Arhive categorii: poeme

exerciţii, selecţii, mize de poezie

Atelier poetic relațional: Ieșiri și înălțări – prezentarea finală din cadrul FIPB

O sală de spectacole. Dar spectacolul este întâlnirea ta cu poezia. Cu felurile personale în care 10 autori (unii la început, alții cu bibliografie seriasă semnată deja) te întâlnesc din poezia lor. Poetul poate că nu are viață personală cum îți spunea Nichita Stănescu, dar poezia are numai viață personală. De unde și entuziasmele, blocajele întâlnirii cu modurile în care poezia îți oferă ieșiri și chiar înălțări față de tine și de ceilalți.
Cum se vede acest lucru pe scenă îți arată 10 autori la capătul zilelor de Atelier poetic relațional în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, ediția a 14-a.
Cătălina Ceaușescu, Daniela Bejinariu, Daniela Toma, Emil Iulian Sude, Ionuț Calotă, Iulia Grigorie, Maria Ciurea, Oana Angelo, Valentina Cornescu și Vlad Minea sunt protagoniștii serii de poezie găzduite de sala ARCUB duminică, 15 septembrie, 2024, de la ora 18.00.
Ce este de fapt un performance, în special cel cu poezie? (Oana), Cum se împacă momentele în care poezia te exteriorizează cu secvențele de lectură în care cel care citește este retras? (Vlad), Reușești să te odihnești când te solicită poezia? (Valentina), Care e recuzita de care are nevoie poezia mea? (Cătălina), Cum lucrez cu marca mea în prezentarea poeziei? (Daniela B), Ce are nevoie poezia mea ca să îți lase efectul unui refren muzical în minte? (Ionuț) Cum ar putea să rețină atenția lectura teatrului absurd, în afara inflexiunilor de voce, atunci când folosesc, mai ales, asocieri neobișnuite de cuvinte! (Daniela T.) Când se împacă gesturile și cuvintele? (Iulia) Dar dacă mă copleșește poemul în fața oamenilor? (Emil) Cum lucrez cu furia feminină pe scenă? (Maria). Cum îți răspunde fiecare vezi duminică la ARCUB.
Intrarea este liberă pentru ”Ieșiri și înălțări”, întâlnirea finală de prezentare pentru Atelierul poetic relațional cu Răzvan Țupa la sala ARCUB (Strada Lipscani 84 – 90, București), de la ora 18.00.
Atelierul poetic relațional are loc în cadrul Festivalului Internațional de Poezie (FIPB) ediția a 14-a.

Cătălina Ceaușescu este medic rezident în chirurgie toracică și încearcă să nu scrie, dacă nu are neapărat nevoie:
”Beginnings are such delicate times.
Humans are almost always lonely.
Îndrăgostirea = componentă instinctuală
determinată genetic
a comportamentului de reproducere.
Colapsul temporar al granițelor eului,
cauzat de îndrăgostire,
reprezintă un răspuns stereotip al ființei umane
la o configurație de impulsuri sexuale interne și
de stimuli sexuali externi.”

Daniela Bejinariu (n. 24 septembrie 1996, Dorohoi) este purtătoare de cuvânt a Casei de Poezie Light of Ink Suceava. A obținut Marele Premiu în cadrul Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (2022) & Premiul I în cadrul Concursului Național de Debut în Poezie „Traian T. Coșovei” (2023).
A citit la Noaptea albă a poeziei (FILIT Iași, 2023), Cenaclul Matca (București, 2023), Noise Poetry (Buzău, 2023), Poetic Hub (București, 2023), Dialog poetic (Cluj-Napoca, 2024), Bookfest (2024). A publicat în antologia „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (Ed. Cartex, 2024) & antologia „Casa de Poezie” (Ed. Vinea, 2018). A publicat în revistele Matca, Bucovina literară, Alecart, Revista de Poezie L.ink. Volumul său de debut, „New Era Eva”, este în curs de apariție la Ed. Tracus Arte, estimat a fi publicat în octombrie a.c.

