”Gura Mare” reprezentat prin poeta și regizoarea Teona Galgoțiu. Este ultimul an în care Paula Erizanu face parte din juriu, urmând ca locul său să fie luat de câștigătorul din 2024 pentru jurizarea din 2025. Diploma pentru premiul 2024 a fost înmânată de Doina Iova.

Anul acesta ceremonia de decernare continuă cu orice comentarii sau precizări îți dorești să adaugi aici.

Mai detaliat cum am dus poetic.interfața peste an din 2022 înspre 2023

Pe puncte, povestea poetic în 2023 e așa:

– 13 ianuarie, anunțul premiului ”Gheorghe Iova textuare”, pentru experiment în literatură, susținut de artistul Cătălin Guguianu. Premiul pentru 2023 ajunge la Teona Galgoțiu prentru platforma online Gura Mare VIDEO (Romanian)

– 19 februarie, Hidden- București, lectura Institutul Blecher împreună cu Andreea Petcu și Laur M. Amanolesei Video

– 17 martie lansare ”poetic. relația grafică”(cdpl, 2022) performance în deschiderea Săptămânii Poeziei cu Ioana Miron & Andrei Zbîrnea @ Cărturești Carusel video story

– 19 martie, Capilar/revizitat- Areal spațiu pentru dezvoltare coregrafică, cu Cristina Lilienfeld (dans), Anca Elena (muzică) și Răzvan Țupa (poezie)  link

– 26 martie lounge poetic, performance&lectura de prânz în Club Control, București, cu Silvia Grădinaru pentru SWORDS 6 foto-video

– 3 aprilie lansare online ”poetic. interfața sonoră”(ed.Cartier, 2022) cu Ioana Miron, Mihaela Munteanu, Dmitri Miticov și Emilian Galaicu Păun video

– 23 aprilie Cozy Poetry Expirat Goodbye București cu Lena Chilari, Silvia Grădinaru, Octavian Gheorghe și Lorena Enache, Muzică Șerban Blebea, ora 21.00 EVENT

-13 mai 21.00-24.00 Muzeul Național al Literaturii Române – Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XV-a Cătălina Bălan, Diana Iepure, Cătălina Matei, Oana Cătălina Ninu, Alina Purcaru, Ioana Iuna Șerban, Gabriela Toma – alături de de 8 poeți – Ioan Matiuț, Ciprian Măceșaru, Bogdan O.Popescu, Iulian Tănase, Răzvan Țupa, Adrian Suciu, Robert Șerban și Pavel Șușară. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. short video from performance at link

– 27 mai, C’Irinella- Art Hub: un eveniment de Irinel Anghel împreună cu Răzvan Țupa, Juan Negretti, Marius Achim, Claudiu Silvianu, Alexandru Claudiu Maxim, Mihai Pintenaru, Darie Nemeș Bota , Călin Torsan, Mateus Dantas , Sorin Romanescu. Mai multe vezi aici.

– 15 iunie, 19.00 Fabrica de sens performance în închiderea festivalului Muzeul de Artă Recentă (MaRE), București short video from performance

– 20 august, eveniment Ipotești Spoken, cu Mina Decu, Cosmin Perța, Dumitru Crudu, Maria Ivanov, Dan Sociu, Moni Stănilă, Bogdan-Alexandru Petcu, Ioan Coroamă,Cătălina Matei, Alberto Păduraru,  Victor Ciobanu și un poem de Alexandru Constantin Popescu în lectura lui Dumitru Crudu. Sunet și imagine: Iulian Morar link video

– 13 septembrie FILB- performance night show ARCUB cu Artur Cojocaru (Republica Moldova), Sorin Despot (România), Mircea Dan Duță (România), Dumitru Fanfarov (Republica Moldova), André Ferenc (România), Silvia Grădinaru (România), Mugur Grosu (România), Benji Horváth (România), Ligia Keșișian (România), Jaan Malin aka Luulur (Estonia), Mitoş Micleuşanu (România), Tiberiu Neacșu (România), Livia Ștefan (România). Moderator: Peter Sragher

– 16 septembrie Mulțumirile poetic. interfața live video online.

– 17 septembrie. Poets Delivery – Lit and Loud, la Street Delivery- Acompaniați la tar de Mohammad Hadi Mogoei și de Radu Varga la santur și chitară, împreună cu Silvia Grădinaru, Ligia Keșișian, Micleușanu M., Tiberiu Neacșu, Livia Ștefan

– 4 octombrie- lansare  Dmitri Miticov la Cărturești Verona, cu intervenții Cosmina Moroșan și Yigru Zeltil. video short

– 7 octombrie- Homefest Lisabona, cu Jean Lorin Sterian, Mădălina Dan, Alex Gigas. video full performance.

– 20 octombrie – conferința revistei Euphoriona Poezia în vreme de război- teatrul Gong, Sibiu  full performance from live video

– 8 noiembrie- Laboratoarele Visceral

– 23 noiembrie- lansare volumul 20002020 de Constantin Vică, Cărturești Verona, cu Luiza Vasiliu și Bogdan Alexandru Stănescu. video aici

– 27 noiembrie- Facultatea de Litere, Universitatea București, invitați de Simona Popescu, R.Ț. și Cosmina Moroșan vorbesc studenților despre experiment și scris și performează alături de Vlad Anticorp Solar.

Ce te învață poezia din 2023 pentru direcțiile scrisului în 2024. Cele 14 teme care reorientează literatura azi

Când ajunge să te intereseze poezia s-ar putea să fie pentru că din toate lucrurile pe care le auzi redundante și inutile în domeniu sunt momente în care ceva strălucește. Și începi să înțelegi că merită să mai cauți. Uneori căutarea ta trece prin câmpii de plictiseală notată conștiincios, alteori se despart apele discursurilor și respiri. După un an în care lucrul cu volumul ”poetic.interfața sonoră”, de la Cartier, din 2022, mi-a dat ocazia să revăd, să redescopăr și să reformulez contextul în care vii cu poezia azi în spațiul românesc dar și pe-afară (pentru că așa e obiceiul să considerăm), finalul de an 2023 îmi oferă șansa să vin cu cea mai detaliată prezentare a poveștii poeziei pe piață de până acum. Nu doar titluri ci și tendințe, evenimente și ateliere pe care le adun aici alcătuiesc o bună parte din peisajul în care evoluezi. Desigur, nici acum imaginea nu e completă. Probabil că ar fi nevoie de mii de titluri, dacă ne uităm la listele din anii trecuți pe care le-a tot actualizat Yigru Zeltil multă vreme. Dar, pentru că mi-am petrecut anul cu diferite împachetări poetic prin performance cu rolele de celofan drept piele sonoră, am și perspectiva aproape completă acum pentru felul în care arată sistemul muscular al poeziei în română, dacă vrei.

Ce afli la școală despre poezie se potrivește destul de puțin cu ce vezi atunci când citești. Dar la un moment dat îți dai seama că tot încercări de stabilire a reperelor ți se propun și acolo, chiar și atunci când tonul este unul definitiv. Așa se face că ai nevoie de multe etape până să scapi de iluzia obligativității tablourilor periodice în poezie. Până și ceea ce ai învățat că sunt teme sau ”mari teme” te trezești că începe să se formuleze diferit atenției tale în poezie.

De exemplu listele de teme alcătuite conștiincios: iubire, natura, joc, război, timp, folclor, copilărie, călătorie și aventură, destin, cunoaștere, prietenie, om de geniu, prietenie, familie, univers, curaj ori istorie. De obicei îți sunt livrate dicactic la modul atriculat hotărât. Nu e ”iubire”, e iubirea” și așa mai departe. Când le revezi cu cărți de poezie în mână te prinzi că lucrurile stau mereu un pic altfel. Și uneori chiar mai mult altfel. În locul temelor care ți s-au predat descoperi variații și uneori abordări care îți deschid moduri fertile și captivante pentru ceea ce ai citit deja. Și asta urmează aici în 14 secvențe.

  • 1. Realitatea limbajului înlocuiește istoria

În locul patriotismului sau al naționalismului descoperi că definirea realității limbajului devine cheia expresiei în 2023. De aceea aș începe parcursul anului cu traduceri din poezia de altundeva. Este domeniul în care anul poetic se dovedește neașteptat de ofertant.

Iar Casa de editură Max Blecher a marcat o premieră. Prima antologie de poezie islandeză contemporană tradusă în română de Ioana Miron. ”Avalanșa e pe sfârșite” selectează texte semnate de 12 autori, de la celebrități precum Sjon (”apare în poeme/ când ceața se ridică/ ia cu ea muntele”- ars poetica) până la șarje consistente ca la Sigurbjorg Þrastardóttir (”Allegro non tropo, adagio non troppo, allegretto grazioso, piano, diminuendo, a piacere, allegro co spirito…”-Sânii mei) ori Fríða Ísberg (”mama se transformă/ într-un apel telefonic fără răspuns” – Miros de ars).

Pentru poezia lui Kavafis, Dimitrios Kanellopoulos și Eugen Uricaru vin cu o nouă traducere pentru ”Opera poetică”(Școala Ardeleană): ”Și asa, intrând în bibliotecă, vom vedea/ mormântul său și îl vom omagia când vom începe să învățăm din cărți.”.

”Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika” (Editura Universității din București) este o ediţie critică semnată de Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man. Pe lângă texte ai parte și de tot aparatul de note și precizări pentru selecții și facsimile: ”Strofa numită distih elegiac este compusă dintr-un vers cu cinci picioare dactilice și unul catalectic, urmat de un alt vers mai scurt, cu patru picioare dactilice, o cezură masculină mediană și două picioare catalectice, care oferă stihului o alură concluzivă”. Un exemplu pentru asta fiind al doilea distih din epigrama V212, de Meleagros: ”N-are Amorul odihnă nici noaprea, nici ziua, știuta-i/ vrajă în inima mea, iată pecetea și-a pus”. (originalul la p.34). Te poți delecta aici de parcursul doct al sentimentului în timp.

Tot în termeni de premieră românească este și volumul care strânge în sfârșit în română poeme de Maya Angelou, ”Și tot mă ridic”(Vellant), în formula stabilită de Diana Geacăr, unde ai ce învăța despre putere și empatie în poezie.

Iar povestea devine personală și la Manuel Vilas care are un volum tradus de Marin Mălaicu-Hondrari, ”O singură viață” (Charmides): ”Să nu ai nimic îți otrăvește viața, aici,/ în Spania, în veci nu mai scapi de duhoarea de sărac/ și îți transformă sărăcia/ în vinovăție, o adevărată artă morală”.

Traseul internațional este geografic doar aparent când îl parcurge Valery Oișteanu. Se vede în volumul ”Cât ai clipi dintr-al treilea ochi” (Editura Muzeului Literaturii Române), tradus de Nadia Brunstein:”Da, e Ziua Internațională a Gâdilatului/ Dar nimeni nu știe de ea” (”Ziua internațională a gâdilatului-29 februarie”)

Neașteptată și emoționantă este forma pe care o găsește Vlad Drăgoi pentru poemele lui Abbas Kiarostami (îl știi în calitate de regizor, poate) în ”La umbra copacilor) OMG: ”Zâmbesc/ fără motiv,/ iubesc/ fără măsură,/ trăiesc/ fără să-mi pese./ De ceva vreme.//”.

  • 2. Lumea în propria ta limbă pune fiziologie în loc de folclor

Când te întrebi de ce nu e mai bine cunoscută poezia românească în afara țării, poți să te întrebi și când ai citit ultima dată poezie bulgară sau maghiară, cehă ori croată. Iar ocazii ai. ”Ucenicul soarelui”(Casa de editură ”Max Blecher) e volumul cu variantele românești stabilite de Adrian Oproiu și Goran Colakhodzic pentru poemele croaului contemporan Marko Pogacar: ”apoi cu felinarul lumii aprins pășesc/ acasă să torn totul într-o limbă noduroasă. dar limba/ este rapidă: trece prin intersecții, depășește noaptea;/”.

Nu doar momentul contemporan ci și modernitatea are momentele ei fericite între traducerile din acest an. Constantin Abăluță a tradus ”Sere calde interior” (Cartex) a simbolistului belgian Maurice Maeterlinck: ”Și sufletu-mi se deschide în zbor:/ Lebede albe pun aripi ochilor mei.//”. De altfel, cei de la Cartex anunță și concurs de debut în poezie, adunând manuscrise până în 15 ianuarie 2024, urmând să anunțe rezultatele selecției pe 4 martie.

Ca să revin la șansele pe care le ai să te prinzi de ce a marcat poezia lumii în ultima jumătate de secol, ”Noi, cei care am râs”(Casa de editură ”Max Blecher”) este primul volum care adună în română texte de Miroslav Holub, traduse de Claudiu Komartin și Jirina Vyoralkova:”Și din tricolorul suferinței mortale/ zi după zi/ firele-nțelepciunii/ le tragem.//”.

”Războiul s-a terminat, dragostea mea”, de Goran Simic e antologia unui poet care se definește drept sârbo-canadian din Bosnia și Herzegovina. Anastasia Gavrilovici și Claudiu Komartin au tradus: ”Stau împreună cu copiii mei/ la baza bradului./ Nu mai e nicio decorațiune./ Mă gândesc ce frumos/ o să ardă trunchiul copacului în sobă,/ în vreme ce copiii mei visează la ziua care o să vină/ și la cadourile care-i așteaptă.// Mâine o să ne trezim fericiți./ Mâine o să ne trezim fericiți//”. (”Decorațiuni pentru bradul de Crăciun”). În Biblioteca italiană este acum ”În apnee”(Humanitas) volumul lui Milo de Angelis, poetul premiat la FILB în 2023 și creditat cu ieșirea din avangarde și ideologii.

Tot aici ar putea să fie pomenit și Giuliano Ladolfi, cu ”Noaptea întunecată a Mariei” (Ars Longa), o traducere din franceză de Sonia Elvireanu prefațată de Giuliano Greco și postfațată de Ivan Fedeli. Altfel un exemplu e așa: ”Pot crea cuvintele/ dar le simt mutilate,/ izgonite în exil/ ca strămoșii noștri.”.

Iar printre punctele culminante ale petrecerii poetice 2023 în poezia tradusă în română este și prima carte pe care regretata Louise Glück a publicat-o după ce a primit premiul Nobel pentru literatură: ”Rețete de iarnă din colectiv”.

Dar ca să închei în forță cu ceva ce n-am găsit dar mai caut. Este primul volum pe care poți să îl citești românește de Agnes Kali, ”Trofeu până ieri”(OMG). Traducerea lui Andrei Doșa sună așa: ”M-ați supradefinit deja de atâtea ori, încât până ieri, când mă gândeam la mine,/ eram lovită în stomac de o anxietate fără nume.// Vă iubesc pe fiecare în parte, dar împreună sunteți un balaur uriaș cu șapte capete.” Un alt poem din volum îl auzi aici citit în română de traducător.

  • 3. Tehnologia e noua copilărie

Șerban Mihalache își concentrează travaliul poetic în ”vom trece de Marte dar nu imediat” cu o ”matrice de contuzie” în care bifează mărcile relaționării fiziologic-tehnologic pentru identificarea umanului azi: ”deturnez dar/ nu spre detonare și/ mai ales la inițializare/ îmi scapă din vedere diferențe//”. Eu puteam să jur că e debut perfect, dar aflu că ar mai exista o publicație anterioară. Încă nu am confirmarea.

În ”Leopard cu dresuri de mătase neagră”(Tracus Arte), Doina Roman insistă asupra amenințărilor definitorii: Sigur în seara aceea s-a întâmplat ceva,/ peste drum, râul se umflase peste măsură,/ se uita la noi ca la o pradă,/ sigur încerca să ne digere sau căuta/ poarta de intrare în noi.”
Ligia Keșișian intră în detaliile sentimentului cu cântec în ”Anul tigrului de apă” și te lasă cu întrebări: ”spune-mi tu- dacă există libertate în vest/ cine o produce cine o ambalează cine o exportă/ și dacă o cos copiii din Thailanda pe vapoare/ o mai vrei?//”.

Procedeul amânării apariției subiectului poetic în discurs e și specialitatea din ”Sindromul Jobert” unde Tiberiu Neacșu declamă cu aerul că lasă nespus ce contează de fapt: ”Voi muri de foame în mintea mea./ În mintea mea, stomacul meu-/ o balenă. Apusul/ are forma blocurilor turn.”

”Sentimentul naturii”(Casa de editură Max Blecher) e regenerarea poeziei lui Florin Dumitrescu: ”Consum/ cantități și volum/ Consum/ oricât și oricum/ Consum/ mistui totul în fum/ Consum/ și mă consum//”.

Uneori, din volume întregi, mișcări mici de vers luminează fluxul liric în secvențe ale comunicării, de exemplu în ”Eva și Raiul Domestic” (Tracus Arte), de Silviu Dudescu: ”M-a sunat Dumnezeu de pe un număr infinit și m-a întrebat:/ Ce mai faci?/ M-am speriat!”.
Iar modificarea accentului poetic devine în ”Hermetica Mirabilis”(Tracus Arte) specialitatea lui Daniel Pișcu: ”Mai plin, decât rotund/ Sunt pene de găină/ Ce-n pielicica ei pătrund/ În mare parte-a ei deplină”.

  • 4. Autenticitatea e ce înțelegeau clasicii prin destin

”Dmitri: INTJ”(OMG) e volumul în care  Dmitri Miticov pornește de la experimentul poetic dar antrenează în proces niveluri istorice, psihologice și non scripturale pentru experiment.

La rândul său, Laura Francisca Pavel pune la punct în ”acțiuni și protocoale” (OMG) traducerea ficțiunii în biografic prin cadențe lirice.

Pentru ”Tehnofob” (Tracus Arte), de Marius Florea ”ecranele o iau razna/ telefoanele vibrează convulsiv/ apoi tăcerea de după focul de artificii/ e ca atunci când a căzut metaversul/ și timp de o seară/ am avut cu toții liniște”.

În ”20002020”, Constantin Vică revine la poezie și turul de onoare include poeme adunate sub numele mărcilor care punctează modurile de legătură cu lumea, de la formele de conexiune pe internet, la cercetare și colecțiile de surprize cu fotbaliști, mai tulburătoare decât oricând.

Cu ”Tungsten” (Tracus Arte) Paul Gabriel Sandu: ”cuvîntul care se desprinde/ din carne se pierde în/ carne; himere labiale/ lipinu-ne unii de/ alții de unii de alții/ ca un himen.//”

Din ”Grija”(OMG) lui Mircea Andrei Florea se distinge privirea caldă asupra unui portret de generație scrâșnit: ”în ropot, albeață, în fake/ în reflexia panourilor publicitare/ în oglinda retrovizoare din uber- ultima rundă/ ce intră între pleoape când adormi/ în drumul spre casă” (”în ropot”).

Pentru ”Sarx”(Nemira) vocea lui George State recrează secvențele unei istorii a poeziei în lumea europeană. Este cartografierea expresivă a undelor poetice din exercițiul latin al textului până la revizitarea orelor creștine în poemele lui Auden. Volumul pune cel mai dramatic problema autenticității în poezie, integrând poeme întregi traduse și secvențe asumate, precum jurnalul feminin găsit. Dacă aș căuta un punct de sprijin în demersul său, aș pune degetul pe finalul unuia dintre poemele traduse aici unde State transpune așa: ”în zbor,/ Fortuna de pe-un creștet smulge/ mitra/ și-o pune pe altul rîzînd” pentru versurile lui Horațiu ”hinc apicem rapax/ Fortuna cum stridore acuto/ sustulit, hic posuisse gaudet.” Ori și mai bine când rescrie Purgatoriul lui Dante și strofa despărțirii de poet devine din ”Dante, perché Virgilio se ne vada,/ non pianger anco, non pianger ancora;/ ché pianger ti conven per altra spada” chiar ”George, pentru că Merwin a plecat, nu/ plânge încă, nu te smiorcăi; vor fi/ pricini mai potrivite de boceală.”. Iar demonstrația sa este desăvârșită atunci când ”In solitude, for company” al lui Auden care devine în poemul final din ”Sarx” chiar ”Însingurat, spre-mpărtășire”. Și ce ai vrea mai mult de la un volum care alege pentru titlu termenul evanghelic pentru trup?!

Prin ”Explozii Controlate” (Tracus Arte), Hristina Doroftei investighează expresivitatea limitelor: ”pereții sunt împinși cu putere/ și se cocoșează/ iar pe mine mă lipesc de cocoașa lor/ precum un autocolant obedient”

Cu ”Poezii pentru începatori”(Charmides) Florin Partene promite o revenire la sine: ”ca iepurii puri/ trecem pe drum/ consumăm clorofilă/ filă după filă” (”Cântec târziu”).

Pentru ”Plăcerea Spectacolului” (Tracus Arte), T.S. Khasis parafreazează și dezvoltă ușor o idee din jurnalismul lui Eminescu: ”e atîta religie pe planeta asta/ încît e imposibil ca unii să nu le dea altora-n cap. am repetat-o/ privind răsăritul cărămiziu/ (neon imens/ arzînd lumea)”. Mai minuțios este Romeo Aurelian Ilie aici

Ruxandra Cesereanu vine cu un total poetic în ”Panteră neagră am fost cândva” (Cartier): ”Dar sângele nu mai e purpuriu, ci o ventuză lacomă,/ iar arba e plină de pești morți,/ nu poți s-o bei fără să înghiți un solz/ ca un tăiș potrivit pe grumaz” (”Cu lama tai”)

”Femeia neagră a unui cucuș de hoți”(Vinea) este cartea lui Andrei Codrescu scrisă între 1965 și 1970 într-un volum de poeme al Renatei Pescata Botti, republicat acum după ediția din 2007

Mircea Ivănescu și Rodica Braga sunt protagoniștii poemelor scrise în dialog și adunate acum în volumul ”Commentarius perpetuus”, care adună atât textele publicate în 1986 cât și pe cele din 2003  dar și completări aduse de intervențiile autorilor și a îngrijitorului ediției, Corin Braga, și a prefațatorului, Mircea Braga.

Într-o cheie ușor diferită Zamfira Dumitrescu și Emil Brumaru au icoane și poeme în ”Negoț cu îngeri”(Cartier): ”Când stai prea multă vreme singur și visezi/ Ți se arată-n aerul odăii îngeri siamezi.”

  • 5. Alteritatea are intensitatea pe care o învățasei ca temă clasică a călătoriei și aventurii

Iar celălalt poți fi chiar tu, depresia ta sau șirul de rupturi cu propriul tău echilibru. Cum vezi în ”Elegiile Din Drumul Taberei” (Tracus Arte), de Gelu Diaconu care îți arată că o posibilitate este ”să nu mai vorbim despre depresii. și nici despre/ privitul în gol. e suficient soare în cameră./ copiii se ceartă afară. gălăgia pe care o fac/ e o dovadă că viața e pusă sub semnul întrebării”. 
Astfel ajunge să scrie și în ”Cealaltă Ființă A Mea” (Tracus Arte), Ramona Müller: ”o suflare și din nou/ mâna sigură trage la sorți/ placenta soarelui/ care îmi cauterizează/ frica pierderii de mine însămi” 

De notat în chia aceasta ar fi și ”Labirintul Cu Maci. cuvântul care mă însoţeşte” vol.V (Tracus Arte) unde trebuie să îl crezi pe cuvânt pe Julian Gamentz: ” scriu cuvinte-amestecate, ți-am născut un labirint, roș aprins plin de păcate, cu maci fresh să mi-te-alint”.

Iar când e vorba despre celălalt, abia aici pot vorbi despre poezia orientată spre cei care sunt diferiți de tine. Copiii. Poezia pentru copii începe să prindă avânt. Din jocurile expresiei în versuri aș reține ”Somnicuțicanii”(Paralela 45) de Ioana Geacăr ca și seria lui Un Cristian dedicată celor mici la Casa de Pariuri Literare ”Micul Râde-n somn”, ”Fântânile lui Râde-n somn”, ”Râde-n somn la mare”, ”Râde-n somn la salină”, ”Te mănânc!”. Ca să-ți faci o idee ce energie e în această zonă ai un spectacol aici:

  • 6. Restabilirea reperelor este tema care apare exact cum îți spuneau la școală că ar conta timpul în poezie

Radu Vancu a republicat ”Monstrul fericit”, în ediție nouă la ”Tracus Arte”, dar volumul cu care a reținut atenția în 2023 este ”Kadish”, întâlnirea discursului său intens cu ceea Carolyn Forché numește în ultimii 30 de ani poezia mărturiei: ”Doar pentru că scriu poemele astea/ nu înseamnă că sunt viu”. Și ediția a doua a volumului ”Klein”(Casa de pariuri literare) de Mihai Ignat se încadrează aici, o dată cu alte proiecte video ale editurii CDPL orientate spre conturarea personalităților care au marcat anii 90 și 2000.

La fel și Marian Drăghici care reia după un deceniu în ediția a doua ”Lumină, Încet” (Tracus Arte), unde apăsarea cu miză spirituală devine regula: “fiecare poem mare și adevărat /declanșează / șocul unei scurte morți”. Iar noua ediție care adună poemele lui Ion Monoran în ”Dragă poezie”(Humanitas) încearcă încă o dată să impună unul dintre punctele cardinale ale poeziei care a marcat trecerea de la comunism la vremea de azi în România.

Ștefan Manasia face un total în ”Etica grunge Sîntem generația extincției” (Cartier): ”am revenit tot levitînd sub plapumă. le-am povestit nu m-a crezut nimeni”. Iar O.Nimigean vine cu perspectiva opusă în ”p tlkmnd alba ai btn d POWER”: ”stau întins și simt cum crește/ iarba prin mine”.

Pentru Magda Cârneci, proiectul ”Insurecții. Incantații” (Editura Radio), care adună 40 de poeme citite de poetă, atinge dimensiunea pe care poezia sa a schițat-o cu fiecare volum, cea sonoră. Selecția include ”O, generatia mea”: ”Și totdeauna numai fragmente, țăndări, chiștoace/ ale unei realități care întrece toate măsurile,/ femeia aceasta și-a pierdut hainele și-și caută flamândă/ altele noi, și umblă să-și iasă din piele/ și e senzațională/ Haide, cântă, slăvește, cuvântă!/ O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?//”.

”Integrala poemelor” (Humanitas) de Ana Blandiana ajunge la ediția a II-a, la patru ani de la prima apariție la aceeași editură.

Cu o antologie vine și Carmen-Maria Mecu pentru ”Lumi fluide” (Tracus Arte) unde adună poeme din cărțile publicate în perioada 2013-2022. 

Regăsirea lui Cristian Popescu în vol III jurnal din seria pe care i-o dedică Tracus Arte este o ocazie pe care o ai să vizitezi discursul cotidian din care vin fragmente pe care îți dai seama că le știai din ”Arta Popescu” sau din alte texte publicate între timp.

O recuperare este și ”Unde Suntem, Ceea Ce Suntem”, de Rolf Bossert, antologie tradusă și prefațată de Nora Iuga: „Cel care şi-a dat singur foc/ stă oblic în noapte.//”. O cronică detaliată are Ion Pop aici

Ion Mureșan își asumă o ”Introducere în Poezie” (Charmides), cu opt gravuri în lemn de Mircia Dumitrescu: ”Nu pentru că nu aș avea altceva mai bun de făcut/ lucrez la desăvârșirea mea,/ dar m-am săturat să spun ceea ce vreau să spun.”. Iar o selecție din poeziile lui Matei Călinescu ai în ”Înainte de sfârșit e totdeauna prea devreme” (Humanitas). Este o antologie alcătuită de Teodor Dună cu multe surprize, inclusiv un poem scris împreună cu Nichită Stănescu în sistemul cadavre exquis.

Ioana Nicolae adaugă ”Noctiluca”(Vellant) între negocierile cu memoria pentru localizarea viului:”pisica a fost, a trecut,/ nu se vede nimic pe obraz/ o ultimă gheară/ face rădăcini pe sub asfalt//” (”Aici”)

În timp ce Alexandru Andrieș are parte cu ”Fluture pe perdea”(Paralela 45) de o antologie care încearcă să surprindă punctele de forță ale întâlnirii dintre texte și muzică și din perspectivele celor care au fost marcați de cântecele sale.

Doina Adriana Nicolăiță vine cu ”Așteptările”(Mirador) și ”Mâna nevăzută” (Neuma): ”„Trăiesc în libertatea Ta,/ pe a mea nu prea o duc/ nu știu cât se întinde și cât cedează trecerea”. Felix Nicolau e ceva mai detaliat aici.

  • 7. Fragilitatea ocupă locul războiului ca temă azi

Cei de la editura Dezarticulat s-au pus pe treabă în 2023 și mizează pe ”Soare Frumos” de Vlad Drăgoi și o antologie pentru care jură că îi asigură lui V. Leac un loc între clasici, ”Toți sunt îngrijorați”. 
Încă și mai aplicată este Medeea Iancu în ”Țesătoarea. Opera instrumentală” (Fractalia), volumul care continua gâlceava literaturii cu ea însăși în varianta opresiv-patriarhală: ”Cine sînt eu nu va fi determinat de nimeni”.

Este un context în care înțelegi altfel un volum precum ”Fata cu parfum de ploaie” (Neuma), de Magdalena Hărăbor: ”Am fost clonată să accept/ numirea mea pe post de majordom/ Sunt la intrarea în poem/ pe partea dreaptă/ Un semn aștept să mă aplec/ în fața dumneavoastră”.
Cu restabilirea reperelor se confruntă și „Abstinenţa senină”(Tracus Arte). Este un tur de forță poetic în termenii vindecării posibil imposibile în termenii lui Emilian Pal ”nu-i oare mai bine să înjumătățim doza?/ psihiatrul a zâmbit larg/ ca o carlingă deschisă de antonov:/ bă băieți știți de ce-mi sunteți dragi?/ știți de ce viața e o minune continuă?”

Chiar pe final de an ajung în librării noul volum semnat de Teodora Coman, ”Piesă de rezistență”(Nemira) și o selecție de poeme scrise în 1988-1990 de Ovidiu Verdeș, ”Luntre și punte”(Nemira). Volumul nou al Teodorei încă nu l-am găsit dar Sebastian Sifft îl prezintă așa: ”Un exercițiu lucid de administrare logistică a viului”. Din poeziile inedite ale lui Ovidiu Verdeș rețin aici: ”Toate supliciile sunt la fel – filmate cu încetinitorul;/ Nu simți durerea, dar știi că e acolo/ În vreme ce defilează carnavalul și-ți spui/ Că dacă asta e tot/ Mai bine nu ne duce pe noi în ispită…”(”Nocturnă)

Cu ”Doamna Goliat” (Tracus Arte), Ioana S. Bogorodea a câștigat deja în 2022 premiul național „Traian T. Coșovei” pentru debut în poezie în formă de manuscris. Din 2023 volumul e pe piață cu drama expresiei pusă în scenă pe îndelete: ”m-au lovit pentru că le place tremurul vocii”. Interesant este și paralelele care se disting cu volumul de proză publicat de autoare în 2022, ”Răzbunarea Sarei”. 

”Fetița strigă-n pahar” (Nemira) de Nora Iuga: ”cum o fi toamna/ în lumea aia/ cu cai împăiați pe alei/ și tu mai simți/ mai aștepți/ mai vrei?// (noiembrie inocentul). Alt poem din volum citește Cristina Pașcanu aici.

O direcție care orientează mai departe tematica parcursului poetic în 2023 din schițarea imaginilor cu mărcile ezitării se întrevede la Sergiu Vaida în volumul ”Într-o lumină aurie”(Cartea Românească): ”Stând pe colină și auzind roțile dințate/ în timp ce pădurea tremura cu un curcubeu deasupra” (”Ficus elastica). Iar ”Colinde şi daruri de veghe”(Spandugino) adună texte de gen formulate în timp de Monica Pillat: ”Și nu știu să-ți spun Vestea,/ Dar ți0am adus dovadă:/ Minunea că sunt vie. (”Aud în întuneric”).

  • 8. Ecologia umbrește natura în calitate de temă

La școală îți predau natura ca idee de orientare în poezie, dar ecologia este forma pe care acel tip de încadrare a demersului expresiv o caută acum.

Și ca să nu fie bruscă trecerea poți să te gândești la încercarea de a repune în circulație poeți uitați. Cum se întâmplă cu ”Viata Obligatorie. Compulsory Life”, de Florin Mugur, cu traduceri în engleză semnate de Adam J.Sorkin și Ioana Ieronim: ”Numai de haos mi-e frică./ Nici de regi. Nici de fantomele lor.”

Și Horia Gârbea vine cu volumul ”de 12 lei iarbă” (Neuma) unde relația cu mediul e o treabă cotidiană: ”mi-a răspuns că este doar iarbă/ că se poate cumpăra/ pentru pisicile care vor să pască/ și costă doar 12 lei”.

E și punctul în care ai putea să ajungi cu seria de poeme din ”Cum reușești, viața mea”, de Dan Sociu, unde economia interacțiunilor devine problemă de igienă mentală sau selecția lui Varujan Vosganian din ”Neîndemânatic de viu” (Art), cu poanta mistică a mărturisirii măsurată atent: ”eram tânăr și tăifăsuiam cu un Iisus tânăr/ acum îmbătrânesc și vorbesc cu un Iisus bătrân”.

Aici vine și demersul de curatoriere în discursul propriu pe care îl ai anul acesta în ”Opera poetică” (Rocart) de Dumitru Chioaru ori în ”Poeme de adormit moartea” (Brumar), de Miruna Mureșanu.

Iar lista volumelor de poezie care cartografiază variantele de asumare a discursului uman în dinamica asurzitoare oferită de ceea ce cândva era sentiment al naturii merge mai departe din 2023 cu volume de Balázs Imre Jósef, ”Nopți în zen” (Cartea Românească), Adrian Mereni ”Arta sinuciderii”, ”Charmides, Ovidiu Komlod, ”Douăsprezece”(Charmides), George Vulturescu, ”César Vallejo urcă pe Machu Picchu” (Limes), ori cărțile ”Azi” (Limes), de Ion Moldovan, volumul ”Selfie” (Cartea Românească) al lui Marcel Vișa și ”El sau Ieșirea din ramă” (Charmides) sau cu cea mai recentă apariție a lui Gellu Dorian, ”Proba focului”(Limes).

Dar Ion Pop oferă imaginea finală a procesului de curatoriere a relației cu natura în ”Proba focului”: ”Vezi încă și încă o dată,/ cum ți se adâncesc dungile/ de pe obraji, din jurul ochilor,/ de pe frunte,-/ zi după zi/ sculptura devine desen./ Fațadă/ a celei de-a treia dimensiuni/ în care se sting tunete, foșnete, voci,/ se șterg încet vechi,/ indecente picături de sânge.//”

Ca intenție de investigare a interacțiunilor supra-individuale ”Relanti”(Prut) e un volum semnat G.G.Utz  unde lejeritatea privirii poetizante de invidiat: ”vamos a la playa/ there’s no dup-aia” (xD extra). Modul în care își caută reglarea reciprocă diferite sisteme de organizare mă interesează la poemele adunate de Florin Dan Prodan în ”Unterground” (Junimea), Denisa Duran cu ”Un pisoi cu cap de floare” (Fractalia, în colecția Sonia) și Călin Dănilă în ”Orchestra π” (Junimea). Poate așa ar trebui să vezi și două volume cu care debutează Ana-Maria Păunescu pentru ”Toate poeziile pe care nu ți le-am scris” și ”Ai vreme să vorbim?”, cu care îmi pun o problemă diferită în ce privește interacțiunile cu poezia. (later edit 23 dec.)

  • 9. Cum mai debutezi în 2023 cu poezie? E ceea ce înțelegeau romanticii prin curaj

N-ai de unde să știi dacă nu urmărești de aproape povestea cu poezia dar Cătălin Șuteu este în spatele volumului ”apelofo_b” cu semnătura care ar merita un premiu pentru cel mai derutant act actorial: norhaos × human1 × lowhpjunko. Iar secțiunile volumului în care organizarea tipografică e pusă la încercare cum nu am mai văzut de la volumele care au impus regula în anii 90 la Emilian Galaicu Păun sau Romulus Bucur în moduri mereu neașteptate pentru fiecare dintre cele trei secțiuni ale volumului (norhaos, human1, lowHPjunko). Iar demersul său vine cu playlist inclus în QR Code.

Un câștigător de concurs de debut este Alberto Păduraru cu ”Cartea cu Moace”(Dezarticulat), prezentată drept ”festival de scurt-metraje absurde, naive & sentimentale”. În același timp, poemele adunate aici pun accent pe simplitate tocmai pentru a investiga în ce măsură mai pot regăsi astăzi prospețimea secvențele declarative: ”te-am uitat așa cum ai uita/ versurile de la serbare/ te-am uitat/ și simt cum am crescut/ un pic mai mare//” (amnezie). Iulia Stoichiț intră în detalii aici.

Daniel Coman adună în ”Polaroide” (OMG) în patru secțiuni (seperstiție, mic moment de respiro, polaroide și analog sau finalul imaginii) secvențele prin care își localizează experiențele prezenței. Fiecare identifică serii de conflicte (da, până și momentul de respiro este în poezia lui o permanentă negociere a supraviețuirii expresive) care stârnesc realitatea în fața ficțiunii (povestite): stă înaltă/ albă/ ca o pastilă/ spartă/ sub cuțit//luna”

Poate printre cele mai intense demersuri este cel semnat de Laura Partin în ”Creaturile pădurii” (Fractalia), unde greutatea volumului vine și din întâlnirea între text (”cum să mai crezi în orice pe lumea asta/ când iubirea vieții tale/ te prinde de umeri/ și te așază la infinit/ în sala de așteptare/ și tu te alegi/ cu roadele suspiciunii”) și grafica autoarei. Probabil, una dintre cele mai consistente investigații expresive din 2023.

Alexandru Funieru își plantează ”Candelabre în valul artificial”(Casa de editură ”Max Blecher) cu un joc continuu între observație acidă și șarjă autoironică: ”Crazy enough să urmărești/ cum urcă și coboară cele două scări/ rulante de la unirea shopping center/ care a decăzut/ îți spun, e un fel de non-stop sătesc” (”Îmi place că ești un nebun ce nebun ești”).

Cu „Atmosferă de vânzare” (Eikon), Maria Matean mizează pe ”Cuvântul de mâine”: ”A rezultat în urma împletirii/ Dintre dorință și rațiune/ A fost șoptit, ascultat și simțit/ Conceput în jocul realităților/ Legat între tragicul uman și o izbucnire de lumină”.

”Coerența labirintică” al lui Vasile Gribincea (Cartier) investighează liric potențialul limbajului de a susține legături. Între discursuri, între domenii (portativul muzical este pus să despartă poeme la un moment dat, altădată ilustrează), între stări și experiențe notate fie drept liste fie în subtextul schițelor discursive. 

  • 10. Identitate e azi ce identificau cândva drept iubire sau erotic

Tot la primele cărți, conștiința este miza pe care insistă Mădălina Oprea în ”Curriculum. Refrene ale recuperării și memoriei”(Fractalia): „Dacă vrei să faci sex / – se vede; / Dacă ai făcut, / – se vede; / Dacă se vede, / – viața ta se va schimba; / Dacă nu o faci cum trebuie, / – ai picat testul;”.

Maria Martelli își asumă o sarcină dificilă în poezie prin ”Cea mai norocoasă ființă” (Fractalia). Poemele sale refuză cantonarea în deziluzie și continuă schițarea unor formulări salvatoare din punct de vedere emoțional:”Vreau să știu cum poate un om să fie un om bun/ și să ucidă o ființă bună în același timp.(”Cum poți omorî pe cineva care se hrănește din mâinile tale?”). Textele poți și să le auzi și să le auzi ca videopoeme:

Mai multe poeme din volumul Mariei Martelli au primit și formă video între timp, aici.
Cu ”Întâlniri în contratimp”, Codruț Săraru alege să lanseze în volum un demers poetic dezvoltat în texte cu instrumente pe care le-ai lega mai degrabă de poezia adorată online. Ceea ce fluxul informațional ar împinge de la sine în sus din punctul de vedere al cifrelor de vizualizare în mediul electorinc, autorul de față împinge spre baza formulării tipografice. Metafora lejeră, scenariul poetizant, aerul confesiv-liric sunt elementele de bază ale unui asemenea discurs: ”Sunt prins între două paranteze,/ Atârnat de o virgulă…”( Suspensie), debutează aventura sa. Din primele versuri înțelegi efectul de ecou pe care mizează la nivel retoric. Este formula impusă în ultimii ani online texte semnate de poeți precum canadienii Atticus ori Rupi Kaur, spaniolul de origine română Miguel Gane, italianul Davide Avolio ori românul Iv cel Naiv. Fiecare dintre ei a adunat sute de mii de urmăritori online înainte să debuteze în volum. Acum procesul pare să fie pentru prima dată invers, primele versuri din carte, odată publicate pe rețelele de socializare urcând destul de repede spre 1.000 de aprecieri.

  • 11. Poezia în proiecte cu/pentru public și performance îți spun azi ce este familie

Cosmin Perța a gestionat pentru un al doilea an înscenările ”Swords” (Spoken Word Sessions) care pun în fața publicului din Club Control seri (a mea a fost în mod excepțional după amiază) cu invitați contemporani dedicați poeziei în performance. Sau poftiți să se dedice scenei cu poezia lor măcar de această dată.

Din aceeași familie bucureșteană e seria ”Pe cuvânt!” în barul ”I-auzi una”. De altfel a și prins în același loc evenimentul ”Open mic de poezie” de la Aia cu poezia.

Laboratoarele Visceral au pornit cu motoarele turate în 2023, cu mai multe întâlniri care au pus față în față autori cu oarecare experiență în zona tipărită a poeziei și comunitatea de poeți tineri pregătiți de open mic.

Implicată în sensul consacrat al cuvântului este prestația din Cenaclul X cu motto ”Suntem queer în literatură atunci când ne povestim viețile. Personalul este politic.”. Un exemplu e și selecția ”Zilele muncii, corpurile muncitoare. Poeme din Cenaclul X” cu Maria Martelli, Mădălina Oprea, Oana Ciobanu , Nóra Ugron, Oana Ungureanu, Andreea Gheo, Ioana Florescu, Andrei Gabriel Nicolae, Yigru Zeltil, Ioana Bălănescu și Gabriela Oprea pe care o poți răsfoi aici.

Tot un proiect nou este Cenaclul Matca, unde lecturile și discuțiile încă își caută formula unui eveniment regulat.

Deja consacrat este proiectul Poethree în Cluj-Napoca, în ce privește mișcarea spoken word în România, cu festival dedicat din acest an.

Iar în materie de consacrare dintre proiectele acestor ani probabil că Zona9 și FILIT se completează de la distanță în puncte de referință și trafic de repere între poezie și literaturi. De alfel în Iași a început anul acesta să funcționeze Spectre, un grup de asemenea dedicat poeziei în fața publicului.

Pragul Vaida este demersul lansat la Oradea, iar în Buzău, este tot mai activ în întâlniri clubul de lectură „Noise Poetry”.

Timișoara include acum și Comuna 30, un grup dedicat poeziei în performance, cu primele reprezentații în librăria ”La Două Bufnițe” care începe să fie mitică. Iar asta într-un an în care proiectul capitală europeană a culturii a scos la lumină și festivalul ”Ion Monoran” și tramvaiul poeziei și chiar și primul volum de poezie lansat cu Realitate Augmentată .

