Ce nu e poezia la FIPB

Să nu participi la un eveniment este cel mai simplu lucru din lume. În cazul ediției 2018 a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) treb...

Licart 2017 tabăra

S-au strâns la Târgu Mureș Diana Cornea (Baia Mare), Bogdan Constantin Enache (Pașcani), Teodor Raduta (Tulcea), Lavinia Nechifor (Suceava), Tudor Pop...

Câștigătorii poeziei pentru Zilele ...

Câstigătorii celei de a VIII – a ediţii a Zilelor de poezie Constantin Virgil Bănescu sunt invitați anul acesta la Pucioasa. La 2o km de Târgovişte, p...

Live: Toți anii. 7 semafoare de anu...

13:13 31.12.2016 Exactă, dintre toate zilele, alege-mi una care Să unească fiecare detaliu unde locuim Pentru totdeauna o mângâiere între clă...

poeme

Țanțoși am fost de acord, un poem estonian de Veronika Kivisilla

Veronika Kivisilla (n.1978) ***[Țanțoși am fost de acord] Țanțoși am fost de acord să nu mai avem nimic unul cu celălalt și-am z...

carte

Svetlana & Athena in Trado poetic prin turneu

   Unele volume de poezie vin cu o poveste. Este cazul proiectului dezvoltat de două poet...

media

David Bowie – METAMORPHOSIS

cine pune într-o caserolă și descoperă cum ești tot ce zici despre mine și cum astea nu înseamnă nimic până nu le zic cu tine și e bin...

actual

Poeți englezi în turneu românesc

Uite un anunț cu poezie engleză contemporană bântuind prin România. Doi poeți englezi de ultimă oră iau pieptiș publicul din patru orașe rom...

english

Journal Writing as an assignment

I just turn my poetry blog into personal experience of every-day poetic perspectives. The first step is turning assignments into self expres...

Ce nu e poezia la FIPB

Să nu participi la un eveniment este cel mai simplu lucru din lume. În cazul ediției 2018 a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) trebuie să recunosc faptul că organizatorii au încercat să pună pe picioare un eveniment care să ducă mai departe ceea ce s-a construit în ultimii ani.

Din păcate, FIPB 2018 începe să fie relevant mai ales pentru modul în care poezia este considerată un domeniu în care umplutura devine regula.

Și anul acesta sunt invitați câțiva poeți importanți, deopotrivă din România și din alte țări. Simona Nastac organizează în continuare una dintre cele mai relevante manifestări dedicate poeziei contemporane cu o selecție de invitați respectabilă. La Tramvaiul 26, Andra Rotaru a programat mai multe seri dedicate unor autori pe care rar îi vezi împreună. Evenimente care se anunță măcar interesante se leagă de intersecția dintre poezie și alte arte (happening sinestezic, un vernisaj și un performance coordonate de Wanda Mihuleac, proiecții de film și concerte). În sfârșit, programul complet este pe site-ul fipb.ro.

Ceva inexactitate

Ce mă face să refuz invitația de a participa (după ce inițial i-am promis Andrei Rotaru că voi intra în programul ei) este faptul că, odată ce a fost publicat programul complet al festivalului, mă văd pus într-o manifestare ce tinde să sugrume evenimentele relevante într-o puzderie de lecturi publice fără rost, alcătuite doar pentru a ieși numărul de invitați.

În 2016, organizatorii au anunțat 100 de participanți din 20 de țări. În 2017, cei 100 de poeți au venit din 30 de țări. Anul acesta, comunicatele care au circulat au vorbit despre 150 de participanți din peste 30 de țări. Dacă numărul invitaților străini a rămas tot aproape de 50 de poeți, numărul țărilor pe care le reprezintă aceștia nu mai ajunge la 30. Această inexactitate nu este neapărat un capăt de lume, dar, în contextul în care numărul participanților crește exponențial în timp ce numărul țărilor reprezentate scade față de ediția precedentă, își face apariția și un prim nod în gât.

Poate, creșterea numărului de invitați din spațiul românesc să fie justificată de intenția organizatorilor de prezenta o imagine a poeziei de azi din România. Nimic mai departe, însă, o simplă privire aruncată peste program lămurindu-ne că participarea majorității autorilor este redusă la bifarea prezenței într-o listă de lectură oarecare. Invitați străini erau anunțați Dimitris Angelis (Grecia), Neil Astley (Anglia), Zofia Bałdyga (Polonia), Gaston Bellemare (Canada), Emma Bennet (Anglia), Mariana Bernárdez (Mexic/Spania), Alessio Brandolini (Italia), Rómulo Bustos Aguirre (Columbia), James Byrne (Anglia), Kenia Cano (Mexic), Anne-James Chaton (Franța), Susan Curtis-Kojakovic (Anglia), Najwan Darwish (Palestina), Eduard Escoffet (Spania), Tony Frazer (Anglia), Albane Gellé (Franța), Petr Hruška (Cehia), Victor Ivanovici (Grecia/România), Maarja Kangro (Estonia), Rolando Kattán (Honduras), Aušra Kaziliūnaitė (Lituania), Douglas Kearney (SUA), Marco Lucchesi (Brazilia), Isabelle Maurel (Franța), Bruno Mazzoni (Italia), Călin-Andrei Mihăilescu (Canada), Wanda  Mihuleac (Franța/România), Jan H. Mysjkin (Belgia), Davide Napoli (Franța/Italia), Corina Oproae (Spania), Eugene Ostashevsky (Germania), Holly Pester (Anglia), Clare Pollard (Anglia), Jean Portante (Luxemburg), Valter Raffaelli (Italia), Sébastien Reichmann (Franța), Pamela Robertson-Pearce (Anglia), Victor Rodríguez-Núñez (Cuba), Renato Sandoval Bacigalupo (Peru), Karl Schembri (Malta), W. Mark Sutherland (Canada), Bonnie Tchien (Franța/Taiwan), Eugénia de Vasconcellos (Portugalia) Arvis Viguls (Letonia), Jordi Virallonga (Spania), Matei Vișniec (Franța), Bruce Weigl (SUA), Erica Zingano (Brazilia). Putem să numărăm țările.