Daniela Toma este Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, profesor și director al Editurii Art Creativ, Bucureşti. Debut literar: 1978, în revista ASTRA, Braşov; urmează apoi volumele: Mă numesc Doi, Editura Rovimed Publichers, Bacău, 2013; până la 2020, Vremurile se scriu în jurnalul unei pisici sălbatice, poem teatral (incomod şi chiar bizar), Editura Art Creativ, 2021; Perspective critice – mic discurs inclus (critică literară), Editura Rafet, 2021 (volum care obţine Premiul Editurii Rafet pentru critică literară la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia a XIII-a, 2021); Ochi de lună, Editura Universitară, 2021; Sublime et impropre avec confession, Editura BoD, Franţa, 2023, traduit du roumain par Gabrielle Danoux.


Poemele Danielei Toma au fost traduse în limbile: catalană, engleză, franceză, bulgară, ucraineană, italiană, spaniolă.
A primit numeroase premii. Daniela Toma a tradus şi a editat în limba latină, volumul SAECULUM – Cultură şi civilizaţie latină, 2002; Scrie cronică literară şi publică, pe lângă poezie, traduceri şi teatru.

Emil Sude (n. 6 septembrie 1974, Bucureşti). A debutat cu cartea de poezie „Scărarul” (Editura Grinta, 2014), tradusă în limba ebraică și publicată în Israel de către Menachem Falek. A mai publicat cartea de poezie „Chiar Nu” (Editura Eurostampa, Timișoara, 2016). Emil completează: ”ai uitat de cartea «Povești», «Paznic de noapte» – publicat în Franța în traducere și în 2025 apare și în SUA- publicat în 7 reviste de limba engleză- universitare, «Rapsodiile unui gelos»- premiul al doilea la Fest. Macedonski 2022”.

”Mă opresc la scriitură, prin și cu aceasta. Calup de, cu energie sau caracteristica densă, vidă, proiectată și reținută pe un suport prin semne convenite unanim sau neconvenite, ce produc semnale care vor fi decodificate, în același fel sau separat, în funcție de subiectul uman”, arată Emil.

Ionuţ Calotă are o primă perioadă activă, ca poet, în anii ’80, finalizând chiar un manuscris cu titlul Manufactură de gesturi, dar după moartea lui Nichita, în timpul armatei obligatorii în care se simte ca într-o puşcărie în care a intrat nevinovat, se retrage din viaţa literară şi alege chitara şi scena rock. La 50 de ani revine şi scrie o serie de 7 volume de poezie, publicate toate ca urmare a câte unui premiu literar, cel mai recent în 2021, la Editura Universitară, cu titlul Oraşul tatuat, încă prezent în toate marile librării online şi la târgurile de carte.

De curând, a lansat, la Muzeul Comunismului din Bucureşti, a opta carte de poezii, una cu amintiri din comunism, Cu secera şi ciocanul la gât. A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Portugalia şi India. A mai scris recenzii de carte, texte pentru cântece, aforisme, haiku, precum şi traduceri din poezia universală.

Iulia Grigorie, cunoscută și sub numele de Kitana Project/Didgiulia, este o artistă cu multiple fațete creative. S-a remarcat cel mai mult prin muzică, susținând peste 500 de concerte în străinătate, dar prima ei iubire rămâne poezia.
Pentru a-și îmbrățișa această latură, Iulia a scris un volum de 55 de poezii în 2021, care rămâne încă nepublicat.

Maria Ciurea se prezintă: Am 21 de ani. Sunt studentă la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din clubul de poezie POT, coordonat de poeta Ana Andrei. Am publicat poeme în mai multe reviste și pe platforme literare: Mozaicul, Revista Golan, Revista de Povestiri, Revista Planeta Babel, Noise Poetry, Haimanale Literare. Am lecturat din poemele mele în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, în cadrul evenimentului Poetic Hub și în cadrul Festivalului de Debut organizat de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu”, arată Maria.