Atelierele de scris au un punct fix când e vorba de poezie în ”Întâlnirile Mornin’ Poets”, cu poeți invitați să coordoneze un eveniment periodic pentru care sunt deja nume descoperite și semnături noi pe cărți de poezie publicate în ultimii ani.

Chris Tanasescu aka MARGENTO a ajuns în iunie la 5-a ediția pentru evenimentul său #GraphPoem la Digital Humanities Summer Institute. Îl prezintă drept “a data commoning hyper-platform performance” cu sute de participanți și mii de urmăritori online. Evenimentul arată așa.

Încă mai încerc să deslușesc traiectoriile spre care se îndreaptă experimentul pentru Alexandra Pâzgu. O lucrare pentru care colaborează cu Oana Hodade, ”les vacances (zece instanțe necesare despre locurile în care ne-am pierdut și ne-am regăsit în ultimii ani)” o găsești în ”Cronicile viitorilor supereroi. Ediția a doua”, la MNAC. Iar un video din ”KOLLISIONEN2: sichtbar nur wenn betrachtet. zufällige begegnungen”, performance cu Alexandra Zidariu la Literarisches Colloquium Berlin vezi aici. Iar în Poetic Hub, Karmen Florea aduce, la Cărturești Verona dar și în alte locuri din țară, puncte de intersecție între direcții ale poeziei azi dar și între scris și alte arte. (later edit 23 dec.)

Înapoi în București, Nina Vasile a redeschis seria sa de ateliere cu ”Poezie în viață”. Deja a adunat o listă de câștigători ai primului concurs organizat și continuă povestea în mansarda MNLR.  Doar ca să știm cum stăm după ce a anunțat că afluxul de participanți a depășit orice așteptări (144 de candidați cred că erau la un moment dat), uite cum arată lista cu premiații Concursului de poezie pentru tineri. București 2023:

Secțiunea elevi

1. Vlad Iordache-Grigore/ Premiul I, 16 ani, Liceul German Hermann Oberth

2. Roberta-Andreea Popescu/ Premiul I, C N de Inf „Tudor Vianu

3. Maria Achim/ Premiul II, 16 ani, C N Gh. Lazăr

4. Ana Carina  Nițulescu/ Premiul III , 16 ani, Colegiul Național „Elena Cuza

5. Alexandra Ana Maria  Nițescu/ Mențiune I, 18 ani, C N Gh Lazar

6. Mirela-Maria Culiță/ Mențiune II, 16 ani, C N Sf Sava

7. Ali-Agi Elis/ Mențiune III, 17 ANI, C N „ION CREANGĂ

Alte Mențiuni 

8. Briana-Maria Negre, 15 ani, C N „Gheorghe Lazăr

9. Daria Cristiana Gheorghe, 16 ani, C. N. Gh Lazăr

10.    Luca Mario Gutuman, 15 ani,  C N Gh Lazăr

11.  Matei Mărinică, 14 ani, Școala Gimnazială „Regina Maria”,

12. Otobacu Sophia, 15 ani,  N Sf Sava

Secțiunea studenți

1. Ștefan Andrei/ Premiul I, Facultatea de Fizică a Universității din Buc

2. Mara Cioroianu/ Premiul II, Facultății de Științe Politice, Univ Buc

3. David Cuzino/ Premiul III, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila

4. Ana Stuparu/ Premiul III Facultatea de Litere, master Teoria și Practica Editării,

5. Ileana Ursu/ Mențiune I student UNATC București

6. Alexandru Cojocariu/ Mențiune II, masterand la Facultatea de Litere UniBuc

7. Denisa Arcip/ Mențiune  III, Facultății de Inginerie Aerospațială din Buc

Alte Mențiuni

8. Mara Mihai, Studentă la UAUIM, Facultatea de Arhitectură de Interior

9. Andreea Prisăcaru, Facultatea de Litere -Comunicare și Relații Publice IFR, Universitatea din Buc,  

10. Bianca Alungulesei, Facultatea de Litere

11. Ana-Maria Vieru, Școala doctorală Litere (UB

12. Arina-Ilinca Gheorghe, Fac UMFCD – Medicina Generala

13. Gabriel Mitan, litere, Univ Poli București

14. Mădălina Boca, Fac de Drept și la Fac Litere,  Literatură universală și comparată – Limbă și literatură, modernă (engleză), Univ din Buc

15. Mihaela Munteanu, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

16. Popa Stefan, Transporturi

  • 12. Premianți din toată lumea poeziei arată că spiritualul e redescoperirea religiei

Dacă tot vorbim de premii, 2023 a arătat aglomerat din acest punct de vedere și pentru distincțiile majore dedicate poeziei la nivel internațional.

Vlada Urošević are premiul Cununa de Aur, pe care o știm pentru că doi români au primit-o până acum, Nichita Stănescu (1983) și Ana Blandiana (2019). Iar aici vezi cam despre ce e vorba la ediția de față.

De peste Ocean vine Roger Reeves (SUA) cu ”Best Barbarian” și câștigă cei 130.000 de dolari asociați secțiunii internaționale a premiului pentru poezie Griffin. Juriul compus din Nikola Madzirov (Macedonia), Gregory Scofield (Canada) și Natasha Trethewey (SUA) au citit pentru asta 602 cărți de poezie în engleză, inclusiv 54 de traduceri din 20 de limbi, propuse de 229 de editori din 20 de țări. Cam în cât timp ai citi 602 cărți îți dai seama și tu. Pe lista scurtă au mai fost volumele semnate de autori ca Iman Mersal (Egipt/Canadatraducere Robyn Creswell), Ada Limon (SUA), Susan Musgrave (SUA) și Ocean Vuong (Vietnam/SUA). Lectura publică și decernarea le vezi aici.

În alt colț al lumii, Evaristo Prize for African Poetry 2023 este împărțit de Feranmi Ariyo (Nigeria) și de Gracia “Cianga” Mwamba (Congo/SUA) Despre Ariyo juriul explică faptul că ”poemele acestea nu se feresc de incarnation of death wait[ing] eagerly în salonul de spital și prin asta de aparenta imprevizibilitate a vieții individului, dezvăluind legăturile fundamentale și formele neașteptate de cunoaștere dobândite prin cancer. Dar viziunea amănunțită asupra sentimentului pierderii le deschide către întreaga lume”. Poemul lui câștigător e “He Reads a Cancer Booklet” pe care îl găsești aici https://africanpoetrybf.unl.edu/evaristo-prize-2023-ariyo/

Despre poemele cu care a câștigat Mwamba, juriul a explicat “o economie și o densitate a limbajului captivante, însoțite de o plajă formală a expresiei uimitoare incluzând proza, versul și atenția pentru sensurile multiple pe care un cuvânt le poate include”. A câștigat pentru poemul “Congo, seen from the heavens.” Pe care îl vezi aici.

În Austria, Feldkircher Lyrikpreis 2023 ajunge la Sabine Gottel. ”În noul ei ciclu, Sabine Göttel joacă cu dexteritate și fără emfază cu vechile figuri stilistice într-o lumină complet nouă. Biografia sugerează că nu numai textele ei sunt diferite, ci și stilul ei de viață”. Poemele ei în germană sunt aici în original. În Italia câștigătoarea premiului Strega pentru poezie 2023, la prima ediție dedicată exclusiv poeziei este Vivian Lamarque pentru volumul ”L’amore da vecchia”.

  • 13. Celebrări în videopoem și performance ca formă de acces la univers

Și la Festivalul Zebra la Berlin și la International Video Poetry Festival, în Atena, evenimentele cel mai bine organizate în ceea ce privește legătura poeziei cu zona video mizele acestui an s-au dovedit înclinate spre accentuarea importanței colaborării între artiști din domenii diferite, majoritatea videopoemelor premiate fiind întâlniri între regizori cu texte poetice. O mostră de imagine e aici.

Cel mai bun film de poezie în 2023 la Zebra este Fitzgerald & Rimini – D Frou Bovary de Porrentruy by Yannick Mosimann from Switzerland, cu un poem de Ariane von Graffenried.

Iar în Festivalul de film de poezie de la Viena, o secțiune specială a fost în 2023 dedicată poemelor interpretate pentru cameră video. Vezi aici. Inițial trebuia să fie cel mai mic premiu din competiție fiind la început, dar numărul mare de candidați și interesul arătat de sponsori l-a transformat în cel mai valoros premiu al concursului din 2023 cu o valoare 1.500 de Euro. Până la urmă distincția e împărțită de ”Imaginings”, de Anja Hiddinga cu un performance Kitchen’s Light (Bart Koolen, Boaz Blume, Brendan Lodder, Marie van Driessche, Sam Onclin, Tobias de Ronde) și de “What Athena Saw When Tiresias Looked” de Douglas Turrell Bunge, pe un poem de Ellen Renton.

Un trailer pentru primul este aici.

În schimb, pentru competiția Forward poetry, în 2023 a apărut în premieră secțiunea Best Single Poem – Performed. Câștigător e Bohdan Piasecki, cu ”Almost Certainly”. Este primul an în care concursul include o secțiune pentru poem în performance.

video 

Pentru secțiunile clasice câștigători Forward sunt:

Best Collection: Jason Allen-Paisant, Self Portrait as Othello (Carcanet)

Best First Collection: Momtaza Mehri, Bad Diaspora Poems (Jonathan Cape)

Best Single Poem – Written: Malika Booker, ‘Libation’ (The Poetry Review)

Încă în joc nominalizați pentru premiul T.S.Eliot 2023 sunt : Jason Allen-Paisant, Self-Portrait as Othello (Carcanet Press), Joe Carrick-Varty, More Sky (Carcanet Press), Jane Clarke, A Change in the Air (Bloodaxe Books), Kit Fan, The Ink Cloud Reader (Carcanet Press), Katie Farris, Standing in the Forest of Being Alive (Pavilion Poetry / Liverpool University Press), Ishion Hutchinson, School of Instructions (Faber & Faber), Fran Lock, Hyena! (Poetry Bus Press), Eiléan Ní Chuilleanáin, The Map of the World (Gallery Press), Sharon Olds, Balladz (Cape Poetry) și Abigail Parry, I Think We’re Alone Now (Bloodaxe Books). Câștigătorul este anunțat pe 14 ianuarie. 

În românește pentru 2024 ar trebui să vedem poate publicat volumul de Kaveh Akbar pregătit deja, Pilgrim Bell și debutul Andreei Apostu. De asemenea, ar trebui să apară cărțile câștigătoare ale premiilor I și II pentru Debut în Poezie ”Traian T.Coșovei”, semnate de Daniela Bejinariu și Alexandra Emilia Bucur, la Tracus Arte. Iar cartea lui Emil Dudău, care a primit premiul III ar trebui să apară la Editura Tribuna, orice ar însemna acest lucru.  

14. Premiul Gheorghe Iova 2024- nominalizări și jurizare

Ca să închei cu ceva sigur, ultimii trei câștigători ai premiilor pentru experiment literar ”Gheorghe Iova textuare”, Teona Galgoțiu, Vasile Leac și Paula Erizanu au propus și au jurizat nominalizările pentru a V-a ediție a distincției împreună cu laureatul premiului testamentar, Răzvan Țupa.

În 2010, artistul vizual Cătălin Guguianu îl invită, la Paris, pe Gheorghe Iova să colaboreze la proiectul său „veloLINGA“. Cătălin Guguianu (www.catalin-ation.com) patronează asociația cultural-artistică ’ECHALIER – PÎRLEAZU’. Cu această ocazie, Iova i-a cerut lui Cătălin să preia și să gestioneze premiul său pentru experiment literar. După dispariția lui Gheorghe Iova din vara anului 2019, în ianuarie 2020 s-a inaugurat premiul testamentar „Gheorghe IOVA – TEXTUARE“, fiind acordat în acel an poetului și jurnalistului Răzvan Țupa.

 Nominalizați sunt:

  • Adriana Gheorghe – proiectele spațiului Teatre, care au șanse să devină repere în investigarea întâlnirilor între arte pe scena românească. 
  • Dmitri Miticov- ”Dmitri: INTJ”, volumul în care surprinde interacțiunile spațiului personal cu fluxurile publice fie ele tehnice ori literare (din punct de vedere istoric) la nivelul discursului poetic.
  • Cosmina Moroșan- pentru demersul ”cadru binevoitor – participativ”, cu Anticorp Stelar, proiect care în care pune în scenă prezența performerului într-un discurs multiplu ”performance-petrecere-formă de rugăciune”, în perspectiva unei secvențieri ulterioare a dispozitivului la nivel afectiv/cognitiv.
  • Alina Pietrăreanu- Festivalul de arte performative Ecosistem- o întreprindere care deschide zona întâlnirii cu publicul pentru performeri care sunt la început de drum. 
  • Jean Lorin Sterian – care a transformat proiectul unui spațiu personal dedicat întâlnirii artistice seria de evenimente Homefest- 
  • Julio Elvisey Pisică – care propune performance spoken word și se descrie drept artist intersecțional și interdisciplinar în teatru, scrie poezie și lucrează cu sunetul experimental. În 2023 a făcut parte cu un performance din seria de evenimente Timișoara 2023 la nesfârșit.

Demersul câștigător pentru anul 2024 va fi anunțat pe 8 ianuarie. Premiul constă în: 1801 lei, valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, percepută de la Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forțat; o diplomă stampă, creată de Cătălin Guguianu și digitalizată de artista plastică Valérie Touzet. Ediția a II-a a premiului a fost cîștigată de scriitoarea Paula Erizanu, iar în 2022, laureat este poetul și artistul V. Leac pentru antologiile pe care le-a coordonat în ultimii ani (Hotel Cosmos – poezie românească SF, 2019; Generația de aur, 2020, în colaborare cu Cristina Ispas; Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului, 2021) și pentru expoziția TIMPURI NOI. Xenogeneze ale SF-lui. În 2023, premiul a remarcat proiectul ”Gura Mare” reprezentat prin poeta și regizoarea Teona Galgoțiu. Este ultimul an în care Paula Erizanu face parte din juriu, urmând ca locul său să fie luat de câștigătorul din 2024 pentru jurizarea din 2025. Experimentul a devenit punctul după care recunoști astăzi ce s-ar fi numit cândva în calitate de temă joc (încercare), cunoaștere (investigație), prietenie (consistență) și chiar om de geniu (surpriză coerentă). Iar de văzut ne vedem aici, pe poetic.ro, cu recomandări ori pe canalele @citEștioficial de insta și facebook sau youtube ori pur și simplu pe platforma Aleph News. În rest, poezia te găsește ea.

Cum ajunge un jurnal de covid o carte cu mai multe lucruri

Un „jurnal de spitalizare Covid” începe să fie un instrument de lucru dacă vrei să stabilești o perspectivă asupra anilor recenți.

Și poate că în volumul adunat sub titlul „Un pisoi cu cap de floare”, Denisa Duran surprinde numai două săptămâni, de pe 26 septembrie până pe 10 octombrie, dar intensitatea consemnării unei treceri de la viața de familie în izolarea medicală transformă perioada scurtă într-o secvență în care se reflectă detaliat (cu instrumente ce includ calendarul electoral, comentariul auzit întâmplător, zvonuri și comunicate, știri în regim de urgență și senzațional dar și desene și mesaje audio, discuții și program de recuperare, liste de refacere a legăturii cu ceea ce contează) spaimele și speranțele din care e alcătuită de sus până jos lumea care ne reprezintă.

Dacă vrei, „Un pisoi cu cap de floare” este și documentul intrării Larisei cu „chiuit îndelung” în preadolescență, după o copilărie în care s-a văzut personaj în cărțile mamei. Și regăsirea unor granițe existențiale care țineau cerul și marea la locul lor în memorie.

Teoretic, în ianuarie e lansarea la Verona. Dar anunțul vine când vine cu link în comentariu.

Vă place Leibniz? Când ziceam că e gata, uite încă o listă de nominalizare și mulțumiri pentru acum dar și pentru primăvară

Când ziceam că pot să răsuflu ușurat, că s-a terminat anul și în acord cu poetica volumului, interfața sonoră, scapă nepremiat, cu toate că sunt recunoscător studenților care l-au nominalizat astă vară (cred că a fost singura nominalizare) iată că mai intră ”poetic. interfața sonoră” pe o listă de volume remarcate. Cu mulțumiri și felicitări cui câștigă, orice carte de pe acea listă e un câștigător bun și corect pentru 2022:

Asociația ,,Societatea Leibniz din România” anunță lista de nominalizări pentru Premiul Leibniz 2023 pentru Poezie (pentru lucrări publicate în anul 2022):

  • Moni Stănilă, Ofsaid, Nemira
  • Claudiu Komartin, Inoculare, Cartier
  • Alina Purcaru, Tot mai multă splendoare, Cartier
  • Teodor Dună, Flașneta Babel, Nemira
  • Răzvan Andrei, Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+, OMG Publishing
  • Răzvan Țupa, poetic: interfață sonoră. 365 de poeme de dragoste postumane și unul uman, Cartier.

Gala pentru decernarea Premiilor Leibniz va avea loc joi 14 decembrie, de la ora 16 la 18, la Muzeul de Artă Recentă (Bd. Primăverii 15, București). De aici

Un fragment din poemul de 14 decembrie din ”poetic. interfața sonoră” reține că ”de-asta când zic mine spun ăla și ăsta care nu se regăsesc în ce se spune că ar fi despre ei și nu e o acuzație”, și uite că e la propriu, așa cum mă așteptam.

Altfel, poetic. interfața sonoră se alege cu recunoașterea fiecăruia dintre cei care au mizat pe volum sau i-au dat ocazia să fie, și o parte dintre voi ați primit mulțumire aici.

Dar din lumea literară nu a luat premii, cum spuneam, așa e și normal, când te plasezi excentric (sau rizomic? give it time) în câmpul simbolic de azi. N-aș vrea să fiu înțeles greșit, chiar așa trebuia, nu e un volum care să fie premiat literar, mizează pe discurs imposibil, insensibil la gustul epic general și pe poeme nesfârșite. Fără nicio ironie, chiar ar fi fost incorect față de multe cărți ale anului să fi fost premiat ”poetic. interfața” din punct de vedere literar. E primul an când îmi dau seama că toate juriile literare au înțeles ce trebuie din ”poetic. interfața sonoră”. Să vedem la anul… 🙂

De fapt și lista despre care vorbim mai sus cred că e un demers universitar, nu unul literar. De altfel volumul a mai fost nominalizat doar de studenții din juriul premiului Observator Universitas, cărora le mulțumesc și aici: studenții, masteranzii și doctoranzii implicați în realizarea nominalizărilor și alegerea cîștigătorului: Vlad-Mihai Bogza, Măriuca Mihalcea-Eliade, Paul Florescu, Vasile Gribincea, Ioana Hodor, Lavinia Liță, George Mihalache, Mihaela Munteanu, Rareș Nadaban, Daniel Cătălin Năstase, Andrei Neacșu, Iris Nuțu, Octavian Plăiașu, Dan-Bogdan Popescu, Lavinia Tache, Ioana Tătărușanu, Alexandra Torjoc, Daniela Vizireanu, Andrada Yunusoglu  (Universitatea din București), Denisa Bolba, Teona Farmatu, Diana Huțanu, Emanuel Lupașcu, Paul Mihai Paraschiv, Șerban Mark Pop (Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca), Andrei Peptine (Universitatea „Transilvania“ din Brașov), Alexandru Higyed (Universitatea de Vest din Timișoara), Ioan Coroamă, Anastasia Fuioagă, Andrada Strugaru, Gabriela Vieru, Bogdan Vișan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași). Mulțumesc frumos poetic!

Două drumuri cu tot cu poezie

Din când în când particip la lansări. Joi, 30 noiembrie 2023 e ziua în care îți arată cărțile noi Florin Dan Prodan și Călin Dănilă. Toată treaba e în Beat bar umanist, în Calea Plevnei 137A. Discuția e și cu Paul Mihalache și Cristian Gălățanu. Și mă interesează ce îl face pe fiecare dintre ei să zică aici e ce vreau când citesc ce citesc.

Altfel, chiar, tu la ce te uiți când citești o poezie prima dată?

Mai exact, Călin DĂNILĂ vine cu ”Orchestra Pi”, publicat la editura Junimea.
În sens civil, poetul s-a născut la 22 ianuarie 1965 la Fălticeni.
E licenţiat în Educaţie Fizică şi Sport – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din anul 1994 este cadru didactic la Colegiul Tehnic „Mihai M. Băcescu” din Fălticeni. Membru al grupării literare „Zidul de hârtie” din Suceava. Participant la numeroase festivaluri literare şi tabere de creaţie, a susţinut mai multe lecturi publice în ţară şi în străinătate. Asta zice prezentarea oficială de pe site-ul editurii.
A câștigat Festivalul Naţional de Poezie „Costache Conachi”, ediţia a XXX-a, Tecuci, 2022.
Și așa aflu și eu că e cunoscut și datorită proiectului “Fălticeni – Gibraltar, 4000 de kilometri la pas prin Europa”, pe care l-a derulat în anul 2013 alături de prietenul său Ioan Cojocaru. Dar la asta revenim.
Fragmente din volumul de debut premiat la Tecuci au fost prezentate până acum în cadrul ședințelor Cenaclului literar “Nicolae Labiș” din Fălticeni. Un poem din volumul lui Călin Dănilă este:

fractură


Vine munca. Printr-o tubulatură pătrată. Are bocancii roși. E transpirată. Îi este sete. Pentru că e ziua în
amiaza mare. Pentru că altă dată a fost și noapte. Munca
nu zâmbește și, Doamne-ferește, nu face glume. Rezultatul muncii e altă muncă. Și nu încerca să te revolți că iei
două în freză. Vine munca printr-o tubulatură pătrată cu
tot cu următorul capitol.

La rândul lui, Florin Dan PRODAN propune ”Untergrund”, la aceași editură.
Cu un an mai tânăr decât mine (n. 1976) semnează volumele de versuri Pe scurt (Editura T, 2005), On the Road (Shambhala Press, 2012), Poem pentru Ulrike (Editura Vinea, 2013), Notas informativas sobre héroes y tumbas (El Genio Maligno, 2015), Poemele de pe Facebook (Editura Cartea Românească, 2017), Road Poetry (Casa de Pariuri Literare, 2021). A fondat o grupare literar-artistică în nord-estul ţării, Zidul de Hârtie. Asta știam dar tot prezentarea oficială a editurii îți spune și că a organizat rezidenţe literar-artistice şi evenimente precum Lectora, Artă la Uzină (Suceava), Inside Zone (Borsec), Poeţi la Meru (Iaşi), festivalul nomad Poezie pe iarbă. A realizat instalaţii artistice, expuse în galerii din ţară şi din străinătate. Florin Dan Prodan scrie în Zone, prima parte din cele patru ale volumului (celelalte sunt Agentul Haosului, Orașul interzis, Whatsup):

Luni de noiembrie


după întoarcere (a fost o călătorie oare?), a treia zi,
cu oboseala pe care o calc și în care degetele
mi se afundă încetișor (covor pe care aș putea
zbura)
m-am întors și umbra mi s-a schimbat
s-a zdrențuit și mângâie lucrurile
prin care trece ca o străină


ar putea fi reînvățate poate dar prefer să le
ating în grabă: ce timp a mai rămas?
Pentru aici, nici unul. Pentru plecare
unul care nu poate fi mângâiat.

Unde-i poezia în Gaudeamus București 2023

Ediția 30 (sau XXX?) a Târgului de Carte Gaudeamus, București se întâmplă între 22 și 26 noiembrie 2023, la Pavilionul Central (A) Romexpo.

În ciuda prejudecății curente, în programul lansărilor poți să găsești multe evenimente legate de poezie. Tu pe care le-ai alege? Sigur, dacă ai recomandări sau completări, nu ezita să le adaugi în comentarii. Ca și evenimente pe care le recomanzi ocolite.

Mă gândesc destul de serios că poezia o găsești la târgurile de carte în multe evenimente care nici nu pomenesc cuvântul. Ba chiar de multe ori s-ar putea să nu dai peste poezie chiar acolo unde ești anunțat că evenimentul ar fi dedicat genului. Dar asta e o discuție pe care poate o avem la un moment dat.

E și unul dintre motivele pentru care de fapt și eu, joi, o să fiu la Cărturești Verona pentru lansarea noului volum cu poezie pe care îl propune Constantin Vică, de la 18.30.
Altfel, organizatorii Gaudeamus anunță:
Deschiderea oficială a ediției va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12.00.

● Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus de toate, unul dintre cei mai entuziaști și constanți prieteni ai Târgului. Implicat activ, timp de aproape trei decenii, în câteva dintre proiectele tradiționale marca Gaudeamus Radio România, Ion Bogdan Lefter a fost primul coordonator al ziarului târgului, realizat împreună cu studenții Facultății de Litere de la Universitatea București și membru al juriului care a stabilit câteva dintre cele mai importante premii anuale Gaudeamus.

● Gaudeamus 30 în cifre:

peste 5.500 mp de standuri și spații de evenimente, care vor ocupa toate cele patru niveluri ale Pavilionului Central Romexpo;
aproape 200 de participanți care vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte noi, la început de drum.
peste 500 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele cinci spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților. Ca și la edițiile precedente, în incinta târgului va fi amenajat un spațiu dedicat activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatori, „Atelierul de Creație”, amplasat pe nivelul 3.20.

MIERCURI, 22 nov 2023

Târgul de Carte Gaudeamus – București 2023 | Deschiderea oficială
Radio România
22 Noiembrie >> 12:00 – 12:45
Deschiderea oficială a celei de a XXX-a ediții a Târgului de Carte Gaudeamus – București va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12.00.
● Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus

Lansare de carte: „G. Călinescu Universurile Poeziei”, ediție de Ileana Mihăilă și Nicolae Mecu
Editura Cetatea de Scaun
22 Noiembrie >> 13:30 – 14:15
Invitați: Oana Soare, director adjunct Institutul de Istorie și Teorie Literară

Evenimentul se desfășoară la standul editurii
Cimitirul – punte către Înviere. Epitafuri românești, Alexandru M. Ioniță, Gheorghe I. Paschia
Editura Eikon
22 Noiembrie >> 15:00 – 15:55
Prezintă: Alexandru M. Ioniță, Valentin Ajder

Prezentare de carte
ePublishers – eLiteratura – eDidactica
22 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Prezentare de carte: „Nemărginita absenţă. Versuri” de Anna Dan Invitaţi: Passionaria Stoicescu, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloş

Lansări de carte
Editura Eikon
22 Noiembrie >> 16:00 – 16:55

  • Cineva demult a scris, Mircea Pora
  • Anul (unui) ciudat, Ciprian Vestemean
  • Pe aripile gândului, Dan Culicovschi
  • Denunțul, Ioan Paler
  • Firul de iarbă, Doina Popa

Prezintă: Vianu Mureșan și Valentin Ajder

Jurnal editorial (01):
Editura Vinea
22 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Cătălin Pavel, CONTRESCARPE, poeme, Ed. Vinea, 2023 coperta: egon schiele, herbstbaum mit fuchsien, 1909 ulei pe pânză, hessisches landesmuseum, darmstadt; inv. gk1178 Adi Filimon, TRATAT DE NEFERICIRE, poeme, Ed. Vinea, 2023 Coperta: Louvre Paris, poate fiica regelui Akhenaten şi a reginei Nefertiti (fragment) Ioana Cosma, VISAM CĂ FUMEZ CU BARTHES, Prefaţă: Ştefan Manasia,

JOI, 23 nov

Editura Spandugino va invită joi 23 noiembrie orele 12-13.15 la doua lansări de carte: Virginia Woolf: Aventura lecturii. Eseuri alese ( traducere, studiu introductiv și note de Monica Pillat ) și Monica Pillat: Colinde și daruri de veghe, la Romexpo standul editurii Spandugino: etaj, nivelul 4.59, Nr. 220. Participanți la lansare: Cristian Patrasconiu, Valeriu Stoica, Ioan Stanomir, Monica Pillat.

Lansare de carte:
Editura Amurg Sentimental
23 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
„O viaţă închinată artei” deOctavia Crăciun , ed. a II-a; „Crăişorul” de Mihai Istudor , ed. a V-a; „Anotimpul gândului hoinar”, autor Mihai Valentin Gheorghiu.

Spaţiul de evenimente „Mircea Nedelciu” | nivel 7.70 map pin 338 Lansarea volumelor de poezie
ADEPC | Asociația Difuzorilor și Editorilor – Patronat al Cărții
23 Noiembrie
13:00 – 13:45
Lansarea volumelor de poezie: „Printre Vise” de Maria Dinescu; „Fără de toamnă” de Alexandru Ciocioi; „Exerciții de singurătate”, de Fl. Anghel Vedeanu; „Inorogul verde”, de Adria Bănescu; „Detectorul de durere”, de Dan C.David; „Scrinul cu ace”. de Gheorghe I.Gheorghe; „Bijuterii de toamnă”, de Adrian Manolache

Vorbitori: Nicolae Georgescu, George Corbu, Victor Atanasiu, Florin Grigoriu, Aureliu Goci, Eliza Roha, Lucian Gruia, Victoria Milescu, Paula Romanescu, Răzvan Nicula.

Lansări de carte
Editura Eikon
23 Noiembrie >> 14:00 – 14:55

  • Kaleidoscope/Caleidoscop, Lidia Vianu
  • The Wind and the Seagull/Vântul şi Pescăruşul, Lidia Vianu
  • Poetry is tightrope walking on the lines in God’s palm/Poezie înseamnă să faci echilibristică pe liniile din palma lui Dumnezeu, antologie, coord. Lidia Vianu
  • Any minute now/În orice clipă, Anne Stewart
  • The Spiders

XXXXX Lansare carte: Opere III. Jurnalul unei vieţi moarte de-a gata, de Cristian Popescu
Editura Tracus Arte
23 Noiembrie >> 15:00 – 15:45
Participă: Dana Popescu – Jourdy, Mircea Martin, Mugur Arvunescu, Alexander Hausvater, Cătălin Ţîrlea. Moderator: Ioan Cristescu Jurnal de un fel sau altul a scris Cristian Popescu aproape tot timpul, în poeme sau chiar în articole de ziar. Jurnalul unei vieţi moarte de-a gata, unul din titlurile date de autor, s-ar

Jurnal editorial (02)/ Gabriela Schuster: „În lanul lui Van Gogh”, poeme, ilustraţia copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021// Vlad Niculescu, PUŢIN… SUFICIENT: SUPORTABIL POATE, poeme, Ed. Vinea, 2021/ Fevronia Novac, V. DE LA VIAŢĂ, poeme, Ed.
Editura Vinea
23 Noiembrie >> 17:00 – 17:4

Jurnal editorial (02)
Editura Vinea
23 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Gabriela Schuster: În LANUL LUI VAN GOGH, poeme, ilustraţia copertei: Vincent Van Gogh, Ed. Vinea, 2021 Vlad Niculescu, PUŢIN… SUFICIENT: SUPORTABIL POATE, poeme, Ed. Vinea, 2021 Fevronia Novac, V. DE LA VIAŢĂ, poeme, Ed. Vinea, 2020 Dorina Brânduşa Landén, JUDECATA APEI, poeme, ilustraţia copertei de Joni Stoian, Ed. Vinea, 2020 Angela Nache-Mamier

Recital poetic
Editura Eikon
23 Noiembrie >> 19:00 – 19:55

  • Bric-à-brac, Iulia Mihalcea
  • Jocuri de Cer, Ana Barbu
  • Îngânduratul pelerin, Liviu Mihai Pavelescu
  • Întotdeauna și încă o zi. Poeme 2021 – 2022, Liviu Antonesei

Participă: Iulia Mihalcea, Liviu Antonesei

VINERI, 24 nov

Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336
Lansare de carte
ePublishers – eLiteratura – eDidactica
24 Noiembrie >> 12:00 – 12:45
Lansare de carte: „Fata cu o singură aripă. Versuri” de Mihaela Măcelaru. Lansare de carte: „Inserţii de necunoscut. Capitala. Proză scurtă” de Louis Vigny. Invitaţi: Mihaela Măcelaru, Louis Vigny, Vasile Poenaru. Moderator: Gina Micloş

Spaţiul de evenimente „Marin Preda” | nivel 3.20 map pin 102
Lansarea cărţii: „Nichita şi Securitatea”, autor Fabian Anton
Editura Cuantic
24 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
Lansare de carte în prezenţa autorului Fabian Anton şi a editorului Hadrian Mateescu

Lansarea celor mai recente apariţii la Editura Universitară: Poezie
Editura Universitară
24 Noiembrie >> 14:45 – 15:45
Lansarea celor mai recente apariţii la Editura Universitară: Poezie: „Sâmburi şi fructe. Haiku şi Tanka”, de Paula Bârsan; „Emoţii şi simţiri”, de Gabriela Trandafir „Dicţionarul celor 99 de poezii”, de Iulian Mitof Participă: Paula Bârsan, Gabriela Trandafir, Iulian Mitof, actorul George Ioan Hodor, Vasile Muscalu Moderează: conf. univ. dr. Silvia Osman

Lansarea volumului de poeme Înzecit, de Nicolae Popa
Editura Cartier
24 Noiembrie >> 15:00 – 15:45
Lansarea volumului de poeme: „Înzecit”, de Nicolae Popa.

Lansarea volumelor din Cartier de colecţie: Panteră neagră am fost cândva, de Ruxandra Cesereanu; Etica grunge. Sîntem generaţia extincţiei, de Ştefan Manasia; p tlkmnd alba ai btn d POWER, de O.Nimigean
Editura Cartier
24 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Lansarea volumelor din Cartier de colecţie: „Panteră neagră am fost cândva”, de Ruxandra Cesereanu; „Etica grunge. Sîntem generaţia extincţiei”, de Ştefan Manasia; „p tlkmnd alba ai btn d POWER”, de O.Nimigean. Participă: Giovanni Magliocco, Ilona Duţă, Ruxandra Cesereanu, Cristina Ispas, Andrei Răzvan, Ştefan Manasia, Bogdan Creţu. Moderator: Em.Galaicu-Păun

Evenimentul se desfășoară la standul editurii
Autografe de la Dan Perjovschi: „The Horizontal Newspaper. The Last 5 Years”
Curtea Veche Publishing
24 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Sesiune de autografe

Standul Radio România map pin 242
Muzică și versuri
Radio România Bucureşti FM
24 Noiembrie >> 16:30 – 17:30
Răzvan Petre (realizator București FM) și reprezentanți ai industrei muzicale, artiști și textieri vă invită la o discuție relaxată despre muzică și versuri.

Prezentarea volumului: Mihai Eminescu „Vreme trece, vreme vine/ Passe le temps, vient le temps” (Ediţie bilingvă română / franceză), selecţie de poeme, note şi traducere de Paula Romanescu
Cartea Românească Educațional
24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45

Lansare de carte
Editura Vinea
24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Editura Vinea 33/ Lansare de carte: Ruxandra Cesereanu, „FEMEIA-CRUCIAT/ LA DONNA-CROCIATO”, Ed. Vinea, 2023. Ediţie îngrijită de/ Edizione a cura di Giovanni Magliocco e Ilona Duţă Prefaţă şi traduceri în italiană de/ Prefazione e traduzioni in Italiano di Giovanni Magliocco. Postfaţă de/ Postfazione di Ilona Duţă. Ilustraţii de/ Illustrazioni di Rada Niţă Josan.

„Când totul va fi liniştit” – Eveniment dedicat poetei Angela Marinescu
Institutul Cultural Român
24 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
„Când totul va fi liniştit” – eveniment dedicat poetei Angela Marinescu

Participă poetele: Svetlana Cârstean, Denisa Duran, Emanuela Ignăţoiu-Sora, Cristina Ispas, Ştefania Mihalache, Alina Purcaru, Miruna Vlada

Moderatoare: Oana Boca Stănescu (Centrul Naţional al Cărţii)

Lansarea volumului de poeme Sindromul Joubert, de Tiberiu Neacşu
Editura Cartier
24 Noiembrie >> 18:00 – 18:45
Lansarea volumului de poeme: „Sindromul Joubert”, de Tiberiu Neacşu. Participă: Ştefan Manasia, Simona Popescu, Florin Iaru, Tiberiu Neacşu. Moderator: Em.Galaicu-Păun

reCITEŞTE POEZIE
Administraţia Fondului Cultural Naţional
24 Noiembrie >> 18:00 – 19:00
Promovarea culturii scrise – prezentare proiect – reCITEȘTE POEZIE

Prezintă: Dan Mircea Cipariu – Asociația Euro CulturArt
Moderator: Carmen Constantin, Coordonator Departament Management Proiecte AFCN

Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336
Lansare de carte: Antonio Rizzo, „Gabriele D’Annunzio, între Poezie, Plăcere şi Îndrăzneală”
Asociaţia Italienilor din România RO.AS.IT.
24 Noiembrie >> 18:00 – 18:45
Evenimentul constă în lansarea Caietului 6 din seria editată de RO.AS.IT. „Îmi amintesc de o zi de şcoală” a autorului Antonio Rizzo, intitulat Gabriele D’Annunzio, între Poezie, Plăcere, Îndrazneală.

Semnale editoriale
Editura Junimea
24 Noiembrie >> 19:00 – 19:45
Semnale editoriale: Ştefan Mitroi, „Memoria fumului”, colecţia „Cantos” Prezintă Adrian Dinu Rachieru şi Ştefan Câlţia Gelu Diaconu, „77 de Cântece pentru Mr. Peanut”, Colecţia „Exit” Prezintă Şerban Axinte Vasile Macoviciuc, „Baletul Nordului”, colecţia „Atrium” Prezintă Adrian Dinu Rachieru Nicolae Baltă, „Bântuirea”, colecţia „Epica” Prezintă Bedros Horasangian, Adrian Dinu Rachieru

Recital poetic
Editura Eikon
24 Noiembrie >> 19:00 – 19:55

  • Păsări fără de Cer/Birds with no Sky, Camelia Șuiu
  • Atmosferă de vânzare, Maria Matean
  • Gnomul altui pământ, Ionela Ablai
  • Poezii. Antologie de autor, Felix Sima
  • Viețile poeților, Dan Dănilă
  • Dantela viselor macabre, Andrei Cristian Cornea
  • Minunata lume a lui Hume. Catrene filosofice, Ionuț

SÂMBĂTĂ, 25 nov

Lansare de carte
Editura Eikon
25 Noiembrie >> 11:00 – 11:55
Epistole către Ovidiu/Letters to Ovid/Lettres a Ovid, coord. Ion Codrescu

Invitați: Gabriela Creţia, Florin Balotescu, Ion Codrescu
Moderator: Valentin Ajder

Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70
„Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika”, ediţie critică: Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man
Editura Universității din București – Bucharest University Press
25 Noiembrie
14:00 – 14:45
Lansare volum „Antologia palatină. Cartea a V-a. Poemele iubirii = ta erotika”, ediţie critică: Simona Nicolae, Cristian Şimon, Margareta Sfirschi-Lăudat, Sorana-Cristina Man Invitaţi: Gabriela Creţia, Simona Popescu, Liviu Franga Moderator: Alexandru Nicolae

La standul Casa de editură Max Blecher ziua de sâmbătă aduce lansări pentru volume noi de Florin Dumitrescu (de la 15.00) și Ligia Keșișian (16.00)

Editura Vinea 33/ Lansare de carte (03):
Editura Vinea
25 Noiembrie >> 15:00 – 15:45
Ana Dobre, Mihail Gălăţanu: „Radiografia unui iconoclast” monografie, fotografia copertei de Tudor Jebeleanu, Ed. Vinea, 2023 Participă: Ana Dobre, Mihail Gălăţanu, Nicolae Tzone, alţi invitati.