Deriva manifestării

Dezorientarea programului FIPB pentru 2018 este ceva mai clară din momentul în care vedem că invitatul de onoare al ediției este marele scriitor portughez Antonio Lobo Antunes. Respectat pe bună dreptate ca un romancier contemporan major, rolul acestuia în poezie este ceva mai modest. Și acesta este un exemplu care arată în ce măsură numele tinde să fie mai important pentru organizatori decât relevanța scrisului în domeniu. Desigur, Antunes a scris și poezie, dar acest lucru nu pare să fie prea interesant pentru organizatori din moment de atât discuția cu autorul cât și lansarea de carte programată în festival sunt orientate spre literatură în general și roman.

Poate și mai mult vorbește despre momentul nefericit prin care trece viziunea asupra poeziei opțiunea organizatorilor de a separa aproape complet invitații străini de cei români în evenimente.

Astfel, singurele lecturi la care poți auzi împreună poeți români și autori care scriu în alte limbi sunt cele dedicate liceenilor în programul FIPB = POETRY – FACE TO FACE și cele dedicate poeziei care interacționează cu alte forme de expresie de Simona Nastac și Wanda Mihuleac. Acestora li se mai adaugă o masă rotundă legată de editarea de poezie.

În rest, străinii au lecturile lor, separat, în grupări despre care nu se poate spune ce din poezia autorilor i-a determinat pe organizatori să le formeze.

Nu îmi doresc să fiu identificat în niciun fel cu vreo tendință de a transforma poezia într-un domeniu în care listele de nume înlocuiesc reperele creative.

Cu părere de rău mă retrag din acest program dar le doresc celor care aleg să participe să îmi arate că părerea mea este eronată și că, la fel cum în anii trecuți publicul festivalului a putut să spună vazând pe scenă de ce este Ko Un poetul care revine între favoriții pentru premiul Nobel sau cum ajunge lectura versurilor să se întâlnească natural cu forța unui stand-up în varianta lui SJ Fowler, festivalul nu s-a transformat în chermeză în care “merge și așa” a devenit regula. Este opțiunea mea și nu aș vrea să se simtă nimeni atacat sau vizat de această alegere, problemele mele fiind, după cum se vede aici, punctuale. La fel, nu aș vrea să se înțeleagă că numele cuiva pe o listă m-ar deranja. Ceea ce îmi face imposibilă participarea de această dată este și faptul că frenezia listelor tinde să ia locul prezentării poeziei.

Recitirea poetică și rediscutarea lucrurilor din care trăiești

În niciun caz să nu iasă jurnal. Sau, oricum, nu în sensul în care aș avea impresii din alea că părerile mele ar merita să fie vedete. Când ieşi dintr-un ciclu de serviciu şi intri în modulul potrivit pentru căutat alt job, toate obişnuințele tind să se reformuleze.

Partea mea cea mai ciudată e că încep să mă uit în jur cu instrumentele de bază. Că mă apuc să citesc tot ca pe poeme şi să exersezii linii din care ies desene rapide… tot sunt uimit cum se formulează aici. Şi, dacă tot e spațiu de investigat poetic, m-aş uita cum se articulează trecerea mea de la ziarul Cotidianul la ce o să vedem.

Atașez CV, trimit aplicația. În afara procesului destul de simplu tema de gândire devine “și ce mi s-ar potrivi?”

Documentare cu poetizare

După jurizarea de la Licart, săptămâna trecută s-au anunțat câștigătorii. Îmi place că sunt discuții de fiecare dată. Acum cineva scrie sub poemul de pe locul 2: “Aceasta nu este o poezie. Este o înșiruire de vorbe fără sens, care nu îmi transmit niciun mesaj. Părerea mea.”. Apoi, comentatorul spune că exemplul lui pentru judecarea poeziei este “Lac de nuferi”, de Blaga. Și are dreptate dacă te uiți din punctul lui de vedere. N-ai cum să crezi că e poezie un avion utilitar dacă pentru tine domeniul e reprezentat de un desen uimitor de DaVinci. Nici măcar nu are elice poemul lui Tudor Pop. Dar are “ce e într-o brățară/ neon spartă”. Printre altele. Asta am văzut că planează.