Oana Angelo, are 37 de ani, este actriță, scenaristă, poeta și profesoară de limba româna pentru studenți străini.
Scrie poezii de la 15 ani, iar până în prezent a adunat texte pentru un volum de debut.


”Am scris și un scenariul de scurtmetraj pe care l-am produs și în care am și jucat. A fost selectat la aproximativ 10 festivaluri internaționale. Am o piesă de teatru finalizată și încă vreo 3 scenarii începute. Scriu poezii în limba română, engleză și spaniolă. Pentru una din poeziile în limba engleză am făcut un poetry film care este înscris și acesta la festivaluri internaționale. Plănuiesc să public curând volumul de poezii de debut și să termin de scris una din piesele de teatru începute, precum și să încep să lucrez la al doilea scenariu de scurtmetraj. Îmi doresc să ma conectez cu oameni din domeniul scrisului și să-mi regăsesc inspirația de a Scrie”, arată Oana.

”mă tranchilizez cu minute de social media
mă anesteziez cu ore vizuale
ca un dependent de fast food,
suntem niște etichete?
sunt între două dimensiuni:
vechiul eu mă trage la scenarii vechi,
știu povestea, e confortabil acolo,
aceeași acțiune, aceleași personaje” (fragment din poemele Oanei)

Valentina Cornescu este născută în Republica Moldova, orașul Bender, Transnistria: ”Am venit la București pentru studii, la Universitatea din București, facultatea de limbi și literaturi străine, engleză-germană, secția filologie și apoi am rămas. Sunt de 10 ani aici, iar la recensământ în Moldova m-am identificat și româncă, și moldoveancă. Am lucrat în corporație, am activat și în HoReCa, iar acum sunt copywriter în publicitate. Prima oară m-am apucat de scris la 9 ani, era o poveste. M-am mai întors p-acolo prin a 6-a, erau poezii. Apoi mult timp am crezut că nu-i de mine scrisul, până mai recent. Am obținut locul 4 în cadrul Concursului Național de Poezie Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu, ediția a XV-a, 2024. Am participat la masterclassul de poezie cu Anastasia Gavrilovici, organizat de Venus Iese Din Retrograd. Am citit la cenaclul Visceral (București, 2024) și la Venus Iese Din Retrograd (București, 2024)”.

Vlad Minea scrie poezie (la modul serios) de la vârsta de 20 de ani: ”mai exact de când am început să frecventez săptămânal întâlnirile Cenaclului Corpul T, din cadrul Facultății de Litere din Brașov. Odată cu acumularea experienței, poezia mea a evoluat de la acea voce adolescentină și timidă către una mai matură, utilizând un limbaj brut, epurat de pudorile și limitele juvenile autoimpuse. Pentru a demonstra ceea ce am teoretizat până acum, voi lăsa aici două exemple ce cuprind fragmente din poemele mele, primul fiind extras dintr-un text scris la 19 ani”, explică Vlad.
O întâlnire prezentată de Răzvan Țupa ( poetic.ro, citEștioficial).

Mai multe detalii și rezervare de participare în public ai aici.

Poți să rămâi în contact cu povestea pe platformele poetic.ro : insta, facebook și youtube cu mai multe detalii din atelierul poetic relațional. Iar recomandări de lectură prinzi pe citEștioficial ori pe instagram, ori, în comunitate pe canalul de youtube unde ajută enorm dacă alegi subscribe mai ales că playlisturile de cărți alese sunt în continuă dezvoltare.