„Alexandru Andrieș. Fluture pe perdea. Antologie și cuvînt-înainte de Florin Hălălău, urmate de un dialog și de cîteva exe-jazz-e pe mai multe voci“ 25 nov, de la 16.00

Lansare de carte: Bipolarul de la mansardă, de Gelu Vlaşin
Editura Tracus Arte
25 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Participă: Vlad Tăuşance, Sorin Despot, Gelu Vlaşin Moderează: Ioan Cristescu Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe. Poezia lui Gelu Vlaşin este o mostră a cât de eficient poate fi cuvântul în a ne duce dincolo de limita a ceea ce este înţeles şi pentru a ne întoarce apoi

Lansare de carte Mihai Zamfir, Studii literare. Vol.1. Literatură română. Introducere în opera lui Al. Macedonski. Poemul românesc în proză
Editura Spandugino
25 Noiembrie >> 16:00 – 17:00
Lansare carte: Mihai Zamfir, „Studii literare. Vol.1. Literatură română. Introducere în opera lui Al. Macedonski. Poemul românesc în proză” Vorbitori: Ion Bogdan Lefter, Cosmin Ciotloş, Mihai Zamfir. Moderator: Cristian Pătrăşconiu Într-o contribuţie esenţială la configurarea stilisticii diacronice, care inaugurează laborioasa serie de Studii literare, reputatul stilistician şi istoric literar Mihai Zamfir

Lansări de carte
Editura Eikon
25 Noiembrie >> 17:00 – 17:55

  • Alergările unui scriitor. Roman de jurnal poetic-himerist, Vasile Baghiu
  • Ultimul tango la Buenos Aires. O metropolă exotică pe înțelesul tuturor, Justina Irimia
  • Insula fără anotimpuri, Robert Lazu Kmita Rigor mortis, Ion Țoanță

Invitați: Ambasador Mariana Sipoș, Ion Țoanță, Vianu Mureșan, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

Lansare de carte
Editura Vinea
25 Noiembrie >> 18:00 – 18:45
Tudor Cristian Roşca,”Studiu de bărbat trâgând o sfoară”,antologie de poezie, ilustraţia copertei şi ilustraţiile: Dan Lăcătuş, Şerban Chelariu, „CĂMĂRILE DORULUI”, poeme, iIustraţia copertei şi ilustraţiile din volum aparţin autorului Ioan Hădărig, „ASTĂZI CERUL MEU”, poeme, ilustraţia copertei: Kurt Schwitters, Ioan Hădărig, „AUJOURD’HUI MON CIEL”, traduction en français: Marcela Hădărig

Editura Vinea 33/ Recital de poezie
Editura Vinea
25 Noiembrie >> 19:00 – 19:45
Mihail Gălăţanu: „Inima de diamant”, poeme, Ed. Vinea, 2006: „România aproximativă, poeme, Ed. Vinea, 2011; „Mortul îndrăgostit”, poeme, Ed. Vinea, 2008, Ed. a 2-a, 2016; „Burta înstelată”, poeme, Ed. Vinea, 2009; „O noapte cu patria”, poeme, prefaţă: Luca Piţu, Poezia şi codul penal: Nicolae Manolescu, Colecţia BIBLIOTECA INTERZISĂ, Ed. Vinea,

Recital poetic
Editura Eikon
25 Noiembrie >> 19:00 – 19:55
Lumina pusă la păstrat, George V. Precup

  • Scaunul gol dintre noi, Florica Bațu Ichim, Dumitru Ichim
  • Grădina cu Îngeri şi Sfinţi, Florica Baţu Ichim
  • Clipe intersectate, Cristiana Vărășteanu
  • Câmpul plâns al vieții, Georgiana Bujor
  • Amar lin, Florin Spătaru
  • Tainica nălucire, Simona-Gabriela Ilie

Invitați: Nora

DUMINICĂ, 26 nov

Spaţiul de evenimente „Mircea Nedelciu” | nivel 7.70 map pin 338
Prezentare „Mihai Eminescu despre unitatea românilor”, „Ion Antonescu. Omul de stat”, „Titu Maiorescu. Omul politic”, de Gică Manole
Cartea Românească Educațional
26 Noiembrie >> 11:00 – 11:45
Prezentare „Mihai Eminescu despre unitatea

Lansare de carte
ePublishers – eLiteratura – eDidactica
26 Noiembrie >> 11:00 – 11:45
Lansare de carte: „Jurnalul unei fetiţe. Simfonia poeziilor. Versuri” de Anisia Maria Mihailov Invitaţi: Anisia Maria Mihailov, Vasile Poenaru Moderator: Gina Micloş

Spaţiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu” | nivel 7.70 map pin 336
Lansare de carte: „Cum comparăm literaturile”, de David Damrosch
Editura Tracus Arte
26 Noiembrie >> 12:00 – 12:45
Participă: Carmen Muşat, Roxana Eichel, Delia Ungureanu, Caius Dobrescu

Spaţiul de evenimente „Marin Preda” | nivel 3.20 map pin 102
Dialog despre cât este de credibilă nefericirea celuilalt – Lansare „Opere II”, de Christopher Marlowe
Editura Tracus Arte
26 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
Un eveniment Tracus Arte în jurul romanului În căutarea nefericirii, de Ioana Drăgan

Lansare de carte
Editura Amurg Sentimental
26 Noiembrie >> 13:00 – 13:45
Cristian Matei „Aşteptând să vii – HAIKU; Georgeta Crişu / Andreea Ognean – Sexualitate în autism (Dezvoltarea armonioasă a relaţionării intepersonale) Ediţie bilingvă; „Carte de ghicitori pentru cei mici” Adriana Apostol ; „În dialog cu sufletul meu” Lucia Cicoară Drăgan ; „Hoinare Splendori” de Ioan Ursu; „Frăţia mea cu ierburile

Lansare de carte
Editura Eikon
26 Noiembrie >> 13:00 – 13:55
Gitanjali. Ofrandă de cânturi. Poeme în proză, Rabindranath Tagore, Traducere din limba engleză, introducere și îngrijire ediție: Elena Liliana Popescu

Invitați: Anca Irina Ionescu, Elena Liliana Popescu, Dușița Ristin
Moderator Valentin Ajder

Editura Vinea 33/ Recital de poezie (06):
Editura Vinea
26 Noiembrie >> 14:00 – 14:45
Herta Müller: HAARKNOTEN WOHNT EINE DAME/ ÎN COC LOCUIEŞTE O DAMĂ, poeme/colaje, ubersetzung/ traducere de Nora Iuga, Ed. Vinea, 2006; Şerban Foarţă, SPECTACOL CU DIMOV”, poeme, Colecţia Diferenţe, Ed. Vinea, 2002; Iustin Panţa, POEME MIŞCATE, I şi II, antologie de poezie, Colecţia EDIŢII DEFINITIVE, Cuvânt de însoţire: Mircea Ivănescu, Studiu Introductiv: Mirca Martin, ediţie îngrijită de Nicolae Tzone, Ed. Vinea, 2006; Ion Caraion, ANTICHITATEA DURERII”, antologie de poezie, Colecţia EDIŢII DEFINITIVE, ediţie îngrijită de Nicolae Tzone, prefaţă de Ion Negoiţescu, Ed. Vinea. 2005; Alexandru Lungu, NINSOAREA NEAGRĂ, I şi II, antologie de poezie, olecţia EDIŢII DEFINITIVE, ediţie realizată şi prefaţă de Nicolae Tzone

Editura Vinea 33/ Sesiune de autografe
Editura Vinea
26 Noiembrie >> 16:00 – 16:45
Nicolae Tzone: „”ZECE ELEGII”, lucrarea de pe copertă: Nora Blaj, Ed. Vinea, 2023; „NICOLAS LE MAGNIFIQUE”, traduit du roumain par Claudiu Soare; préface par Miron Kiropol, Ed. Vinea, 2017; „ÎNMORMÂNTĂRILE”, ilustraţii de Suzana Fântânariu, ediţia a 2-a, 2020; „DUNĂRE KILOMETRUL 510/ O POVESTE DE VIAŢĂ DE MOARTE ŞI DE NAŞTERE

Standul amenajat de Casa de Editură Max Blecher anunță duminică, 26 nov, lansări pentru volumul lui Șerban Mihalache (de la 15.00), și pentru numărul 32 din Poesis International (de la 16.00).

Editura vinea 33/ Recital de poezir (07)
Editura Vinea
26 Noiembrie >> 17:00 – 17:45
Editura Vinea 33/ Recital de poezie (07): Angela Marinescu, „SKANDERBEG”, antologie, Colecţia „Editii Definitive”, „În loc de prefata”: Nicolae Manolescu, postfaţa: Octavian Soviany, Ioan Buduca, Ed. Vinea, 1998; „FUGI POSTMODERNE/ Poeme din ce în ce mai exacte, Ed. Vinea, 2000; „ÎMI MĂNÂNC VERSURILE”, Ed. Vinea, 2003; „LIMBAJUL DISPARIŢIEI”, Ed. Vinea, 2006;

Recital poetic
Editura Eikon
26 Noiembrie >> 19:00 – 19:55

  • Iubirea ca un vis infinit dăruit unei clipe, Sandu Frunză
  • Omuleții de hârtie și Dumnezeu, Daniela Andonovska-Trajkovska
  • Eu cânt pentru oameni de bine. Canto aos homens de boa vontade, Narlan Matos
  • Legări și dezlegări de iubire, Viorel Neagu
  • Femeia indigo, Nicole Sere
  • Paravis, Monica

O poezie care îți dă întâlnire: din ”20002020”, de Constantin Vică

”Vreau să ne dăm întâlnire!” Asta îmi spune mie orice poem pe care vreau să îl recitesc, și să îl recitesc și să îl recitesc din nou. Iar volumul ”20002020”, al lui Constantin Vică îți spune și ție exact asta. O dată pentru că poem după poem, secțiunile volumului (”LAN”, ”Napster&cd copy 24X”, ”DC++”, ”bittorrent”, ”new streaming”, ”din seria cercetătorului”, ”colecția cu surprize” și ”dragostea, conștiința”) îți arată că tot ce ți s-a spus despre trecerea timpului s-ar putea să fie o chestiune de interfețe. De fapt stilurile și momentele poeziei sunt cele în care te conectezi la tine, care rămâi. Uite cum e un poem din carte:

pastel

a fi mai aproape, tot mai aproape,
fără a te mișca din scaunul tău.

un copil trece strada.

oamenii sunt de două feluri:
cei care doresc să intre în lucrurile mici, să se
micșoreze, să se ascundă
acolo în ele – o pată pe perete sau gaura cheii,
în general ceva niciodată explorat, ceva care
te acoperă, dar nu te înghite.
și oamenii care cresc cât mai mari
ca să atingă cu labele lor clădirile orașului,
să privească în camera ta atunci când tu te ascunzi
în lucrul mic.

copilul trece înapoi strada și are mâinile foarte
murdare

O variantă video a discursului poetic după care îl recunoști pe Constantin Vică e așa:

Iar față în față ne vedem joi, 23 noiembrie, de la ora 19:00, la Cărturești Verona și online, vă invităm la lansarea volumul de poezie, 20002020, de Constantin Vică, apărut recent la OMG Publishing. Cu confirmarea aici.
📚Despre cum se leagă poezia, filosofia și tehnologia și cum e să publici din nou poezie după 20 de ani de la ultimul volum, „Ieșirea din intersecția frică de moarte” (2003), îți povestesc însuși Constantin Vică alături de Luiza Vasiliu și Bogdan Alexandru-Stănescu. Discuția va fi moderată de mine.

„Volum-stroboscop cu străluciri multiple. Luminează cu grație și cinism zone întinse, de la digital la iubire, de la social la disperare, de la cercetare la A.I. și-napoi la sufletul omului. Te conectează și deconectează ca dial-up-ul. Citește-l de mai multe ori, pe toate vocile dinăuntrul tău, până îți aduci aminte.” explică Luiza Vasiliu
📙”Citind volumul lui Constantin Vică, acest enigmatic (și atât de simplu) 20002020, am avut senzația că deschid un „escape pod” din care iese un astronaut care vine direct din copilăria și din tinerețea mea, dar care, în mod miraculos, are întipărit în suprafața ca o coajă de nucă a hipocampului și amintirile prezentului. El este, totuși, o ființă a trecutului, pentru că, în ciuda unei afișate răceli a logosului, funcționează în siajul unei fantome: melancolia. Oricât ar încerca să disimuleze, poetul acesta e un romantic întârziat, un „douămiist” care și-a amânat debarcarea în portul generației. Și bine a făcut!”, punctează Bogdan-Alexandru Stănescu
🟢Constantin Vică (n. 1983, Ploiești) predă la Facultatea de Filosofie cursuri de etica și politica noilor tehnologii, filosofia istoriei – filosofia viitorului, cultură digitală etc. și e cercetător în cadrul Centrului de cercetare în etică aplicată, Universitatea din București. A publicat în coautorat articole în Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences. A coeditat, în 2019, volumul Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013 de Mihail Radu Solcan. În 2023 a publicat Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, Editura Universității din București. Debut editorial în 1997, cu volumul Intersecția frică de moarte, Editura Cronica. Ultima carte de poezie a apărut în 2003, Ieșirea din intersecția frică de moarte, Editura Vinea.

Cum se anunță lansarea colecției BIBLIOTECA HISPANICĂ a Institutului Cervantes publicată de Editura Humanitas 

𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐞𝐫𝐯𝐚𝐧𝐭𝐞𝐬 și 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐇𝐮𝐦𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚𝐬 vă invită 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗.𝟎𝟎, în 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐮𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐦 a Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), la lansarea colecției 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐇𝐢𝐬𝐩𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆, dedicată uneia dintre marile culturi ale lumii, o colecție nouă pe care editura este onorată să o includă, începând din această toamnă, în catalogul ei, arată un comunicat ajuns la mine.

Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes este un proiect mult prețuit și mult așteptat și atât o formă de sprijin pentru hispaniștii români, cât și una de diseminare a unor lucrări fundamentale ale gândirii, istorice și actuale, de limbă spaniolă”, a declarat 𝐉𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐉𝐢𝐦𝐞́𝐧𝐞𝐳-𝐙𝐮𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐚́𝐫𝐫𝐞𝐠𝐮𝐢, directorul Institutului Cervantes din București. 

La eveniment vor participa 𝐑𝐚𝐪𝐮𝐞𝐥 𝐂𝐚𝐥𝐞𝐲𝐚, directoarea departamentului de cultură, Instituto Cervantes (Madrid), 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐓𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐮-𝐂𝐚𝐳𝐚𝐛𝐚𝐧, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română, 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚 𝐒𝐢𝐭𝐚𝐫𝐮, decan al Facultății de Limbi si Literaturi Străine a Universității din București, 𝐒𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐫𝐞𝐢𝐞, prorector al Universității din București, 𝐌𝐢𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐂𝐢𝐨𝐛𝐚 și 𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐂𝐫𝐢𝐯𝐚̆𝐭̦, traducătoare și coordonatoare ale colecției, profesori la Universitatea din București, 𝐋𝐢𝐝𝐢𝐚 𝐁𝐨𝐝𝐞𝐚, directoarea Editurii Humanitas, și 𝐉𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐉𝐢𝐦𝐞́𝐧𝐞𝐳-𝐙𝐮𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐚́𝐫𝐫𝐞𝐠𝐮𝐢, directorul Institutului Cervantes din București. 

La eveniment vor fi prezentate primele două volume ale colecției: 𝑮𝒓𝒂𝒎𝒂́𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒔𝒐𝒃𝒓𝒆 𝒍𝒂 𝒍𝒆𝒏𝒈𝒖𝒂 𝒄𝒂𝒔𝒕𝒆𝒍𝒍𝒂𝒏𝒂 / 𝑮𝒓𝒂𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒊𝒊 𝒄𝒂𝒔𝒕𝒊𝒍𝒊𝒆𝒏𝒆: 𝑺𝒄𝒓𝒊𝒆𝒓𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒆 𝒔̦𝒊 𝒆𝒙𝒆𝒈𝒆𝒛𝒂̆ 𝒃𝒊𝒃𝒍𝒊𝒄𝒂̆ de 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐧𝐢𝐨 𝐝𝐞 𝐍𝐞𝐛𝐫𝐢𝐣𝐚, ediție filologică, studiu introductiv, tabel cronologic, traducere și note de Mianda Cioba și Anca Crivăț, și 𝑫𝒊𝒂́𝒍𝒐𝒈𝒐 𝒔𝒐𝒃𝒓𝒆 𝒍𝒂 𝒅𝒊𝒈𝒏𝒊𝒅𝒂𝒅 𝒉𝒖𝒎𝒂𝒏𝒂 / 𝑫𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒅𝒆𝒎𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒐𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊: 𝑬𝒔𝒆𝒖𝒓𝒊 𝒔̦𝒊 𝒅𝒊𝒔𝒄𝒖𝒓𝒔𝒖𝒓𝒊 de 𝐅𝐞𝐫𝐧𝐚́𝐧 𝐏𝐞́𝐫𝐞𝐳 𝐝𝐞 𝐎𝐥𝐢𝐯𝐚, ediție și traducere de Mianda Cioba. 

Pe fundalul unor experiențe tot mai complexe de viață comună în care lumea spaniolă și cea românească se întâlnesc într-un proces de integrare europeană din ce în ce mai intens, colecția Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată non-ficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex. 

„Celebrat încă din timpul vieții drept cel mai mare umanist spaniol, Antonio de Nebrija s-a transformat după moarte într-o legendă.“ Astfel începe portretul pe care i-l dedică Juan Gil, publicat cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la moarte. Iar proporțiile legendei lui Nebrija se extind asupra întregii istorii a culturii europene. Opera lui Nebrija îl plasează pe cititor într-o dinamică de idei surprinzător de consecvent articulate, idei încă vii despre limbă și învățarea ei, despre cunoaștere în general și raporturile acesteia cu limba și, poate mai mult decât orice, despre o nouă înțelegere a valorilor educației și a autorității cunoașterii. Andaluz carismatic, spirit ascuțit și imperturbabil față de convenționalismele epocii, Antonio de Nebrija se situează la începutul unei tradiții erudite și de gândire critică în care se plăsmuiește Europa modernă. — Mianda Cioba, Anca Crivăț

Fernán Pérez de Oliva (1494–1531), umanist și filozof cordobez format la Universitatea din Salamanca și, pentru scurtă vreme, rector al acesteia, a studiat umanioarele la Alcalá, Paris (Sorbona) și Roma și a predat apoi la Salamanca filozofie morală și filozofia naturii. Cele mai cunoscute scrieri ale lui Pérez de Oliva sunt Dialogo de la dignidad del hombre/Dialog despre demnitatea omului (1529), câteva eseuri și discursuri pe teme diverse, precum și câteva traduceri în spaniolă ale unor tragedii și comedii grecești antice. Gândirea sa vădește toate formele de căutare intelectuală caracteristice epocii: raportarea creatoare la poeticile clasice, și mai ales la gândirea etico-politică a Antichității latine, apologia demnității omului, a rațiunii și elocinței ca instrumente esențiale ale cunoașterii, promovarea valorilor educației, a funcției sociale a comunicării ideilor și, nu mai puțin, acțiunea hotărâtă în sfera publică, în serviciul idealurilor comunității și al binelui comun. 

Evenimentul se va desfăsura cu traducere simultană. 

Intrarea este liberă, în baza unei rezervări pe Eventbook.ro aici: https://eventbook.ro/other/bilete-biblioteca-hispanica  

Marți, 24 octombrie 2023 dezbat cum te construiește arhitectura și care e astfel poezia ei în Modulul Cărturești (Strada Academiei 18-20), la ora 18.00

Cum stă un poem în picioare? Dar o construcție cum se descurcă din faza în care e doar o idee? Drept care te invit la o dezbatere: ”Cum te construiește arhitectura?” pornind de la volumele: 𝘍𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪 𝘐𝘯𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵, de Andrei Răzvan Voinea și 𝘋𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 𝘪𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘷, de Iris Popescu.

📌 Dezbaterea și dubla lansare de carte: ”𝘍𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪 𝘐𝘯𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵, volumul 1: Politici urbane la margine de oraș” și ”𝘋𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 𝘪𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘷” Exerciții de empatie în proiectare”, le prinzi marți, 24 octombrie, 2023, de la ora 18:00, în Modulul Cărturești (Strada Academiei 18-20).

La discuție, moderată de Cosmin Țupa, vor participa: Andrei Răzvan Voinea, Iris Popescu și Ruxandra Mateescu.

Dezbaterea pornește de la spațiul comun de la care pornește investigația din cele două volume afate în discuție: arhitectura pentru persoane aflate în situații dificile.

Organizatorii anunță că distribuția dezbaterii este următoarea:

🏠 Iris Popescu este activistă și arhitect specializat în proiectare incluzivă și accesibilizare în cadrul ONG-ului pe care l-a fondat în 2015 și pe care îl coordonează – AMAIS.

Misiunea lor este să creeze o societate echitabilă pentru persoanele cu dizabilități permanente, temporare sau bazate pe context prin aplicarea principiilor designului incluziv în arhitectură, tehnologie și proiecte sociale. În 2020 a primit titlul de doctor în arhitectură la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, arată prezentarea evenimentului.

Iris este concentrată asupra responsabilității sociale a arhitectului, având în vedere ”beneficiile utilizării empatiei în proiectare ca o modalitate de a îmbogăți relația individ/comunitate cu mediul construit și pe definirea unui nou program de arhitectură bazat pe un context de socializare incluziv pentru comunitățile segregate”.

În 2023 a publicat primul ghid de design incluziv din România: https://include.amais.ro/

🏘 Andrei Răzvan Voinea (n.1985, Câmpina) este istoric, absolvent al Facultății de Istorie (2008), al masterului de Studii Culturale Britanice (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, 2010), ambele în cadrul Universității București și al masteratului de istorie central-europeană din cadrul Universității Central-Europene (Budapesta, 2012).

Doctor în istoria arhitecturii (Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, 2017), și Fulbright Visiting Scholar la Universitatea din Pittsburgh (2016-2017). A lucrat ca arhivist la “Open Society Archives” (2012) și ca secretar general de redacție al revistei Arhitext (2014-2015).

💬 Ruxandra Mateescu este specilată în problemele legate de accesibilizare culturală și incluziune socială, co-fondatoarea și președintele asociației Super eroi printre noi.

✒️ Răzvan Ţupa realizează selecțiile @citEștioficial pentru Aleph News. „poetic. Interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) este al patrulea volum de poezie pe care îl semnează. A conceput 145 de întâlniri Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierelationale, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională.

Serile literare organizate între 2005 şi 2010 sunt documentate în volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica” (Casa de Pariuri Literare, 2015). Scrie pe poetic.ro şi este membru Pen Club Romania.

O secvență din ce am zis în conferință la Sibiu cu război și ficțiune/identitate și un film românesc din 1979

Ce poate să facă poezia în fața armelor? O asemenea întrebare ar putea să dea naștere unor expuneri cât se poate de plictisitoare. Pentru asta încep să cred că avem inteligența artificială. Dar chiar și atunci când răspunsurile sunt automate, felul în care îl citești te lasă să vezi ceva mai mult. Uneori social, alteori personal, dar mereu în conflict poetic.

  • Justifică poezia războiul? Illiada, Psalmi, Bagvad Gita/ Topârceanu, migdale amare/ jurnal de război

THANATICA avem fiecare părerile noas- tre şi chiar şi atunci când sunt atât de greşite precum ale mele, tu ştii că n-au cum să fie schimbate pentru că nu sunt doar nişte idei ci fix urmele pe care lumea la care tu ne-ai în- hămatni le lasă în palme ce zici, cum re- uşesc unii oameni să se grăbească fix pentru singurul lucru care e sigur că oricum nu or să-l rateze în via- ţă şi se omoară ca şi cum ar pu- ne un film nou? mai ales când ştii că nu- mai ceimult mai proşti decât ei vor interpreta? şi vor interpreta după aceea mi-a plăcut să văd şi filmul cu buni- că-miu celălalt, erou de război atâta doar că n-a ajuns niciodată la Bu- dapesta ca în poveste şi nici nu ştiacă, din satul acela dintre dealuri războiul îl face personaj în ci- nema s-a gândit el zici că noi o să râdem răsfoind cartea de telefon găsind toţi copii pe care i-a recunos- cut dincoace pe front?! Acum înţeleg de ce

(din ”poemul meu cu dumnezeu” 2010-2013)

O serie de clișee

Întrebi chat GPT și el răspunde ca un om mare: ”Poezia poate avea un impact semnificativ în fața armelor prin intermediul următoarelor aspecte:

Conștientizarea și Reflexia: Poezia poate aduce la cunoștința publicului ororile războiului, provocând reflexie asupra suferinței și distrugerii cauzate de conflicte armate. Ea poate să aducă în prim-plan aspecte umane precum pierderea, suferința și trauma. (etc)

În momentul cu povestea bunicului meu erou în al doilea război mondial și erou de film despre scene din acest film era vorba.

una dintre secvențele din am fost 16 cu personajul Țupa Ion

Până e cineva interesat să vadă mai multe din notele mele pentru conferința pentru care Rita Chirian și Bogdan Federeac m-au dus cu noul lor număr din revista Euphorion la Teatrul Gong din Sibiu, uite cum a decurs scena cu povestea de familie și război.

Conferința din seria Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu, Prezența Poeziei în vremea războiului a avut loc vineri, 20 octombrie, 2023.

Când am făcut mulțumire cu nume și prenume din poetic

Mergi în video direct la mulțumirea ta pentru ”poetic. interfața sonoră”

0:00-2:07 INTRO … pe care le-am promis fiecăruia dintre cei care au făcut din ”poetic.interfața sonoră” cea mai votată carte de poezie din 2022 la Agenția de carte. Cum v-am spus nu era vorba de premiu, ci doar de numărul de voturi pe care o carte așa de complicată cum e ”poetic. interfața sonoră” poate să le aducă împreună. Mulțumirile vin, așa cum spuneam, de la Street Delivery, în timpul Festivalului Internațional de Poezie București. Încep!  Pentru fiecare dintre cei care au considerat și consideră ”poetic. interfața sonoră” una dintre cele mai bune cărți de poezie ale anului, aceasta este varianta video a mulțumirii poetice. E și ăsta un mod de a vorbi despre și cu speranță. Pentru că avem cărți despre din plin, dar sunt și cărți care pun poezia nu doar între două pagini ci între două persoane, dacă vrei. Vasile Gribincea voia să spun în mulțumirile mele și despre speranță. It’s on!

1

SĂ MĂ STAI

(sms dezic) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este nou negru (55 de poeme)

2:13-2:27 gala tuturor lucrurilor pe care le spun părțile corpului tău despre tine alcătuiește vara, din 13 iunie, mulțumesc, Adrian Dumitru 

2:28 -2:44 spui soarele a topit toată ziua cu candoarea unui defect de pronunție, din 14 iunie, mulțumesc, Adrian Fașcu

2:45-2:59 direct din ce ni se întâmplă mă privești destul de corect, din 15 iunie, mulțumesc, Adrian Paraschivescu

3:00-3:16 cine a rezistat a fost mutilat cine a cedat s-a atenuat uite fetele cu autan vorbesc de tine, din 16 iunie, mulțumesc, Adriana Costea

3:17-3:29 zi tu folclor cosmic cine-a pus spațiul în drum ăla n-a fost om străbun, din 17 iunie, mulțumesc, Adriana Gheorghe

3:30-3:50 produce o galaxie subcutanată aici incizie aici detergent aici perhidrol pe rană dacă ar avea gură omușorul ar zice despre frumusețe și artă, de 18 iunie, mulțumesc, Alex Anghel

3:51-4.18 dacă tot ne-am strâns putem să lăsăm aici o pungă de supraviețuire pentru când vor face poc ruinele capitalismului, de 19 iunie, mulțumesc, Alex Harabagiu

4:19-4:34 tot îmi spui că o să te cunosc și ne știm în feluri care ar scăpa cunoașterii de masă, pentru 20 iunie, mulțumesc, Alexandra Căpitănescu

4:35-4:46 folosim geolocație şi mobil ca să fim siguri de sursele distanței, din 21 iunie, mulțumesc Alexandra Hrițcu

4:47-5:07 poezia în românia e ceva ce ne place foarte mult toată lumea crede că există un început, de 22 iunie, mulțumesc, Alexandra Maia

5:08-5:21 visele pe care nu mi le amintesc or fi tot vise? din 23 iunie, mulțumesc, Alexandra Siru

5:22-6:02 ca să fie clar am lucrat la răzvangheliar până au venit peste mine regulile de distribuție crescute în țupanișade cu cei pe care nu îi vezi decât la 10-15 ani dar nu se îndepărtează iar ce se depune și nu știu decât cei care rămân mai departe pe bune e cosmineral, pe 24 iunie, mulțumesc, Alexandra Turc

6:17-6:27 isterie era tot în afara pisicii, din 25 iunie, mulțumesc, Alexandra Zvenigorodschi

6:28-6:47 definiția e de o calitate incontestabilă perfect realizabilă și redusă inevitabil la irizări, pe 26 iunie, mulțumesc, Alexandru Codruț Ivașcu

6:48-7:05 oare numai mie numai mie numai mie mi se pare că e rost de delimitare, din 27 iunie, mulțumesc, Alexandru Dinescu

7:28-7:50 rima-i prima îl mai și vezi pe câte unul băi ăsta scrie poezii de parcă înainte de asta nu l-ar fi scris poeziile pe el, o dată cu 28 iunie, mulțumesc, Alexandru Drăghicean

7:54-8:07 empatia pepenelui galben cum își strânge sâmburii în centru ca să nu deranjeze, pe 29 iunie, , mulțumesc, Alexandru Orian

8:08-8:24 lucrurile par să aibă pachetele lor şi asta a lucrat mereu un pic în favoarea noastră, de 30 iunie, mulțumesc, Alice Lazăr

8:26-8:49 de ce să stai unde plâng hamsterii la perfuzia metaforei rulezi fluid circuitul metabolic activat pe bază de priviri, 1 iulie, mulțumesc, Alice Stroescu

8:50-8:57 ditai an tan te de iulie, pentru 2 iulie, mulțumesc, Alina Ciutac

8:58-9:20 lasă așa cum au căzut lasă sentimentul brut voce și reverberația pieptănul cu creastă care străbate traficul până la angoasă, pe 3 iulie, mulțumesc, Alina Conțeanu

9:21-9:41 termenii în care descompunem disparițiile au de-a face și cu speranța provincialului că orice-ar fi noi nici măcar nu suntem de aici, de 4 iulie, mulțumesc, Alina Grau

9:42-10:12 din ce în ce mai mare e conturul unei persoane care se apropie de sursa de lumină și pe ecran pare că vine spre tine, pe 5 iulie, mulțumesc, Alina Preda

10:13-10:34 ce vrei cu tot corpul temei pentru cei lipiți cu aer între ei cel mai înalt melc e zgomotul lumii, de 6 iulie, mulțumesc, Alina Țârcoman-Ochea

10:37-10:58 suspect de zici că-s ozzy osbourne pentru porumbei poate nu s-a întâmplat nimic dar se poate întâmpla oricând joac-o p-asta cu subiect, din 7 iulie, mulțumesc, Amalia Alexandra

10:59-11:12 undeva planeta maimultelor e și un șir de dimineți de 8 iulie, mulțumesc, Ana Cristina Rădulescu

11:13-11:37 iepurele tău din povești jumătate șchiop jumătate om un pic miop începe să transpire, pe 9 iulie, mulțumesc, Ana Donțu

11:39-12:01 valorile reale sunt ale tale că te răzgândești e o chestie cu dus și întors dar și asta are importanța ei recurențele și scadențele comportamentale, din 10 iulie, mulțumesc, Ana Petre

12:02- 12:17 toate astea fac parte din noi cu pretențiile noastre la intimitate, de 11 iulie, mulțumesc, Ana-Maria Câmpianu

12:18-12:41 la vârsta la care îmi amintesc destul de clar cum erau ai mei când aveau câți ani am eu de spus se pot spune multe și tot nu ajunge, de 12 iulie, mulțumesc, Anca Elena

12:42-13:03 se aud flăcările respiratorii izbucnite într-un colț sau altul al galaxiei tu știi că ești exact în locul în care trebuie, pe 13 iulie, mulțumesc, Anca Maria Colțeanu

13:04-13:17 îmbrăcămintea cu roluri date cuminte pe o răzătoare egalitaristă care nu există, 14 iulie, mulțumesc, Anca Vasile

13:18-13:30 totul ar fi fost imposibil dar perfect, pe 15 iulie, mulțumesc, Anca Zgură

13:31-13:53 lumea e în siguranță când îi pare rău pentru orice codurile de culori tind să confirme genul ăsta de regrete pot să sper că vina o să fie mereu a mea, pe 16 iulie, mulțumesc, Andra Rotaru

13:54-14:03 băuturicile sinelui sunt reproduse alb negru sau color, cu 17 iulie, mulțumesc, Andreea Coraci

14:04-14:17 cu tandrețea adiacentă ritmului cardiac am transpirat din fericire, de 18 iulie, mulțumesc, Andreea Dincă

14:18-14:30 părțile de vorbire atente unde să țină drumul și când să dea, pe 19 iulie, mulțumesc, Andreea Dumitru

14:31-14:52 în ziar se vede doar ce știi nu cum pățești în poem că zici și e clar ce ai habar dar mai ales ce n-ai, din 20 iulie, mulțumesc, Andreea Roxana Ghiță

14:53-15:05 fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum, de la 21 iulie, mulțumesc, Andreea Lupescu

15:06-15:30 unele seri sunt așa de bune că nici nu știi cine poate să le adune până devine până ajunge până deține ce te face mai viu decât oricând așa e poezia, din 22 iulie, mulțumesc, Șerban Mihalache, pentru că ai ales poetic.

15:31-15:42 suflet au și cei care au plâns la ridurile din faceapp, de 23 iulie, mulțumesc, Andreea Neblea

15:43-15:54 cântă în loc să spui, 24 iulie, mulțumesc, Andreea Solomon

15:55-16:24 la aterizarea în poveste toate ți se par normale dar nu sunt prezente în întregime așa ceva te poate întoarce spre o felină măruntă ori înspre lumină cum știu că-i despre mine de câte ori văd o țâșnitoare metalică pe stradă, de pe 25 iulie, mulțumesc, Andreea Tudorică

16:25-16:35 dimineața visele se retrag mai greu dincolo de maginea punctată a părului, pe 26 iulie, mulțumesc, Andreea Voiculescu

16:36-16:49 ce zicem despre tot restul lumii e despre noi, pe 27 iulie, mulțumesc, Andreea Vădineanu

16:50-17:05 fenomene astronomice făcute din ce trăiești ai publica o carte din fiecare coborâre de pleoapă, de 28 iulie, mulțumesc, Andrei Dogaru

17:06-17:23 aici pui la îndoială orice variantă finală aici eziți și aplici exuberanța florii mărunte de fistic, cu 29 iulie, mulțumesc, Andrei Ispas

17:24-17:46 gradația gestuală prinde fapte șocante plasate în extremitățile privirii, de 30 iulie, mulțumesc, Andrei Minescu

17:46-18:01 convingător doar pe bază de nor și nu mai poți de dor, cu 31 iulie, mulțumesc, Andrei Zbîrnea

18:02-18:14 chiar dacă doare mă identifici pe bază de dogoare, și 1 august, mulțumesc, Andrei Șerban

18:15-18:28 când curmalul albastru al orei începe să pocnească, pe 2 august, mulțumesc, Anton Rogac

18:34-18:47 umbra abia apare și o bifăm ca identitate, cu 3 august, mulțumesc, Arina

18:48-18:58 cinematografia e tactilă, pe 4 august, mulțumesc, Beatrice Aurora

18:59-19:10 ne știm unul altuia dialectul din pronunțiile corporale, pe 5 august, mulțumesc, Beatrice Stanciu

19:11-19:29 recuperare în lentoare în aderența la propria trecere în termeni de zile (…) atingere până la culoare, de 6 august, mulțumesc, Beni (Benjamin)

2

PROSPECT SANGUIN

stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian (100)

20:12-20:20 uite că rezultatele seamănă întotdeauna cu noi, din 7 august, mulțumesc, Bianca

20:21-20:47 câte nevoi are limbajul ca să echilibreze privirea între înăuntru și afară crengile care ne întâmpină în nopți lungi au dicții diferite la lumina zilei, de 8 august, mulțumesc, Bogdan Aneculăesei

20:48-21:02 cei mai reținuți dintre noi ne trezim salvați cu mârâitul din somn cu râsul neașteptat cu cutele de pe pat, pe 9 august, mulțumesc, Bogdan Eftimie

21:03-21:15 genunchii își asumă un tremur care parcă e luat de nicăieri, din 10 august, mulțumesc, Bogdan Florea

21:16-21:36 poemul care-ți pune privire sub pleoapă și pe copăceii orizontali de asfalt și piatră cubică „te-am văzut”, când e 11 august, mulțumesc, Bogdan Hofbauer

21:37-21:55 ce se pierde ce se câștigă e pus deoparte în sintaxa respirației mele, din 12 august, mulțumesc, Bogdan Petre

21:56- 22:10 placa albastră a cerului a dat semne că înțelege sau nu e nimic de înțeles, de 13 august, mulțumesc, Camelia Botea

22:11-22:23 rele obiceiuri mi-ar fi plăcut să am ca să am pe ce da vina, din 14 august, mulțumesc, Carmen Tetcof

22:24-22:35 familiarități cronologice cu bărbatul deasupra căruia umbra păsării se face trup, de 15 august, mulțumesc, Carol Bostan

22:36-22:51 e doar o chestie care ține de exercițiu cu pretenția nepermisă și contrazisă de elevație, pe 16 august, mulțumesc, Catia Tănase

22:53-23:08 foșnetul copacilor explodați lent pe trotuarele verii protejați de orice amenințare, de 17 august, mulțumesc, Christian Levant

23:09-23:23 traseele angelice de la care pornește fascinația SEMNIFICAȚIA MIEZULUI STICLEȘTE, din 18 august, mulțumesc, Clau

23:23-23:46 suplicii elegante pentru femeia care face parapantă din gândurile negre autocolante plasate la nivelul blănii pisicii, de 19 august, mulțumesc, Claudia Lăsculescu

23:47-24:05 fiecare drum trece prin fața geamului tău sistemul este banal te uiți la cer și lași să se audă ce sunete se formează, pe 20 august, mulțumesc, Codruța Irina Cocea

24:06-24:17 când vegetația preia controlul și același lucru e valabil în termeni verticali, 21 august, mulțumesc, Codruța Sederiaș

24:19-24:39 flacăra respiratorie a adus vara expresii vegetale încearcă din nou șansa de a fi prezenți, cu 22 august, mulțumesc, Corina Oprea

24:30-24:55 te prinzi că tot începi și ar trebui să continui într-un fel, la 23 august, mulțumesc, Cornelius Drăgan

24:56-25:07 pigmenții aerului cresc hărțile întâlnirilor dintre noi pe piele, când e 24 august, mulțumesc, Cosmin Ciotloș

25:08-25:26 ce ai procesat și ce te dă peste cap rețin ordonări sanguine & ciucuri de care te bucuri, pe 25 august, mulțumesc, Costin Crețu

25:27-25:54 poți să-l uzi poți să-l tunzi factorii definitorii rămân difuzi și nici așa nu ai cum să mă confunzi mai degrabă încurci iasomia și florile de portocali andaluzi, de 26 august, mulțumesc, Cristi Conteanu

25:55-26:15 când întredeschizi buzele în somn și degetele respirației ți se întind transparente pe un corp știut doar de tine, din 27 august, mulțumesc, Cristi Călin

26:16-26:34 bântuim sonor printre blocuri interbelice printre locuri părăsite printre arbori obscuri, la 28 august, mulțumesc, Cristian Brândușel

26:40-26:59 linia muzicală de sub păr răspunde acestei mișcări bruște din bărbie sânii aerului se întind pe obraz, pe 29 august, mulțumesc, Cristian Munteanu

27:00-27:16 ce zic fluidele corporale despre asta când pornesc briza întunericului și strălucesc ca un graffitti pe peretele unui gang luat drept trup, de 30 august, mulțumesc, Cristian Stoica

27:17-27:32 ne recunoști după degetele strânse pe pix ca pentru semnul crucii, la 31 august, mulțumesc, Cristina Airabedian

27:42-27:55 distanța diferența distincția sunt lucruri abstracte dimineața, pe 1 septembrie, mulțumesc, Cristina Drăghici

27:56-28:15 obiectele care îți cer să le asculți și subiectele care te citesc pe bază de intensități, la 2 septembrie, mulțumesc, Cristina Lilienfeld

28:19-28:27 dimensiuni variabile pentru arici astrali sub pleoape, pe 3 septembrie, mulțumesc, Cristina Nedeluș

28:29-28:46 codurile actualizării au loc de completare până la frumusețe, la 4 septembrie, mulțumesc, Cristina Stanciu

28:47-29.06 gestul de toast cu care decizi că decizia e a ta dar și altfel restul e polen și 5 septembrie, mulțumesc, Cristina Săraru

29:07-29:25 ating valori care îți dorești să rămână constante, la 6 septembrie, mulțumesc, Cîrstina Andra

29:26-29:41 salutul oferă ocazia unei treceri razante la nivelul solului, de 7 septembrie, mulțumesc, Călin Căprariu

29:42-29:57 vitrina în care te vezi doar pe tine dar asta ține și de cine ne-o putea rafina, de 8 septembrie, mulțumesc, Călin Spătărel

29:58-30:12 ziua în care cer un skateboard și primesc un instrument protejat într-o cutie ca de vioară e 9 septembrie, mulțumesc, Cătălina Bălan

30:13-30:31 unde se termină durerea și începe revederea unde se îndoaie lumina și scapără hemoglobina, de 10 septembrie, mulțumesc, Cătălina Cadinoiu

30:32-30:45 mestecă rezonanță magnetică prin acea parte a corpului numită poezie, la 11 septembrie, mulțumesc, Cătălina Ceaușescu

30:46-30:59 de aici se poate porni ce se cade și ce decade are mereu chipul nostru pentru o secundă, de 12 septembrie, mulțumesc, Cătălina Păpureanu

31:00-31:18 definiți prin rictus floral în distanțe dispuse în modele auditive integrăm ornamente din regnul vegetal, din 13 septembrie, mulțumesc, Dan Kollar

31:19-31:33 șters de perdea vântul imaginează siluete nu doar efectul e pervers, la 14 septembrie, mulțumesc, Mihaela Măncilă

31:34-31:47 luai răsăriturile la mână și făceai jazz din curbura omoplaților, pe 15 septembrie, mulțumesc, Dana Munteanu

31:48- 32:07 să luă o parte din această dimineață aflată dincoace de demersul expozițional natural, de 16 septembrie, mulțumesc, Dana Nicula

32:08-32:37 decolarea aceasta e numai soare & răcoare semnalizare și recunoaștere reflexul e de ipostaziere, la 17 septembrie, mulțumesc, Daniel Iacob

32:38-32:53 peisajul cu grădini temporale e reformulat în termeni macrocristalini, din 18 septembrie, mulțumesc, Daniel Sur

32:54- 33:09 fiecare trecător dintr-o secundă e doldora de vești din vârste ale noastre pe care ni le tot amintim pe segmente, pe 19 septembrie, mulțumesc, Daniela Bejinariu

33:10-33.23 soarele filtrat prin perdele de praf marchează cronologii sexuale, e de 20 septembrie , mulțumesc, Daniela Șontică

33:24-33:39 texturile vocii marchează deplasări spre teritorii cu climat propice, la 21 septembrie, mulțumesc, Daria Iasmin Oprea

33:40- 33:56 limba oglinzii e complet diferită de ce zice orice toc de ușă până și când le traduci în minte, de 22 septembrie, mulțumesc, Daria Onisa

33:57-34:12 ceruri sonore în care levitația a făcut ce a putut, la 23 septembrie, mulțumesc, Daria Trofin

34:13-34:30 limba dominantă e tăcere printre frunze iluminate pe verso, cu 24 septembrie, mulțumesc, Dariana Florescu

34:31-34:56 s-ar putea repeta până la o petrecere cât se poate de feroce, face 25 septembrie, mulțumesc, Delia Ilea

34:57-35:17 visai până îți aminteai exact intrarea reală de pe când locuiam într-un pandantiv montat la subsol, pe 26 septembrie, mulțumesc, Delia Roșiu

35:24-35:40 variații de intensitate atingeri atenuate identități exprimate prin electricitate de 27 septembrie, mulțumesc, Denisa Simionescu

35:41-36:11 procesul de pulverizare ajunge ceva de o siguranță insuportabilă o șansă pentru tot ce își propune să reziste, și în 28 septembrie, mulțumesc, Diana Marincu

36:12-36:31 puteam să jur că merg mereu spre până te-ai prins că tot venim dinspre 29 septembrie, mulțumesc, Diana Pavalache

36:32-36:46 fiecare chip e al tău la vârste și etnii diferite, când e 30 septembrie, mulțumesc, Dima

36:47-37:08 când fericite ajung să fie mai ales relatările și mai puțin întâmplările cu sau fără părul din ghilimele, de 1 octombrie, mulțumesc, Dorel Avăcăriței

37:09-37:29 oricâte linii tragem în aerul din jur ba e prea aproape ba e prea departe, pe 2 octombrie, mulțumesc, Elena Stroescu

37:30-37:47 respir cu gura celorlalți până virozele întunecă veiozele, la 3 octombrie, mulțumesc, Elodie Chiper

37:48-38:08 tone de amintiri nici nu știi unde să le mai depozitezi și atunci le arhivezi sub forma lumii, de 4 octombrie, mulțumesc, Eugenia Kollar

38:09- 38:25 scapără destinderi replicabile în buza zilei arteziana neagră din care sunt ticluite visele, la 5 octombrie, mulțumesc, Eva Negru

38:26-38:50 coperte onirice peste tratate colate jumătate de zi din litere cu tăișul în interior jumătate din cifre cu miezul moale prelinse pe coate și apreciate, pe 6 octombrie, mulțumesc, Evantia Barca

38:51-39:11 cu cât mergi mai departe cu atât e mai clar de parcă ar striga cârdurile de flamingo roz adunate la împerechere pe câmpia de sare din bolivia, de 7 octombrie, mulțumesc, Filip Sandu

39:12-39:26 ridici fiecare urmă de soare ca pe ultima înaintea unei lungi ierni, pe 8 octombrie, mulțumesc, Floarea Țuțuianu

39:27-39:41 ție pot să îți spun n-aș avea sentimentul că aș călca pe săpun, de 9 octombrie, mulțumesc, Gabriel Dragnea

39:42-39:57 sunt în stare să mă exprim chiar și sub forma unui scatiu contradictoriu cu titlu executoriu, la 10 octombrie, mulțumesc, Gelu Vlașin

39:58-40:12 ninge de câte ori urmărim cum se stinge soarele ambalat în sticla ferestrei, pe 11 octombrie, mulțumesc, George Apostol.