M-a surprins cineva de la editura Art invitându-mă să prezint o întâlnire cu Pierce Brown săptămâna viitoare la Apollo111, pe Batiştei. Aşa se face că am început să citesc din primul roman din trilogia omului. E chiar cartea din care o să facă Universal Pictures “Lawrence of Arabia în spațiu”.

Și, luând-o încet pe calea documentării, uite că îmi apare ceva ce mă interesează: programul de scris de 8 ore pe zi de care se ține Pierce Brown include cititul unei cărți de poezie. Omul zice că preferă poeți romantici pentru că îi calibrează limbajul pentru ce scrie.

E ciudat că atunci când Marian Coman m-a întrebat ce am mai citit în ultimii ani din zona fantasy SF nu prea mi-am amintit. Dar intrând în “Furia Roșie” mi-a venit în minte cum am căutat pe rând cărțile din seria Jumătatea Rea. Căutat e un fel de a zice pentru că am găsit-o pe a treia când mergeam spre Barcelona iar pe a doua mi-a dăruit-o Silvia.

Dacă tot veni vorba, Silvia zice că așa e în concediu. Așa că diseară e moment de concert. Mereu are idei mai bune decât mine. Bine, mie îmi și vin toate în același timp. De aici și desenele. Ca să pună pauzele în treabă.

Poeți englezi în turneu românesc

Uite un anunț cu poezie engleză contemporană bântuind prin România. Doi poeți englezi de ultimă oră iau pieptiș publicul din patru orașe românești> că tot m-am obișnuit să preiau comunicate.

Crispin Best și Sam Riviere, doi dintre cei mai importanți poeți emergenți din Marea Britanie, vin la începutul lunii noiembrie în România, cu ocazia proiectului „Zona Nouă a Culturii” (Z9Culture) și vor citi în cadrul celor mai active cluburi de lectură din țară. Publicați de Faber & Faber în celebra colecție de poezie a editurii, alături de mai toți autorii cu greutate de expresie anglo-americană și recunoscuți la nivel internațional, Crispin Best și Sam Riviere vin în fața publicului din București (4 noiembrie, 18:00, Apollo111), Brașov (5 noiembrie, 19:00, Tipografia), Sibiu (6 noiembrie, 19:00, Humanitas) și Cluj-Napoca (8 noiembrie, 18:00, Insomnia).

Evenimentele vor urmări acelaşi principiu, începând cu o lectură a autorilor din propriile texte, în limba engleză, continuând cu o lectură în limba română a traducerilor și încheind cu o sesiune de întrebări din partea moderatorilor și a publicului.

La București, întâlnirea va fi moderată de Vlad Pojoga și Cătălina Stanislav.

Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disponibile.

Crispin Best trăiește în Londra. Faber & Faber i-a publicat în 2016 o broșură de poeme, în programul Faber New Poets (14), finanțat de Arts Council England. Este editor al For Every Year, un proiect online care își propune să indexeze câte o contribuție artistică în onoarea fiecărui an începând cu 1400. Poemele lui au apărut în The Best British Poetry 2015, The Quietus, Dazed & Confuzed, Poems in Which și clinic. Îl găsiți la crispinbest.com
Continuare

Licart 2017 tabăra

S-au strâns la Târgu Mureș Diana Cornea (Baia Mare), Bogdan Constantin Enache (Pașcani), Teodor Raduta (Tulcea), Lavinia Nechifor (Suceava), Tudor Pop (Baia Mare) și Emilian Catalin Lungu (Piatra Neamț).

Fiecare alege poemul cu care va lucra:
Teo> “Arcana XXI” de Amalia Cernat – Tu pe ce parte mesteci?

Tudor> “Poem în phloem insulin” Emilian Lungu- Ce cicatrice ai?
The Happy Film

Diana> “Space saving furniture sau când ar trebui să îmi cer iertare la petrecerea asta” de Tudor Pop – Care e cea mai mare frică a ta?

Bogdan> “Bucătăria de vară” de Matei Hutopilă – de ce ați venit aici?
Paterson

Emilian> “O lovitură puternică” de Vlad AluiGheorghe – Care e cel mai mare complex al tău?

Lavinia> “E duminică și te vede Dumnezeu” de Emilian Lungu – voi în ce aveți ascendent? Dacă nu vă place, pot să pun altă întrebare
Endless Poetry

De ce ai venit?
Teodor > 150 e un drum din Tulcea până aici.
Tudor> Pentru că nu am venit niciodată și nici nu am zis eu asta. Aici egal cameră.
Diana> Nu aveam ce sa fac între Untold și Summerwell decât să revin să revăd persoanele cu care m-am simțit atât de bine.
Emilian> Acasă nu râd. Umorul din Piatra Neamț nu e chiar ce caut.
Lavinia> Mi-a fost dor să vin la Licart și nu voiam să mi se spună că sunt lipsită de caracter.
Bogdan> Mereu am descoperit despre mine lucruri la care nu mă așteptam printre care și stresul de a fi judecat.