Ce vezi în primul eveniment din Atelierul Poetic Relațional, la MNȚR, joi, 12.09.2024, de la 18.30

Primul eveniment public din Atelierul Poetic Relațional condus de Răzvan Țupa are loc joi, 12 septembrie 2023, de la ora 18:30, în cadrul expoziției „Despre sine, cruci și altele” a artistului Mircea Modreanu.
În cadrul acestui eveniment de deschidere, vor fi prezentați o parte dintre participanții selectați pentru a lua parte la atelier, precum și perspectivele fiecăruia asupra poeziei. Fiecare participant are ocazia să se prezinte în fața publicului și să împărtășească propriile viziuni și abordări în ceea ce privește o prezentare de poezie în expoziție.
Atelierul Poetic Relațional face parte din programul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) și este structurat în două prezentări publice și două sesiuni de lucru.
Acest eveniment de deschidere oferă ocazia participanților să-și prezinte munca și să interacționeze cu publicul, stabilind o conexiune directă între poezie și audiență. De asemenea, evenimentul marchează începutul unui proces de explorare și dezvoltare a abilităților poetice ale participanților, în colaborare cu Răzvan Țupa.

Cine sunt autorii selectați pentru atelierul poetic relațional

În urma înscrierilor care au avut loc în luna august sunt selectați pentru atelierul poetic relațional din cadrul Festivalului Internațional de Poezie (FIPB) 2024, ediția 14, nu mai puțin de 10 autori.

Cătălina Ceaușescu este medic rezident în chirurgie toracică și încearcă să nu scrie, dacă nu are neapărat nevoie

Beginnings are such delicate times.

 Humans are almost always lonely.

Îndrăgostirea = componentă instinctuală

determinată genetic 

a comportamentului de reproducere. 

Colapsul temporar al granițelor eului,

cauzat de îndrăgostire,

reprezintă un răspuns stereotip al ființei umane

la o configurație de impulsuri sexuale interne și

de stimuli sexuali externi.

Daniela Bejinariu (n. 24 septembrie 1996, Dorohoi)

Este purtătoare de cuvânt a Casei de Poezie Light of Ink Suceava. A obținut Marele Premiu în cadrul Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (2022) & Premiul I în cadrul Concursului Național de Debut în Poezie „Traian T. Coșovei” (2023).

A citit la Noaptea albă a poeziei (FILIT Iași, 2023), Cenaclul Matca (București, 2023), Noise Poetry (Buzău, 2023), Poetic Hub (București, 2023), Dialog poetic (Cluj-Napoca, 2024), Bookfest (2024). A publicat în antologia „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (Ed. Cartex, 2024) & antologia „Casa de Poezie” (Ed. Vinea, 2018). A publicat în revistele Matca, Bucovina literară, Alecart, Revista de Poezie L.ink. Volumul său de debut, „New Era Eva”, este în curs de apariție la Ed. Tracus Arte, estimat a fi publicat în octombrie a.c.

DANIELA TOMA este Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, profesor și director al Editurii Art Creativ, Bucureşti. Debut literar: 1978, în revista ASTRA, Braşov; urmează apoi volumele: Mă numesc Doi, Editura Rovimed Publichers, Bacău, 2013; până la 2020, Vremurile se scriu în jurnalul unei pisici sălbatice, poem teatral (incomod şi chiar bizar), Editura Art Creativ, 2021; Perspective critice – mic discurs inclus (critică literară), Editura Rafet, 2021 (volum care obţine Premiul Editurii Rafet pentru critică literară la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia a XIII-a, 2021); Ochi de lună, Editura Universitară, 2021; Sublime et impropre avec confession, Editura BoD, Franţa, 2023, traduit du roumain par Gabrielle Danoux.

Poemele Danielei Toma au fost traduse în limbile: catalană, engleză, franceză, bulgară, ucraineană, italiană, spaniolă.

A primit numeroase premii. Daniela Toma a tradus şi a editat în limba latină, volumul SAECULUM – Cultură şi civilizaţie latină, 2002; Scrie cronică literară şi publică, pe lângă poezie, traduceri şi teatru.

Emil Sude (n. 6 septembrie 1974, Bucureşti). A debutat cu cartea de poezie „Scărarul” (Editura Grinta, 2014), tradusă în limba ebraică și publicată în Israel de către Menachem Falek. A mai publicat cartea de poezie „Chiar Nu” (Editura Eurostampa, Timișoara, 2016). 