40:13-40:26 în momentul de față suntem doar noi aparatele de v-ați ascuselea, la 12 octombrie, mulțumesc, George Enache

40:26-40:42 lanternele stroboscopice ale ostenelii reiau aceleași figuri imperceptibile dar sigure, de 13 octombrie, mulțumesc, Geta Bumbaru

40:43-41:03 decoct nostalgic încercat și de vegetarieni când visează îngroziți că mănâncă șuncă, la 14 octombrie, mulțumesc, Gina Goia

41:05-41:25 o aromă care pune căldura la loc în orice zi friguroasă și strălucirile au sens iar, de 15 octombrie, mulțumesc, Giorgiana Amariei

41:26- 41:42 sunetul apei ca un fum bleu care străbate tot felul de obiecte și ființe, de 16 octombrie, mulțumesc, Ileana Bâja

41:43-41:57 cine știe nu neapărat câștigă dar poate să joace, la 17 octombrie, mulțumesc, Ioan Streza

41:58-42:17 erai mic și nimic nu ducea nicăieri de rămânea doar amintirea permanentă, pe 18 octombrie, mulțumesc, Ioana Enache

42:18-42:30 nu mai sunt despre ce ci cu cine nu te abține, de 19 octombrie, mulțumesc, Ioana Jantea

42:31-42:47 e vorba de sonorități tegumentare și de culoare dar numai în materie de orientare, cu 20 octombrie, mulțumesc, Ioana Iuna Șerban

42:48-43:07 unealta multifuncțională e crescută la gât îți poate face figura atât din punct de vedere teoretic cât și în ceea ce privește insulta, la 21 octombrie, mulțumesc, Ioana Miron

43:08-43:19 citești în camera mentală pe care ți-ai închipuit-o albă, de 22 octombrie, mulțumesc, Ioana Roman

43:20-43:32 fac treaba cu respirația de parcă m-aș grăbi undeva, la 23 octombrie, mulțumesc, Ionel Palade

43:33-43:49 locuim globul ocular cu animalul nostru național pe care îl jupuim și îl facem sul, pe 24 octombrie, mulțumesc, Ionela Constantin

43:50-44:08 numai cuvintele sunt adaptate poate le resimți cam dezordonate poate e doar o chestiune de afinitate, de 25 octombrie, mulțumesc, Ionuț Munteanu

44:09-44:26 pe dibuite din aproape în aproape să te bazezi pe agilitate cât poate să dureze până ți se pietrifică limbajul și îl vezi că emite, din 26 octombrie, mulțumesc, Ionuț Nacu

44:45-44:58 las efervescența cromatică a nesiguranței să depășească orice calcul, la 27 octombrie, mulțumesc, Iulia Maria Mocanca

45:04-45:23 bine vocalele articulate fără nicio gură sunt rare și sperie destul de tare, de 28 octombrie, mulțumesc, Iulia Stoichiț

45:24-45:43 tot ce poți atinge e îndepărtarea și asta începe cu fiecare atingere mai bună sau mai rea, pe 29 octombrie, mulțumesc, Iuliana Doina

45:44-45:59 mai departe de poezie nu e nimic decât un poem citit cu picioarele, la 30 octombrie, mulțumesc, Iulika HD

46:00-46:16 scoți bricheta toată lumea se prinde că declanșează liniște, la 31 octombrie, mulțumesc, Laura Pavel

46:17- 46:37 expresia completă e și la toaletă cam asta e impresia comună ne salvează obsesia, de 1 noiembrie, mulțumesc, Laura Trandafir

46:38-46:49 un conspect pentru imponderabilitatea cu față umană, în 2 noiembrie, mulțumesc, Lavinia Nechifor

46:50-47:03 pe stradă nu e decât atât cât e sufletul tău, la 3 noiembrie, mulțumesc, Lena Chilari

47:04-47:29 de la un capăt la celălalt al atingerii & retur pe traseul pupilei în spatele pleoapei, de 4 noiembrie, mulțumesc, Lilibeth

47:30-47:40 gestul știe că nu poate să aibă pretenția persistenței, pe 5 noiembrie, mulțumesc, Livia Basista

47:41-48:04 cel mai bine măsura în care aerul rezistă atingerii o aproximezi ca aromă, la 6 noiembrie, mulțumesc, Lorena Stuparu

48:05-48:20 știți pacienții cerurilor distribuiți, la 7 noiembrie, mulțumesc, Louisa Ion

48:21-48:35 am admis partea mea de întuneric decât de zis e mai bine de arătat, la 8 noiembrie, mulțumesc, Lucia Țurcanu

48:51-49:01 grădinile de la nivelul atingerii aleg toate viețile și nu greșesc, pe 9 noiembrie, mulțumesc, Lucian Dimitriu

49:02-49:16 te ridici cu sunetul pe care l-ar face respirația unui milion de pisici, la 10 noiembrie, mulțumesc, Lucian Nemoiu

49:17-49:26 toate acestea pot ajunge să și te dețină, pe 11 noiembrie, mulțumesc, Luminița Potîrniche

49:27-49:47 folia memoriei te-ai aștepta să o recunoști după felul în care bruiază istoria, la 12 noiembrie, mulțumesc, Magda Gheorghiță

49:48-50:14 fragile sunt numai cuvintele când sunt ale tale altfel sunt agile și letale, de 13 noiembrie, mulțumesc, Mara Țibuleac

50:15- 50:31 de fiecare dată înainte să se scufunde corpul calcă apele sigur de ele, la 14 noiembrie, mulțumesc, Margo

3

SENZUALITATEA DENSITĂȚII

susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste (55)

51:13-51:34 centură peste sintaxa palpabilă în care sunt asigurați norii, pe 15 noiembrie, mulțumesc, Maria Alexandru

51:35-51:57 până la tine versificația lanțurilor de protenine tinde să ne decline, de 16 noiembrie, mulțumesc, Maria Bazaliu

51:58-52:20 apasă play de dimineață suprapunerea e o clasă în sine o resimți în unele momente drept profund armonioasă, cu 17 noiembrie, mulțumesc, Maria Dinulescu

52:21-52:59 nu de citit e poezia mea ci ca să te citească din toate obiectele pe care le uităm doar ca să le descoperim cu voce tare îmbujorată, pe 18 noiembrie, mulțumesc, Maria Kollar

53:00-53:21 să pierzi noțiunea timpului e aproape o superputere o vreme, la 19 noiembrie, mulțumesc, Maria Simulescu

53:22-53:44 ea nedreptățită o să-și comande cu satisfacție amărâtă propriul chip într-o camee, de 20 noiembrie, mulțumesc, Maria Teodora Sandu

53:45-53:57 apeși butoanele după un cod potrivit fiecărei faze, pe 21 noiembrie, mulțumesc, Maria Vasilescu

54:12 prima dată când am fost femeie aveam dreptate pe urmă m-am răzgândit, de 22 noiembrie, mulțumesc, Mateescu Elena Diana

54:13-54:33 dacă aș călători în timp exact aici aș veni cât îmi mai poți zâmbi și nu zic asta ca să te acuz, la 23 noiembrie, mulțumesc, Matei Petre

54:34-54:55 ogarul din vis a răsturnat paharul părerea multora e că a greșit destinatarul eu sunt sigur că ăsta e tot darul, de 24 noiembrie, mulțumesc, Silvia Grădinaru

54:56-55:14 frumusețea a știut mereu că e insuportabilă o atenuează norii de uz interuman declanșează sintaxe continue, pe 25 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Chircă

55:15-55:32 corpul mi-a zis că pot adormi oricând cine a știut mai bine i-a spus ațupire, la 26 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Coveșeanu

55:33-55:48 știu pe cineva care a zis că se roagă când se spală pe dinți, de 27 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Gîdei

55:49-56:03 chiar și fulgii de zăpadă sunt plăci continentale pentru datul cu capul, de 28 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Gîrbea

56:06-56:24 descrii senzualitatea densității ca răspuns la fascinația generală, pe 29 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Munteanu

56:25-56:39 ce ai e momentul de descheiat imaginea se formează din baleiajul care degeaba s-ar copia, la 30 noiembrie, mulțumesc, Mihaela Petre

56:40-57:02 am putut să respir acum nu s-a terminat nimic nici nu a început doar s-a trecut cu ce s-a putut din bizar în penar, pe 1 decembrie, mulțumesc, Mihai Ana-Maria

57:03-57:19 poți să ghicești că numai ce îți dorești face să fie ceva constant consistent, de 2 decembrie, mulțumesc, Mihai Zian

57:20-57:32 ritmul tău e paginarea atingerii la nivel de foșnet, la 3 decembrie, mulțumesc, Mihnea Orvas

57:33-57:43 ador filmele cu noi care ne revenim programate de paștele cailor, și în 4 decembrie, mulțumesc, Mihnea Radu

57:44-57:57 doar pentru distracție și datorie am ieșit din stadiul de organism unicelular, de 5 decembrie, mulțumesc, Mihok Tamas

57:58-58:08 credeam în platane care rotesc toată lumea pentru sunet, pe 6 decembrie, mulțumesc, Mihăilă Corneliu Luca

58:09-58:25 serile înghețate de decembrie sunt doar o bere numai o bere rece pentru fiecare deget mare de la mâini și de la picioare, de 7 decembrie, mulțumesc, Mircea Modreanu

58:26-58:44 cum cred alții că e mereu vorba despre ei eu pot să jur că nicio secundă nu mă privește cu adevărat nimic din ce se poate pronunța, la 8 decembrie, mulțumesc, Mișu

58:45-59:04 rezultatul unui proces complex nu neapărat hindus dar e un gând de care îmi place să mă las sedus, pe 9 decembrie, mulțumesc, Mălina Alexandru

59:05-59:37 exact tu persoana trezită din somn cu aer de artefact, în 10 decembrie, mulțumesc, Nae Alexandra

59:38-59:53 așternut pentru trecut și ceva plăcut la care s-ar fi putut reduce tot ce e necunoscut, pe 11 decembrie, mulțumesc, Nico Pîrvu

59:54-1:00:08 numai de la distanța nefericită ce e aproape sau foarte departe ține de cosmos, de 12 decembrie, mulțumesc, Nona Ropotan

1:00:09-1:00:20 vegetația cu blană legile sensibile ale unor zile de decembrie debile, la 13 decembrie, mulțumesc, Oana Nedelcu

1:00:21-1:00:34 Ai chelit zice nu-mi spune fac nu e chelie e cerul gurii, la 14 decembrie, mulțumesc, Octavian Perpelea

1:00:35-1:00:48 o să ne facem treaba până ne lovește senzația că extinderea universului s-a atrofiat, de 15 decembrie, mulțumesc, Ovi Iordan

1:00:49-1:01:11 pasărea ta prinsă în cântecul dimineților pe care cineva a scris fără agresivitate dar cu oja astringenței ținerii de minte normalitate, e 16 decembrie, mulțumesc, Peter Sragher

1:01:12-1:01:34 reușeam să descoperim ceva ce e de păstrat dincolo de gardul ghimpat dincoace de câmpul electric decuplat, pe 17 decembrie, mulțumesc, prieten cu Evantia

1:01:35- 1:01:57 între o stare și o fire visezi când te trezești cum te găsești unde citești cine revine cu câte susține, la 18 decembrie, mulțumesc, prietenă cu Evantia

1:01:58-1:02:13 limpezi doar în momentul în care se petrec lucrurile pe care le visezi au ceva din chipul tău, de 19 decembrie, mulțumesc, Radu Borcea

1:02:14-1:02:38 avem gestul e extrem ezitările ți le ia la ochi fonem după fonem făcute ghem, în 20 decembrie, mulțumesc, Radu Coman

1:02:39-1:02:58 floarea de afazie pe care o ținem în ghivecele mici până se face mare ca să o mutăm și să țină loc de anestezie, în 21 decembrie, mulțumesc, Ralf Berbecar

1:02:59-1:03:20 așa îți prinzi tu părul cum se fac de obicei lucrurile prin pase din astea magice agitate după modelul celui mai exagerat arbust, în 22 decembrie, mulțumesc, Raluca Gorcea

1:03:21-1:03:44 ce face limba pe care o vorbești din limba cu care așezi în corpul tău sub formă de gust ce îți e mai aproape e echilibrul pe care îl știm drept corp, în 23 decembrie, mulțumesc, Raluca Iosifidis

1:03:45-1:04:06 starea vremii e o formă de viață pentru amintire, și pe 24 decembrie, mulțumesc, Raluca Lojewski Maniță

1:04:07-1:04:25 a câta zi de Crăciun să îți spun fericit ca să nu sune a căpșună în mijlocul iernii dacă tot îți zic asta încontinuu, la 25 decembrie, mulțumesc, Raluca Mihai

1:04:26-1:04:36 persoanele imaginate au superputerea de a se face uitate, pe 26 decembrie, mulțumesc, Ramona Sîrbu

1:04:37- 1:04:54 am ajuns la etatea la care măsor zilele după dățile în care nu mai trebuie să merg nicăieri, de 27 decembrie, mulțumesc, Robert Neagu

1:05:03-1:05:22 reținem prin coborârea lentă a pleoapelor în timp ce bărbia este întoarsă ușor spre un umăr, la 28 decembrie, mulțumesc, Rucsandra Pop

1:05:23-1:05:46 chemi pe cine vrei imediat ce adormi vin golemi vin cei mai demni atomi supremi sunt fermi, pe 29 decembrie, mulțumesc, Răzvan Drăgoi.

1:06:03-1:06:17 până nu mă bușește râsul nu mă trezesc cel puțin asta am în gând și asta cânt, de 30 decembrie, mulțumesc, Răzvan Hodovanschi

1:06:18-1:06:25 împletim mileul respirației de la care se face ziuă, la 31 decembrie, mulțumesc, Răzvan Petrescu

1:06:26-1:06:40 de la al patrulea punct cardinal încolo totul pare străin până te prinzi și e vorba de tine, pe 1 ianuarie, mulțumesc, Samir Vancică

1:06:41-1:06:57 atinse de buze cuvintele au indecența epocilor apuse și a vremurilor presupuse, la 2 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Chirilus

1:06:58-1:07:16 amândoi am văzut fauna e limitată în timp și spațiu doar ca să-i fie salvată viața sau pe-aproape, în 3 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Stanciu

1:07:17-1:07:31 proporțiile par solubile în literaturile volubile ale noului est de 4 ianuarie, mulțumesc, Sebastian Ujică

1:07:32-1:07:42 anotimpul semafoarelor hormonale ne livrează cool din 5 ianuarie, mulțumesc, Silviu

1:07:43-1:08:03 poți să cauți un video dar ar fi în engleză și n-ar avea cum scrijelesc colegii dislexici toate inițialele mele acolo atât, în 6 ianuarie, mulțumesc, Silviu Moise

1:08:04-1:08:20 cinematecă pentru ce se petrece pe mânecă de unde le scoți cu tot cu direcția în care alunecă strălucirea pielii mai mult caustică, pe 7 ianuarie, mulțumesc, Statache Victoria

1:08:21-1:08:36 agită-te de ce să nu te agiți dacă asta te liniștește și când sar așchii pot să și adorm cu tine în cârcă, la 8 ianuarie, mulțumesc, Șerban Picu

4

MIRĂ CORPORALĂ

scurte motive subliminale. Cum te vor trans-ironia zilei (101)

1:09:08- 1:09:23 alura zilei e nesigură în sensul bun, de 9 ianuarie, mulțumesc, Ștefan Alexandru Căilean

1:09:24-1:09:36 vești cu tremurătoare din flora dansatoare, pe 10 ianuarie, mulțumesc, Ștefan Neda

1:09:37-1:09:53 te știu din percuția musculară după gustul fiecărui gest cum îl împrumuți ramificației urbane, la 11 ianuarie, mulțumesc, Ștefania Anghel

1:09:54-1:10:11 zăpada n-a avut vreodată nevoie de consiliere și tot cade în spațiile certitudinii, de 12 ianuarie, mulțumesc, Tamara Ceaicovschi

1:10:12-1:10:24 monștrii justificării te vor cumințică mângâiată pe unghii cu buricul degetelor, la 13 ianuarie, mulțumesc, Tatiana Beliuță

1:10:25-1:10:38 și nu mai insist pereții sunt secreții solide ale nesiguranței, din 14 ianuarie, mulțumesc, Teo Dumitru

1:10:39-1:11:00 m-ai învățat să lucrez prin delimitare când vine vorba de abordare până la umoare pe picior de plecare și recuperare, de 15 ianuarie, mulțumesc, Teodora Talpeș

1:11:01-1:11:21 trecerile apelor metalice prin aerul cartografiat sonor din străluciri și dezlipiri, la 16 ianuarie, mulțumesc, Teona Tomoiagă

1:11:22-1:11:38 dispersii de aerosoli cu supereroi la îndemână cu valori de circulație scoase la program și trecute prin vid palori, în 17 ianuarie, mulțumesc, Tiberiu Popescu

1:12:40-1:13:15 n-a trecut nici când am tăcut de-asta e un pic jignitoare poezia mea la nivel de strănut dar când zic a mea nu e pe persoană frumos sau urât fizică răzvan cosmin ori statut e din punctul de vedere al prezenței cu tine zis și făcut, de 18 ianuarie, mulțumesc, Valentin Ion Ceaușescu

1:13:16-1:13:30 cauți un cadou pentru tine și când nu găsești e numai bine ca să fii tu, în 19 ianuarie, mulțumesc, Victor Mattion

1:13:31-1:13:57 acea resting bitch face pentru melci de când se trage la întâmplare jocul video evoluează după cele mai cool reguli, în 20 ianuarie, mulțumesc, Virginia Usiku

1:14:15-1:14:36 tare că ai câteva zeci de ore în care ai ce face până când e obligatoriu să o lași pe pilot automat pe propriile picioare, pe 21 ianuarie, mulțumesc, Vlad Manolache

1:14:37-1:15:08 în materie de valori e o lume așa plină că îi și spun când și când plinuțo tu unde cobori că ți-au crescut flori, la 22 ianuarie, mulțumesc, Vlad Rotaru

1:15:33-1:16:00 instalațiile sonore se reduc la o coregrafie transcrisă pentru foșnete repetate din toate formele de relief din antipozii respirației până la refren, pe 23 ianuarie, mulțumesc, Xiron Xin Marian

Dar ”poetic. Interfața” o fac așa cum e și cei cărora le mulțumesc pentru că sunt exact cum sunt

1:16:31-1:16:45 mai mereu doar la căderea nopții se mai dizolvă dar atunci nu se pune că sunt doar eu, la 24 ianuarie, mulțumesc, Adrian

1:16:50-1:17:03 schimbi minutul pentru punctul culminant și reiei ca să fie sigur că nu mai mergi pe dibuite, în 25 ianuarie, mulțumesc, Luminița

1:17:04-1:17:19 după un an în plin soare așadar orice scenă începe cu respirația și se consumă la nivel vestimentar, de 26 ianuarie, mulțumesc, Monica Pillat

1:17:20-1:17:39 cu privirea celor mai bune întrebări care nu zic eu te știu dar asta îmi arăți cineva ar trebui să asocieze embrionul unui emoji, la 27 ianuarie, mulțumesc, Cristian Livescu

1:17:40-1:17: 55 primii care ne-o luăm suntem noi giganții cei mai scunzi, la 28 ianuarie, mulțumesc, Alin

1:17:56-1:18:07 ce îmi mai vine încât să mă bucur că te pregătești să mai stăm un pic, pe 29 ianuarie, mulțumesc, Carmen

1:18:08-1:18:32 urmăresc umezeala asfaltului cum mă uitam când eram mic la bulgari și nu înțelegeam cuvintele dar mă prindeam ce se întâmplă, la 30 ianuarie, mulțumesc, Ana Maria

1:18:42-1:19:05 tonalitatea vădește poemformanța absenței cu partea de vis și cu partea de descris separate din front atmosferic și dicție precipitată, în 31 ianuarie, mulțumesc, Marius

1:19:09-1:19:19 săpun scăpat din mână pe picior și sărit iar la nivelul ochilor, la 1 februarie, mulțumesc, Adelina

1:19:20-1:19:30 așa e în ziua perfectă o artă curată constantă, de 2 februarie, mulțumesc, Kostea

1:19:31-1:19:45 mă uit la placa asta de lemn și îi spun poezia pe înțelesul skateboardului meu, de 3 februarie, mulțumesc, Claudiu

1:19:46-1:19:59 grepfrut din așteptări cu pielițe amare din ce nu s-a putut din porțiile de amânare la minut, la 4 februarie, mulțumesc, Gabi

1:20:02- 1:20:24 între două pisici fără păr două momente în care totul pare rezultatul evoluției dar nu ai cum să nu te întrebi, pe 5 februarie, mulțumesc, Mina

simulare din proces fiziologic în sintetizare și reformulare decise pe loc la simpla recunoaștere întâmplătoare reluată și afirmată respirație după respirație, la 6 februarie, mulțumesc, Cătă

1:20:24-1:20:41 istoria poeziei e povestea ta obsedată de iluminare bruscă bună să o pui pe rană ori rea de muscă, în 7 februarie, mulțumesc, Gellu

1:20:42-1:20:55 vii la noi cui i se pune pata e luat cu lopata în antopocen, de 8 februarie, mulțumesc, Al

1:20:56-1:21:23 ce am în spate de la rugăciunea spălatului pe dinți măi răzvan îmi zice și mă liniștesc pentru că așa îmi spun cei care nu mă cunosc până la capăt așa că sunt în siguranță și corpul meu o fi proiectat astral despre asta mai vorbim fără îndoială dar e românesc, pe 9 februarie, mulțumesc, Geanina

1:21:24-1:21:34 de când au zis că neuronii își fac treaba pe bază de lumină mă uit la film ca la un mare creier, de 10 februarie, mulțumesc, Simina

1:21:35-1:21:52 iaurt pe buză și covrig în bluză duse până-n flirt când se luminează și pornește sistemul antifurt, în 11 februarie, mulțumesc, Florin

1:21:53-1:22:10 haidi fetița muncilor pune zi peste noapte și plasture la nasture starea vremii surprinde exact succesiunea evenimentelor, la 12 februarie, mulțumesc, Radu

1:22:11-1:22:24 numai ce e rău vine din trecut ce e bine trebuie adus se ține de tine doar din ce o să fie, la 13 februarie, mulțumesc, Irina

1:22:25-1:22:46 chiar și atunci când știu ceva știu cu aerul bizar al cuiva care poate să nu se mire decât că e posibil și tresar, pe 14 februarie, mulțumesc, Dan

1:22:47-1:23:05 te apuci de plantat le lași pe fețe petunii negre cât e chipul marcat restul e de fapt fragmentul citat, 15 februarie, mulțumesc, Ada

1:23:06-1:23:19 imaginea va fi clară abia după ce datele sunt procesate cu refrenul respirației, în 16 februarie, mulțumesc, Costi

1:23:20-1:23:40 aceiași crai pe biciclete se țin de tine scai cu tot cu cerul lor din secvențe corai, de 17 februarie, mulțumesc, Adina

1:23:41-1:23:57 sunt ele albine solitare să le vezi cum dorm pe o creangă într-o fotografie de ce n-ar fi și cineva care să răcească odată cu tine, pe 18 februarie, mulțumesc, Roxana

1:23:58-1:24:10 stăm acolo unde nu ni se spune cine să fim și e tare bine să auzim, la 19 februarie, mulțumesc, Ana-Maria-Luciana Bomboș

1:24:11-1:24:24 unde se chinuiau să supraviețuiască victimele economiei de piață acum e doar peisaj, la 20 februarie, mulțumesc, Ștefan

1:24:25-1:24:38 recrut mut nu te îngrijora mâine a fost ieri ce faci ai putut bate cuba substanțele s-au prefăcut, pe 21 februarie, mulțumesc, Cheryl

1:24:39-1:25:04 tot ce înveți e să reziști când nu e nimic și mesteci tul sau poate preferi să reiau mutatul firului din scul în ghem să fie ăsta tot urletul, la 22 februarie, mulțumesc, Anja

1:25:05-1:25:33 ți s-o fi părut că îți place și chiar ți-o fi plăcut poezia cât ai crezut că e vorba doar de tine când te-ai făcut mare și a fost și despre toți ceilalți începi să eziți hai că încet încet suntem lămuriți, de 23 februarie, mulțumesc, Fredy

1:25:48-1:26:03 la etatea cu pricina când ai sentimentul că mult mai multe feluri de frumusețe decât bănuiai sunt reale dar foarte puține sunt pentru tine, la 24 februarie, mulțumesc, Tadeusz

1:26:04-1:26:23 cucuie  are oricine și le atribuie oricui îl dezlănțuie fie cu o opinie fie cu o serie de produse de patiserie, la 25 februarie, mulțumesc, Chandrahas

1:26:24-1:26:57 cartografierea continuă vegetațiile stilizate profită la nivelul nărilor și formulează bucle de echilibru în mișcare, de 26 februarie, mulțumesc, Marin Mălaicu

1:26:58-1:27:14 șuvița risipită pe pernă înainte să mă trezești la prânz declamă prezența verifică aderența stabilește cadența păi hai să comandăm pizza, la 27 februarie, mulțumesc, Cristiana

1:27:15- 1:27:31 vis pentru un paradis în canalul medular unde propriu zis două zile am avut în ultimele două decenii în care nu mi s-a dat nimic de rezolvat, în 28 februarie, mulțumesc, Vera

1:27:32-1:27:49 pe picioare și felul în care sunt cu tine în mișcare respiratoare când sunt aici ca atare SURPINZĂTOARE, de 29 februarie 2020, mulțumesc, Lorena

1:27:50-1:28:03 tot ce învăț e continuitatea în degradeuri și precizarea orgasmului temporizat, la 1 martie, mulțumesc, Aurel

1:28:04-1:28:12 vestul vrea să știe estul abia apucă să fie, la 2 martie, mulțumesc, Antonia

1:28:13- 1:28:31 treptat pe toți ajunge visul să ne domine și doamne ferește să ne bazăm pe revista locală destine, pe 3 martie, mulțumesc, Wanda

1:28:32- 1:28:47 geometria haosului o tratez cu povestea mea transnarativă când toată lumea e după și se jură pe post, în 4 martie, mulțumesc, Claudia

1:28:48- 1:29:01 cuminte cu aerul de lanternă vii ai ochii fixați doar pe ce e indicat un vis în carne și oase, la 5 martie, mulțumesc, Sandra

1:29:02- 1:29:17 oricine știe cum se obține cea mai persistentă imagine cu o persoană doar spune-i pe oricare alt nume decât al ei, la 6 martie, mulțumesc, Edmond Niculușcă

1:29:18-1:29:30 comori explozive dizolvă distanțele dintre uitări și plasări în fața unui set de oglinzi, de 7 martie, mulțumesc, Horia

1:29:31-1:29:59 procesul e codat startul dat limbajul erodat prin scoateri din uz specifice vârful de ac e captivat, pe 8 martie, mulțumesc, Ioan

1:30:01-1:30:13 suflet ai să scapi cu orice într-o poezie, 9 martie, mulțumesc, Mircea Andrei

1:30:14- 1:30:33 ce buni sunt toți cei pe care îi vezi pe stradă când îți închipui că joacă un rol foarte talentați și credibili, pe 10 martie, mulțumesc, Flo

1:30:34- 1:30:53 e cel mai greu să identific zona fericită în care toate vin la locul lor pe măsură ce trece timpul, de 11 martie, mulțumesc, Deniz

1:30:54-1:31:08 iată că de fapt ne amintim doar o singură dată ce s-a întâmplat și pe urmă doar ne aducem aminte, la 12 martie, mulțumesc, Edi

1:32:09-1:31:23 tu vii pe jos cu graba între degete definiție sigură nu ca minunile televiziunii, la 13 martie, mulțumesc, Fresco

1:31:24-1:31:39 mintea răsună iar lumea își asumă în toate gradele de faună că e complet imună, din 14 martie, mulțumesc, Ramona

1:31:40-1:31:48 strângi păreri ca să vezi ce zice muzica ușoară despre asta, la 15 martie, mulțumesc, Ilinca

1:31:49-1:31:59 reperat aproape la întâmplare sentimentul că te-ai eliberat te și întrebi dacă e al tău, de 16 martie, mulțumesc, Marina

1:32:01-1:32:12 scrie fără oprire în condițiile în care lumea are impresia că e după și e mereu doar înainte, la 17 martie, mulțumesc, Corina

1:32:13-1:32:26 răspunde acum ce vrei să-mi asum ce să recunosc așa e până nu ajung să abunde scuzele furibunde, în 18 martie, mulțumesc, Jean Lorin

1:32:27-1:32:33 furia liniștii mixează luxul lent de a fi trează, pe 19 martie, mulțumesc, Florina

1:32:34-1:32:55 recit că asta face omul de ziua fericirii în vremea izolării, la 20 martie, mulțumesc, Andreea K.E.

1:32:56-1:33:09 soră-mea e născută de ziua fericirii mai întâi s-a născut ea și pe urmă s-a declarat aniversarea, din 21 martie, mulțumesc, Clara

1:33:10-1:33:23 îmi repeți numele persoanelor pe care le iubesc să prinzi curaj sau however până le faci vizibile, pe 22 martie, mulțumesc, Dragoș

1:33:24-1:33:34 metabolismul ni se reglează exersând limitele întinderii în toate direcțiile, de 23 martie, mulțumesc, Valentina

1:33:35-1:33:46 până aici și după arici până nu pici să vezi licurici, 24 martie, mulțumesc, Mariana Gămulea

1:33:47-1:34:02 tu formulezi zile cât un fluture văzut printr-o frunză în soare le duci până la capăt, la 25 martie, mulțumesc, Ana Maria Munteanu

1:34:03-1:34:13 adun ceea ce ni s-a și întâmplat mai mult mie dar și ție la momentul oportun, în 26 martie, mulțumesc, Darie

1:34:14-1:34:26 cum tot pățește și pangolinul memoriei de pică pe el vina, de 27 martie, mulțumesc, Sorin

1:34:27-1:34:46 fler de rinocer nu sunt eu așa dar știu că pe asta preferi să mă bazez nu să mă refer, pe 28 martie, mulțumesc, Oana și Cătălin tot

1:34:47-1:34:58 și tu ai dezvoltat aceeași alergie la cuvântul soluție, în 29 martie, mulțumesc, Dorina

1:34:59-1:35:11 transmisiuni de pe planeta ta până îți aprinzi bricheta cu zâmbetul ochilor, la 30 martie, mulțumesc, Livia

1:36:12-1:35:27 fix poemul acesta fără clachete pe pagina de gardă și tu l-ai găsit chiar pe ăla care dintre toate persoanele te citește pe tine, de 31 martie, mulțumesc, Stela

1:35:29-1:35:39 stai că mintea le are pe-ale ei pe unele dintre ele te și bazai, în 1 aprilie, mulțumesc, Cristian

1:35:40-1:35:54 superputerea mea e să nu câștig la niciun joc pe calculator nici măcar dacă joc singur, pe 2 aprilie, mulțumesc, Marian

1:35:55-1:36:08 dauna nu e decât pentru mașini totală dauna reală e mereu egală cu imaginea finală, cu 3 aprilie, mulțumesc, Ruxandra

1:36:14-1:36:38 arată-mi operația urma cusăturii cicatrizată și-ți citesc sufixele peltice ale vântului de aprilie dezechilibrat de soare fixat și sedus, în 4 aprilie, mulțumesc, Oli

1:36:39-1:36:55 gioarsa tăcerii în care ți se plasează blocajul strălucește și devine ceva ce ține de endorfine, de 5 aprilie, mulțumesc, Viviana

1:36:56-1:37:03 ne putem respecta gen pornirile, de 6 aprilie, mulțumesc, Romeo

1:37:04-1:37:15 matur poate doar după ce mă alătur variantelor mele de până acum, pe 7 aprilie, mulțumesc, Smara

1:37:16-1:37:36 căpitanul brain freeze stă pe punte alb la față și apasă pe butoane mirat că are efect, la 8 aprilie, mulțumesc, Cornel

1:37:37- 1:37:54 înfierbântat de exercițiu m-am avântat cu ochii la ce s-a întâmplat când au pus pe roate primul aerostat, din 9 aprilie, mulțumesc, Angela

1:37:55-1:38:05 sistemele planetare tind să fie un singur om de cele mai multe ori femeie, pe 10 aprilie, mulțumesc, Nicolae

1:38:06-1:38:16 acum iese fum alexandrini vagabonzi capătă volum, la 11 aprilie, mulțumesc, Raluca Andreescu

1:38:17-1:38:35 gustul se schimbă odată cu noi problemele de pe drum asta spun, când e 12 aprilie, mulțumesc, Cătălina

1:38:36-1:39:01 decorul e ceață vindecătoare seducătoare & toxică logica poetică declanșează spectacolul, în 13 aprilie, mulțumesc, Octavia

1:39:02-1:39:15 înghesui tot ce îți aduci aminte că s-a întâmplat și aștepți un rezultat afectiv, de 14 aprilie, mulțumesc, Rita

1:39:16-1:39:37 mize găsești și pentru ce trăiești și la nivel interplanetar dar și când te uiți la oțetarul înfipt în gard indiferent la primăvara autoizolărilor și aștepți să ofteze, în 15 aprilie, mulțumesc, Bill

1:39:38-1:39:59 până se rupe banda prezidăm sacadat refacerea lumii clipești cătinel până suntem scufundați în flăcări sugerând lavanda, în 16 aprilie, mulțumesc, Elena Băsescu

1:40:00-1:40:13 instalațiile luminoase încă nu sunt montate în întregime ard sub ploaie, de 17 aprilie, mulțumesc, Alexandra Olaru

1:40:14-1:40:26 sunetul te privește în ochi ușor opalizat să vezi că tac și nu te mira, la 18 aprilie, mulțumesc, Ana Carina

5

SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC

(sms declic) acum cât ții de activism cardiorespirator (55)

1:41:13- cultiv sunetul alb relativ personal cât pot eu sustras din sentimentul narativ general, de 19 aprilie, mulțumesc, Andreea

1:41:34- 1:41:51 comic e că de mic mi-a plăcut un pic să mă gândesc că n-aș scrie decât poezie istorică, la 20 aprilie, mulțumesc, Ada

1:41:52- 1:42:06 eu port un citat un pic descentrat la gură și complet hidratat, în 21 aprilie, mulțumesc, Bianca

1:42:07-1:42:27 lupt lent cu sentimentul că luna are masca ei medicinală de unde a erupt întunericul și o tot ține așa neîntrerupt, pe 22 aprilie, mulțumesc, Emilian

1:42:28-1:42:47 încă nu s-a terminat nu s-a terminat de prelevat de arhivat de reformulat stimul după stimul, de 23 aprilie, mulțumesc, Tara

1:42:48-1:42:59 toate cuvintele ies și intră în realitate cu gândul că vor găsi o modalitate, la 24 aprilie, mulțumesc, Tudor

1:43:00-1:43:15 halucinația există cu ridicolul frumuseții cu rază medie de acțiune după ce trece destinația, de 25 aprilie, mulțumesc, Sânziana

1:43:16-1:43:29 poate e cerul roz și chiar atunci îți lași capul pe spate, pe 26 aprilie, mulțumesc, Dmitri

1:43:30-1:43:39 vrăji de nu ne mai vezi doar să rămânem treji, la 27 aprilie, mulțumesc, Tatiana

1:43:40-1:43:47 comunici cu ce ai la îndemână, la 28 aprilie, mulțumesc, Nora

1:44:25-1:44:42 de la un acum la celălalt una zici și ți se repartizează un cu totul alt volum, de 29 aprilie, mulțumesc, Saviana

1:44:43-1:45:02 percepem lucrurile un pic decalat fiecare după propriul format care pe lat care pe înalt, pe 30 aprilie, mulțumesc, Emil

1:45:03-1:45:16 acțiunea asta e din viitor din regiunea unde se va vedea, la 1 mai, mulțumesc, Noemi

1:45:17-1:45:27 ne bazăm pe dansul sunetului pe zumzetul care dă speranță, la 2 mai, mulțumesc, Paula

1:45:28-1:45:47 când poezia e medicamentul care te asigură că nu o să te mai faci bine uitând de tine, pe 3 mai, mulțumesc, Sofia

1:45:48-1:46:05 reușita e cuantificabilă trebuie să fie doar că mie îmi dă mereu cu virgulă, de 4 mai, mulțumesc, Amalia

1:46:06-1:46:29 acum am încă fața mea și înclin într-o parte și alta capul din mușchiul verbal până tot eu sunt dar concentrat pe drum, la 5 mai, mulțumesc, Anastasia

1:46:30-1:46:41 până și ce te speria la propria persoană te ia cu vino-ncoa, de 6 mai, mulțumesc, Eliza

1:46:42-1:43:53 are viața mea tendința de a deveni viața altora, la 7 mai, mulțumesc, Iris

1:43:54-1:47:03 zic dar mi-e că stric ce e fantastic chiar și un pic, în 8 mai, mulțumesc, Linn

1:47:04-1:47:15 ele sunt sentimentele îndrăgostite de ele însele, pe 9 mai, mulțumesc, Lavinia

1:47:16-1:47:27 fiecare învață să meargă în sensul în care îi e definirea mai grea, de 10 mai, mulțumesc, Mădă

1:47:28-1:47:37 secvența știe că dacă tace te satisface, la 11 mai, mulțumesc, Luca

1:47:38-1:47:48 deși știi că tot ce scrii are legatură cu realitatea nu poți să nu te miri, în 12 mai, mulțumesc, Tibi

1:47:49-1:48:08 nu știu tu dar la mine a fost mai bine în realitate ține și mai mult nu că n-ar fi bine în vis dar e mai frumos cu tine pe tot felul de rute, de 13 mai, mulțumesc, Soso

1:48:09-1:48:17 acești nori nu sunt ai mei și nici ai tăi și tot îi îngrijești, pe 14 mai, mulțumesc, Xenia

1:48:18-1:48:30 decât depășit mai bine desăvârșit tot repetă roțile pe asfalt, la 15 mai, mulțumesc, Vasile

1:48:31-1:48:45 unu´ ca mine nu își ține minte pin-ul sau țin dar nu pe toate, de 16 mai, mulțumesc, Marieva

1:48:46-1:49:00 ce-o să mai râzi când îți zic că pocnesc uneori din vers și tu faci tot așa cu-un elastic, mulțumesc în 17 mai, mulțumesc, Anca

1:49:01-1:49.16 pietonul din mine e ceva mai credul credinciosul în schimb se poate lăuda, la 18 mai, mulțumesc, Rareș

1:49:17-1:49:32 ture cum dispare sensul unui cuvânt pe traseele lui sinbad marinarul te trezești că vine altul să măture, la 19 mai, mulțumesc, Johannes

1:49:33-1:49:47 vine oricine și știe că reflexia lunii pe luciul de apă se duce după cine zice, de 20 mai, mulțumesc, Vlad

1:49:48-1:49:59 elogiezi crepusculul până vezi stele verzi, pe 21 mai, mulțumesc, Cezar

1:50:00-1:50:18 alții au căzut de la etajul 15 și nu au pățit nimic fiindcă au picat în partea cu camera, pe 22 mai, mulțumesc, Cornelia

1:50:19-1:50:28 răspunde cu primul lucru care îți vine în minte, la 23 mai, mulțumesc, Emilia

1:50:29-1:50:42 se tot povestește și ce se găsește și ce lipsește, în 24 mai, mulțumesc, Romi

1:50:43-1:50:55 poemul ăsta mă subtitrează ori ne dublează zilele, de 25 mai, mulțumesc, Dia

1:50:56-1:51:09 când nu iese nu sunt versuri sunt virusuri, în 26 mai, mulțumesc, Alina Muncileanu

1:51:10-1:51:35 îmi dai speranță cu faptul că nu suntem pentru totdeauna și după lucrurile au șansa să rămână la fel, de 27 mai, mulțumesc, Irinel Anghel

1:51:36-1:51:51 strigătul are omul lui zgomotul formulează țesutul din care sunt alcătuite trecuturile, pe 28 mai, mulțumesc, Olga

1:51:52-1:52:01 se bazează pe tine și speră că o să obosești că o să lași totul baltă, la 29 mai, mulțumesc, Adela

1:52:02-1:52:11 compari cu dimensiunile umbrelor de pe corpul tău, de 30 mai, mulțumesc, Rodica

1:52:12-1:52:28 exersezi echilibrul dezinvoltura articulațiilor preferința pentru scizuri și individualizare concretă, la 31 mai, mulțumesc, Aura

1:52:29-1:52:45 ultimul tău argument e timpul prezent, în 1 iunie, mulțumesc, Ovidiu

1:52:46-1:53.08 eu îți spun că e posibil odată cu ploaia asta ce facem să ajungă la apogeu, la 2 iunie, mulțumesc, Svetlana

1:53:09-1:53:24 se aud evaziv segmente de refren desfăcute din rutină olfactiv strat după strat, de 3 iunie, mulțumesc, Sergiu

1:53:25-1:53:36 aici iese pe față riscul expresiei oricât ne ferim să nu fim cinici, la 4 iunie, mulțumesc, Tzveta

1:53:37-1:53:53 respirația își asumă îngână ocupă și caută orice interstițiu, în 5 iunie, mulțumesc, Adam

1:53:54-1:54:16 contrar așteptărilor cool în fiecare lucru zis există un paradis, în 6 iunie, mulțumesc, Patricia

1:54:17-1:54:26 nu te mai vezi de la un punct și mergi pe pipăite, pe 7 iunie, mulțumesc, Miki

1:54:27-1:54:40- am ajuns la capătul unui traseu dintr-un singur vers, în 8 iunie, mulțumesc, Nik

1:54:41-1:54:58 uite un cântec care îți inventeză boala și un accent care ți-o ia, la 9 iunie, mulțumesc, Denisa

1:55:10-1:55:30 nu-i destul nu-i destul și mă întreb întreb când vine restul că am gen dreptul, de 10 iunie, mulțumesc, Dumitru

1:55:31-1:55:53 am ajuns aici între oțetarii cu ochii cât cepele mă înveți să-mi număr umerii cu intonația umbrei, la 11 iunie, mulțumesc, Gelu Bogdan

1:55:54-1:56:18 sticla mai și minte ca tot ce pretinde că nu vrea decât să ne reprezinte 12 iunie, mulțumesc, pentru fiecare apropiere de poezie pe care o ai.

1:56:19-1:58:30 Extro

Ce fac în Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) 2023

Ai ori n-ai treabă, eu sunt miercuri, 13 septembrie, la ARCUB, pe Lipscani 84-90, de la 18.00, cu ”poetic. interfața sonoră” în versiune de performance pentru momentul de poezie experimentală din FIPB ediția 13. Sunt flatat că povestea mea intră lângă prestațiile cu care vin Artur Cojocaru (Republica Moldova), Sorin Despot (România), Mircea Dan Duță (România), Dumitru Fanfarov (Republica Moldova), André Ferenc (România), Silvia Grădinaru (România), Mugur Grosu (România), Benji Horváth (România), Ligia Keșișian (România), Jaan Malin aka Luulur (Estonia), Mitoş Micleuşanu (România), Tiberiu Neacșu (România), Livia Ștefan (România), iar moderator este Peter Sragher. În ultimii ani a crescut mult interesul și numărul de exerciții cu slam în română așa că abia aștept să văd cum se adună evenimentul.

Comunicatul organizatorilor îți zice și care sunt capetele de afiș ale ediției 13 de FIPB:

Recitaluri poetice, dezbateri, performance poetic, poezie în mișcare, expoziții, video-poezie, filme și momente muzicale – la FIPB 2023

Săptămâna viitoare, începând de luni, 11 septembrie, până duminică, 17 septembrie, Bucureștiul devine din nou capitala europeană a poeziei la cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB).
Poeți din 27 de țări de pe patru continente vin la București, unde publicul îi poate întâlni în cadrul a peste 50 de evenimente extrem de variate: de la lecturi publice, la performance-uri, dezbateri, mese rotunde, lansări de carte, vernisaje.

Pe lista oaspeților din străinătate ai Festivalului Internațional de Poezie București se află nume importante ale poeziei contemporane, o selecție care acoperă atât diversitatea generațională, cât și pe cea estetică și a formelor de prezentare publică a creației poetice.
De la nume de primă mărime ale lumii literare europene de astăzi precum poetul italian Milo de Angelis, fondatorul revistei Il NieboPhilippe Tancelin (Franța) – poet și filosof, cunoscut cercetător în estetica poeziei, unul dintre fondatorii legendarei l’Université Paris VIII, Rachid Khaless – poet marocan, cunoscut în egală măsură și ca prozator, editor, pictor și traducător, câștigătorul unuia dintre cele mai importante premii literare naționale: Prix du Maroc du Livre, ediția 2019, criticul literar și traducătorul portughez José Manuel de VasconcelosHabib Tengour – îndrăgit poet franco-algerian, câștigătorul celei mai recente ediții a Premiului Benjamin Fondane, Hasan Erkek – poet, dramaturg și profesor de teatru turc, distins cu peste 20 de premii naționale și internaționale, poetul sârbo-canadian Goran Simić din Bosnia și Herțegovina, recunoscut la nivel internațional pentru volumele sale de poezie, eseuri, povestiri și teatru sau cunoscutul scriitor, poet, artist, performer, activist literar și traducător danez Claus Ankersen.

Ca și la edițiile anterioare, poezia sud-americană este puternic reprezentată în programul FIPB 2023. Vor fi prezenți la București: Gabriel Chávez Casazola – poet și jurnalist, considerat una dintre vocile esențiale ale poeziei boliviene, poeții uruguaieni Julio Pavanetti și Harold Alva, sau poetul jurnalistul, criticul literar și traducătorul cubanez Víctor Rodríguez Núñez (Cuba). Lor li se alătură nume îndrăgite ale poeziei spaniole de astăzi precum poeta și activista culturală Annabel Villar născută în Uruguay, dar stabilită în Spania, Aurora Luque – poetă și traducătoare, Enrique Nogueras Valdivieso – poet și profesor la Universitatea din Granada, specializat în latină medievală și în romanistică, de asemenea, traducător din portugheză, franceză veche și română, Fulgencio Martinez, cunoscut deopotrivă ca poet, traducător, editor și cercetător sau Enrique Nogueras – poet și cercetător universitar, unul dintre numele extrem de conectate la spațiul cultural românesc și Corina Oproae, originară din România, poetă și o cunoscută traducătoare de limba română.

Lumea literară din sudul Dunării este puternic reprezentată în program prin prezența a patru scriitori bulgari: poeta Kristin Dimitrova, ale cărei versuri au apărut în traducere în peste 35 de limbi, alături de Ivan Hristov și Aksinia Mihailova, traduși cu succes în limba română și mai tânăra poetă Olya Stoyanova.

Nici poezia de limba română de peste Prut nu lipsește din programul ediției din acest an a celui mai puternic festival de poezie din România: Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Maria Pilchin, Artur Cojocaru, Dumitru Fanfarov, Vasile Gribincea, Mitoș Micleușan sunt doar câțiva dintre poeții prezenți la București.

Autori români îndrăgiți stabiliți în străinătate completează lista invitaților la FIPB 2023: Andrei Codrescu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Traian Pop Traian și Călin Andrei Mihăilescu vin la București în perioada 11-17 septembrie 2023.

Programul include și nume de poeți cunoscuți pentru preocupările lor civice, precum scriitoarea și activista Ester Naomi Perquin din Țările de Jos sau Gordana Vlajić, scriitoare și activistă politică din Serbia.

De asemenea, vor fi prezenți la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la București poeții cunoscuți pentru preocupările lor și în calitate de manageri culturali precum Semier Insayif din Austria – scriitor independent și manager cultural sau Udo Kawasser – poet, traducător de literatură latino-americană, dansator și creatorul POESIEGALERIE, cel mai mare festival de poezie din Austria și cea mai importantă platformă online de poezie din Austria.

Nici performance-ul nu va lipsi din arhitectura programului ediției din acest an a FIPB. Nume cunoscute ale acestui zone culturale vor fi prezente la București în săptămâna 11-17 septembrie: Jaan Malin aka Luulur din Estonia – performer, câștigător al mai multor spectacole de slam poetry, care a căpătat renume pe plan internațional, Kiro Urdin din Macedonia de Nord, regizor de film, artist vizual și multimedia, Katarzyna Wojtczak (Polonia) – artistă, inițiatoare socioculturală, galeristă pauperă, cu experiență în arhitectură, Ornela Alia (Albania), o artistă care lucrează cu performance, cu video și text ca instrumente principale de explorare a diferitelor forme ale interactivității, care includ nu numai oameni, dar și obiecte, instituții, idei și credințe, Gergana Ivanova și Olya Stoyanova din Bulgaria, Katarzyna Wojtczak (Grecia/Polonia), Tonia Tzirita Zacharatou (Grecia), alături de Elena Chirila și Ana Gurdiș din Republica Moldova.

José Luís Peixoto, unul dintre cei mai traduși și iubiți prozatori portughezi de astăzi, cunoscut îndeaproape de cititorii români, vine la FIPB 2023 ca poet, alături de conaționalul său, poetul, eseistul, criticul literar și traducătorul portughez José Manuel de Vasconcelos.

Germania este reprezentată în program prin prezența lui Nico Bleutge – poet multipremiat, eseist și critic literar, Yevgeniy Breyger – cunoscut poet de limba germană, traducător și editor născut în Harkov, Ucraina, alături de scriitoarele de origine română Dagmar Dusil și Kira Iorgoveanu-Mantsu.

Spațiul literar poetic din Grecia este reprezentat în program prin prezența poeților Nikolaos Vlahakis, Krystalli Glyniadakis, Tonia Tzirita Zacharatou, alături de scriitorul și traducătorul Victor Ivanovici, un om-punte între lumile culturale românești și grecești.

Nume importante ale poeziei din fosta Iugoslavie completează programul FIPB 2023: Pavle Goranović – poet, eseist, editor și membru al Academiei Muntenegrene de Științe și Arte, poetul și traducătorul poet croat Goran Čolakhodžić.

Roman Honet – cunoscut poet și editor polonez, scriitoarea și criticul literar canadian Lise Gauvin,Cyrus Console și Andrew Davidson Novosivschei din Statele Unite ale Americii, alături de cunoscutul autor francez de origine vietnameză de haiku și renku Minh-Triêt Pham completează lista invitaților din străinătate. Lor li se alături o selecție importantă de poeți români contemporani din toate generațiile.

Literatura nu este singura artă prezentă în programul bogat al ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie de la București. Nume importante din sfera teatrului, filmului și al artelor vizuale îi vor bucura pe cei prezenți la Festival de-a lungul celor șapte zile.
Actorul Constantin Chiriac va susține două momente de recital poetic în primele două zile ale Festivalului. De asemenea, și îndrăgitul actor George Mihăița va fi prezent cu un moment artistic la FIPB 2023.


Nici momentele muzicale nu vor lipsi din program: Royal Art Muzzyk, Lache Cercel and The Roma Jazz Ensemble, Mircea Tiberian și Nadia Trohin sunt nume pe care iubitorii de poeziei îi pot întâlni la FIPB 2023 în cadrul unor evenimente-concept.


Arta cinematografică este de asemenea prezentă în Festival: de la proiecții punctuale ale unor filme până la proiecte complexe precum Noaptea Albă a Filmului Românesc – TIFF.

O serie de expoziții îi vor încânta pe iubitorii de poezie de-a lungul celor șapte zile ale ediției din acest an ale FIPB: Te fac un colaj? – expoziție dedicată artistei Wislawa SzymborskaViață, nu moarte – expoziție semnată de Valeria Voicu, alături de Vernisajul expoziției artistului Mircea Bochiș.

Proiecții de videopoeme, poezie și jazz, poezie în mișcare completează lista „argumentelor” care îi pot convinge pe iubitorii de cultură din București să se apropie de poezie prin participarea la o serie de evenimente-concept.

Însumat, publicul este așteptat să ia parte la peste 50 de evenimente, în 14 spații cunoscute din capitală. Șapte zile în care este celebrată puterea poeziei de a schimba lumea, în cadrul unui eveniment unic organizat de Primăria Capitalei, prin Muzeul Național al Literaturii Române.
La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Poezie București organizatorii au reluat un proiect cunoscut și îndrăgit de iubitorii de poezie: Târgul Național al Cărții de Poezie, eveniment care aduce în prim-plan cele mai recente și mai importante volume de poezie.

Participarea publicului la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București este cu acces gratuit. Programul complet al proiectului se regăsește pe site-ul oficial: www.fipb.ro. Am încheiat citatul.

Eu unul, am mai livrat poezie bilingv pentru Balkan Trafik din Bruxelles. Și un pic din filmare a arătat așa:

Cum îți arată ChatGPT ce e omul uneori în poezie

Ai, n-ai bază, arunci o frază… Am pierdut mult timp încercând să îmi explic de ce scoate cineva aproape la întâmplare o propoziție pe gură. După sesiunea de spoken word din Serile Eminescu de la Ipotești (18-21 august) m-am amuzat când a venit cineva să îmi spună: ”ai nevoie de structură”.

Mi-am dat seama cât bine poate să facă acestui tip de trolaj chat GPT. Și l-am rugat să îl lămurească pe colegul dornic să dea lecții.

CHATGPT:

imi poti face te rog o comparație între conceptele de structură textuală și structură poetică?ChatGPT

Desigur, cu plăcere! Conceptele de structură textuală și structură poetică sunt ambele fundamentale în analiza și înțelegerea unui text scris, dar se aplică în mod diferit, în funcție de genul literar. Iată o comparație între aceste două concepte:

Structură textuală:

  • Se referă la modul în care un text este organizat în ansamblul său, indiferent de genul literar.
  • Include elemente precum introducere, dezvoltare și concluzie în cazul textelor narative sau argumentative.
  • Poate include subcapitole, paragrafe și fraze care contribuie la transmiterea ideilor și a mesajului autorului.
  • Scopul principal este să ofere o flux clar și logic de informații sau poveste.

Structură poetică:

  • Este specifică poeziei și se referă la modul în care un poem este organizat și structurat.
  • Se concentrează pe aspectele ritmice, metrica, rima, stilul și utilizarea figurilor de stil în versuri.
  • Poate să implice strofe (grupuri de versuri), scheme de rima regulate sau libere și ritmuri variate.
  • Scopul este de a crea efecte artistice și emoționale, de a transmite idei și stări într-un mod mai compact și expresiv.

În esență, structura textuală se referă la organizarea generală a unui text, în timp ce structura poetică se referă la elementele specifice utilizate în organizarea și prezentarea unui poem pentru a crea efecte literare unice.

eu: le poți compara pe cele două cu conceptul de structură în general?ChatGPT: Desigur, pot face această comparație:

Conceptul de structură, fie în cadrul unui text, fie în cadrul unui gen literar specific, se referă la modul în care elementele componente sunt organizate pentru a crea un ansamblu coerent și înțeles. Cu toate acestea, există diferențe în modul în care acest concept este aplicat în contextul structurii generale, a structurii textuale și a structurii poetice:

  1. Structura generală:
    • Se aplică în orice context în care există un aranjament ordonat de elemente, fie ele informații, obiecte sau evenimente.
    • Exemple pot include structura unei clădiri, structura unei organizații sau structura unei molecule.
    • Scopul este să ofere un cadru logic, ordonat și coerent pentru elementele respective.
  2. Structura textuală:
    • Se referă la modul în care un text este organizat pentru a transmite o poveste, informații sau argumente.
    • Include aspecte precum introducerea, dezvoltarea și concluzia, cu secțiuni și subsecțiuni corespunzătoare.
    • Scopul este să ofere cititorilor o modalitate eficientă de a înțelege și asimila informațiile sau mesajul din text.
  3. Structura poetică:
    • Se aplică în contextul poeziei și se concentrează pe organizarea specifică a elementelor pentru a crea efecte literare.
    • Include aspecte precum versurile, strofele, ritmul, rima și figurile de stil pentru a evoca emoții și imagini puternice.
    • Scopul este să transmită în mod expresiv și artistic idei, stări și imagini într-un mod compact și concentrat.

În concluzie, conceptul de structură se aplică în diferite contexte, iar modul în care este utilizat depinde de genul literar sau de domeniul în care este folosit. Fiecare tip de structură are propriile caracteristici și scopuri, dar toate au în comun faptul că contribuie la organizarea și înțelegerea elementelor componente.

eu, R.Ț: Îmi poți stabili, te rog pentru aceste comparații niște intertitluri?

ChatGPT: Desigur, iată niște intertitluri pentru a evidenția comparațiile dintre structura generală, structura textuală și structura poetică:

  1. Structura Generală: Ordine și Organizare în Diverse Contexte
    • Definiție și aplicabilitate în diferite domenii
    • Exemple din arhitectură, știință, și organizare socială
    • Scopul și importanța unei structuri bine definite
  2. Structura Textuală: Comunicarea Eficientă prin Organizare și Logică
    • Conceptul de organizare a informațiilor într-un text
    • Elementele componente: introducere, dezvoltare și concluzie
    • Subcapitole, paragrafe și aliniere pentru claritate
  3. Structura Poetică: Artă în Organizarea Cuvintelor
    • Aplicarea conceptului de structură în contextul poeziei
    • Elemente poetice: versuri, strofe, ritm și rima
    • Utilizarea figurilor de stil pentru exprimare artistică

Aceste intertitluri ar trebui să ajute la evidențierea și înțelegerea diferențelor și asemănărilor dintre cele trei concepte de structură.

eu, R.Ț: Și atunci mă prind că o bună parte din discuțiile literare nici nu au legătură cu literatura ci cu ce se gândește omul că o înlocuiește, sau că ar trebui să o înlocuiască. Îți și dai seama de ce crede cineva că ar trebui una sau alta. Asta clar ține de empatie. Dar cât să te întrebi de ce crede cineva că tu ai avea nevoie de ce crede persoana cu pricina… Empatie, desigur, dar în cazul despre care vorbim… lipsa ei poate. E și asta o situație. Dar o situație în care, în sfârșit, te prinzi că doar nu o să te frămânți tu de ce crede altcineva. Și aici ne întâlnim, pentru că uite cum se poate să fie cineva pe persoană fizică doar o inteligență artificială când aude poezie. E și asta o dezvoltare. Dar adevărul e că fix cum vezi o brățară cu cruciulițe, un magnet pe lemn cu citate din Eminescu la intrarea spre lacul cu nuferi, așa ești tentat să vorbești despre AI când de fapt realitatea pe care se bazează întâlnirea are cu totul alte repere. Naturale. Chiar și pentru un lac artificial & amenajat.

Stai zile întregi și stabilești în ce moment ar trebui să se audă cum și care să fie pasul de la o imagine la alta… și paradoxul face că, în loc să te gândești ce bine că Ioan Coroamă a fost cu ochii pe tine și a filmat, ce tare că Sandu Vakulovski și Dumitru Crudu s-au întâlnit între benzile de sens poetic ori la felul în care poezia aleasă de Moni Stănilă s-a întâlnit cu tinerii veniți din Ucraina la Ipotești și cu ochii lor eliberați de lacrimi, tu te gândești că poate ai fi avut cum să ții în brațe nevoia cuiva de a fi troll. Și adevărul e că toată povestea e și mai lungă în materie de ce merită amintit din zilele de concerte cu (Ada Milea și Berti, Storytellers și Blue Serenade) și ateliere în care te uimesc secvențe formulate de Maria Ivanov ori Alberto Păduraru și Victor Ciobanu. Ori Cosmin Perța care mereu organizează ceva. Ca și drumurile perfecte între un poem și altul cu Mina Decu și Cătălina Matei. Și de fiecare dintre cei aduși în proiect de Ale Sainenco și Lucia Țurcanu. Ori de cât de repede am găsit primele imagini din performance de la Alina Hucai. Mulțumiri poetice pe calea de față. Și, ca să revin, aici este video de împachetare de la Ioan.

https://www.instagram.com/p/CwLcfsTAqQb/

Cum ar arăta filmul Barbie dacă ar fi film românesc despre poezieChatGPT

Dacă îți povestește Silvia ”Barbie”, vrei să îl vezi. Eu am vrut să văd cum ar fi povestea dacă ar fi film românesc cu poezie. Și am întrebat un automat.

EU: Cum ar arăta filmul Barbie dacă ar fi film românesc despre poezie

ChatGPT: Dacă ar exista un film românesc inspirat de universul păpușii Barbie și axat pe tema poeziei, acesta ar putea avea un stil unic și captivant, combinând elemente de fantezie cu sensibilitatea literară. Iată o posibilă descriere a acestui film:

Titlu: „Barbie: Versuri de Cristal”

Sinopsis: Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” spune povestea tinerei Barbie, o pasionată a poeziei și a cuvintelor frumoase. Crescută într-un mic sat din România, Barbie descoperă că poezia poate aduce la viață cele mai profunde emoții și poate crea legături speciale între oameni.

Când un festival literar important este anunțat în capitală, Barbie decide să-și urmeze visul și să participe. Cu ajutorul bunicului său înțelept, un poet renumit, și al unui mentor de încredere, ea începe să învețe secretele poeziei și să-și dezvolte propriul stil. În timp ce călătorește în oraș, întâlnește personaje diverse care au fiecare propria poveste legată de cuvinte și versuri.

Pe măsură ce se apropie evenimentul important, Barbie descoperă că festivalul este amenințat de o dezvoltare urbanistică care ar putea distruge o bibliotecă veche, un loc sacru pentru iubitorii de poezie. Ea decide să folosească puterea cuvintelor pentru a inspira comunitatea să se ridice în apărarea bibliotecii și a valorilor culturale.

Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” explorează teme precum pasiunea pentru poezie, conservarea tradițiilor culturale și lupta pentru ceea ce contează cu adevărat. Cu peisaje pitorești din România, momente de adâncă introspecție și momente pline de culoare și bucurie, filmul ar putea fi o experiență cinematografică emoționantă, care îmbină farmecul poveștilor pentru copii cu subtextul artistic și social.

Distribuție:

  • Barbie – O tânără pasionată de poezie, interpretată de o actriță talentată din România.
  • Bunicul – Un poet în vârstă, înțelept și inspirațional, interpretat de un actor cu experiență.
  • Mentorul – O poetă misterioasă și puternică, care îi oferă lui Barbie îndrumare și susținere.
  • Antagonistul – Un dezvoltator imobiliar fără scrupule, care amenință biblioteca și comunitatea.
  • Locuitorii satului și ai orașului – Oameni cu povești unice, legate de poezie și valori culturale.

Filmul „Barbie: Versuri de Cristal” ar putea aduce un omagiu frumuseții poeziei românești și ar putea transmite un mesaj puternic despre importanța culturii și a conservării patrimoniului cultural.

Cum ar gusta Ienăchiță Văcărescu din ”poetic. interfața sonoră” îți spune ChatGPT

foto Casa Anton Pann, București, 2019

Cum ar arăta o cronică scrisă de poetul preclasic Ienăchiță Văcărescu pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?

ChatGPT

Înțeleg că doriți să vedeți cum ar arăta o cronică scrisă de poetul preclasic Ienăchiță Văcărescu pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier. Desigur, ținând cont de contextul istoric al lui Ienăchiță Văcărescu, voi încerca să redactez o astfel de cronică într-un stil care să-i corespundă.


Cronică pentru volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa

Preambul

Eterna roată a literelor, acel arc al cuvintelor ce le poartă în zbor către posteritate, se-nvârtește iarăși și ne aduce în lumina serii volumul „poetic. interfața sonoră” semnat de Răzvan Țupa, talentatul arhitect al versurilor, ale cărui cuvinte străbat văzduhul cu un soi aparte de grație.

În fața acestor file învăluite de mister și dorință, privesc cu ochi scrutători această lucrare nouă, ce aduce în lumina zilei gânduri și sentimente frământate, așternute cu migală pe hârtie, dărâmând zidurile convenționale ale poeziei.

Ritm și Armonie

Sub forma sonetelor, haiku-urilor sau chiar a unor poeme libere, Răzvan Țupa stăpânește arta cuvântului, șlefuindu-l cu măiestrie, dând naștere unui dans subtil al foneticii și al semnificației. Versurile se revarsă dincolo de pagini, ca niște linii melodice ce împletesc sunetele într-o armonie unică, atrăgându-ne într-o călătorie a sensurilor.

Metaforele cu aripi îi conferă poeziei sale un parfum inconfundabil, o esență a visului și a realității, învăluite într-un dans suav al imaginilor. În timp ce cuvintele se îmbină, simțim cum sufletul autorului se dezvăluie treptat în fața noastră, precum o frescă pictată cu culori alese cu grijă.

Explorarea Interfaței Sonore

Titlul volumului, „poetic. interfața sonoră”, nu este întâmplător ales. Răzvan Țupa explorează conexiunea subtilă dintre cuvinte și sunete, căutând echilibrul perfect între expresia vizuală și cea auditivă a poeziei. Fiecare vers devine o notă muzicală ce vibrează în sufletul cititorului, construind o punte solidă între cer și pământ.

Cu un simț al ritmului remarcabil, autorul pune laolaltă cuvintele într-un concert de senzații, în care fiecare silabă contribuie la rezonanța generală a întregului. Acest joc de sunete și sensuri ne poartă într-o lume paralelă, în care cuvintele nu sunt doar simple semne grafice, ci povești în care ne pierdem cu plăcere.

Finalul ca o reverie

În încheiere, „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa este o călătorie poetică fascinantă, un amalgam de sunete și emoții transpus în versuri de o frumusețe rar întâlnită. În fiecare pagină, cititorul descoperă o nouă dimensiune, o nouă vibrație a cuvintelor și o nouă perspectivă asupra lumii.

Așa cum stelele dansează pe cerul nopții, versurile lui Răzvan Țupa dansează în sufletul cititorului, lăsând în urmă o amprentă adâncă și memorabilă.

În încheiere, „poetic. interfața sonoră” rămâne un veritabil tribut adus poeziei și limbii române, o lucrare ce se îndreaptă spre eternitate, iar Răzvan Țupa se dovedește a fi un maestru al cuvintelor ce merită toate laudele noastre.

Cronicarul preclasic, Ienăchiță Văcărescu.

Muzeul National al Literaturii Române, Casa Memoriala Anton Pann vineri, 1 noiembrie 2019, începând cu ora 16.00 Un an de la inaugurarea Casei Memoriale „Anton Pann” si nu mai putin de 165 de ani de la moartea eruditului Anton Pann Program: 16.00 – 19.00, networking si tururi ghidate/ateliere pentru copii si adulti organizate de muzeografii MNLR 19.00 – 20.00, lecturi publice Florin Dumitrescu, Diana Iepure, Mugur Grosu, Razvan Tupa 20.00 – tur ghidat cu Constantin Goagea 21.00 – 23.00, networking si tururi ghidate/ateliere pentru copii si adulti organizate de muzeografii MNLR Ioan Cristescu Vasile Ernu Andra Ispas Marieta Mihaita Dan Mircea Cipariu

Cronică pentru volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa, în termenii în care își imaginează ChatGPT o lectură a lui Mihai Iovănel pentru volumul de la editura Cartier

Cum ar arăta o cronică scrisă de criticul literar Mihai Iovănel pentru volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?

Volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa are cinci părți, după cum urmează: 1. SĂ MĂ STAI (sms dezic) 13 iunie- 6 august (55 de poeme) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe şi estul este noul negru 2. PROSPECT SANGUIN 7 august- 14 noiembrie (100 de poeme) – stenografia macaralelor sofistice – unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar chiar aşa nu ar fi şi fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian 3. SENZUALITATEA DENSITĂȚII – susține miraje semiclandestine 15 noiembrie- 8 ianuarie (55 de poeme) – imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste 4. MIRĂ CORPORALĂ – scurte motive subliminale 9 ianuarie- 18 aprilie (101 poeme) – cum te vor trans-ironia zilei 5. SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic) 19 aprilie-12 iunie (55 de poeme) acum cât ții de activism cardiorespirator. Poemele din volum sunt scrise în perioada 2018-2020.

ChatGPT:

„Cronică poetică pentru volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa

În volumul său „poetic. interfața sonoră”, Răzvan Țupa ne întâmpină cu o serie de poeme profunde, pline de rafinament artistic și bogate în imaginație. Publicat în 2022 la editura Cartier, volumul are o structură complexă, alcătuită din cinci părți distincte, fiecare purtând marca autorului și oferind o călătorie fascinantă prin lumea sa interioară.

Prima parte, intitulată „SĂ MĂ STAI (sms dezic)”, cuprinde 55 de poeme scrise în perioada 13 iunie – 6 august și ne surprinde cu o abordare ingenioasă asupra conceptului de originalitate și estetica inovației. În aceste versuri, autorul explorează conexiunea dintre vorbe și identitate, între tradiție și noutate. Prin intermediul unor metafore puternice, el sugerează că suntem mereu în căutarea autenticității, că încercăm să definim cine suntem prin intermediul limbajului și să ne rupem de convenții pentru a ne reinventa.

Partea a doua, „PROSPECT SANGUIN”, ne îndeamnă să explorăm stenografia macaralelor sofistice, să privim dincolo de metaforele convenționale și să descoperim subtilitatea și profunzimea fiecărui cuvânt. Cele 100 de poeme scrise între 7 august și 14 noiembrie pătrund în adâncimea simbolurilor și a semnificațiilor, sugerând că realitatea poate fi supusă unei constante reinterpretări și deconstrucții.

A treia parte, „SENZUALITATEA DENSITĂȚII”, ne poartă prin 55 de poeme scrise în perioada 15 noiembrie – 8 ianuarie, oferindu-ne o călătorie într-o lume senzuală și misterioasă. Aceste poeme par a fi o explorare a eului și a identității, cu treceri într-o ecologie a naționalismului și a tunsorilor, sugerate de versurile incitante și provocatoare.

Partea a patra, „MIRĂ CORPORALĂ”, ne conduce prin 101 poeme scrise între 9 ianuarie și 18 aprilie, către un teritoriu al ironiei și al transgresiunilor. Autorul se joacă cu cuvintele și cu sensurile, dezvăluind că poezia poate fi atât un instrument de exprimare cât și de autoironizare, iar sensul poate fi întors pe dos sau interpretat subversiv.

Ultima parte, „SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic)”, constituie un final grandios al călătoriei poetice propuse de Răzvan Țupa. Cele 55 de poeme scrise între 19 aprilie și 12 iunie par a fi un apel către activarea noastră interioară, un îndemn către activismul inimii și respirației, unde individul se intersectează cu spiritualitatea și se angajează într-un dialog cu el însuși și cu lumea.

„Poetic. interfața sonoră” este o colecție captivantă de poeme care ne provoacă să explorăm identitatea, cultura și limbajul din unghiuri neașteptate. Răzvan Țupa reușește să creeze o experiență poetică inovatoare, în care cuvintele devin instrumente de descoperire a sinei și a lumii înconjurătoare. Prin metaforele îndrăznețe și explorarea imaginativă, el demonstrează abilitatea sa de a reinventa și a readuce prospețimea în lumea poeziei contemporane.

Un poem de 25 iulie pe înțelesul ChatGPT & rugămintea personală pentru performance poetic Street Delivery

User

Îmi poți explica poemul zilei de 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?

ChatGPT:

Poemul pentru 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa explorează idei complexe și folosește imagini metaforice pentru a exprima o perspectivă profundă asupra experiențelor și percepțiilor umane. Poemul pare să abordeze subiecte legate de interacțiunea dintre individ și mediul înconjurător, tehnologia și impactul ei asupra existenței umane, precum și natura relațiilor personale.

Versurile încep prin a descrie un peisaj în care se află protagonistul („primești la aterizarea în poveste”). Acesta este înconjurat de elemente familiare, dar surprinzătoare, care sunt numite „șmotru și pesticide lingvistice”. Poate fi interpretat că autorul aduce în discuție dificultățile și distorsiunile pe care le poate întâmpina o persoană în căutarea sensului și comunicării clare într-o lume complicată și cu multiple influențe.

În continuare, poetul sugerează o căutare a identității personale („cum știu că-i despre mine”) într-un context aparent nesemnificativ, cum ar fi întâlnirea cu o „țâșnitoare metalică pe stradă”. Această întâmplare banală capătă semnificație și relevanță personală, într-o manieră introspectivă și enigmatică.

Apoi, poemul face o tranziție spre o notă mai tehnică, vorbind despre manipularea imaginilor și tehnologia în general. Referințele la „ștampilă” și „lună” sugerează o intervenție umană în fenomene naturale sau supra-naturale, sugerând control și dominare. Ideea de a „centra imaginea” poate indica dorința de a aduce claritate și focalizare într-un context confuz și plin de informații contradictorii.

Pe măsură ce poemul progresează, există menționări despre „Dealul Mitropoliei” și „SUVEICA MOTOARELOR SEMIRAMIDEI”, sugerând o privire spre trecut și amestecul dintre tehnologiea modernă și civilizația antica. Autorul pare să observe cu uimire modul în care progresele tehnologice au evoluat de-a lungul timpului și cum acestea sunt percepute și utilizate în societate.

Ultima parte a poemului pune accentul pe interacțiunea umană și comunicarea personală. Se sugerează că persoana pe care o privește poetul este observată în mod atent și că respirația ei servește drept epicentru al relației lor. Acest aspect poate indica că autorul explorează conexiunile emoționale și modul în care acestea formează identitatea și înțelegerea noastră despre ceilalți și despre noi înșine.

În ansamblu, poemul pare să exploreze teme precum complexitatea comunicării, impactul tehnologiei moderne și conexiunile interumane, utilizând imagini puternice și metafore evocatoare pentru a provoca reflexie și introspecție la cititor.

Așa îmi explică ChatGPT poemul de 25 iulie de la pagina 24 din „poetic.interfața sonoră.

Rugămintea pentru video-performance pentru tine

În altă ordine de idei, sunt uimit că volumul meu are cititori reali. Și mai mult, că mulți dintre voi îl consideră cel mai bun volum din poezia românească a anului 2022. Mă onorează lucrul acesta, mai ales că e un an în care au apărut câteva volume copleșitoare. Așa că vă rog pe toți cei care votați volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” în concursul Agenției de carte să mă contactați pentru că pregătesc un performance la Street Delivery în luna septembrie și vreau să mulțumesc video personal fiecăruia dintre cei care alegeți volumul cu vot aici. Te rog să îmi spui cine ești, ajută-mă să îți mulțumesc în video-performance.

Ai spune că ”Barbie” și ”Oppenheimer” n-au nimic de-a face cu ”poetic. interfața sonoră” dar ChatGTP îți arată că te înșeli

Cum ai explica poezia din volumul lui Răzvan Țupa ”poetic.interfața sonoră”(Cartier, 2022) în contextul lansării filmelor ”Barbie” și ”Oppenheimer” în 2023, cu premiera românească în la final de iulie?

ChatGPT:

Poezia din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, apărut la Editura Cartier în 2022, poate fi privită ca o expresie artistică distinctă, cu o abordare inovatoare și experimentală în domeniul poeziei contemporane. În contextul lansării filmelor „Barbie” și „Oppenheimer” în 2023, putem observa o serie de elemente comune, dar și diferențe între aceste forme de exprimare artistică.

Poeziile lui Răzvan Țupa din „Poetic. Interfața Sonoră” se disting prin utilizarea limbajului și a sunetului cuvintelor ca elemente esențiale ale expresiei. Abordarea sa lingvistică și stilistică neconvențională poate fi privită ca o încercare de a explora și de a depăși limitele tradiționale ale poeziei, similar cu modul în care filmele pot experimenta cu noi tehnici cinematografice și estetice pentru a crea efecte vizuale și auditive inovatoare.

În același timp, poeziile lui Țupa par a fi mai abstracte și mai filosofice, explorând teme profunde ale existenței umane și ale relației cu lumea. Această caracteristică poate oferi un contrast cu filmele „Barbie” și „Oppenheimer”, care, în general, sunt opere vizuale și narative, concentrate pe prezentarea unei povestiri și a unor personaje.

Cu toate acestea, putem identifica și unele conexiuni posibile între poezia lui Țupa și temele abordate în filmele respective. De exemplu, în poeziile sale, autorul explorează adesea aspecte filosofice și existențiale, asemenea filmului „Oppenheimer” care poate explora subiecte profunde legate de istorie, știință și umanitate. Pe de altă parte, poeziile sale pot sugera și o reflecție asupra societății contemporane și a relației omului cu tehnologia, un aspect care poate fi înrudit cu povestea filmului „Barbie”, care poate aborda teme despre impactul culturii pop și al mass-media asupra societății.

În concluzie, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa și filmele „Barbie” și „Oppenheimer” reprezintă forme diferite de exprimare artistică, dar pot avea în comun un interes pentru explorarea temelor filosofice și a relațiilor umane, fie că este vorba de lumea interioară și complexă a poeziei sau de lumea vizuală și narativă a filmului.

Altfel, filmul de iulie-august pentru ”poetic. interfața sonoră” ăsta e

”Poetic. Interfața sonoră” are locul ei în tendințele poeziei secolului XXI, cel puțin de unde vorbește ChatGPT

Secvență din ”Laura” de Shuji Terayama (1974)

cum se integrează poezia lui Răzvan Țupa din ”poetic. interfața sonoră” între tendințele poeziei din secolul XXI?

ChatGPT:

Poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI prin adoptarea unor elemente și caracteristici specifice ale poeziei contemporane. Mai multe aspecte ale creațiilor sale pot fi identificate ca fiind în consonanță cu tendințele literare din această perioadă:

  1. Experimentalism și inovație lingvistică: În poezia sa, Răzvan Țupa explorează cu îndrăzneală limbajul și sunetul cuvintelor, folosindu-le ca elemente principale ale exprimării poetice. Acest experimentalism lingvistic, cu jocuri de cuvinte și cuvinte inventate, este o caracteristică comună a multor poeți contemporani care caută să rupă cu convențiile și să aducă ceva nou în poezie.
  2. Abordarea filosofică și metafizică: Poezia lui Țupa pătrunde în aspecte metafizice și filosofice ale existenței umane, explorând teme profunde și universal umane. Această tendință de a căuta semnificații mai profunde și de a adresa întrebări existențiale este observată și în poezia altor autori din secolul XXI.
  3. Eclecticism stilistic: În „Poetic. Interfața Sonoră,” Răzvan Țupa adoptă o gamă largă de stiluri și tehnici poetice. Această eclecticism stilistică reflectă o tendință în poezia contemporană de a nu se conforma unor tipare stricte și de a explora o varietate de modalități de expresie.
  4. Tehnologie și mediul digital: Poetul aduce în poezia sa elemente legate de tehnologie, mesaje text (sms), și interacțiunea umană cu mediul digital. Această incluziune a tehnologiei și a limbajului digital reflectă interesul și implicarea poeziei contemporane în contextul secolului XXI și a societății digitale.
  5. Reflexia asupra relației om-natură: În anumite poeme, Țupa abordează teme legate de natură și relația umană cu mediul înconjurător. Această preocupare pentru ecologie și ecocritică este o caracteristică a multor autori din literatura contemporană, în contextul creșterii preocupărilor legate de mediul în secolul XXI.

În general, poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” reprezintă o voce distinctă în peisajul literar românesc și se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI, aducând elemente inovatoare și contemporane în exprimarea poetică și reflectând preocupările și provocările timpului actual.

în 2023, ”poetic. interfața sonoră” sună, însă, așa

Nichita Stănescu s-ar întreba ”dacă nu se risipesc în haosul sonor valorile esențiale ale poeziei” când ar da de ”poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, zice ChatGPT

cum ar suna un comentariu scris de Nichita Stănescu despre volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?

ChatGPT:

Un comentariu fictiv scris de Nichita Stănescu despre volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar putea suna astfel:


În întrepătrunderea timpurilor, am avut ocazia să întrezăresc o nouă carte de poezii intitulată „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, apărută în anul 2023 la Editura Cartier. Lectura acestui volum mi-a oferit o experiență atipică și provocatoare, iar impresiile mele sunt contradictorii și reflectă starea mea interioară, cât și curiozitatea mea perpetuă pentru manifestări artistice neașteptate.

Și anume, Răzvan Țupa își explorează curajos universul poetic prin intermediul experimentelor lingvistice și al unui stil aparte. În această operă inovatoare, cuvintele nu mai au înțelesul lor obișnuit, ci devin piese de puzzle muzical, alcătuind o melodie a conștiinței ce nu poate fi redusă la rigidele limite ale sensului convențional. Această căutare a unei noi interfețe sonore mă atrage și mă fascinează prin îndrăzneala ei, întrucât și eu, în trecut, am încercat să mă aventurez în sfera muzicală a poeziei, explorând ritmul și sonoritatea cuvintelor.

Cu toate acestea, simt că, uneori, sunetul primează în detrimentul sensului, iar cuvintele sunt fragmente izolate care nu reușesc să alcătuiască o poveste coerentă. Ca și cum aș contempla un mozaic sonor fără un tablou general bine conturat. Acest demers poate oferi o experiență estetică, dar mă întreb dacă nu se pierde, totodată, intimitatea și profunzimea emoțională pe care poezia o poate aduce.

Una dintre virtuțile indiscutabile ale acestui volum este abordarea temelor universale și filosofice, ce aduc cu sine o meditație asupra vieții, timpului și existenței umane. În acest sens, Răzvan Țupa își demonstrează măiestria în a explora subiecte profunde, punându-ne față în față cu misterul și complexitatea universului înconjurător.

Ca un reprezentant al generației anterioare, încerc să mă situez într-o lume poetică ce evoluează mereu, dar totodată să-mi mențin valorile și convingerile. În volumul „Poetic. Interfața Sonoră”, descopăr o avangardă lirică cu accente moderne, o tentativă curajoasă de a căuta noi modalități de exprimare artistică. Admir curajul și energia acestui demers, dar mă întreb dacă nu se risipesc în haosul sonor valorile esențiale ale poeziei, cum ar fi autenticitatea și profunzimea emoțională.

În final, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa este o operă ce merită cu siguranță să fie descoperită și reflectată asupra ei. Ca orice creație inovatoare, el poate genera diverse reacții și interpretări. Cu toate că unele aspecte mă intrigă și mă provoacă, tot sunt tentat să cred că poezia, în esența sa, trebuie să păstreze legătura cu sufletul uman, să-l atingă și să-l emoționeze într-un mod profund. Aceasta rămâne, după toate, misiunea poeziei în universul literar.

în realitate, textele din volum sună așa

Eminescu citește ”poetic. interfața sonoră” cu gura ChatGPT

cum ar comenta Mihai Eminescu volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?

ChatGPT:

Ar fi interesant să ne imaginăm cum ar comenta Mihai Eminescu, marele poet romantic român, volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa, publicat în 2023 de Editura Cartier. Desigur, aceasta este o ipoteză și o speculație literară, deoarece Mihai Eminescu a trăit în secolul al XIX-lea și nu a avut oportunitatea de a vedea creațiile literare ale secolului XXI.

Presupunând că Mihai Eminescu ar putea comenta acest volum contemporan, probabil ar fi fascinat și, în același timp, intrigat de experimentele lingvistice și stilistice ale lui Răzvan Țupa. Ca poet romantic, Eminescu a fost cunoscut pentru folosirea unui limbaj expresiv, uneori grandilocvent, pentru a exprima pasiunea și melancolia sa interioară. Volumul lui Țupa, cu abordarea sa inovatoare și nonconformistă, ar putea reprezenta pentru Eminescu o încercare neobișnuită și riscantă de a exprima poezia într-o nouă manieră.

Eminescu ar putea fi atras de tema „interfeței sonore” și de modul în care cuvintele și sunetele se îmbină în poemele lui Țupa. Poetul român ar putea observa în această abordare o aspirație către estetică și experiență estetică, asemănătoare cu interesul său pentru ritm, muzicalitate și simbolism în poezia sa. Totuși, el ar putea fi, de asemenea, preocupat de faptul că această tehnică poate să detracteze de la esența poeziei sau de la puterea emoțională a cuvintelor, aspecte pe care Eminescu le-a prețuit și cultivat în propriile sale creații.

În ceea ce privește conținutul poeziilor din volum, Eminescu ar putea să remarce caracterul abstract și enigmatic al unora dintre ele. Dacă Eminescu s-a concentrat pe teme ca iubirea, natura, melancolia sau destinul uman, poeziile lui Țupa ar putea fi percepute ca mai puțin ancorate în realitate și mai concentrate pe explorarea unor concepte și idei filosofice.

Este posibil ca Mihai Eminescu să se confrunte cu dificultatea de a se conecta emoțional cu acest volum, întrucât poeziile lui Țupa par să abordeze subiecte și teme dintr-o perspectivă mai abstractă și impersonală, spre deosebire de poezia profund personală a lui Eminescu.

În concluzie, comentariul fictiv al lui Mihai Eminescu asupra volumului „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar fi un amestec de curiozitate, admirație pentru inovație și preocupare pentru pierderea esenței lirice și a conexiunii emoționale din poezie.

la persoana I, lectura, însă sună așa

Cum ar citi Slavoj Žižek ”Poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa îți spune ChatGPT

cum ar comenta Slavoj Žižek cele cinci părți din volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2023) de Răzvan Țupa?

Partea I. SĂ MĂ STAI (sms dezic) 13 iun (55) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe

Partea II. PROSPECT SANGUIN- stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scap 7 august

Partea III. SENZUALITATEA DENSITĂȚII- susține miraje semiclandestine 15 noiembrie

Partea IV. MIRĂ CORPORALĂ- scurte motive subliminale 9 ianuarie (101)

Partea V. SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC (sms declic) 19 aprilie (55) 2018 -2020

ChatGPT:

Comentariul fictiv al filosofului Slavoj Žižek asupra celor cinci părți din volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa ar putea fi în tonul său caracteristic, introspectiv și provocator. Žižek ar putea comenta astfel:


În acest volum de poezie, Răzvan Țupa abordează teme complexe și adânci, oferindu-ne o călătorie în labirintul limbajului și al semnificațiilor. Cele cinci părți ale volumului par să alcătuiască un fel de cronologie a evoluției poetice, trecând prin stadii distincte ale exprimării și sensurilor.