”Mă opresc la scriitură, prin și cu aceasta. Calup de, cu energie sau caracteristica densă, vidă,  proiectată și reținută pe un suport prin semne convenite unanim sau neconvenite,  ce produc semnale care vor fi decodificate, în același fel sau separat, în funcție de subiectul uman”, araă Emil.

Ionuţ Calotă are o primă perioadă activă, ca poet, în anii ’80, finalizând chiar un manuscris cu titlul Manufactură de gesturi, dar după moartea lui Nichita, în timpul armatei obligatorii în care se simte ca într-o puşcărie în care a intrat nevinovat, se retrage din viaţa literară şi alege chitara şi scena rock. La 50 de ani revine şi scrie o serie de 7 volume de poezie, publicate toate ca urmare a câte unui premiu literar, cel mai recent în 2021, la Editura Universitară, cu titlul Oraşul tatuat, încă prezent în toate marile librării online şi la târgurile de carte. De curând, a lansat, la Muzeul Comunismului din Bucureşti, a opta carte de poezii, una cu amintiri din comunism, Cu secera şi ciocanul la gât. A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Portugalia şi India. A mai scris recenzii de carte, texte pentru cântece, aforisme, haiku, precum şi traduceri din poezia universală.

Iulia Grigorie, cunoscută și sub numele de Kitana Project/Didgiulia, este o artistă cu multiple fațete creative. S-a remarcat cel mai mult prin muzică, susținând peste 500 de concerte în străinătate, dar prima ei iubire rămâne poezia.

Pentru a-și îmbrățișa această latură, Iulia a scris un volum de 55 de poezii în 2021, care rămâne încă nepublicat.

Maria Ciurea se prezintă: Am 21 de ani. Sunt studentă la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din clubul de poezie „POT”, coordonat de poeta Ana Andrei. Am publicat poeme în mai multe reviste și pe platforme literare: Mozaicul, Revista Golan, Revista de Povestiri, Revista Planeta Babel, Noise Poetry, Haimanale Literare”.

”Am lecturat din poemele mele în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, în cadrul evenimentului Poetic Hub și în cadrul Festivalului de Debut organizat de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu”, arată Maria.

Oana Angelo, are 37 de ani, este actriță, scenaristă, poeta și profesoară de limba româna pentru studenți străini.

Scrie poezii de la 15 ani, iar până în prezent a adunat un număr de texte pentru a fi publicate într-un volum de debut.  

”Am scris și un scenariul de scurtmetraj pe care l-am produs și în care am și jucat. A fost selectat la aproximativ 10 festivaluri internaționale. Am o piesă de teatru finalizată și încă vreo 3 scenarii începute. Scriu poezii în limba română, engleză și spaniolă. Pentru una din poeziile în limba engleză am făcut un poetry film care este înscris și acesta la festivaluri internaționale. Plănuiesc să public curând volumul de poezii de debut și să termin de scris una din piesele de teatru începute, precum și să încep să lucrez la al doilea scenariu de scurtmetraj.  Îmi doresc să ma conectez cu oameni din domeniul scrisului și să-mi regăsesc inspirația de a Scrie”, arată Oana.

”mă tranchilizez cu minute de social media

mă anesteziez cu ore vizuale

ca un dependent de fast food,

suntem niște etichete?

sunt între două dimensiuni:

vechiul eu mă trage la scenarii vechi,

știu povestea, e confortabil acolo,

aceeași acțiune, aceleași personaje” (fragment din poemele Oanei)

Valentina Cornescu este născută în Republica Moldova, orașul Bender, Transnistria: ”Am venit la București pentru studii, la Universitatea din București, facultatea de limbi și literaturi străine, engleză-germană, secția filologie și apoi am rămas. Sunt de 10 ani aici, iar la recensământ în Moldova m-am identificat și româncă, și moldoveancă. Am lucrat în corporație, am activat și în HoReCa, iar acum sunt copywriter în publicitate.

Prima oară m-am apucat de scris la 9 ani, era o poveste. M-am mai întors p-acolo prin a 6-a, erau poezii. Apoi mult timp am crezut că nu-i de mine scrisul, până mai recent. Am obținut locul 4 în cadrul Concursului Național de Poezie Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu, ediția a XV-a, 2024. Am participat la masterclassul de poezie cu Anastasia Gavrilovici, organizat de Venus Iese Din Retrograd. Am citit la cenaclul Visceral (București, 2024) și la Venus Iese Din Retrograd (București, 2024)”.

Vlad Minea scrie poezie (la modul serios) de la vârsta de 20 de ani: ”mai exact de când am început să frecventez săptămânal întâlnirile Cenaclului Corpul T, din cadrul Facultății de Litere din Brașov”.

”Odată cu acumularea experienței, poezia mea a evoluat de la acea voce adolescentină și timidă către una mai matură, utilizând un limbaj brut, epurat de pudorile și limitele juvenile autoimpuse. Pentru a demonstra ceea ce am teoretizat până acum, voi lăsa aici două exemple ce cuprind fragmente din poemele mele, primul fiind extras dintr-un text scris la 19 ani”, explică Vlad.

Mai multe detalii și rezervare de participare în public ai aici.

Poți să rămâi în contact cu povestea pe platformele poetic.ro : insta, facebook și youtube cu mai multe detalii din atelierul poetic relațional. Iar recomandări de lectură prinzi pe citEștioficial ori pe instagram, ori, în comunitate pe canalul de youtube unde ajută enorm dacă alegi subscribe mai ales că playlisturile de cărți alese sunt în continuă dezvoltare.

Ce îți spune poezia când e maraton. La Litere cu Simona Popescu și studenți și invitați în lectură

De câțiva ani, Simona Popescu marchează vara cu câte o lectură în care pune față în față studenții de la cursurile sale de scriere creatoare și invitați din cele mai diverse zone ale scrisului de azi. În 2023, Nora Iuga a deschis seria, în 2022 nu mai știu exact. Și tocmai ca să nu mai fiu în situația asta și la anul (cum ar zice naratorul despre un personaj al lui Caragiale) pun acest semn.

Maratonul de poezie are tot felul de formule în spațiul public românesc. Cele mai persistente probabil că sunt Jazz și Poezie și cel de la Filit, la Iași, și la Brașov știu că era unul. Pentru mine personal cel mai reușit este cel care deschide Poetry International Festival din Rotterdam. Dar chiar și acolo poți să vezi că audiența online crește cu greu peste cea fizică. Am impresia că erau pe undeva la între 600 și 1.000 de persoane în sală iar din ce văd online abia au trecut peste 1.100 de vizualizări. Așa a arătat în 2016.

De fiecare dată când ajung al un maraton mă gândesc cum ar putea să fie formulat încât să nu se piardă complet interesul pentru ce se întâmplă pe scenă. Dezbaterea e încă deschisă. De fapt nici pentru cazul celui mai bun maraton pe care l-am pomenit mai sus nu cred că am văzut decât 2 sau 3 în afara celui de mai sus. Dar și asta e o situație care ține de poezie… cum îmi dau seama că mă interesează ce e acolo și nu ce e altundeva?

De data asta răspunsuri dau studenții: Radu Bădescu, Florentina Mihaela Băloi, Teodora Bercianu, Mircea Carabulea, Ailyn Chirculescu, Bianca Cuciuc, Georgia-Alexia David, Andra Dinculescu, Alesia Eftemie, Dragoș Alexandru Florea, Miriam Penelopa Georgescu, Victor Grigoraș, Alexandra Ivan, Rareș Mihai Mazilescu, Călin Niță, Lavinia Pașparugă, Ana Păscăluță, Ioana Pleșiu, Răzvan Tănșanu, Ioana Tătărușanu, Maria Teodorescu, Alexandra Torjoc.

Invitați sunt Santiago Gutiererrez Echeverria, Irina Francisca Ion, Bianca Oancea, Matei Stan, Dana Zetu, Adela Greceanu, Florin Iaru, Vasile Gribincea.