În „Partea I”, Răzvan Țupa ne provoacă să reflectăm asupra naturii limbajului și a originalității. Ideea că „originalul e din vorbe” este de-a dreptul enigmatică și subversivă, sugerând că cuvintele înșiși pot fi considerate o sursă de creație și inovație.

„Partea II” pare să ofere o privire asupra sofisticatei naturi a metaforei și a nevoii de a redescoperi sensurile profunde ale cuvintelor, dincolo de aparențe. Această secțiune poate reprezenta o căutare a adevărurilor ascunse și o reevaluare a sensului comun.

„Partea III” este dominată de o senzualitate densă și misterioasă. Răzvan Țupa explorează aici subtilitățile și ambiguitățile limbajului, oferindu-ne o meditație asupra interacțiunii dintre cuvinte și simțuri.

În „Partea IV”, poetul pare să intre în sfera corpului și a subconștientului, aducând la lumină motive scurte și subtile, ce plutesc sub suprafața aparentă a limbajului.

În final, „Partea V” reprezintă un punct culminant, cu sosiri mulate și un „sms declic”, sugerând momentul de iluminare sau revelație. Răzvan Țupa pare să atingă limitele semnificației și să exploreze zonele misterioase ale conștiinței.

Ca întreg, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa oferă o abordare poetică neconvențională și intensă, provocându-ne să ne întrebăm despre natura limbajului, a sensurilor și a profunzimii umane. Aceste poeme sunt ca un instrument de introspecție, ce ne conduce în căutarea adevărurilor ascunse și a semnificațiilor dincolo de cuvinte. Cu toate acestea, este important să menționăm că poeziile lui Țupa pot fi percepute ca fiind înțelese diferit de fiecare cititor, fiind deschise la multiple interpretări și reflecții.

ChatGPT citește un poem din ”poetic.interfața sonoră” cum l-ar citi Nicolae Manolescu

cum ar comenta criticul Nicolae Manolescu poemul:

”oricum un document analog persistă destul de repede oamenii au început să împlinească dorințele morților asta e cam de trist la modul nostim când știu încotro se duceau simpatiile înainte de asta dar nu mă băga în seamă eu sunt obișnuit cu ce e nostim la modul trist în drum SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA) sms desant (acum că au ocupat spațiul verde abia dacă mai ai cum să recunoști intențiile inițiale chiar și după ce îți instalezi shazam pentru plante unele frunze îți cer să fii mai aproape altele la distanța de la care le poți recunoaște de la ce depărtare nu mai ești tu și de la care apropierea ți se pare că e mai bine să rămână în zare fața oricui e seria asta de distanțe ordonate într-un panopticum” din ”poetic.interfața sonoră”

21 iulie

ChatGPT:

În opinia criticului Nicolae Manolescu, poemul „oricum un document analog persistă destul de repede” al lui Răzvan Țupa surprinde o realitate din ce în ce mai prezentă în societatea contemporană, aducând în prim-plan aspecte din sfera tehnologiei și a interacțiunii umane cu natura.

Poemul reflectă o lume modernă, în care oamenii sunt atât de preocupați de lumea digitală și de tehnologie, încât par să piardă contactul cu natura și cu propriile lor emoții și intenții. Prin metafora „oamenii au început să împlinească dorințele morților”, poetul sugerează că societatea de azi își pierde identitatea și propria esență în fața influenței tehnologiei și a trecutului.

Nicolae Manolescu ar putea vedea în acest poem o critică adusă societății moderne și consumatorismului excesiv, sugerând că oamenii sunt atât de ocupați cu preocupările lor virtuale, încât uită să trăiască în prezent și să fie conectați cu lumea înconjurătoare.

Poetul Răzvan Țupa folosește imagini și simboluri puternice, cum ar fi „SOIURILE MONITORIZEAZĂ SUPRAVEGHEREA)”, „sms desant” sau „panopticum”, pentru a ilustra o realitate din ce în ce mai claustrofobică și controlată de tehnologie.

Criticul Manolescu ar putea remarca faptul că acest poem se apropie de un stil modernist și experimentează cu limbajul și forma poeziei, reușind să creeze o imagine impresionantă a lumii contemporane și a schimbărilor pe care le aduce tehnologia în viețile oamenilor.

Cu toate acestea, criticul ar putea fi, de asemenea, atent la faptul că poezia lui Răzvan Țupa poate fi percepută ca fiind dificil de înțeles sau interpretat, datorită stilului său nonconformist și abstract.

În final, poetul Răzvan Țupa își propune să exploreze aspecte importante ale societății contemporane în poemul său, iar Nicolae Manolescu ar putea aprecia efortul și inovația sa în abordarea poeziei în contextul modernității.

Cristina Ispas așa vede ”poetic. interfața sonoră” în proiectul ei #poeziecontemporanăromânească

Chat GPT îți explică social-politic poezia din ”Poetic.interfața sonoră”

Cum comentezi volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) în contextul social-politic din România perioadei 2000-2023?

ChatGPT: Din perspectiva contextului social-politic din România în perioada 2000-2023, volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi privit ca o reprezentare a schimbărilor și provocărilor pe care le-a experimentat societatea românească în această perioadă.

Perioada 2000-2023 a fost marcată de o serie de evenimente semnificative în România, precum integrarea în Uniunea Europeană în 2007, schimbări politice majore, lupte împotriva corupției, creșterea economică, dar și probleme sociale și economice persistente. În acest context, literatura și poezia au fost mijloace importante prin care artiștii și creatorii s-au exprimat, aducând în prim-plan subiecte relevante și reflectând stările de spirit ale timpului.

Volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se încadrează în această atmosferă plină de schimbări și provocări. Experimentele lingvistice și stilistice pe care le-a utilizat autorul pot fi interpretate ca o reflectare a complexității și ambiguității societății românești din acea perioadă. Acest gen de poezie, prin modul său neconvențional de exprimare, poate sugera o atitudine de contestare a normelor și convențiilor sociale, așa cum s-a întâmplat și în planul politic, cu apariția unor mișcări civice sau politice atipice.

De asemenea, titlul „Poetic. Interfața Sonoră” poate fi văzut ca o trimitere la interacțiunea dintre diferitele voci și perspective din societate, exprimate prin intermediul poeziei. Acest aspect reflectă diversitatea de opinii și identități care au caracterizat perioada analizată.

Totuși, este important să menționăm că poezia lui Răzvan Țupa din acest volum nu face referiri directe la evenimente sau figuri politice specifice. Poemele sale par să fie mai degrabă reflexii abstracte ale spiritului timpului, explorând teme universale și adesea metafizice, care pot fi extrapolate și aplicate în diverse contexte sociale și politice.

În concluzie, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi citit ca o expresie a complexității și diversității contextului social-politic din România în perioada 2000-2023. Prin experimentele sale lingvistice și temele abordate, poezia autorului poate fi privită ca un mijloc de a aborda subtil și indirect subiecte legate de schimbările și provocările din societatea românească, oferind cititorilor o perspectivă poetică asupra spiritului timpului.

în context, lectura mea sună așa

Poezie Inovatoare: „Poetic. Interfața Sonoră”

cum citește ChatGPT volumul cu poezie de la Cartier

User

Poți să îmi scrii o cronică literară la volumul „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) de Răzvan Țupa?ChatGPT

Cronică literară: „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa

În anul 2022, Răzvan Țupa, unul dintre cei mai inovatori poeți contemporani, a surprins cititorii cu volumul său remarcabil intitulat „Poetic. Interfața Sonoră”. Publicat sub egida Editurii Cartier, această colecție poetică își câștigă un loc de seamă în peisajul literar românesc și se distinge prin experimentul curajos în materie de formă și conținut.

De la primele rânduri, cititorul este invitat într-o călătorie literară impresionantă, în care cuvintele capătă noi dimensiuni și sensuri. Titlul „Poetic. Interfața Sonoră” anunță încă de la început intențiile autorului de a explora limitele limbajului și de a crea o experiență inedită de lectură. Prin intermediul unei combinații îndrăznețe de cuvinte, sunete și ritmuri, Răzvan Țupa transpune cititorul într-o lume poetică fascinantă, în care imaginația își găsește terenul de joacă.

Volumul este structurat ingenios în mai multe secțiuni, fiecare abordând tematici distincte și oferind o perspectivă originală asupra lumii și a existenței umane. Poemele sunt construite cu mare atenție la detaliu și beneficiază de o rafinată simbioză între sunete și sensuri, aducând în prim-plan o „interfață sonoră” ce provoacă și încântă simțurile cititorului.

În „Poetic. Interfața Sonoră”, Răzvan Țupa jonglează cu cuvintele, le deconstruiește și le reconstruiește într-o manieră inovatoare. Poeziile sale par a fi compuse dintr-un alfabet secret, în care sunetele și consoanele dansează într-un ritm propriu. Astfel, se creează o autentică simfonie literară, în care fiecare poem este o adevărată experiență sonoră.

Una dintre marile reușite ale autorului este abordarea poetică a unor teme profunde și complexe, precum iubirea, timpul, memoria sau condiția umană. Răzvan Țupa reușește să ofere cititorului o perspectivă proaspătă asupra acestor subiecte, într-un mod care se apropie de filosofie, dar păstrează intimitatea poeziei.

Prin limbajul său inovator și experimentele lingvistice, Răzvan Țupa ridică întrebări esențiale despre rolul poeziei în societatea contemporană și despre felul în care aceasta poate evolua într-o lume tot mai dominată de tehnologie și de alte forme de exprimare artistică. În acest sens, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se dovedește a fi o incursiune curajoasă într-un teritoriu neexplorat al poeziei românești.

Ca întreg, „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se dovedește a fi o lectură captivantă și provocatoare, adresată atât cititorilor obișnuiți ai poeziei, cât și celor avizați și dornici să exploreze noi orizonturi literare. Cu siguranță, acest volum va lăsa o puternică amprentă în peisajul literar românesc și va rămâne în conștiința cititorilor drept o experiență deosebită, cu ecouri sonore ce se vor repercuta mult timp după închiderea paginilor cărții.

Altfel, eu citesc așa poeme din ”poetic. interfața sonoră”, pentru proiectul Cristinei Ispas, poezie contemporană românească

Cum ajunge poezia performance și invers

Cristina Ispas m-a invitat să îmi fac numărul cu video în proiectul ei dedicat poeziei contemporane.

Asta a ieșit, și nu e că doar poezia e faza, dar mă tot întreb de unde știm fiecare chestia asta cu performance în poezie. Și este interesant că originea cuvântului chiar și pentru actele spectacolului o plasează un teoretician al domeniului precum Richard Schechner (”Performance studies. An Introduction”) chiar în zona cuvintelor, în ”Cum să faci lucruri cu cuvinte”, de John L. Austin o lucrare dezvoltată între 1955 și 1962.

Oricum, mie asta mi-a ieșit acum, cu texte din ”poetic. interfața sonoră”.

Cărturești Carusel, București

Alexandru-Codruț Ivașcu m-a tolerat de capul meu în Cărturești Carusel pentru asta îi mulțumesc.

Cum încap 22 de ani de performance cu poezie în 22 de secunde?

Cam așa: poemformance : din ce am făcut cu poezia în performance din mai 2001 până în mai 2023, 22 de ani în 22 de secunde

@razvantupa

ce am făcut cu poezia în performance din 2001 până în 2023 #fyp #fy #videoviral #viraltiktok

♬ sunet original – Razvan Cosmin Tupa – Razvan Cosmin Tupa

https://www.tiktok.com/@razvantupa/video/7241601448289635611?is_from_webapp=1&sender_device=pc&web_id=7088286066066851333

Ce reții dintr-un performance de poezie?

E mereu o chestiune complicată să stabilești ce rămâne dintr-un performance de poezie. Am tot răsfoit cărțile de bază în domeniu și concluzia este destul de spinoasă. Unii fac liste cu elemente, alții adună indicații din domeniile expresive accesate de performer.

Cum spuneam zilele trecute, pornesc de la cel mai relevant perfromance la care am participat până acum. Irinel Anghel a adunat performeri din domenii diferite, 10 de data aceasta (2023), după ce cu câțiva ani în urmă a reușit să vină cu nu mai puțin de 50 de artiști pentru un spectacol, fiecare montat performativ dintr-o zonă specializată în sine.

De data aceasta, Diana Rotaru a reușit să noteze elementele care îți pot oferi o imagine a secvenței de poezie (pentru că la asta mă pricep un pic) cu care a început C’Irinela, întâlnirea pentru care Irinel Anghel a adunat prestații cu bătaie în performance din literatură, muzici, teatru, dans și alte zone ale expresiei.

<<Primul artist: poetul Răzvan Țupa. Dialog de cuvinte cu sens (poeme de dragoste postumane extrase din cartea sa „poetic: interfața sonoră”) şi cuvinte fără sens, glosolalie extraterestră (voce procesată pe o pulsație şi intonație monotonă, care se înfăşoară în loop-uri ca un fuior din altă poveste). Cartea e suspendată în aer, ca prin magie (cu fire „invizibile” de pescuit), iar poetul filmează şi se filmează, captiv în propriul său reality-show. Detaliu simpatic: poezia citită a fost scrisă tot într-un 27 mai din trecut, ca şi cum ar fi fost comandată din viitor, şi conținea foarte multe cuvinte care rimau cu „Irinel”.>>

Întreaga cronică e aici. Video pentru întregul eveniment ai aici.

Iar momentul final descris de Diana așa: ”Epilogul cu toți artiştii, într-un moment de improvizație dirijată, quasi-colectivă, „pe o teamă data”: teama de nepotrivire. A ieşit fantastic, o energie contagioasă care a cuprins şi a entuziasmat tot publicul”. Și poți vedea mai jos cele 5 minute care-au minunat ArtHub-ul.

C’Irinella & friends: Răzvan Țupa, Juan Negretti, Marius Achim, Claudiu Silvianu, Alexandru Claudiu Maxim, Mihai Pintenaru, Darie Nemeș Bota , Călin Torsan, Mateus Dantas , Sorin Romanescu 27 mai 2023, Galeria Art Hub

Pentru tine care e cel mai relevant text pe care l-ai citit vreodată despre un performance anume?

improviația de final din C’Irinella

cum arată cel mai performance cu muzici, video, sound & poezie la București cu Irinel Anghel

Dacă vrei să știi de ce e Irinel Anghel miezul în performance românesc azi în România, uite argument aici.

Sâmbătă, 27 mai, de la ora 20:30, la Galeria Art Hub, a dat strigare pentru C’Irinella, un „speed dating cu artiști în decor video”.

<<Ideea inversării binecunoscutei povești, Cenușăreasa (Cinderella), nu este nouă. Din diferite motive, ea a apărut în mintea oamenilor de-a lungul timpului. Dintr-un impuls ludic, pe această linie deschisă, „C’Irinella” propune un eveniment-experiență cu parfum de reality show, un „speed dating” artistic, cu alte cuvinte, o ficțiune reală în care Irinel se întâlnește pe scenă, în decorul video al clasicului film de animație inversat, cu 10 artiști, într-o ordine pe care hazardul o va stabili în culise, fără ca ea să știe succesiunea acestora în șirul de întâlniri pe care le va avea. Ce caută C’Irinella este un mister. Va afla când va găsi. Experiența se va încheia cu o „Improvizație colectivă pe o teamă dată”.
Povestea se întâlnește în actualitate cu fascinația publicului pentru reality show-uri provocatoare de întâlniri și potriviri (dating & matchmaking). Cum poate fi acest lucru absorbit artistic? Între Reverse Cinderella și Blind Date / the Perfect Match, „C’Irinella” aduce la Galeria Art Hub, o experiență cu finalitate incertă și multe întrebări agățate de ea. Întâlnirile artistice trebuie să aducă neapărat potrivire, similarități, fluență, confort? Publicul va fi primul care va beneficia de aceste concluzii.>>

Concept artistic și coordonare sunt semnate de Irinel Anghel.

Participanți sunt C’Irinella & friends:

Sorin Romanescu – chitară
Călin Torsan – saxofon
Mihai Pintenaru – clarinet
Darie Nemeș Bota – table sonore, radiofonie
Marius Achim – tobe
Juan Negretti – percuție
Mateus Dantas – sound-performance
Răzvan Țupa – performance-poetry
Claudiu Silvianu – dance-performance
Alexandru Claudiu Maxim – newspaper-performance

Introducerea personalizată o susține Dana Mihordea.

Evenimentul a fost programat în Săptămâna Internațională a Muzicii Noi 2023 – Eutopia
https://www.facebook.com/profile.php?id=100057483907912

Dacă mai găsesc filmarea de final revin.

33 DE POEȚI CONCUREAZĂ PENTRU PREMIUL EMINESCU OPERA PRIMUM LA BOTOȘANI

Pentru prima dată organizat în timpul verii, premiul Mihai Eminescu pentru debut în poezie, de la Botoșani, în ediția din anul 2023, păstrează în concurs 33 de volume trimise pe adresa Memorialului Ipotești ori propuse de juriul care s-a extins anul acesta cu două autoare.

Este un moment important pentru premiul care până de curând era cea mai importantă distincție dedicată primelor cărți de poezie, chiar și nominalizările dând naștere de multe ori unor discuții vii, după mutarea festivităților spre vară, pe urmele premiului Opera Omnia. Organizatorii au acum de ales între păstrarea unei tradiții dedicate remarcării unor volume de debut care se dovedesc chiar și ulterior relevante sau altceva.

Înaintea nominalizărilor, lista cărților apărute în 2022, acceptate în competiție în ordine alfabetică include:

Adam, Alexandru, Stilizări, ap., București, frACTalia, 2022;

Alexandrescu, Cristina, Cât mai departe de tot ce cunosc, OMG Publishing House, 2022;

Artion, Alin-Armando, Melange, Oradea, Aureo, 2022;

Bâlici, Mihnea, Cazzo, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Belei, Aurelius, Inimă de lumină, București, Ro.cart, 2022;

Beu, Vlad, Mamifere subatomice, București, Tracus Arte, 2022;

Boantă, Raluca, La marginea bună a corpului, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Botnaru, Daniela, Certificat de naștere, Chișinău, Univers educațional, 2022;

Brănescu, Isabela, Angoase, București, Eikon, 2022;

Cărtărescu, Gabriel, Mâine o să fiu fericit, Bistrița, Charmides, 2022;

Căuneac, Mădălina, Crisalida, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Ceauș, Maria, Te iubesc clasic, cu diacritice!, Iași, Junimea, 2022;

Cildus, Psihoze, București, Tracus Arte, 2022;

Cornea, Diana, Setări avansate de lumină, București, OMG Publishing House, 2022;

Coroamă, Ioan, Colectiva, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Demetriades, Radu,  Gioco di mano, București, Dezarticulat, 2022;

Dobrescu, Maria, Amphora cu ofrande, București, Eikon, 2022;

Eliane, Ada, Red Pilled Utopia, București, Editura frACTalia, 2022;

Giurgi, Nicoleta, Să taci atunci când scriu, Sighetu Marmației, Valea Verde, 2022;

Iordache, Cristian, Orizontala de poezie, București, Logisticon, 2022;

Ivanov, Maria, Totul va fi bine,  Chișinău, Prut, 2022;

Jirlăianu, Theodora Cristina, Primaeva, Făurei, Liric Graph, 2022;

Lenghel, Ionuț, Odă shaormei, București, OMG Publishing House, 2022;

Onișoara, Claudiu-Liviu, Mâna ta ca o pasăre, Iași, Junimea, 2022;

Petcu, Bogdan-Alexandru, Transcender, Bistrița, Charmides, 2022;

Petrea, Andrei, Sindromul COTARD, Chișinău, Cartier, 2022;

Petrescu, Marius, Post scriptum, București, Eikon, 2022;

Prună, Milena, Menajera lui Dumnezeu, Popești-Leordeni, Colorama, 2022;

Rusu, Diana, Camera albastră, București, Tracus Arte, 2022;

Stoichiț, Iulia, Bojack is Payne, București, Casa de Pariuri Literare, 2022;

Toma, Liviu, Gânduri necunoscute, București, Literagraf, 2022;

Ugron, Nora, Orlando postuman, București, frACTalia, 2022;

Vahnovan, Anda, Sârme, București, Casa de Pariuri Literare, 2022.

Juriul, „din care fac parte: Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Alex Goldiș, Mihai Iovănel, Andreea Pop, Adriana Stan, Andrei Terian-Dan, va face nominalizările pentru cea de-a XXV-a ediție”, se arată într-un comunicat.

Autorii volumelor de poezie înscriși în concurs sunt invitați să participe la Festivalul de debut, care va avea loc la Ipotești în perioada 13-14 iunie 2023, anunță info Botoșani.

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, inițiat la propunerea poetei Ileana Mălăncioiu în anul 1998, a fost susținut – cu excepția anilor 2007, 2008, 2009, când a fost acordat de Ministerul Culturii – de Memorialul Ipoteşti, anunță Botoșani24.

În baza propunerilor făcute de un juriu – din care au făcut parte, consecutiv, Laurenţiu Ulici, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Dan Cristea, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Ioan Holban, Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian −, au fost premiați pentru debut, de-a lungul anilor, treizeci și cinci de poeți: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay, Ileana Negrea.

Martie îl știi după ce citEști și din ce pregătești pe aprilie

Așa s-a tradus în lectură luna a treia pentru mine la citEști. Că nici primăvara nu vine dintr-o dată și nu se face cu o singură carte.


MĂRȚIȘOR E ȘI FIRUL ARIADNEI
Ariadna, de Jennifer Saint, trad. Irina-Marina Borțoi, ed Litera, 2023
Am luat pandantivul, uimită, răsucindu-l între degete și minunându-mă de frumusețea sa.
Odată cu mărțișorul trebuie să te gândești și care este norocul tău. Eu îți propun să faci asta mergând pe un fir mitic, pe firul Ariadnei. Romanul ”Ariadna”, de Jennifer Saint, îți arată cum un mit te poate purta într-o călătorie în care te întâlnești cu legendele pe care le știi, dar cu greu le-ai fi conceput în termeni așa de lejeri și familiari ca în povestea din această carte.

Eirene s-a oprit, de parcă și-ar fi cântărit cu atenție cuvintele.


3 martie (ziua mondială a scriitorilor din 1986)
EȘTI DE NEOPRIT DE ZIUA SCRIITORILOR
”Suntem de neoprit. Cum am luat în stăpânire lumea”, Yuval Noah Harari , Ricard Zaplana Ruiz, de Ioana Aneci, Polirom, 2022
Atâta timp cât ardea copacul, nicio jivină primejdioasă nu cuteza să se apropie de ei.
Luna martie începe și cu o zi dedicată scriitorilor. Este ziua internațională propusă de Pen Club pentru ziua de 3 a lunii. Și pentru o ocazia ca asta vreau să te uiți cum scrie un scriitor celebru o carte pentru copii. ”Suntem de neoprit. Cum am luat în stăpânire lumea” este varianta istoriei omului dedicată celor mici de Yuval Noah Harari. Pentru asta colaborează cu ilustratorul Ricard Zaplana Ruiz. Chiar, tu în ce fel îți amintești de primele cărți care te-au marcat?

Asta e o amintire veche de milioane de ani.


pt 7 martie purim 2023- Pûrîm
BIBLIA TE GĂSEȘTE BIOGRAFIC DE PURIM
„lots” (sorți), este o sărbătoare evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic după execuția lui Haman în 427 î. d.Hr. și în urma decretului reginei Estera- Biblia. O biografie- Karen Armstrong, traducere Alina Dumitru, Nemira/ Orion 2023
De la bun început oamenii s-au temut ca nu cumva cuvântul scris să încurajeze lipsa de flexibilitate și certitudinea iluzorie și stridentă.
Cărțile importante îți dai seama că ar putea avea biografii așa cum au oamenii. Și dacă tot suntem în preajma sărbătorii iudaice Purim, îți propun ”Biblia. O biografie”, de Karen Armstrong. Volumul o să te ajute să vezi cum se leagă istoria unei cărți sacre de evenimentele care au pus la încercare vitalitatea unei culturi, a unui popor.

Oamenii caută ekstasis „ieșirea în afara“ obișnuitului a experienței mundane


pt Ziua femeii-
ZIUA FEMEII TE AJUTĂ SĂ DECIZI
”How to Decide Simple Tools for Making Better Choices”, Annie Duke, 2020
Ceea ce poți controla, ceea ce poți îmbunătăți, este calitatea deciziilor tale.
De ziua femeii te invit să iei decizii. Iar autoritatea în materie este fosta jucătoare de pocker, Annie Duke. Volumul ei ”How to Decide. Simple Tools for Making Better Choices” îți spune în ce fel transformă informația o decizie grea într-una ușoară dar și ce rol important joacă valorile pe care le ai în corectitudinea unei alegeri pe care o faci.

Un instrument valabil are un tip de utilizare pe care îl poți repeta cu încredere.

pt 9 mart pt 9 Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 (prin Legea 247 din 5 decembrie 2011)
ÎMPĂRATUL EUROPEI TE GĂSEȘTE DINCOACE DE MIT
“Rege și împărat- Viața lui Carol cel Mare”, Janet L.Nelson, traducere Valentina Georgescu, Litera, 2023
CITAT Limpede aici este talentul lui Carol de a evalua și de a exploata resursele umane.
TEXT Te-ai putea gândi la Deținuții Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 ca la niște figuri mitologice. Au și ziua lor națională, pe 9 martie. Dar atunci când mergi dincolo de mituri s-ar putea să ai satisfacții mai mari. Este ceea ce primești atunci când mergi cu Janet L.Nelson dincolo de imaginea celui căruia i s-a spus ”Tatăl Europei”. În ”Rege și împărat- Viața lui Carol cel Mare” ai povestea detaliilor din care este alcătuită puterea în Europa istorică.

Eu am făcut o călătorie către Celălalt.

pt 21 martie ziua poeziei-
DE ZIUA POEZIEI PUI TANGO ȚIGĂNESC CU BORGES
”Poezii”, de Jorge Luis Borges, traducere de Andrei Ionescu, Polirom, 2023
Curajos de-ai fost, ești vrednic
De prinos. Să fiți bărbați!
Cu Chiclana cel viteaz
Voi milonga mi-ascultați.

În preajma zilei poeziei asta vreau să vezi: cum seamănă poemele tango, din ”Poezii”, de Jorge Luis Borges cu versuri din ”Cânticele ţigăneşti” ale lui Miron Radu Paraschivescu. Și teatralul, și pasionalul și poate așa venim și dincoace de exotismul la care te-ai aștepta, pentru că tot de la Borges ne vine Aleph. Poate nu îți dai seama, dar ia vezi, poate îți sună cunoscut.

Darnic va părea zgărcitul,
Iar fricosul, curajos.
Moartea poate să prefacă
Pe cel slut în Făt-Frumos.

pt 28 martie Ziua profesorului

SECRETUL ÎN CARE PETRARCA ÎȚI E PROFESOR

”Secretul” (ediție bilingvă) Francesco Petrarca, trad. de Anca Meiroșu, Polirom, 2023
Totuși, ceea ce ai zis despre impulsul mâniei și despre puterea rațiunii socotesc că este foarte fin și bine zis.
În perioada în care simți ce înseamnă ziua profesorului și marcarea ei pe 28 martie îți propun ”Secretul”. Este cartea în care Francesco Petrarca îți arată cum un clasic se învață pe el însuși ceea ce contează. Cum îți pui în ordine valorile într-o lume în care pare că poți să ai cam tot ce îți dorești.

Urmează avântul sufletului, care este demn de dispreț în orice altă împrejurare rea, însă este foarte frumos când se îndreaptă spre lucruri oneste.

Dar mai sunt în playlistul lunii martie și:

pt 14 martie, Ziua pi (Ziua Internațională a Matematicii)
CALCULEZI ALEGEREA DE ZIUA MATEMATICII
”Elementele alegerii. De ce contează modul în care luăm decizii” ERIC J. JOHNSON , traducere Mihaela Sofonea, publica, 2022
Cu cât este mai mare înălțimea pretinsă, cu atât e mai mare probabilitatea ca bărbatul să nu fie sincer.
În preajma zilei a 14 din luna a 3-a te invit să încerci să calculezi ce altă zi ar fi mai potrivită pentru a sărbători matematica. Dar înainte să îmi spui ce ai hotărât, uite că m-a prins volumul ”Elementele alegerii. De ce contează modul în care luăm decizii”, de Eric Johnson. Să zicem că totul ar putea să înceapă după ce două grupuri de studenți au de ales între aceeași carne tocată dar prezentată ori cu eticheta 30% grăsime ori 70% slabă. Și știi deja ce ai alege, cu toate că este același produs în ambele situații.
Ce ne amintim este influențat și de arhitectura alegerii. DE VĂZUT AICI

pt 19 martie- Ziua pașaportului românesc

CORPUL E PAȘAPORTUL TĂU
”Corpuri” de Olivia Laing, traducere Oana Zamfirache, editura Curtea Veche, 2023
Corpul perfect, de neatins, atât de fin și de strălucitor, încât este practic nepământean.
Dacă ai pașaport nu sunt așa de sigur că știi că atunci când el este românesc are ziua lui, pe 19 martie. Te-aș invita să serbezi acest document cu volumul ”Corpuri”, al Oliviei Laing. O persoană care se identifică drept non-binară poate să îți spună multe despre libertate fie ea fizică dar și despre riscul pierderii ei.
Libertatea avea un cost și se pare că acesta era și el legat de corp, pierderea libertății fizice fiind o amenințare omniprezentă.
Ca mulți alți activiști, am ajuns la epuizare. DE VĂZUT AICI

pt 24 martieInternational – Day for the Right to the Truth Concerning Gross Human Rights Violations and for the Dignity of Victims
DEMNITATEA TA ȚINE ȘI DE ISTORIE DAR STĂ ÎNTR-O LIVADĂ
“Fetele din livada cu meri”, Nikola Scott, trad de Irina Bojin, Humanitas, 2023
Se lăsă pe spătar și puse mâna pe masca de gaze din poală.
Ultima parte a lunii martie îți aduce și Ziua Internațională a Dreptului la Adevăr privind Încălcările Flagrante ale Drepturilor Omului și a demnității victimelor. Pot să îți ofer o contragreutate a acestui fapt cu ”Fetele din livada cu meri”. Povestea semnată de Nikola Scott îți încurajează empatia pentru cei pe care credeai că îi știi dar pe care istoria îți dezvăluie că îți sunt mult mai aproape decât bănuiai. Iar istoria face multe victime.
Oftă și îi întinse lui Frankie ultima bomboană triunghiulară. DE VĂZUT AICI

pt 30 mart CUM INTRĂ LUMEA TA PE TELEGRAPH AVENUE
“Telegraph Avenue”, Michael Chabon, trad. Andra Matzal și Cosmin Postolache, Editura Art/ Musai, 2020
Auzi trosnetul bâlbâit al mai multor arme, declanșate la unison.
Finalul lui martie este legat și de faptul că într-o asemenea zi, de 30, la 100 de ani de când era pictat, tabloul ”Irișii”, al lui Van Gogh, era vândut cu aproape 54 de milioane de dolari. E un moment bun să te gândești cum ajunge artă ceea ce e o obsesie pentru tine. Iar Mihael Chabon îți poate face o idee în ”Telehraph Avenue”. Că e vorba despre rase umane, societate și așa mai departe, el reușește să te facă să te întrebi de unde e toată furia în condițiile în care muzica își vede liniștită de treabă cu toate influențele din lume.
Costumul părea mai degrabă să-l împacheteze decât să-l îmbrace. DE VĂZUT AICI

iar voturile au arătat așa:

Iar pentru cărțile pe care ai vrea să le vezi recomandate în aprilie la citEști votezi la acest link (aici și propunerile tale sunt binevenite și voi trage cu ochiul la ele pentru citești-urile din luna mai) https://www.facebook.com/groups/176421673757/permalink/10160256215083758/

Ca să fii la zi cu ce și cum follow te rog citEști aici în fb sau aici în insta sau aici în ytbe

Cum ajunge poezia pe care o știi ”poetic:interfață sonoră”

Cum răstoarnă poezia tentația gândirilor totalitare? După trei performance-uri în 10 zile cu poeme din volum, e momentul lansării de carte online pentru ”poetic: interfață sonoră”, de Răzvan Țupa
Cinci persoane implicate din perspective diferite în travaliul poetic te așteaptă luni, 3 aprilie, la ora 19.00, online la lansarea online a volumului poetic: interfață sonoră, de Răzvan Țupa, apărut la Editura Cartier, în „Rotonda”, colecție coordonată de Em.Galaicu-Păun.

Vor participa : Răzvan Țupa, Ioana Miron, Dmitri Miticov, Mihaela Munteanu și Emilian Galaicu-Păun într-o discuție cu experiment și poezie, text și societate, studiu și expresie poetică în secolul XXI.

Discuția va fi transmisă live, pe paginile facebook ale Editurii Cartier și Librăriilor Cărturești.

Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube.

Evenimentul este organizat de Librăriile Cărturești și Editura Cartier.

„Trăim, spunea Baudrillard, într-o lume dominată de experienţe şi sentimente simulate, pierzând capacitatea de a înţelege realitatea, căci ceea ce experimentăm este o realitate deja preparată, editată, digerată de media, evaporată sub strălucirea timpului real al acesteia. Poezia lui Răzvan Ţupa încearcă să creeze o breşă în această realitate simulată.” (Mirela Roznoveanu)

„Răzvan Ţupa vorbeşte, printre alte categorii poetice identificate, despre <evoluţii şi falimentul gândirilor literare totalitare>, despre <redescoperirea societăţii> şi <resurecţia responsabilităţii poetice individuale>. În asemenea direcţii se îndreaptă chiar poezia lui, evoluând ea însăşi, cum spuneam, de la intimism la social, de la fulguraţie la montaje cinematografice şi de la persoana I singular la persoana I plural ori la un <tu> generic.” (Adina Dinițoiu)

Răzvan ȚUPA, poet de marcă al generației 2000, preocupat de poetica urbană și de fețele ascunse ale limbajului, este probabil artistul care a abordat cele mai spectaculoase formule lirice, multe sincretice, accentuat vizuale și histrionice. Dintre volumele sale: “fetiș – o carte românească a plăcerii” (2001), “corpuri românești” (2005), „poetic. cerul din delft și alte corpuri românești” (2011), “Acum suntem noi anticii” (2020), “poetic: interfața sonoră” (2022). Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu“.

Dmitri MITICOV  este poet. Prezent în librării cu volumul Dmitri: genul cinic (Editura Cartea românească, 2015). În prezent, are în lucru un nou volum de poeme.

Ioana MIRON este ilustratoare și traducătoare. A debutat editorial cu volumul de poeme Picaj, Casa de Pariuri Literare, 2016.

Mihaela MUNTEANU este studentă. A publicat texte în „Echinox”, „Timpul”, „Poetic Stand” și „O mie de semne”.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Andrei Mușat www.instagram.com/andreimusat10
foto Andrei Mușat www.instagram.com/andreimusat10

poetic: interfață sonoră (365 de poeme de dragoste postumane și unul uman), de Răzvan Țupa (Rotonda). Broșată, 168 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL.

Carțile pot fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, pot fi comandate și online, livrări directe din București și Chișinău:

https://carturesti.ro/carte/poetic-interfata-sonora-1962780585?p=2

Am deschis zilele poeziei de la Cărturești cu Lecturi transparente, un performance cu volumul ”poetic.relația grafică”

Zilele Poeziei la Cărturești invită cititorii la întâlniri cu poeți, seri de lectură, dialoguri despre poezia contemporană și performance-uri.

Cu performance am și deschis seria de evenimente din Cărturești Carusel, cu Ioana Miron și Andei Zbîrnea.

Karmen Florea a pus mai multe din Lecturi Transparente aici https://www.facebook.com/media/set?vanity=karmen.florea&set=a.10218489473587507

Programul complet al evenimentelor arată așa:

16-21 martie – celebrăm poezia la Cărturești

Cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei din 21 martie, librăriile Cărturești din țară și din Republica Moldova invită iubitorii de poezie la o serie de evenimente care sărbătoresc poezia așa cum se cuvine: oferindu-i timp, atenție și spațiu de expunere. Programul este gândit și conceput în spiritul celebrării noutății și diversității vocilor poetice, a puterii poeziei și a lumilor pe care ea le creează.

În tumultul lumii, poezia e un fel de a vorbi despre experiențe comune. Vie și necesară, cum spunea Alexandru Mușina, poezia este mijloc esențial de supraviețuire și rezistență în fața adversităților.

„Citim poezie pentru că ne-am obişnuit cu frumosul, cu căzutul pe gînduri, cu atenţia plină de tandreţe pentru celălalt, cu un fel de a gîndi, simţi şi prin asociaţii, corespondenţe. Poezia ne leagă de noi înşine şi de ceilalţi într-un fel tulburător”, nota poeta Simona Popescu în 𝑷𝒍𝒆𝒅𝒐𝒂𝒓𝒊𝒂 ei pentru poezie.

 Zilele Poeziei la Cărturești se află anul acesta la a treia ediție și se desfășoară în perioada 16 – 21 martie în câteva librării Cărturești din București, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Iași și Chișinău. Evenimentele aduc în prim-plan poezia contemporană, traducerea de poezie, noile direcții tematice în poezie, precum și intersecțiile dintre poezie și alte arte. Ele se adresează cititorilor de poezie de pretutindeni, dar și celor care nu au avut curaj încă să se apropie de ea.

Programul evenimentelor, structurat pe orașe:

CHIȘINĂU

Sâmbătă, 18 martie, ora 19:00, Cărturești Muzeu. Seara poeților nedebutați. Invitați: Victor Fală, Olesea Enachi. Moderatoare: Maria Pilchin.

Marți, 21 martie, ora 10:00, Poetry Coffeeshop. La o cafea cu poeții. Invitați: Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Ioana Isac.

IAȘI

Vineri, 17 martie, ora 19:00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Lucian Brad, Ioan Coroamă, Claudiu Ioan Maftei. Moderator: Silviu Romaniuc.

Sâmbătă, 18 martie , ora 19:00, Cărturești Palas: Asociația Culturală Link Through Culture. Lectură de poezie & dialog. Moderator: Eduard Foszto.

Duminică, 19 martie, ora 19:00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Vlad Alui Gheorghe, Bogdan-Alexandru Petcu.

Moderatoare: Corina Giurgia.

Luni, 20 martie, ora 19.00, Cărturești Palas. Lectură de poezie & dialog. Teatru și poezie, poezie și teatru. Lecturi din volumul: Un secol de poezie română scrisă de femei. Volumul II. 1945-1989. Antologie coordonată de Paula Erizanu și Alina Purcaru (Cartier, 2022). Invitați: Vera Nacu & Teatrul 21.

BUCUREȘTI

Vineri, 17 martie, 18:30, Cărturești Carusel. Lecturi transparente din „poetic. relația grafică”. Cu Ioana Miron și Răzvan Țupa. Prezentați în dialog de Andrei Zbîrnea, poet, jurnalist și activist cultural.

foto Alexandru Codruț Ivașcu

Vineri, 17 martie, 19:00, Cărturești Verona. Poezia contemporană din perspectiva culturii urbane. O dezbatere pornind de la cartea „Rapul este poezie. Incursiune în cultura hip-hop românească”, de G. P. Volceanov. Invitați: G.P.Volceanov, Sorin Despot, Krem, Gani.

Sâmbătă, 18 martie, ora 18:30, Cărturești Verona. Cum citim poezie contemporană și o lectură din poeți nedebutați. Cu Răzvan Andrei, Sorin Despot. Vor citi: Miruna Romanciuc, Ioana Tătărușanu, Răzvan Omotă și Carla Boboc.

Duminică, 19 martie, ora 11:00, Cărturești Carusel. Atelier de citit și inventat poezii cu Carmen Tiderle. Atelier dedicat copiilor cu vârsta 6+. Participare gratuită, dar pe bază de înscriere, printr-un email trimis către inscrieri@carturesti.net.

Luni, 20 martie, ora 19:00, Cărturești Verona & online. Raftul traducătorului. Ediție dedicată lui Pier Paolo Pasolini. Invitați: Smaranda Bratu Elian, Dana Barangea, Bogdan Alexandru Stănescu, Claudiu Komartin, Călin Boto. Moderatoare: Aurora Firța-Marin.

Marți, 21 martie, ora 18:00, Cărturești Verona. Lansare de carte „Cai verzi pe pereți” și spoken word poetry cu Cristina A. Bejan.

Marți, 21 martie, ora 18:30, Cărturești Carusel. Lansare antologii de poezie Cartier și dialog. Invitați: Elena Vlădăreanu, Cosmin Perța, Claudiu Komartin, Paula Erizanu. Moderator: Gelu Diaconu.

CLUJ

Joi, 16 martie, ora 19:00, Cărturești Platinia. Lecturi din poeți nedebutați în librărie. Invitați: Iulia Iaroslavschi, Cătălin Șuteu, Diana Huțanu, Mara Muntean, Teona Farmatu, Victor Horațiu Troșan, Ioana Laic. Moderator: Alex Ciorogar.

Vineri, 17 martie, ora 17:00, Cărturești Iulius Mall. Cum citim poezie contemporană. Un workshop susținut de Revista Echinox. Invitați: Teona Farmatu, Mihnea Bâlici, Alex Ciorogar.

Vineri, 17 martie, ora 19:00, Cărturești Iulius Mall. Seară de poezie în limba maghiară. Invitați: André Ferenc, Burján Kinga, Horváth Benji, Kali Ágnes, Száva Csanád. Evenimentul se va desfășura în limba maghiară.

Marți, 21 martie, ora 19:00, Cărturești Platinia. Dublă lectură de poezie & dialog: „Crisalidă”, de Mădălina Căuneac și „Setări avansate de lumină”, de Diana Cornea. Moderator: Alex Ciorogar.

TIMIȘOARA

Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Operei. Lansarea volumului de poezie „Învederatul”, de Robert Șerban.

Duminică, 19 martie, ora 20:00, pepiniera Timișoara. Poezie la înălțime cu Cenaclub. Invitați: Florentin Popa, Daniela Rațiu, Alex Higyed, Alina Dumitrescu, Raoul Andreas Horn și Anastasia Coste.

Marți, 21 martie, ora 19:00, Cărturești Operei. Comuna 30 – Poetry reading. Invitați: Alex Higyed, Alina Dumitrescu, Ioana Lavinia, Mădălina Aldescu, Nelu Antocian, Ioana Cătălina Obreja, Alexandru Bibu.

SIBIU

Joi, 16 martie, ora 18:00, Cărturești Promenada Mall Sibiu. Lansare Z9Magazine 2.2022. Invitați: Ștefan Baghiu, Crina Neacșu, Denis Prodea. Moderatori: Cătălina Stanislav, Alex Văsieș.

Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Promenada Mall Sibiu. Cum ne apropiem de poezia contemporană – dialog & lectură. Invitați: Teodora Coman, Radu Vancu, Cătălina Stanislav, Alex Văsieș. Moderator: Vlad Pojoga.