În cadrul întâlnirii studenții de la litere se aleg și cu primul număr al revistei U. Așa cum se vede, are și platformă online. Spor!

De-a lungul timpului diferite generații de studenți au adunat energiile lor în reviste ale Facultății. La un moment dat erau chiar două publicații. ”Litere nouă” și ”Doamna Grasă”. Povestea lor e în Observator cultural. De fapt e interesant pentru cine vrea să vadă de unde au venit și unde se duc interesele celor pe care mizezi la școală.

Ce muzică ai pune poeziei pe care o descoperi? După Bookfest cărțile de poezie pe care merită să nu le pierzi din ochi se înmulțesc.

Și de ce ar fi poezia într-un singur fel? Ceea ce poți spune și despre muzică. Dar, convinși că multitudinea de maniere este infinită… o surpriză profund personală ajunge să fie momentul în care redescoperi compoziția unică din spatele exploziilor verbale în plină exacerbare. Și doar când m-am tot apucat să caut variantele secvenței Passacaglia din Handel, cu diferite versiuni am început să mă lămuresc în ce fel poți să fac o pauză din mișcarea aparent entropică pe care o impune declanșarea editorială de la Bookfest 2024. Și, cum vezi în finalul poveștii de aici, continuă cu lansarea de miercuri, 5 iunie.

„Vederi- o antologie a cenaclului Visceral” (dezarticulat books) vine cu 13 perspective poetice. De la antologiile de grup se așteaptă să fundamenteze o direcție. Dar în ”Vederi” o să te prindă tocmai demersul de așezare a bazelor din care pornim pentru poezie. De multe ori autorilor care încă nu au publicat primele volume personale li se impune un fel de timorare legată de ce ar trebui să citească. Aici e o situație în care cei de la Visceral își forjează propriul Canon pe care îl găsești chiar pe pagina 3 a antologiei cu tot cu declarație estetică și ideologie. Iar varianta lor cred că mi se impune așa.

Despre „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare- O antologie a clubului de lectură Noise Poetry alcătuită de Mihai Marian” am mai pomenit. Aici nu ai cum să greșești oriunde deschizi cartea. Iar melodia fundamentală care ți se impune ține de fiecare dată de modul în care reușește să devină personal demersul poetic. Orchestrarea acestor șarje e meritul proiectului de durată pus pe picioare la Buzău.

Dintre traducerile lansate în 2024 eu aș miza pe ”Il suono dell’Ombra/ Sunetul Umbrei” (Humanitas) de Alda Merini. Un pic mai multe și citate am în recomandarea citEști. Dar tot merită spus că așa mi-am dat seama cât de tare pare să se impună acum nevoia de poezie care își asumă perspectiva personală, chiar și atunci când recuperarea devine cuvântul de ordine. De fapt nici nu știu dacă a fost lansată la Bookfest dar în lista citEști mi-a intrat chiar pentru 2 iunie.

„Tagliatelle allegro” (editura Cartier) de Mina Decu e cartea care e preocupată de rămânere, aș zice. Și nu doar pentru că vine în continuarea exercițiului de creare a ecoului poetic la nivelul textului care i-a adus autoarei premii peste premii. Ci, mai ales, pentru că textul Minei devine aici adresare unui tu prins în discurs în ciuda stratagemelor de desprindere pe care le știai deja.

„Cuibul de coapse” (Charmides) de Lorena Enache vine cu nu mai puțin de 16 ilustrații realizate în tot atâtea viziuni grafice personalizate. Iar reușita ei ține astfel de multiplicarea fațetelor unui traseu unic. Este vorba și de spațiul feminin dar mai ales de identitățile pe care și le asumă dincoace de vârste și instanțe opresive. Iar rezultatul este așa cum poți percepe liniștea în gura celor mai agitați dintre noi.