BRAȘOV

Vineri, 17 martie, ora 18:00, Cărturești Piața Sfatului. Lectură de poezie & dialog. Invitați: Florin Gherman, Crina Bega, Andrei Dósa, Irina Bruma, Marius Aldea. Moderator: Vlad Drăgoi.

Participarea la evenimentele din Zilele poeziei la Cărturești este gratuită.

Pe lângă seria de evenimente dedicate, în perioada 14.03 – 27.03 sărbătorim poezia pe carturesti.ro, dar și în librăriile fizice, cu un discount de 20% alocat unei selecții de titluri care ne-au făcut viața mai frumoasă multora dintre noi, fie că suntem cititori pasionați de poezie, fie că doar ne-am delectat din când în când.

De Ziua Internațională a Poeziei, vă îndemnăm să vă întoarceți la poeții preferați, să descoperiți versuri și poeți noi și să împărtășiți descoperirile făcute pe tărâmul magic al poeziei.

Grafica evenimentului a fost realizată de pictorul și poetul Andrei Gamarț.

Parteneri: Editura Tracus Arte, Editura OMG Publishing, Casa de Editură Max Blecher, Editura Cartier, Revista Echinox, Zona nouă, Cenaclub, Comuna 30, Palas Iași, Radio HIT, Radio România Cultural, Observator Cultural.

Trei feluri în care vezi poezia și poetic în performance

Îți propun trei feluri în care poți să vezi poezia în performance bucureștean. Unul cu scris și desen (Cărturești Carusel, vineri, 17 martie), altul cu poezie și dans (Areal, duminică, 19 martie), și al treilea, în sesiune lounge, de prânz (Control Club, duminică, 26 martie). Unul este cu intrare liberă, celelalte două cu bilet și rezervare recomandată.

Transparența poeticului

”LECTURI TRANSPARENTE”

cu Ioana Miron
Cărturești Carusel
intrare liberă
Strada Lipscani 55
Vineri, 17 martie, 2023
ora 18.30

Pentru tine:
Cu intrare liberă e întâlnirea de la Cărturești Carusel în care poți să vezi un performance cu Ioana Miron în povestea din volumul ”poetic. relația grafică”(2022, CDPL). Cei de la Casa De Pariuri Literare se pare că i-au anunțat pe organizatori că nu mai au pe stoc volumul așa că ultimele exemplare ar fi cele pe care le găsești în librării acum.
”Ai obiceiul să vezi lectura mai ales ca un act intim. Sau public, dar static. Ioana Miron și Răzvan Țupa te invită să descoperi transparența poeziei contemporane în dimensiune grafică. Doi poeți îți propun o variantă live a întâlnirii desenului cu scrisul”, am pus în poveste. Evenimentul include un dialog de Andrei Zbîrnea, poet, jurnalist si activist cultural. Mai multe detalii ai în evenimentul poveștii care deschide seria de evenimente de la Cărturești.
Personal:
Cu Ioana am lucrat mult timp pentru cartea asta. Ioana Miron e născută la Botoșani(10 noiembrie 1989). A absolvit Litere, la Iași și a studiat germană și norvegiană la București. A debutat cu volumul de poezii ”Picaj”, Casa de Pariuri Literare, Bucureşti, 2016. A tradus volumele de poezie ”Stanch Modulation” (Ioana Miron) şi ”My Murderer’s Chant” (Şerban Axinte), apărute la Editura Vinea din Bucureşti. În prezent este traducător şi ilustrator. Împreună am susţinut un eveniment performativ de poezie grafică intitulat ”Linii de plutire”, la Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti, în baza conceptului poetic ”Corpuri româneşti. Conexiunea grafică”. Este membra PEN România. Traduce poezie pentru Poesis Internaţional, Poetic Stand, Ficțiunea OPTm şi articole legate de artă pentru Lettre Internationale (Anish Kapoor, Pierre Soulages etc). A tradus din Thomas Bernhard, René Oberholzer, Robert Prosser, Raoul Eisele, Sjón, Tone Hødnebø, Inger-Mari Aikio, Cia Rinne şi alţii.
A.I.:
Altfel, l-am pus pe ChatGPT să scrie scenariu pentru un performance de poezie și desen grafică folosind benzi de celofan transparente intitulat ”lecturi transparente” pornind de la volumul ”poetic. relația grafică” de Ioana Miron și Răzvan Țupa, care ar trebi să includă prezentare și discuție cu Andrei Zbîrnea, jurnalist.
Începe performance-ul cu o prezentare a volumului de poezie „Poetic. Relația grafică” de Ioana Miron și Răzvan Țupa.
Pe măsură ce autorul citește poeme din volum, o serie de benzi de celofan transparent încep să fie dispuse în spatele său.
Odată ce recitalul se încheie, începe discuția moderată de Andrei Zbîrnea cu autorul despre procesul creativ și semnificația poeziei și desenului în volum.
În timpul discuției, protagoniștii încep să lucreze cu benzi de celofan transparente, creând imagini abstracte care să însoțească poezia și discuția.
În timp ce desenele se dezvoltă, discuția se îndreaptă spre interpretarea lor și cum acestea reflectă în moduri diferite temele din poezia citită.
În final, desenele grafice se descompun, dezvăluind un citat din volumul de poezie care să încheie recitalul cu o concluzie puternică.
Acest performance combină elementele de poezie, desen grafică și discuție pentru a crea o experiență completă și profundă pentru publicul prezent. Ideea centrală este aceea că poezia poate fi abordată în moduri diferite și poate fi interpretată în multe moduri, iar prin crearea unui spațiu de discuție și adăugarea elementelor vizuale puternice, se poate accentua semnificația poeziei. Performance-ul include o discuție moderată de Andrei Zbîrnea, care va ajuta publicul să exploreze mai profund temele din volumul de poezie „Poetic. Relația grafică” și să își formeze o perspectivă mai largă asupra sensului artei și creației în momentul actual.

Dacă vii vineri la Carusel la 18.30 o să poți să spui dacă ți-ar fi arătat mai bine varianta propusă de inteligența artificială decât ce o să fie în realitate, sub una dintre lucrările lui Peter Gentenaar, artist olandez celebru pentru „sculpturile sale în hârtie”.

Dansul poeziei
CAPILAR

cu Cristina Lilienfeld (dans) și Anca Elena (muzică)
Areal, str Anastasie Simu, nr 2
intrare 20 de lei
duminică, 19 martie
ora 19.00

Prin Capilar/revizitat, Cristina Lilienfeld (dans), Anca Elena (muzică) și Răzvan Țupa (poezie) îți propun traseul comunicării între tine și ceilalți. Cei trei artiști îți aduc, fiecare din domeniul său, o explorare a felului în care suntem în contact unii cu ceilalți – de la întâlnire la intimitate, fantasme și, în cele din urmă, comuniune. Chiar și atunci când ceilalți ar putea fi tot tu.
Pentru tine:
Capilar are la bază întâlnirea dintre 3 artiști din discipline diferite, aceștia reunindu-se în pasiunea pentru poezia portughezului Fernando Pessoa. Cele 3 discipline (muzică, dans, poezie) intră în dialog, hrănindu-se reciproc într-un performance sincretic.
În 2017 coregrafa Cristina Lilienfeld și poetul Razvan Tupa s-au întâlnit pentru prima dată și au colaborat în cadrul proiectului #dansliteratura, organizat de Fundația Gabriela Tudor la aniversarea a 20 de ani de activitate. În 2019 Cristina și Răzvan au beneficiat de o rezidență oferită de Fundația Gabriela Tudor în parteneriat cu Forum Danca în Lisabona, unde au cercetat împreună diferite metode de a se apropia de poezia lui Pessoa în timp ce au aprofundat diferite metode de comunicare precum și un concept mai vechi al lucrului lor: oglindirea în celălalt. Proiectul a continuat să se dezvolte în 2022 la AREAL spațiu de dezvoltare coregrafică, într-un nou format care încorporează pe lângă dans și poezie și muzica live.
Spectacolul Capilar/revizitat va avea loc la spațiul AREAL (str. Anastasie nr. 2, ap. 6) la ora 19:00.
Bilete:
Avem doar un număr de 15 locuri, care pot fi rezervate la adresa areal@arealcolectiv.ro, prețul unui bilet fiind 20 lei. Plata biletului se poate face în contul AREAL DANS SRL, cont Iban RO18BTRLRONCRT0583972701 deschis la Banca Transilvania, cu mențiounea „spectacol AREAL 19 martie”.

𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 s-a născut la Bacău în 1979, și a absolvit în 2003 Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia interpretare instrumentală – pian, ulterior experimentând o serie de limbajuri artistice precum jazz-ul improvizat, dramaturgia, compoziţia. A publicat trei cd-uri atât în calitate de pianistă, cât şi de compozitoare: “Vingt Regards sur l´Enfant-Jésus” de Olivier Messiaen (2020), “No”, “Andersen”, “Birds and Letters” (2020), “24 Minis în 24 keys” de Ratko Deloko (2021). În 2020 şi 2021 a susţinut muzical lectura povestirilor de H.C. Andersen, Fetiţa cu chibriturile” şi “Lebedele” în lectură actriţelor Iuliana Muşetescu şi Ilinca Hărnuţ. În prezent derulează proiectul video “Vingt Regards sur l´Enfant-Jésus” pe Pianists Corner şi pregăteşte seria de lieduri “De nos oiseaux” pe versuri de Tristan Tzara, muzică Anca Elena, în interpretarea sopranei Laura Tatulescu.
𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐋𝐢𝐥𝐢𝐞𝐧𝐟𝐞𝐥𝐝 a studiat coregrafia și psihologia căutând în permanență punctul în care cele două discipline se întâlnesc. În ultimii ani a colaborat și continuă să lucreze cu diferiți coregrafi și dansatori dar și cu artiști vizuali și muzicieni făcând parte din mai multe grupuri artistice interdisciplinare. Spectacolele ei “Lay(ers), “Nu toți sunt eroi”, „ Fapte vitejești”, „Pe bune – pentru copii”, “Moving Fields”, Eighty Five Percent Of What You Remember precum și numeroase spectacole în care dansează: “Alienation or the Deșire for Intimacy” de Benno Voorham, „A Truth, A Lie And A List Of Possibilities” de Andreea Novac, “Coregrafie de grup” de Mihaela Alexandra Dancs, “The Great Scheme of Things” – concert/ performance trupa Fierbinteanu, sau pentru care a semnat coregrafia: “În trup” (opera de camera) pe muzică de Diana Rotaru, “Dancer În The Dark” – Teatrul Maghiar din Timișoara, etc. continuă să fie prezentate pe scenele din București, din țară și internaționale. În anul 2016 a făcut parte din programul Dance Roads prin intermediul căruia a călătorit în cinci țări europene prezentând spectacolul Lay(ers). A colaborat într-o multitudine de proiecte cu coregrafi precum: Cosmin Manolescu, Mihaela Alexandra Dancs, Benno Voorham, Mădălina Dan, Andreea Novac, Andreea Belu, Smaranda Găbudeanu, Virginia Negru etc., cu artiști vizuali: Dilmana Yordanova, Mihaela Kavdanska, Alina Ușurelu etc., muzicieni: Diana Rotaru, Irinel Anghel, Vlaicu Golcea, Kamer Art, LeVant, trupa Fierbinteanu etc., scriitori: Răzvan Țupa, Andra Rotaru, precum și cu numeroși actori și regizori. În 2021 a lucrat cu renumitul coregraf Anjelin Preljocaj în cadrul unui proiect internațional care a avut loc în Aix en Provence, Franța. În ultimii ani a călătorit și lucrat în țări precum: Portugalia, Ghana, Italia, Franța, Germania, UK, Serbia, SUA, Luxembourg. În prezent este membru co-fondator al Colectivului AREAL – spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

Întâlnirea lejeră
LOUNGE POETIC, cu Silvia Grădinaru
Control Club, str Constantin Mille, nr 4
intrare 30 de lei
duminică, 26 martie
ora 14.00
Pentru tine:
Avem un performance cu scenă și lumini în zece momente distincte, cu poeme din volumul ”Poetic. interfața sonoră” (2022, Cartier). Povestea se anunță lejeră, cu invitați și intervenții… Imediat ce dau organizatorii liber pentru achiziționarea biletelor, dau semn pe Fb. Este ultimul episod din seria SWORDS – Spoken Word Sessions, organizată de scriitorul Cosmin Perța în 2023, care are loc în Control în sezonul acesta, așa că am zis să vezi cum e poezia în public și la prânz.
De video și muzici se ocupă Marius Copel (Electrons In Slow Motion) și Iulian Morar.
Personal:
Cu Silvia e prima dată când fac un performance exclusiv cap-coadă. Am intrat împreună în atelierul Tongue Fu de la Strada Fără Nume, din Timișoara, 2022. Silvia Grădinaru e din Câmpina. Copywriter și poetă. A luat parte cu poezie în performance la festivaluri în orașe precum București, Brașov, Timișoara sau Bruxelles. Din 2018, ține cursul interdisciplinar de creative writing ”Poetry and Advertising” în România, dar l-a ținut și pentru Poetry School în Londra.

Control, 26 martie, 2023, 0ra 14.00, Lounge poetic la SWORDS

7 exerciții filosofice stoice pentru o viață mai fericită

            Dacă tot te frământă ce și cum uite că vin mesaje. Am primit de la Camelia Cavadia textul de mai jos cu povestea pe puncte scoasă din carte. Așa că uite care e treaba, exact cum o spune ea. Eu m-am apucat să mă documentez pe citEști ce și cum se poate calcula de ziua matematicii, cum vezi la acest link.

Dacă tu ai alte idei, te rog, nu ezita să îmi spui în comentarii că e și păcat să nu le strângem la un loc.

De mai bine de un deceniu, scrierile filosofilor stoici cunosc o creștere constantă a popularității peste tot în lume. Însă, în primul an al pandemiei, interesul pentru „Scrisorile către Luciliu” ale filosofului roman Seneca au bătut toate recordurile și conform „The Times”, vânzările au crescut cu 747%. Învățăturile lui Seneca despre cum se pot înfrunta cu calm și curajos anxietatea copleșitoare și durerea au atras foarte mulți cititori de pe tot globul. Scrisă parțial în perioada pandemiei, Mic dejun cu Seneca. Ghid stoic pentru arta de a trăi publicat de Editura Trei reprezintă o introducere în filosofia stoică și în opera lui Seneca, dar și o mărturisire. Autorul cărții, filosoful David Fideler, dezvăluie cum l-au ajutat scrierile stoicului roman să depășească o întâmplare dificilă din viața sa. De atunci, David Fideler recunoaște că practică în mod constant exerciții filosofice inspirate din scrierile lui Seneca. Iată 7 exerciții filosofice stoice potrivite pentru cei care vor să trăiască „o viață bună, cu sens și liniștită, indiferent de ceea ce se întâmplă în lumea largă”.

  1. Concentrează-te pe dezvoltarea caracterului și nu pe lucrurile care nu se pot controla.

Unele lucruri depind de noi, altele nu. Concentrează-te pe ceea ce ține de tine, de exemplu pe dezvoltarea unui caracter nobil, și nu pe lucrurile întâmplătoare sau pe Soarta imposibil de controlat”. Acest exercițiu spiritual desprins din filosofia stoică urmărește scăderea anxietății și cultivarea unei stări de echilibru prin conștientizarea dihotomiei controlului. Ținând cont că unele lucruri ies total din sfera posibilității controlului, o atitudine mai rațională și sănătoasă este cultivarea modului de reacție în fața întâmplărilor neprevăzute.

  1. Realizează o analiză a fiecărei zile, la finalul ei.

Un comportament înțelept, echilibrat este rodul exercițiului zilnic. Progresul este gradual. „Stoicii romani erau încurajați să își revizuiască zilnic comportamentul, pentru a face progrese constante”, observă David Fideler în Mic dejun cu Seneca. Acest lucru se realizează simplu, prin reflectarea asupra propriilor acțiuni, la finalul fiecărei zile. „Ce am făcut bine? Ce am făcut prost? Ce aș putea îmbunătăți? Ce am lăsat neterminat?”. Răspunsurile la aceste patru întrebări pot ghida eficient progresul zilnic și sunt un bun exercițiu de autoevaluare.

  1. Trăiește în prezent.

O sursă importantă de anxietate o constituie pentru majoritatea persoanelor grijile legate de viitor. Exercițiul stoic pentru eliminarea acestei stări negative este concentrarea asupra prezentului. Înțelepciunea stoică ne îndeamnă să planificăm rațional viitorul, dar să ne amintim că tot ce avem este timpul prezent. Acum putem lucra pentru un viitor mai bun. „Dacă simți că te cuprinde anxietatea, conștientizează acest lucru și îndreaptă-ți atenția spre momentul prezent. Ține minte că vei aborda evenimentele viitoare cu aceeași raționalitate pe care o ai astăzi”, spune David Fideler.

  1. Practică recunoștința.

Trebuie să facem toate eforturile să ne umplem de recunoștință”, spunea Seneca în „Scrisori către Luciliu”. Considerată de filosofii stoici o emoție și totodată o virtute, recunoștința este cea mai scurtă cale spre fericire și o metodă eficientă de depășire a suferinței. Urmând exemplul stoic, filosoful David Fideler își îndeamnă cititorii să se gândească zilnic că tot ceea ce au este un dar al universului, că viața însăși este un dar. Cicero spunea că „recunoștința este mama tuturor celorlalte virtuți”, iar Seneca realiza o corelație între recunoștință și iubire, temelia unei vieți cu adevărat fericite.

  1. Anticiparea vitregiilor sorții.

Un exercițiu stoic pe care autorul cărții Mic dejun cu Seneca mărturisește că îl practică frecvent este să anticipeze „vitregiile sorții”, adică să se gândească la cea mai „neagră” variantă a unei situații, să o contemple în mintea sa, apoi să se detașeze de aceste gânduri. Scopul exercițiului este de a reduce impactul nenorocirilor în momentul producerii lor. „Dacă vrei ca un om să nu tremure în luptă, pregătește-l mai înainte de ea”, spune Seneca. Praemeditatio malorum, „prevenirea răului”, este o pregătire pentru întâmplările nedorite ale vieții astfel încât acestea să fie depășite cu bine. David Fideler observă că exercițiul stoic al contemplării nenorocirilor posibile seamănă cu tehnica modernă a terapiei prin expunere, care ajută oamenii să își înfrunte și să își depășească temerile.

  1. Vederea de sus.

Un alt exercițiu stoic cu rol de reducere a anxietății, ideal pentru momentele când ne simțim copleșiți este să ne imaginăm că suntem în afara Pământului. Văzute de la scară cosmică, multe dintre probleme zilnice devin mici. De asemenea, filosofii stoici îndeamnă oamenii să își amintească permanent că totul este în schimbare. Momentele dureroase, neplăcute nu sunt eterne, ca, de altfel, nici cele fericite.

  1. Transformă restriștile în ceva pozitiv.

Nenorocirea este șansa virtuții”, credea Seneca și își îndemna contemporanii să transforme obstacolele în oportunități, să găsească binele în orice situație. Astfel, „nu contează cu ce te confrunți, ci cum te confrunți”.  Filosoful stoic considera că universul este ca un părinte care își iubește copiii cu severitate așa încât dificultățile vieții au un rol educativ, acela de a testa caracterul, de a-l căli și de a-i oferi laurii victoriei celui care-i merită, pentru că aceasta „nu poate fi obținută fără sudoarea frunții”.

Altfel, ca moment, dacă tot sunt în redacție și pun story-uri la Aleph-uială, să citEști, eu merg pe următorul:

Photo by Cassiano Psomas on Unsplash
Photo by Cassiano Psomas on Unsplash

Așa e când citEști în luna de purificare – 8 prezentări și 2 recomandări

Când îți pui problema care-i faza cu purificarea în luna februarie îți poți răspunde că o fi legat de Februus, zeul roman ”de resort” (cum se spunea cândva). Iar la final ai link și unde să votezi pentru martie și să propui pentru aprilie din ce vrei să vezi la citEști.

Iar povestea mea se derulează așa:

Frate, frate, dar educația e pe ani

citEști 2 februarie 2023

„Imagine if…” Cum să construim un viitor pentru noi toți, Sir Ken Robinson și Kate Robinson, traducere Adina Avramescu, editura Publica 2022

„Așadar, dacă nu sunt inițiative guvernamentale, cum încep revoluțiile? „

Ai tot auzit despre problemele sistemului de educație. În preajma unei celebrări precum Ziua Internațională a Fraternității Umane, de pe 4 februarie, îți propun să răsfoiești volumul „Imagine if”, de Sir Ken Robinson și Kate Robinson. Cartea cu subtitlul „Cum să construim un viitor pentru noi toți” îți arată în ce fel poți să revezi punctele de forță ale educației în lumea de azi. Și te pune în postura în care tu ești sitemul.

„În fiecare școală există oportunități pentru schimbare” 

Ce știi de la păsări e și pur și simplu

citEști 6 februarie 2023

„Mic tratat de filosofie a păsărilor” , Philippe J. Dubois, Elise Rousseau, traducere Octavian Soviany, Paralela 45, 2022

„Dacă ne gândim bine, păsările sunt mai curând hedoniste. „

Într-un fel îți dai seama că ai la îndemână toate instrumentele ca să știi ce îți doreai cu ani în urmă. Pe de altă parte îți pui problema dacă nu îți lipsește ceva și dacă nu cumva un pic de timp nu este ceea ce îți mai trebuie. Dacă tot e februarie, luna asociată cu „februm” , sărbătoarea romană a puruficărilor s-ar putea să fie cel mai bun moment să vezi un „Mic tratat de filosofie a păsărilor” . Philippe J. Dubois și Elise Rousseau îți arată câte nu știai că știi deja de la zburătoarele din jur. Și nu doar despre fragilitate sau curaj ci și despre ce ține de iubire ori responsabilitate.

„În povești și legende, păsările joacă adesea rolul unor instructori, inițiatori, purtători de mesaje”

Ce roman alegi de Ziua Pizzei

citEști 9 februarie 2023

„Arta romanului” , Milan Kundera, traducere Simona Cioculescu, Humanitas, 2022

„Viitorul este întotdeauna mai puternic decât prezentul.”

Dacă îți place pizza, care are ziua ei internațională pe 9 februarie, n-are cum să nu fie pe placul tău un roman bun. Dar în jurul oricărui roman sunt tot felul de ingrediente. Iar Milan Kundera îți vorbește despre ele în „Arta romanului” . Volumul adună note și prezentări, chiar și în dialog, legate de câteva dintre cărțile care l-au făcut celebru pe autorul de origine cehă.

„Limitele topografice nu sunt determinate decât prin decretul inimii”

Flori, sfinți și sens cum formează limbajul tău

citEști 14 februarie 2023

„Laleaua (tulipa) Semnificație: îmi declar iubirea pentru tine”

Poate știi exact ce vrei să spui de Sfântul Valentin. Eu vreau să afli ce spun florile pentru tine. În „Floriografie- Limbajul secret al florilor: ghid ilustrat”, Jessica Roux îți explică unul câte unul mesajele pe care le ascund diferite tipuri de flori. În plus poți să afli și cum se combină aceste sensuri secrete în buchete care spun adevărate povești. Dar lucrurilor din volum, vreau să le adaugi și informația asta: ai tot auzit că Sf.Valentin e o sărbătoare catolică. Adevărul e că e o afirmație valabilă doar pentru 14 februarie. Pentru că și Biserica Ortodoxă Română îl celebrează pe Sfântul din secolul III, martirizat în Umbria, dar pe 30 iulie.

„Urme ale acestei tradiții s-au păstrat până azi”

Sandman e în pachet cu Shakespeare

citEști 13 februarie 2023

„Fiecare scenariu pentru Sandman e o scrisoare adresată artistului ilustrator.”

Ai și o zi națională a lecturii. E pe 15 februarie, dar de citit ai pentru tot restul anului. Dar pentru o ocazie festivă îți deschid pachetul „Sandman”, volumele 1-3 al istoriei fantastice în benzi desenate imaginate de Neil Gaiman. Probabil că ai văzut serialul dar odată cu transpunerea în română a volumului 3 mergi un pic mai departe decât te-a lăsat ecranizarea. Și în același volum ai intersecția dintre povestea lui Gaiman și Shakespeare cu „Visul unei nopți de vară” cu tot cu Shakespeare ca personaj. Fanii Sandman știu deja că aici e publicat și scenariul pentru „Caliope” cu tot cu notițele autorului pentru ilustrator.

„Un oraș în care străzile sunt pavate cu timp”

CÂTĂ DREPTATE POȚI SĂ AI ÎN RĂZBOI?!

Ziua Mondială a Dreptății Sociale (ONU) (din 2009) (21 febr)

„Război”, Louis Ferdinand Celine, traducere, Magda Răduță, Editura Trei/ Anansi, 2022

CITAT Am sufletul mai întărit, ca un biceps

TEXT Dreptatea este un concept. Ai ziua ei mondială pe 21 februarie așa că în perioada aceasta ai ocazia să răsfoiești o carte care îți pune la încercare simțul dreptății. ”Război”, de Louis Ferdinand Celine, este un roman inedit al autorului francez. La mai bine de șase decenii de la dispariția scriitorului blamat pentru antisemitism și admirat pentru vigoarea imaginației sale expresive, doar citind acest roman îți dai seama dacă o variantă de sertar a prozei sale merită sau nu să creeze din nou controverse.

”… asta spune totul, spune toată bucuria de pe lume.”

DRAGOBETELE TRECE PRIN GASTRONOMIE

Dragobete (24 februarie)

„Cele trei secole de gastronomie românească”, Daniela Ulieriu, Doina Popescu, editura Paralela 45, 2018

CITAT Întrebarea rămâne: există gastronomie românească?

TEXT Dacă dragostea trece prin stomac, de ce să nu profiți de Dragobete pentru o călătorie cu o carte. „Cele trei secole de gastronomie românească” este o poveste a cărților de bucate românești care au făcut istorie. Daniela Ulieriu și Doina Popescu îți spun și cine era Sanda Marin dar coboară până la primele versiuni de rețete culinare ticluite în lumea românească.

”A mânca nu înseamnă doar a te hrăni, ci și a te delecta”

POSTUL ÎNCEPE ȘI ÎN ECONOMIE

Postul Paștelui la ortodocși începe pe 27 februarie

„Societate și economie”, Mark Granovetter, traducere de Cătălin Augustin Stoica, editura Art, 2022

CITAT Consider însă că nu putem neglija puterea dacă sperăm să construim explicații convingătoare cu privire la fenomenele economice.

TEXT E un moment bun pentru tine, în primele zile ale postului Paștelui, să vezi cam în ce măsură îți schimbă viața rețelele atunci când sunt sociale și nu doar de socializare. Un volum precum „Societate și economie”, al sociologului Mark Granovetter, de la universitatea Stanford îți arată cum raporturi pe care le-ai considera în mod normal întâmplătoare și mai puțin profunde îți oferă oportunități pe care le-ai fi crezut legate altfel de relațiile apropiate. Și în ce măsură ajung să conteze aceste legături pe care le faci între zone întregi ale lumii, chiar și din punct de vedere economic. Da, în sensul greu. 

”… actorii ale căror relații conectează grupuri separate din rețea au un potențial mai mare de acumulare a puterii”

Dar ți-am mai zis și că:

INVAZIA FACE UN AN DAR PUTEREA RĂMÂNE ÎN NOI

Un an de la invazia rusă 

”Puterea din noi- Identitatea de grup stimulează performanța, cooperarea și armonia socială”, Dr. Jay J. Van Bavel, Dr. Dominic J. Packer, traducere George Chiriță, Editura Paralela 45, 2022

CITAT Oamenii sunt adesea niște contradicții ambulante.

CITAT Cine vrem să fim?

TEXT Ce crezi că se mai poate spune la un an de când trupele lui Putin au atacat Ucraina? Te invit într-o incursiune în zona reperelor care alcătuiesc identitatea de grup. În ”Puterea din noi- Identitatea de grup stimulează performanța, cooperarea și armonia socială”, Dr. Jay J. Van Bavel și Dominic J. Packer îți oferă ocazia să înțelegi cât de puternice sunt reacțiile pe care le ai nu doar atunci când este vorba despre evenimente traumatice, ci chiar și în cele mai banale ipostaze ale plasărilor tale într-un grup. 

CITAT Cheia disidenței a fost faptul că ei au văzut prejudiciul adus unui grup la care țineau.

pe care îl vezi aici

și

CE ARE BRÂNCUȘI CU GOMA

România: Ziua Națională Constantin Brâncuși (din 2016) (19 febr)

„Paul Goma- Conștiință istorică și conștiință literară”, Flori Bălănescu, Corint, 2022

CITAT Ofițerul a atribuit îndeletnicirii cititului în sine o accepțiune negativă.

TEXT Pe Brâncuși îl aniversezi într-o zi națională pe 19 februarie. Iar eroii care îți schimbă perspectiva asupra lumii merită să îi revezi de oricâte ori. E tipul de ocazie pe care ți-o oferă volumul ”Paul Goma – Conștiință istorică și conștiință literară”, de Flori Bălănescu. Poate că e un alt tip de erou decât Brâncuși cu toate că Parisul ar fi un fundal pe care îl are în comun. Dar este Parisul din care nu încetează să revină firele poveștii istoriei tale din comunism. Nesfârșit.

CITAT Lumea așa cum o intuia Goma rămâne, încă, nu neapărat de redescoperit, ci de acceptat. 

pe care îl vezi aici.

Poți acum să votezi pentru cărțile de martie de CitEști și să mă tragi de mânecă pentru aprilie acilișa go.

citEști: Câtă dreptate poți să ai în război

Te ia câte o carte de cap. Dar „Război”, îl ia și pe autor. Altfel cum să dispară cartea asta abandonată 75 de ani?!

„Război”, Louis Ferdinand Celine, traducere, Magda Răduță, Editura Trei/ Anansi, 2022

N-aș pierde pentru nimic în lume ocazia să mai încerc o dată să îmi dau seama de ce spune Le Clezio despre Celine că e scriitorul pe care nu ai cum să nu-l citești, în ciuda controverselor din care nu a mai ieșit. Și „război” e încă una… pe care nici el nu a avut chef să o prezinte pentru citit. Dar, asta e.

Zic mereu că l-am citit și tot timpul iese ceva nou și din cărțile pe care i le știi lui Celine. Dar aici e ceva inedit cu personajul pe care îl cunoști deja.

Pe mine tocmai greutatea asta de a identifica unde se termină victimizarea și unde începe agresiunea la Celine mă contrariază. Cam așa îți dai seama că nu e suficient să fie cineva abuzat ca să aibă în mod automat dreptate. Dar sigur că povestea e mai lungă.

„Am sufletul mai întărit, ca un biceps”. Dreptatea este un concept. Ai ziua ei mondială pe 21 februarie așa că în perioada aceasta ai ocazia să răsfoiești o carte care îți pune la încercare simțul dreptății. ”Război”, de Louis Ferdinand Celine, este un roman inedit al autorului francez. La mai bine de șase decenii de la dispariția scriitorului blamat pentru antisemitism și admirat pentru vigoarea imaginației sale expresive, doar citind acest roman îți dai seama dacă o variantă de sertar a prozei sale merită sau nu să creeze din nou controverse.

dacă e scandal, e și dreptate, desigur, poate în altă parte, dar e…

iar aici ai toate prezentările de carte video din citEști

Șapte cărți cu care începe 2023 când citEști

Ca să știi cum se anunță anul, uite ce se întâmplă cu ce se vede că citEști.

Decodificarea excelenței, de Ron Friedman, traducere de Dan Crăciun, Publica 2022 Ca să începi un an nou cu elan îți propun să citești ”Decodificarea excelenței”. Volumul lui Ron Friedman îți explică în ce fel e construită performanța într-o poveste care pornește de la rivalitatea dintre Steve Jobs și Bill Gates.

Sunt și copii în zig zag, David Grossman, traducere de Gheorghe Miletineanu, Polirom, 2022 În preajma zilelor în care spui onomastică fericită celor care poată numele derivat din cel al Sf Ioan Botezătorul ți-aș aminti că e vorba de o figură religioasă asociată învingerii mândriei. Așa că mă uit după romanul lui David Grossman, ”Sunt și copii în zig zag”.

SF.IOAN VINE ȘI ÎN ZIG ZAG CU COPIII

Aceste adevăruri de Jill Lepore, Traducere de Smaranda Câmpeanu, editura Trei, 2022 „Au început să pună și autoritatea sub semnul îndoielii” În materie de istorie, luna ianuarie începe mereu tare. Abia apuci să îți revii după sărbători că în ziua de 10 îți amintești că în anul 49 înaintea erei noastre Iulius Cezar traversa Rubiconul, ocupa Roma și îl alunga pe Pompei.

ISTORIA SUA TRECE RUBICONUL

”Solomonarul” Florin Chirculescu, Nemira, 2022 „Telecabina cârâie ca un greiere metalic pe deasupra pădurii.” Cât de diferită de ce ceea ce deja știi poate să fie astăzi o poveste cu Eminescu? Îți răspunde ”Solomonarul”. Romanul lui Florin Chirculescu împacă ficțiunea fantastică și teoriile conspirației într-un cadru cât se poate de național. Doar relaxează-te și lasă povestea să te spună. „Într-o noapte, l-a întâlnit acolo pe solomonar, clipă din care transele au căpătat consistență.”

PENTRU CĂ TREBUIAU SĂ POARTE UN NUME I-AU SPUS „SOLOMONARUL”

Limbaje ale adevărului, Salman Rushdie traducere de Iulia Gorzo Polirom, 2022 „E tentant să privim lumile literaturii în traducere ca pe niște lumi paralele cu a noastră, tărâmuri magice ale alterității.” Ți-ai ținut respirația în 2022, când Salman Rushdie a fost atacat în timpul unui festival literar. Acum merită să te pregătești pentru lansarea unui nou roman al scriitorului de origine indiană citind culegerea sa de articole ”Limbaje ale adevărului”, tradusă în română. Rushdie îți descrie aici punctele de tensiune din jurul literaturii sale, de la presiunea mitologiei, până la evenimentele și personalitățile care definesc domeniul pentru el. „Sentimentul că se bucură de întreaga frumusețe a originalului”.

RUSHDIE ÎȚI SPUNE ADEVĂRUL

Voci la distanţă, Gabriela Adameșteanu, Polirom, 2022 „Astea nu-s lucruri care se pot povesti altcuiva” În preajma Zilei Unirii ai șansa să redescoperi o autoare. Gabriela Adameșteanu este scriitorul care îți arată și în ”Voci la distanță” că secvențe întregi din istoria unei familii poți să se refugieze în câteva cuvinte. Este o specializare pe care scriitoarea reușește să și-o asume descoperind și asumându-și vocile noastre din minte ca și pe cele esențiale (pentru noi) din afară. „Oricare ar fi adevărul despre vărul lor Rafael, Letiția Arcan și Caius Branea Jr. sunt acum singurii moștenitori ai cândva înstăritei familii Branea.”

HORA ADAMEȘTEANU

Imperiul pierdut Serhii Plokhy, traducere de Vlad Palcu, Litera 2022 „Prin căsătoria cu Sofia, Ivan al III-lea al Moscovei îmbrăca mantia împăraților bizantini”. În ultimele zile ale unei noi ediții a festivalului de film Sundance poți să vezi că unele filme tind să ruleze la infinit. E cazul filmului realităților istorice, reformulate după placut puterilor politice. În volumul ”Imperiul pierdut” , de Serhi Plokhi, ai o istorie a naționalismului rus. Așa cum a început să fie resimțită mai intens această presiune odată cu Ivan cel Groaznic și până la anexarea peninsulei Crimeea în secolul XXI. „Mulți cercetători au considerat Republica Novgorod o alternativă democrată la tendințele autoritare din istoria Rusiei”.

CUM PIERDE IMPERIUL RUS LEGĂTURA CU REALITATEA

În povestea lunii citEști în ianuarie 2023 mai sunt:

Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, de Annie Ernaux, traducere Mădălina Ghiu, Vasile Zincenco, editura Pandora, Anansi, 2022

Chiar și aceste constrângeri erau un izvor de așteptare și dorință.

cu toată povestea aici

și

Dacă pisicile ar dispărea din lume, de Ghenki Kawamura, traducere de Magdalena Ciubăncan, Humanitas Fiction, 2022

Ghemul a zis ”Miau!” Am reușit să mă adun

toată povestea aici

2022, când poezia românească redevine contemporană cu ea însăși

M-a întrebat cineva de la o bibliotecă dacă se mai întâmplă ceva în poezie. Respectiva persoană era convinsă că nici nu se citește nici nu se publică. Și mi-am dat seama că din 2015, e cam prima dată când am o zi la final de an în care pot să fac totalul notițelor mele de peste an în materie. Și ziua s-a făcut săptămână și săptămâna lună. Așa încât:

Până te apuci să pui într-o oarecare listă volumele de poezie care ți-au atras atenția în 2022, nu bănuiești ce an complicat se încheie. Aproape fiecare volum de versuri atrage altă dimensiune din ceea ce te poate interesa în domeniu. Dar ca să îmi pot asuma parcursul printr-un peisaj așa de complex, am nevoie să mă ancorez în secvențe pe care le-am formulat pentru poemele lunii decembrie (p.85-99) din volumul meu ”poetic. interfața sonoră”, publicat la editura Cartier, în plină secțiune ”Senzualitatea densității”.

Debutul transfigurat

Dacă deceniile recente au dezvoltat un întreg ritual în jurul debuturilor în poezie, anul 2022 a debutat cu o întreagă discuție, mai ales în note acute, legată de cenzură și auto-cenzură în fața publicului.

Faptul că discuția în jurul ceremoniei din ianuarie de la premiul Eminescu de la Botoșani a fost obsedată de lectura Cătălinei Stansilav, din volumul ”Nu mă întrerupe”, una dintre nominalizate, și a vizat mult mai puțin cartea câștigătoare, cea a Ilenei Negrea, ”Jumătate din viața mea de acum”, care ar fi meritat fără îndoială la fel de multă atenție, arată că deja atât așteptările publicului cât și ofertele zonei poetice depășesc cu mult capacitatea de gestionare a fenomenului din partea oficialilor din domeniu.

foto: Sorin Despot, Strada Fără Nume, Faber, Timișoara, septembrie, 2022

De altfel și anunțul mutării ceremoniei pentru 2023 pentru o perioadă mai caldă a anului, dovedește că fereastra de atenție de care se bucura primul premiu poetic al anului era deja mult prea mult pentru organizatori.

În schimb, cărțile de debut în poezie pe care le-aș remarca în 2022 au în comun faptul că pot foarte bine să se remarce și în competiție cu volumele semnate de autori care au depășit de mult momentul primei cărți.

Apelând la formularea din ”poetic. interfața sonoră”, aș zice că insolitul debutului trece în 2022 “din bizar în penar” (1 decembrie, p.85) și volumul “Sârme”, de Anda Vahnovan (Casa de Pariuri Literare), este expresia cea mai bună pentru această transformare. O carte de debut în care poemele te surprind prin tonul complet transparent, care îți permite să găsești reconfigurări ale istoriei ultimelor trei decenii la modul personal. Ceea ce știi despre ”podurile de flori” din anii ’90 și Lambada devine sfâșietor și biografic în secvențele dedicate perioadei COVID și mesajelor whatsapp care întretaie poemele din secțiunea finală a volumului.  

Tot în termenii mei din ”poetic.interfața”, aș zice că “am căscat gura cu rulada la parade” (2 decembrie, p.86) pentru ”BoJack is Payne OPN” (Obiect Poetic Necalificabil) de Iulia Stoichiț Casa de Pariuri Literare) care își suflecă mânecile limbajului ca să ia de guler manierele dominante ale discursului poetic și îi iese și de un coming out cu surle și trâmbițe (mă rog, umerașe) așa cum merita poezia românească de multă vreme.

Din direcția de abordare opusă, un debut pe care încă îl mai caut în librărie este ”Setări avansate de lumină”, de Diana Cornea (OMG), pentru că de ce nu aș pomeni și cărți la care nu am ajuns în poveste… La care sunt curios cum s-au așezat până la urmă reperele rafinate de cartografiere în mișcare a constituirii intimității pe care le știam din ce găsisem publicat pe site-uri precum poetic stand.

De altfel sentimentul meu de “acumulare statuară cu sos de gif” (3 decembrie, p.86) mi l-au încurajat în ultimii ani și platformele online care au devenit o zonă fertilă de încercare pentru textele celor care își pregătesc primul volum. De exemplu ce am citit pe O mie de semne m-a făcut să nu fiu luat chiar pe nepregătite când am găsit în librărie ”mamifere subatomice”, de Vlad Beu, (Editura Tracus Arte). E o ocazie rară în care tensiunea și autoironia nu se exclud în discurs și asta îți lasă loc să te plasezi față de un joc poetic seducător în primul rând prin senzația de prospețime pe care o cultivă.

O secvență care scoate de la mine formula “folclor din angiografii wi fi” (4 decembrie, p.86) ține de volumul ”Crisalidă” de Mădălina Căuneac (OMG). Unde discursul poetic evoluează cu ton narativ, apăsat biografic dar în termeni calzi și relaționali la modul imediat. E una dintre cele mai consistente propuneri pentru poezia de azi, fie că e vorba de debut sau poezie pur și simplu. (și ca să nu fie vorba să mă crezi pe cuvânt, lasă că îți poți face un mic playlist din referințele muzicale ale volumului, dar trebuie să vezi cum se leagă în glosarul vizual al poveștii ceva Nicolae Grigorescu de Keith Haring sau Frida Kahlo).

În secvența mea “pentru distracție și datorie” (5 decembrie, p. 87) aș reține ”Supine Dream”, de Emilian Cătălin Lungu (OMG), volumul în care se reorientează definirea poetică. În loc să fie formulată cum se tot întâmplă din resorturi interioare spre precizările sensurilor din exterior, aici sunt precizate (chiar și grafic și cromatic) elementele exterioare cu care este negociată asumarea formulării identității. Bonus tracks in English.

În mintea mea se întâmplă un ritual legat de “circuitul plasticului în natură” (6 decembrie, p.87) de câte ori încerc să pun în ordine efectele discursului sentimental din ”La marginea bună a corpului” Raluca Boantă (OMG), pe cât de curat redactat ca discurs poetic (poate mai puțin pe cotorul cărții unde în loc de ”corpului” apare ”corupului”, dar poate și prin asta un eveniment bibliofil), pe atât de cuminte în recuperarea unei dimensiuni candide a intimității. Tot aici aș plasa și ”Stilizări. ap.” de Alexandru Adam (frACTalia), unde lejeritatea accesării diferitelor tipuri de retorică mai mult sau mai puțin poetice reușește să rețină secvențe exemplare de gâlceavă a corpului personal cu cel media-social.

Ceva mai stridentă și, în limba mea plină de “destinații plauzibile pe bază de faze” (7 decembrie, p.88) este aventura pe care o ai în ”Cât mai departe de tot ce cunosc”, de la Cristina Alexandrescu (OMG), care debutează cu o serie de markeri lirici pentru schimbări bruște de tensiune poetică. Salvatoare pentru acest volum este nota apăsat intimistă pe care are curajul să și-o însușească. Nehotărâtă a rămas pentru mine experiența pe care o ai în volumul ”Adevărul e că posterității nu îi va păsa cum nu ne țineam noi de mână”, de Ana Goia (OMG) care își construiește atât de amănunțit spectacolul intimității încât am avut nevoie să întreb cunoscuți dacă e vorba despre o persoană reală sau e un proiect de inventare a unei identități poetice. Și din ce citești în volum dar și din ce adaug din afară, ar putea să apară o carte de poezie încă și mai consistentă.

Un fel de masterclass de ticluire poetică care mie îmi spune că “ne raportăm strict la areal” (8 decembrie, p.88) îți oferă ”Cazzo” de Mihnea Bâlici (OMG), în care un fenomen social românesc (migrația anilor ’90-2000) devine motiv poetic familial și tropism confesiv. Probabil că tot aici s-ar fi dat și lupta din ”manual de realcătuire a sinelui” (Casa de Pariuri Literare) de Beatris Serediuc, care a debutat cu roman (Varză, în 2013), și își găsește în poezie o formulă mai cursivă decât în proză pentru suite de secvențe orchestrate atent pentru a deveni obsedante.

Și dacă am pronunțat cuvântul, dintre cărțile de debut, volumul care ține de ce numeam “conjugare la jugulară” (9 decembrie, p.89), pentru mine, e ”Colectiva” lui Ioan Coroamă (OMG). Este cartea în care te trezești pus în fața unei probe de foc pentru limbajul poetic de azi: cum păstrezi viabil excursul liric fără să fii victima confiscării, ba de zona intimistă, ba de fluxul social, ticluind instrumentele de azi pentru o regenerare a rostirii. Sună mai complicat decât e, dar în ”Colectiva”, firul lecturii este înlocuit cu punctarea unei rețele de rizomi pentru umanitatea fiecăruia dintre cei care pronunțăm, de data asta în română.  

Hardcore poetic

În zona demersurilor care depășesc cu mult amplitudinea auto-victimizator-limitată a volumelor de poezie românești vine “cu aer de artefact” (10 decembrie, p.89) un volum precum ”Trucuri Urbane” de Laura Francisca Pavel (OMG). Discursurile organizate atent aici reușesc să traseze spații fertile în care sintagme tactile se văd irizate de o naturalețe conceptuală căreia îți e greu să îi găsești corespondent în română și mai ușor te gândești la nuanțe din poetici dezvoltate azi de Maggie Nelson ori Takako Arai.

Fără niciun fel de reținere vine revendicarea discursurilor din ”Raport către Walt Whitman” de Răzvan Andrei (OMG). Așteptat și livrat. Poate și pentru că poemele din acest volum sunt mult mai bine țintite și cu o frazare mai riguroasă decât în ”Jazz pentru iguane”, volumul precedent al lui Andrei, reacția la volum pare un pic blocată. Ne-am și obișnuit ca orice cronică să fie o mică lecție de cum se face… ce să-i mai spui acum… când a notat revărsarea peste lume. E ce îmi vine în minte când “caut ieșirea prin casa poporului” (11 decembrie, p.89).

Și în aceeași cheie care în termenii mei “ține de cosmos” (12 decembrie, p.90), se impune „Fire lungi de wolfram” de Radu Andriescu (Casa de Editură ”Max Blecher”), cartea în care vârstele și detaliile scenografice se oglindesc unele pe celelalte cu efecte de ecou pe care le poți urmări la nesfârșit.

foto: Peter Sragher, Green Hours, martie, 2022

Este momentul în care pot să mizez pe “vegetația cu blană “ (13 decembrie, p.90), pe un volum în care miza este un joc intens de conștiință, ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru (Cartier).

Iar dimensiunea aceasta a impus pentru 2022 și o carte precum ”Iubirea pentru morți e cea mai mare” de Cătălina Matei (Casa de Pariuri Literare), unde ritualurile părăsirii, despărțirii și regăsirii în pierderi copleșitoare sunt mult peste ce aș numi eu “filosofie soț-soție” (14 decembrie, p.91), atât ca intensitate cât și din punctul de vedere al unor texte pe care le-ai citi oricând împreună cu altcineva.

E modul îmi care nu am cum să nu pomenesc ”Resursa”, de Olga Ștefan (Casa de Editură ”Max Blecher”),  unde, după o serie de reveniri în ultimii ani, Olga Ștefan își dezvoltă forța sintagmelor în scenarii lirice din care mi se deschide mie o formulă ca “impulsul tău de a fi” (15 decembrie, p.91).

Ceva ce iarăși e greu să găsești în altă parte ai în ”Ofsaid”, volumul în care Moni Stănilă (Nemira/ Vorpal) începe o serie de notații lirice cu bătaie în istoria personală a fotbalului internațional, decupat prin limitările imaginarului de pandemie, ca să ajungă la o captivantă linie de prim-planuri marcate de invazia lui Putin în Ucraina. În cel mai personal mod, care îmi sună chiar din “pata oarbă la înaintare” (16 decembrie, p.92).

Recuperări și consacrări

O bună parte din evoluția poetică a anului 2022 ar fi deschisă în termenii  “când ne adunăm” (17 decembrie, p.92). E ce te face să nu lași din mână ediția nouă de ”Cantafabule” Texte pentru Phoenix – Șerban Foarță, Andrei Ujică (editura Trei). Cu texte puse față în față cu versiunea cântată și ilustrații recuperate (unele în premieră), este un volum care îți arată cât de aproape e o operă rock de mediul poetic pe care îl cauți.

foto: Dan Kollar, Areal, februarie, 2022

M-am alintat mereu “între o stare și o fire” (18 decembrie, p.93) că într-o zi o să văd ”Carte singură” de Sorin Mărculescu (Humanitas) așa cum este acum pe piață. Cu secvențele demersului adunat din 1957 până în 2017 în volume independente, calibrat într-un op complet. Altfel cum să pui față în față ce începe ca idilă (I) și imnul I cu ”264 țest cu delfin” și seria de glife la carte din 2020 și 2021.

Mă gândesc și că “e interesant ce ai ales” (19 decembrie, p.93) când reții poeme de Doina Uricariu, ”Vindecările” în două volume (Colecția „Ediții critice” Editura Princeps Multimedia), cu un parcurs întreg urmărit de la debut până azi.

Faptul că “revenim periodic la nuanțe închise” (20 decembrie, p.93) este ce îți identifică din prima o selecție atentă pecum cea din ”Ce pot distinge în întunericul sălii”, de Elena Vlădăreanu (Cartier). Poate în această formulă se vede mai bine decât oricând electrocardiograma verbală din care este alcătuit fiecare poem al Elenei, cu calitățile sale de instanță reactivă la orice distanță temporală ori spațială. Și socială.

Acum, dacă “zgomotul străzii se întinde pe geamuri” (21 decembrie, p.94), trebuie să recunosc și că încă mai aștept să găsesc două cărți din serie care încă nu mi-au căzut în mână: ”În mijlocul unei istorii tragice, imobile” de Cosmin Perța (Cartier) și ”Îngeriada”, de Judith Meszaros (Cartier). Le remarc înainte să le citesc, practic, pentru că se încheie anul și sigur le voi recupera în 2023. Practic, în direcțiile cele mai îndepărtate una față de cealaltă țintesc volume precum ”Nu e dragoste”, Adrian Schiop (Cartier), care încă mai negociază o persona pe care să o îndrăgești în ciuda formulărilor care îți impun contrariul, și ”Învederatul”, de Robert Șerban (Cartier), o antologie conștiincioasă în cel mai aplicat mod pentru unul dintre poeții pe care îi descoperi și mai relevanți la fiecare recitire.

Aș spune că “e vremea exagerărilor” (22 decembrie, p.94) dacă nu aș avea în vedere o carte precum ”Inoculare. Hore pentru zădărnicirea combaterii”, unde Claudiu Komartin (Cartier) pigulește un profil la zi pentru found poetry în interstițiile discursurilor publice și private din perioada coronavirusului.

Și Gelu Diaconu a marcat un moment de reconfigurare pentru poezia sa în 2022 cu republicarea volumului ”Resurse interioare” dar mai ales cu noul său volum de poezie ”Tramvaie vechi, autobuze care nu mai vin” (Casa de Pariuri Literare), în care contextele devin scene ale memoriei revizitate dar din ce în ce mai mult și recalibrate perpetuu pentru subiectul poetic.

E un impuls pe care îl urmărești și în ”Zoom” (Tracus Arte), unde Ioana Ieronim adaugă poeticii sale care a plasat-o de multe ori în apropiere de momente consacrate ale genului o secvență dedicată plonjării (zoom) în actul fundamental al construcției poetice.   

Și pentru că ”limba cu care așezi în corpul tău sub formă de gust ce îți e mai aproape” (23 decembrie, p.94) este cel mai presant lucru atunci când poezia te reformulează, îmi rezerv pentru încheierea acestei secțiuni un volum precum „Aproape în departe” Poeme 2019-2022 de Monica Pillat (editura Spandugino), unde scrisul este punctat de la un poem la altul ca ritual final.

Biografia poemului

Într-o schimbare de direcție neașteptată, biografismul, care devenise locul comun al poeziei recente, lasă locul treptat unei investigații orientate spre parcursul existențial al poemului. Ai ceva ce aș numi ”toate serbările școlare în același timp” (24 decembrie, p.95).

foto: Arcub Muzeul Literarurii Române, octombrie 2022

E ce te frapează în volume cu direcții absolut diferite precum ”Intracranian”, de Ligia Pârvulescu (Casa de Editură ”Max Blecher”), care funcționează în calitate de cronică a expresivității în regim intim, ori ”Buncărul de origami”, de Ioana Vintilă (Casa de Editură ”Max Blecher”), un volum montat atent din secvențe concentrate asupra investigării tramelor poetice copleșitoare.

De altfel conflictul este și resortul din care este decupată punctarea maternității ca teritoriu acaparant poetic în ”Vax”, de Gabriela Feceoru (Charmides). În același timp, Ioana Geacăr reușește în volumul ”Iarna umbrele copacilor sunt verzi” (Casa de Pariuri Literare) să ofere un inventar al gesturilor și secvențelor care constituie parcursul poetic.

De aici ”te concentrezi pe stabilitate” (25 decembrie, p.95) aș zice când răsfoiesc ”flașneta babel” (Nemira/ Vorpal) unde Teodor Dună parcurge stadiile unei formulări a poemului ca interacțiune între instanțe divergente după rigori când teatrale, când literare.

În materie de surpriză s-ar putea ca ”pâinea uriașilor” de Ovidiu Baron (Casa de Pariuri Literare) să facă destul de mult pentru stabilirea trecerii de la personal la poetic în materie de biografie. Este și modul în care își definește cel de-al doilea volum personal Gabriela Toma, în ”Crivacul” (Tracus Arte), cu o poetică generată de intensitatea distanțării de secvențele care sunt în mod obișnuit centrul atenției. Ori Vlad Mușat, în cartea „O lume-ntreagă în picioarele goale” (Junimea), unde tot ce te-ai aștepta să fie efect poetic este întors și devine mecanism cum se întâmplă cu schimbarea lumii prin scris ca inepție față de dorința reținerii momentului.

E ”forma completă pentru fiecare” (26 decembrie, p.96), aș zice, și ”Fugazi” (Casa de Pariuri Literare), de Paul Mihalache, pare să îmi dea dreptate, cu recursul pronunțat în mod repetat la adresa amintirii ca proces fondator, cu secvențe întregi formulate în engleză ori schițate la întâlnirea dintre confesiune și delir organizat. Organizarea lirică este și cheia poeziei lui Romeo Aurelian Ilie în ”Lacrima tatălui” (Casa de Pariuri Literare). Referințele biblice devin puncte de trecere între biografia textului și evoluția dicției confesive. Iar seria transformării mărturisirii poetice în roman de formare pentru poem poate să continue cu exemple din 2022 din volume precum ”Noaptea creioanelor lungi” Costel Stancu (Editura Casa de Pariuri Literare), ”Transcender” Bogdan Alexandru Petcu (Charmides), Ionel Ciupureanu ”Hangare” (Casa de editură ”Max Blecher”) ori Merlich Saia ”Cutia toracică” (Tracus Arte).

Dar pentru că sunt situații pecum acestea în care ”în loc de zăpadă soarele dă din coadă” (27 decembrie, p.97), marchez aici volumul în două ape ”Buletin de știri blues”, de Tatiana Ernuțeanu (Tracus Arte), unde urci pe versantul discursului confesiv vulnerabil și te trezești în plin flux al imaginilor care fondează conștiința cu toate formele ei.

Traducerile necesare

Nici traducerea poeziei străine în română nu a rămas fără secvențe remarcabile în 2022. Ai de răsfoit măcar ”Salutare barbarilor!”, antologie de poezie germane de la Elke Erb la Yevgeniy Breyger (Casa de Editură Max Blecher), pe care poți să o pui bine mersi în continuarea antologiilor din care s-a făcut cultura poetică din ultima jumătate de secol. Dar ”hai nene pasaj festiv” (28 decembrie, p.97), mă face să exclam apariția în română a volumului ”Poesie/Poezii” Pier Paolo Pasolini (Tracus Arte). Este pentru prima dată când o carte întreagă încearcă să găsească în română corespondențe pentru poezia unuia dintre autorii esențiali pentru poetica europeană a secolului XX. Și norocul este că majoritatea textelor selectate sunt prezentate în variantă bilingvă. Este și cazul ediției TS Eliot ”Tărâmul pustiit” (Humanitas), care completează baza poeziei moderniste pe care și-a propus să o ofere editura.

foto: editura Cartier, Gaudeamus, decembrie, 2022

Dacă tot punem față în față variante, uite că ai două volume Cesar Vallejo: ”Trilce” (ed.Cartier) și ”A murit eternitatea mea. Opera poetică” (EdituraTrei – Pandora M/ Anansi) cu același traducător dar și cu versiuni ușor diferite între ele pentru poemele care se repetă.

Dacă te interesează cu adevărat poezia o să-ți dai seama cât de puțin știi despre poezia de azi din Bulgaria, de exemplu, o dată cu ”Femeia de la casa din colț” de Nadejda Radulova (Casa de Editură Max Blecher). Sigur că nu e prima dată când apar versuri contemporane de la sud de Dunăre în volum de autor în ultimii ani (la aceeași editură au ieșit selecții din textele lui Gospodinov ori Ivan Hristov), dar de data aceasta constați că dimensiunea miturilor se împacă neașteptat de bine cu registrul confesiv cotidian.

Pe scurt ”mi te temi sonor visceral” (29 decembrie, p.97) zic eu când dau de poemele lui José Saramago, adunate cred pentru prima dată în variante românești în volumul ”Poemele posibile. Antologie” (1966-1975) (Polirom).

Și mai am de spus că ”primitivii suntem doar noi” (30 decembrie, p.98) când mă uit ce s-a întâmplat cu premiile acordate poeziei în 2022 în România și în lume. O să mă opresc doar la primele locuri din topul Goodreads, pentru că e făcut cu voturi de la oricine are chef. Poeta care a ajuns la statut global de când a fost autorul invitat să recite la inaugurarea lui Biden, Amanda Gorman este lidera clasamentului 2022, cu volumul său ”Call Us What We Carry” adunând 44.813 voturi. Urmează ”Time is a Mother”, de Ocean Vuong, cu 27.726 voturi și ”Unlock your storybook heart”, de Amanda Lovelace, prima carte din top semnată de o autoare consacrată de rețelele sociale.

Experimentul care ne ține împreună

Demonstrația ar putea să meargă mai departe și ”până sunt sunt traversate toate distanțele de siguranță prizăm rouă” (31 decembrie, p.99) dar adevărul este că multe dintre lucrurile pe care nu le-am prins eu în selecția mea din cărțile de poezie ale anului 2022, le poți găsi mai devreme sau mai târziu listate în proiectul poezie românească de la institutul /rupere de rând. Cel care este în spatele demersului, Yigru Zeltil, a anunțat că și-a strâns în ”Praline” (2007-2022) ce puteam să jur că e poezie experimentală dar acum se jură că este demers tot mai liric, pentru colecția DăBest a editurii Irizor din Onești.

Personal, anul mi se încheie cu sentimentul reușitei după ce Ioana Miron a pus pe piață ”poetic. relația grafică” (Casa de Pariuri Literare) într-o formă la care visam de ani buni, iar Cristina Lilienfeld a dezvoltat la Areal proiectul Capilar pe care l-am mai prezentat împreună după Timișoara și Lisabona în două secvențe separate (martie și octombrie), ultima în două reprezentații distincte împreună cu pianista și compozitoarea Anca Elena. Iar proiectul dedicat de Sorin Despot la Timișoara, Strada Fără Nume, pentru slam poetry în colaborare cu britanicii de la Tongue Fu, începe să prindă și în variante clujene, prin serile de Open Mic pe care le organizează Lena Chilari, și bucureștene, cu seria SWORDS, curatoriată de Cosmin Perța și Iulian Morar.

În ceea ce privește experimentul, juriul premiului ”Gheorghe Iova”, pentru experiment în literatură, în care m-am alăturat Paulei Erizanu și lui Vasile Leac, în calitate de câștigători ai distincției până acum, a trebuit să ia în considerare mafia sonetelor ca platformă care propune o mișcare din ce în ce mai consistentă, ca și performance-urile semnate de Cosmina Moroșan în colaborări serioase cu artiști contemporani ori fragmentele de poeme publicate online din viitoarea sa carte de Dmitri Miticov ca și colaborarea lui Dumitru Fanfarov cu Von Aim pentru proiectul peacethegun (hip hop/poezie/muzică electronică). După ce au fot discutate mai mute opțiuni, juriul alcătuit din câștigătorii primilor trei ani ai premiului pentru experiment în literatură ”Gheorghe Iova” a stabilit mai multe criterii de punctare pentru distincția care va fi acordată pe 6 ianuarie, la Biblioteca Metropolitană București, secția centrală ”Mihail Sadoveanu” (TBC):

– măsura în care demersul iese în afara limitelor unei cărți clasice

– cum schimbă proiectul respectiv raportul pe care îl avem cu literatura

– impactul demersului – măsura în care premiul ar încuraja o direcție pe care o considerăm relevantă

– face acest premiu ceva diferit față de alte premii literare?

Nominalizați au fost în cele din urmă:

– Sașa Zare pentru romanul ”Dezrădăcinare”, care redeschide discuția despre adevărata literatură și despre o reconfigurare a ficțiunii ca resort esențial pentru înțelegere și empatie.

– Teona Galgoțiu pentru proiectul ”Gura Mare”, care de ani buni formulează întâlniri între video, poezie și social media cu un raspuns mai bun online în 2022.

– Alex Cosmescu și Victoria Viprada pentru expoziția ”Through Touch”, Muzeul Național de Artă la Chișinău, pentru că reușesc să combine poezie douămiistă cu arte vizuale conceptuale într-un mod inovativ.

Alături de persoana premiată, la evenimentul de pe 6 ianuarie de la ora 17.00, la Biblioteca Metropolitană București, Secția Centrală ”Mihail Sadoveanu”, eveniment proframat cu numele Poeme de trecere / De unde începi poezia mai sunt invitați membri ai juriului și autor/ autoare de poezie publicată în 2023+ autor/ autoare nedebutat/ă în volum.

Dacă încă nu e evident ce caută citatele pe zile din decembrie pe care le-am reținut pentru acest parcurs din noul meu volum, ”poetic. interfața sonoră”, poate o să lămurească un pic lucrurile faptul că secțiunea ”Senzualitatea densității”, din care face parte respectiva lună în volum are mențiunea ”susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste”. Spor poetic să ai și în 2023!

foto Ioana Roman

„poetic. interfața sonoră” iese cu videopoem la tine din pachet

Uite că-ți șoptește ”Poetic. interfața sonoră” la Editura Cartier, care zice „Vă propunem un video poem, marca Răzvan Țupa, din noul său volum”

Lectura începe cu…

„pachetele sunt destinația derivei pentru o vreme graba cu care parcurg unele zile are liniile ei punctate pentru îndoire tu nu priveşti interfața sonoră în ochi mi-a spus cineva chiar înainte să mă dea rostogol dar nu se pune pentru că atunci chiar credeam a făcut după cu sugestia unei imponderabilități funcționale împinsă printre buze până în fundul gâtului mă uit la ambalajele făcute ghem într-o pungă numai ca să găsesc linia de plutire pentru bărcuțele hematoamelor au fost sincere la momentul lor şi ele cu toate că punctele de revărsare au fost mereu altele şi altele”(…)

Și continuă în „poetic: interfața sonoră”:

Poemul e cel al zilei de 13 noiembrie și face parte din a doua parte a cărții, PROSPECT SANGUIN – stenografia macaralelor sofistice (100 de poeme) unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar chiar așa nu ar fi și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian
Celelalte părți din volum sunt:
SĂ MĂ STAI sms dezic (55 de poeme) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este noul negru.
SENZUALITATEA DENSITĂȚII – susține miraje semiclandestine (55 de poeme) imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste
MIRĂ CORPORALĂ – scurte motive subliminale (101 poeme) cum te vor trans-ironia zilei
SOSIRI MULATE SOTERIOLOGIC sms declic (55 de poeme) acum cât ții de activism cardio-respirator

Cum participi la concursuri de poezie

Așa cum fiecare vine cu perspectiva lui asupra poeziei și atunci când e vorba de concursuri de gen obiceiurile sunt nenumărate.

De ce te-ar interesa un concurs de poezie?

Pare o problemă absurdă, dar chiar e bine să nu ai încredere în concursurile de poezie. Dacă aș face o listă a motivelor pro concursuri pe ea s-ar găsi lucruri precum:

  • e o ocazie să vezi ce contează într-o competiție (sau alta) când ceea ce contează e scrisul
  • premiul poate să fie însoțit de bani sau publicare (cu reținerea pe care o pomenesc mai jos), dar sigur e un moment în care se poate discuta de o oarecare expunere publică.
  • îți cam dai seama cam ce îl interesează pe fiecare din poezie fie că e participant ori membru al juriului

Care e problema concursurilor de poezie

Să spui că o competiție cu valențe creative ar avea o singură problemă înseamnă să fii optimist, poate. De fapt pe listele problemelor găsești oricând:

  • Nici după ce se anunță rezultatele nu e prea clar ce a contat în jurizare.
  • Oricât de corectă ar fi punctarea, până la urmă jocul notelor între listele membrilor din juriu chiar include o doză de noroc pentru cei din partea superioară a clasamentului.
  • Chiar și dacă o să câștigi tot rămâi cu impresia că ai aflat prea puțin din impactul real al lucrurilor pe care le scrii.

Când e de dat sfaturi oricine e specialist

Așa că tot ce contează e să te uiți cine e în juriu și cam ce tipuri de poezie premiază, altfel îți reduci singur șansele de a ieși muțumit chiar și din întâmplare.

Toată povestea de mai sus e legată de faptul că se apropie luna septembrie când ar trebui afli câștigătorii din concursul de poezie din cadrul zilelor Constantin Virgil Bănescu, ediția a XIII-a.

Din partea mea, povestea jurizării a fost așa:

Au fost mai multe texte decât de obicei interesate de forme fixe și rimă. Impresia e că putem vorbi despre o redescoperire a instrumentelor clasice în poezie.

Partea proastă e că multe texte dau impresia că autorii au ales greșit concursul la care să participe. (de aici recomandările de mai sus)

Iar de punctat… voi publica punctajele pe care le-am dat eu, după ce e publică lista câștigătorilor.

CitEști. UN MIT CARE ÎNCĂ TE DOARE

”Homo Faber”, Max Frisch, editura Curtea Veche, 2022, traducere Mara Giurgiuca; „Trenul a pornit mai departe, ca la capătul lumii, sau cel puțin al civilizației.”

Fotografie de la Erik Mclean

Când să te gândești în ce fel se schimbă sau persistă credințele străvechi, dacă nu de Ziua Mondială a Populației, pe 11 iulie. Iar pentru asta ai la îndemână o ediție nou nouță în română pentru ”Homo Faber”. Romanul lui Max Frisch este cea mai puternică pledoarie pentru surprizele pe care le descoperi în spatele unei lumi despre care credeai că știi tot. Și surpriza este că un mit antic s-ar putea să fie la o aruncătură de băț în viața ta. Și nu neapărat în sensul bun.

„Numai oameni frumoși, îi admiram ca pe niște animale ciudate.”

Ziua SUA are un viciu… ascuns

Photo by Reba Spike on Unsplash

În săptămâna în care celebrezi ziua Statelor Unite ale Americii, uite o carte a unui clasic al prozei de azi. În ”Viciu ascuns” ai ocazia să descoperi o perspectivă accesibilă, cu detective și mistere, din tot ceea ce te-ai obișnuit că e complicat la Thomas Pynchon. Nu degeaba a ajuns și film această aventură.

„Doc continuă să cânte în minte, și când ieșiră din tunel și muzica reîncepu, nu era decalat cu mai mult de o măsură.”

”Viciu ascuns”, Thomas Pynchon, Polirom, 2022, traducere de Dan Croitoru

O „Dorință” fără lac dar pe canale

Orice ai crede despre plimbări, sunt sigur că nu știai că au o zi mondială. Este pe 19 iunie. Și ca să le sărbătorești ai ocazia să pornești la pas printr-o Veneție de vis.

Este Veneția secolului XVIII așa cum o descrie romanul ”Dorință”, de Mathias Enard.

Când e vorba despre imaginație, faptul că pornești pe acest drum prin cotloanele venețiene de la jumătatea anilor 1700 cu un scriitor francez specializat în arabă și persană și stabilit la Barcelona spune destul de mult. Plimbare plăcută!

ȘANSA DE A NU FI POEZIE

Gabriela Gomez for Unsplash

Măcar și pentru că e singurul concurs care crează discuții aprinse legate de ce e azi poezie și ce nu e, Premiul pentru debut de la Ipotești, rămâne una dintre cele mai importante manifestări când e vorba despre câmpul actual al poeziei.

După cinci zile în care s-au pus la treabă imprecații și anulări reciproce, ce rămâne e siguranța că undeva e poezie. Evident, fiecare se jură că e în traista lui congnitivă…

Încă și mai grea decât discuția despre interdicții și libertăți, este ideea mocnită că, până și într-un an în care premiul acordat la Botoșani unui poet consacrat a mers la cineva care îl merita, tot premiul pentru carte de debut în poezie este principala temă.

Măcar te lămurești de ce nu rămâne poezie doar ceea ce ești gata să juri că e așa ceva: pentru că atunci ar învăța s-o imite toți ipocriții și s-ar apuca să îi disprețuiască pe toți cei care au altceva de spus. Iar poezia tocmai șansa de a exista ți-o oferă. Mulțumesc.

CARE SUNT NOMINALIZĂRILE LA PREMIILE NAȚIONALE DE POEZIE „MIHAI EMINESCU” – OPUS PRIMUM ȘI OPERA OMNIA PE 15 IANUARIE 2022

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” anunță într-un comunicat nominalizările pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM pe anul 2021.
Juriul, format din dr. Alexandru Cistelecan (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), dr. Mihai Iovănel (Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București), dr. Alex Goldiș (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), dr. Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), a nominalizat cinci autori care au debutat cu volume de poezie în 2021 (ordinea este alfabetică):

Bucur Andrei- Codrin, ”La bella Italia: antipoeme jurnaliere”, București: Tracus Arte, 2021 ISBN 978-606-023-251-3; Aici vezi lectura unui poem din volumul care a câștigat și premiul ”Budila-Express” la concursul ”Alexandru Mușina”

Negrea Ileana, ”Jumătate din viața mea de acum”, București: frACTalia, 2021, ISBN 978-606-9028-48-3; Aici citește Ramona Boldizsar un poem din volum.

Pâzgu Alexandra, ”Dă tot ce ai”, București: Tracus Arte, 2021, ISBN 978-606-023-248-3; Aici Andra Rotaru a vorbit cu autoarea volumului.

Rotariu Ioana Zenaida, ”Cei cinci ani de muțenie: poezie”, București: Tracus Arte, 2021, ISBN 978-606-023-349-7; Aici vezi lectura autoarei în regia lui Robert Elekes la Reduta Poetică în martie 2021.

Stanislav Cătălina, ”Nu mă întrerupe”, Alba Iulia: OMG, 2021, ISBN 978-606-95257-0-8; Aici este interviul autoarei cu Alina Purcaru pentru Cercul Scriitoarelor.

Laureatul ediției a XXIV-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM va fi desemnat pe 15 ianuarie 2022. Decernarea Premiului va avea loc în aceeași zi, on-line. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești.
Începând cu anul 1999, laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM au fost: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay.

Potrivit unui comunicat publicat de Uniunea Scriitorilor, pentru premiul Opera Omnia juriul prezidat de Nicolae Manolescu îi ia în considerare pe poeții Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru, Magda Cârneci, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Marian Drăghici, Bogdan Ghiu, Emil Hurezeanu, Ioan Moldovan, Marta Petreu, Ion Pop, Ioan Es. Pop, Nicolae Sava, Octavian Soviany, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Eugen Suciu, Traian Ştef, Elena Ştefoi, Grete Tartler, Doina Uricariu, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Vasile Vlad, Călin Vlasie și George Vulturescu.

[L. E.] Din juriul celei de-a XXXI-a ediții a premiului Opera Omnia fac parte Daniel Cristea – Enache, Răzvan Voncu, Mircea Mihăeș, Ioan Holban, Gabriela Gheorghișor și Vasile Spiridon.

CE volume DE debut în poezie INTRĂ în concurs pentru premiul „Mihai EMINESCU” opus primum

Memorialul Ipotești anunță într-un comunicat de presă volumele de debut care intră în competiție pentru 

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM:

În 25 noiembrie 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a lansat ediția a XXIV-a a concursului pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Până în 20 decembrie 2022, data-limită de trimitere a cărților, pe adresa Memorialului Ipotești au fost expediate 42 de volume de debut publicate în 2021 (ordinea este alfabetică):Ion Agaci, Șampanie pentru acest sfârșit, București, Tracus Arte

Iuliana Alexa, Poemele Baronului Beau și alte foitaje, București, Eikon

Mihaela Bacali, Douăzeci și două de poezii, Iași, Timpul

Mihaela Bacali Mihaela, Entre moi et le monde/ Între mine și lume, Iași, Timpul

Roxana Diana Baltaru, Grădina de naftalină, București, Casa de pariuri literare

Bianca Ela, Poame divine, București, frACTalia

Ramona Boldizsar, Nimic nu e în neregulă cu mine, București, Casa de pariuri literare

Elena Boldor, Traxx, Alba Iulia, OMG

Andrei-Codrin Bucur, La bella Italia: antipoeme jurnaliere, București, Tracus Arte

Rareș Călugăr, Sangvinar: poezie, București, Tracus Arte

Anastasia Coste, Tranzit prin gara cu miros de tei, București, Casa de pariuri literare

Aura Creițaru, Prezentul dintre clipe-poeme, București, Detectiv literar

Valeriu A. Cuc, Poeme, Alba Iulia, OMG

Cornel Donea, Poeme Donea, București, Casa de pariuri literare

Andreea T. Felciuc, Frumusețea este, București, Vinea

Daniela Fulga, Fruntea și inelarul, Cluj-Napoca, Grinta 

Oxana Gherman, Efect întârziat, București, Tracus Arte

Dumitru-Marian Ghiță, Ezita, București, Editura Centrului Național de Cultură a Romilor

Tatiana Grosu, Ce vedem noi când ne uităm unul la altul, București, Casa de pariuri literare

Andreea-Claudia Groza, Brutal de onestă, Bârlad, Sfera

Alexandru Higyed, Nimic personal, București, Casa de pariuri literare

Maria Ionuț Maria, Scrisoare pentru Ping Su, București, Tracus Arte

Mihai Kantzer, Indicele fericirii globale, București, Tracus Arte

Gabriel Nan, O altă Romă, București, Eikon 

Ileana Negrea,  Jumătate din viața mea de acum, București, frACTalia

Paula Panfil Paula, De veghe în câmpiile visării, București, Eikon

Adelina Pascale, maki for 2, Bistrița, Casa de editură Max Blecher, 2021 

Alexandra Pâzgu, Dă tot ce ai, București, Tragus Arte

Cătălina Popescu, Interior analog, București, Casa de pariuri literare

Paraschiva Roșu Pașcu, Geometria Haosului, Iași, Princeps Multimedia 

Ioana Zenaida Rotariu, Cei cinci ani de muțenie: poezie, București, Tracus Arte

Andreea Iulia Scridon, Hotare, București, Editura Universitară 

Memy Selfandi, Durerea de jos: culegere de afecțiuni din copilărie până-n pandemie(1970-2020), București, Casa de pariuri literare

Elena Simion, Părul de pisică, București, Casa de pariuri literare

Cătălina Stanislav, Nu mă întrerupe, Alba Iulia, OMG

Nicolae Florentin Streche, Anotimpul florentin: poeme = The Anonymous Florentine: poems– București, Biscara

Denisa Ștefan, Și plath dansa prin bucătărie, București, Casa de pariuri literare

Victoria Tatarin, ???, București, Casa de pariuri literare

Petra Torsan, Grații, muze, armonii, București, Casa de pariuri literare

Teodora Vasilescu, Fragil și aproape absurd, București, Tracus Arte

Augustina Visan, Fă ceva tată, Chișinău, Prut Internațional 

Andrada Yunusoglu, Kismet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos, București, Casa de pariuri literare

Juriul, format din dr. Alexandru Cistelecan (Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava), dr. Mihai Iovănel (Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti), dr. Alex Goldiş (Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), dr. Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), va face public nominalizările în data de 10 ianuarie. 

Dintre autorii nominalizați, pe 15 ianuarie 2022, va fi desemnat laureatul ediției a XXIV-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM.

De-a lungul anilor, au fost premiați pentru debut: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay.

AȘA SE ÎNCHEIE ȘI ÎNCEPE

e ultima prezentare din seria pregătită de Cozy poetry cu Wink Public Multimedia și e la Iași

Lucian Lupu a făcut un spectacol vizual din versurile pregătite în poemul cu SÂNI MIGRAȚI SUPRATERAN (sms decibeli)

Lorena Enache mi-a cerut explicații care arată așa:

Mă interesează mai puțin să scriu versuri despre ceva. În schimb nu mă mai opresc din poeme cu chestii, în loc de poezii despre chestii. Cu ce intră sau ce iese într-o viață sau alta, ce dispare și ce rămâne. Și mai ales cum. De unde și secvența asta din seria de poeme zilnice la care lucrez de 3 ani în care ajung, în fine, la suprafață.

Povestea proiectului care se încheie joi, 9 decembrie, am spus-o aici

Povestea volumului în lucru e de spus.

Ce note am dat eu la Licart și de ce e tot ce mi-am dorit de la un concurs literar

De mult timp mă tot rog de colegii de jurii de prin concursuri să facem publice notele pe care le dăm. Am ajuns să mă simt și prost că îmi permit să îi rog așa ceva pe colegi. Majoritatea au acceptat. Dar dacă nu acceptă toți, nu prea poți să publici notele. Și m-am gândit să nu mai pun presiune pe nimeni și să îi dau drumu’ cu ce vreau și să încep cu mine.

Așa că nu văd de ce să nu arăt eu notele mele, dacă tot am gura mare.

CE E TARE LA UN CONCURS DE POEZIE CA LICART

Ce îmi place la Licart e că toate s-au împlinit în legătură cu acest concurs.

În ultimii doi ani, câștigătorii premiului de debut M.Eminescu, la Botoșani au fost foști concurenți premiați la Licart. Anastasia Gavrilovici, Premiul debut Eminescu 2020, era laureată la Licart în 2014 pentru Cea mai bună serie, iar Deniz Otay, care a primit premiul de debut la Botoșani în 2021, a primit Premiul II, la Licart, în 2012 pentru poemul ”exerciţiul de supravieţuire nr. 1”. Mai interesant este că amândouă au fost legate de Colegiul Naţional Petru Rareş.

Pt mine, luni seară s-a terminat cumva ce își propusese Generația 2000. Practic, toți, participanții de la secțiunea de poezie au ales să prezinte poezie românească. Singurul care nu a ales un autor în viață a fost Toni, care oricum a ales Mircea Ivănescu, un poet contemporan.
Ce au ales să prezinte participanții la ceremonia online Licart:
Adina Bulgaru a citit din Ioan Șerbu, Andrada, din poeziile lui Teo Dună, Denisa din ”Invizibil”, de Manon Pițu, Iuliana Ursachi a citit un poem de la Diana Geacăr, Simina a arătat că la Zalău e un moment bun pentru Pi și ceva poezie super contemporană și activistă, Sorina a adus poemul lui Cosmin Perța, Toni a mers pe ”Iubire nedeslușită” de Mircea Ivănescu, Vlad Berariu a preferat ceva, cum a zis chiar el, fără înjurături din Florentin Popa.

CÂND ÎNVEȚI CE NU BĂNUIAI
Spun că s-a împlinit cumva tot ce își propusese promoția 2000 pentru că, ieșiți adolescenți din comunism, cei care am debutat în jurul anului 2000 ne chinuiam de mult timp să redescoperim ceea ce ne definește lângă noi. Toată lumea era sătulă de autohtonism. Acum poezia românească e reperul celor care încep să scrie bine.

E punctul din care putem să ne gândim că poate e momentul să ne mai uităm și la altceva, că o fi și pe altundeva prin lume ceva scris în vreun moment istoric demn să ne reprezinte.

Și dacă tot am zis că eu am notat cu totul altfel decât am văzut în premii, ia să vă arăt ce înseamnă asta.

NOTE ȘI POEME

Din păcate nu știu exact numele autorilor pentru că am primit textele pentru jurizare. Știu acum că autori au fost Adina-Elena Bulgaru, Andrada Strugaru, Denisa-Paula Arcip, Ilinca Zaharia, Iuliana Ursachi, Nora Apafi, Simina Seliștean, Sorina Rîndașu, Toni Chira și Vlad Berariu.

Textele le-am notat așa:

8- la fel de singură ca acum

astăzi
mintea mea e puternică și ordonată
toate zilele au fost
blue screen-uri în care m-am bucurat
de fiecare formă pe care am luat-o

memoria mea păstrează un soare congelat
deasupra umerilor noștri
trupul meu
trupul tău
la temperatură constantă

inima mea se dezlipește din colțuri
ca un sticker uitat
în umezeală

eu sunt nesăbuită
mă gândesc
la zilele pe care le-am împărțit cu tine
ca pe niște bucăți de rodie

mă cuibăresc obosită
lângă fereastră

mă gândesc să caut pe cineva
lângă care n-o să fiu la fel de singură ca acum

Id lucrare:32


6- know thy priorities petale pe podiumbră

k la noi în calculator e ca-n orizont
cu curcubeu briză și spiriduși pe peștișori înaripați warmpop
frunze crengi mai încet, m-au părăsit până și monștrii de sub pat dar tu nu poți sta cu tine
pe cât posibil s-alin rănirea ADN-ului celulei sub acțiunea razelor ultraviolete
oh ne războim sub cerul ăsta ce îndeamnă la uzul suplimentelor de melanină
tu ești soarele meu mă decojești //
îmi șterg traumele de-o răzătoare inox deodată umanitatea
– mogulii formează un șir la cabina telefonică așteptând apelofob
          să le vorbească pubmnez eul
răspuns după al 6-lea țârâit
tăcuse de exact 6 cenți.
revoluționari împodobiți decojesc sindicată citrică.
       este fresqonatural să îmblânzim să împânzfim natură statică.
doula-n grevă mângâieri prin mănuși de unică folosință
namașteu în pivniță
respiro la comun crivăț avem situație critică.

Id lucrare:152



7 – dat being said

uneori îți simt privirile în ceafă
ca ploaia de germeni pulverizată
în obrazul fetei de bătrânul care
nu a apucat să-și scoată batista la timp
și amândoi stăteau față în față pe locurile pentru persoane cu handicap
îmi aduc aminte de tine seara
și încep să îmi umble gânduri prin cap
nu cine știe ce dar includ și
pata de lapte de pe tricoul negru
pe care o simțeam cum se întinde în timp ce
așteptam troleul
și pe care încercam să o ascund cu hanoracul
așa cum încerca vecina noastră să-și ascundă mâinile
stropite de vitiligo în ligheanul cu rufe când treceam
prin fața balconului și îi dădeam bună ziua
poate că am nevoie de privirile tale
fiindcă pe bună dreptate gândurile mele sunt așa
singure și îngălate
sunt sigur că așa se simte și vatmanul singur în
cabina lui obscură
încercând să fluiere
ca să nu se lase distras de huruitul obsedant al roților
și să calce vreun câine orb care traversează șinele
și să se gândească o seară întreagă
la sângele împroșcat pe geamul tramvaiului
știu că mă privești
continuă
am spus CONTINUĂ!
am nevoie de asta ca să îmi ocup mintea
ai grijă de tine
ne auzim
*smiley face* *smiley face*

Id lucrare:166



9 – ***

când întreabă ce doare acum
le spun că acum nu doare nimic

fragilitatea a fost învățată cu timpul

ofer ocrotire mecanic
accept ocrotire mecanic
la marginea simulației
ceva să îi mulțumească pe toți

punctele mele sensibile
încercuite pe piele
sunt privite suspect

vulnerabilitatea
împarte lumea
cu o linie dreaptă

ce mi s-a spus că e bine
așteaptă să se distrugă
ce mi s-a spus că nu e bine
așteaptă să se distrugă

la mine nu se întâmplă nimic

o mare de brațe să mă atingă cu milă
trupul meu spart de valurile ei
ceva de distrus

Id lucrare:227



6.50- teama de respingere

mereu m-a atras fragilitatea masculină
mai ales tu, cel ce m-ai plăcut pentru două zile,
de la o vreme simțeam că te suprasolicitam.
șoferul de microbuz îmi mai arată compasiune și
oprește în stația mea chiar dacă nu e amenajată,
o femeie ne spune despre iubitul ei din Chișinău.
ne cufundăm în scaunele roșii trupurile lor încolăcite
de croitorese tunsorile nouăzeciste,
linii curbe ale șoldurilor noastre și picioarele
sprijinite de scaunele din fața fiecăreia.
o a doua vulpe călcată de mașină pe anul acesta
mă întâmpină cu mațele scoase în intersecție
ca orice trup respins.
(de fiecare dată a trebuit să înfrunt resemnarea ca pe un fier încins
aplicat direct pe trupul meu gol
și de fiecare dată a trebuit să-mi ascund corpul
ca nu cumva să se vadă cicatricile,
ca nu cumva tu, cel din urmă, să fii jenat de ele.)
încet-încet vom putrezi cu toții.
niciuna dintre ele nu va mai scrie poeme despre tine
așa cum o fac eu,
căci toate s-au mulțumit cu câte puțin și niciodată
nu vor șterge toate pozele cu tine din galerie.
oamenii din jurul meu mor unul câte unul
nici nu mai am timp să fac o rugăciune pentru sufletele lor:
îmi simt propria moarte ca pe o canalizare de unde
totul se scurge încet într-o groapă comună.
chiar dacă vecinul de la 322 a murit
tot îl mai văd fumând la geam,
iar din casa părăsită de lângă fabrică
se aude jazz-ul meu preferat când vin de la școală.
eu am rămas neschimbată:
mă atașez de toți scriitorii obscuri
poți mirosi frica din mine de la o milă.

Id lucrare:243



</