Ca să mai pun față în față niște antologii cu direcție specială uite și trei volume în care exercițiul este regula. „Aripile cenușii ale păsărilor pe liniile de înaltă tensiune” (Brumar) adună textele rezultate din seria de ateliere Mornin’Poets și este a doua întreprindere de acest fel. Tot la al doilea volum este și întreprinderea editorială adusă la Vinea de profesorul Gheorghe Cîrstian pentru vocile grupului sucevean Light of ink în ”Casa de Poezie II”. Andrei Mocuța a pus pe picioare un exercițiu de identificare poetică. A adunat în antologia de poezie română contemporană „Ecouri din pădurea întunecată: evadări în Twin Peaks” (Tracus Arte) texte de la poeți din generații diferite marcate de universul lui David Lynch. Ce a ieșit din ideea neașteptat de ofertantă e de răsfoit.

Surprinzătoare sunt și modelele care se desprind din volume ca „Aproape nimic sigur” al lui Robert Șerban sau ori „Lumina citește chipul ca pe un text scris în Braille” al lui Mihai Ignat, „Scrisoare din savană”, de Peter Demeny, toate trei apărute la editura Cartier. Fiecare legat de procesele de limpezire pe care poezia reușește să îl impună. Iar Daniela Șontică are „Cântece pentru vrăbii și motoare” la Vinea mizând pe mecanismul liric al clarității demonstrative dacă vrei.
O zonă în care merită să investighezi pe îndelete este antologia de poezie din Africa pe care o găzduiește numărul 33 al revistei Poesis International ca și investigația imersivă pentru redescoperirea unui poet uitat precum Ben Corlaciu în „Elanul interzis” la Casa de Editură Max Blecher. În schimb dacă vrei să știi doar ce e urgent în poezia de azi, la aceeași editură găsești „Ludmila răstoarnă munții”, cartea Lenei Chilari care îți oferă toate lămuririle de care aveai nevoie din punct de vedere liric atunci când e vorba de interpretarea poeziei pe scenă, dar și de interpretarea vieții în poezie. Și tot aici aș pune „æs alienum” al lui Mihok Tamas, cantonat în definirile înstrăinării azi.
Un risc în context ai spune că îndrăznește să își asume seria Amaterasu, o colecție dedicată poeziei contemporane. „(ingrats)” de Nicoleta Șimon, „Sunt eu și criza mea temporară” de Andrei Peptine și „Perfecțiunii îi e frică de noi” de Iarina Copuzaru îți deschid spectacole poetice orientate cu siguranță spre proiectarea dincolo de realitate, traumă sau (respectiv) detaliu.

Ce poezie e dincolo de Bookfest?

Și, ca să vezi că nu e Bookfest tot, uite că Tatiana Ernuțeanu lansează miercuri, 5 iunie, volumul „Sentimental Scara C”, de la 18.30 în Modul Cărturești. Este momentul în care poezia Tatianei Ernuțeanu își asumă spectacolul la persoana I. Pornește de la gestul esențial: „cum agăț frica de crengi și încerc să respir”. Scopul aș zice că este gestionarea insuportabilului. Tactica este „small victories over small distances”. Una dintre ele.
Dacă nu știi cărțile în care scrisul său a început să își stabilească măsura, uite ce ai pierdut: Carne, visuri și oase triste uitate în Hydra (2020) dramatiza poezia. Buletin de știri blues (2022) împărțea abordările în două zone distincte: una a formulării, a schițării, cealaltă a copleșirii. De data aceasta perspectiva este triplată. O dată poemele în română, care oferă spațiile de desfășurare pentru jocul afectiv până la cruzime. Discursurile în engleză mult esențializate, aproape ca tot atâtea colecții de titluri. Și șarja grafică. Poate cea mai diversă din volum. În care scrisul și imaginea își dispută stabilirea unui centru pentru focalizarea atenției. O atenție sentimentală, în care transpunerea la scară funcționează invers decât în cartografie. Aici realitatea nu mai este redusă, ci extinsă de la nivelul pronunției, din mijlocul întâmplării, din pupila atingerii. Iar apogeul acestei mișcări poetice are loc la prezent, de data aceasta. Asta te găsește aici.