66% dintre profesori indică exemplele practice și aplicațiile reale printre principalele modalități prin care elevii de liceu învață.
Profesorii de liceu consideră că exemplele practice și conexiunile cu viața reală sunt printre cele mai importante modalități prin care elevii sunt implicați în procesul de învățare. În același timp, utilizarea inteligenței artificiale pentru teme și lucrări este deja frecvent întâlnită (76% folosesc frecvent AI) în cadrul elevilor. Profesorii își doresc să fie o punte de legătură între AI și elevi, fiind deschiși să învețe cum să integreze această tehnologie în activitatea de la clasă, însă au nevoie de sprijin.
Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu realizat de AHA Moments pentru Litera Educațional, care a urmărit să identifice percepțiile, nevoile și așteptările profesorilor de liceu în contextul noilor programe școlare și al dezvoltării noilor manuale pentru clasa a IX-a. Cercetarea cantitativă a inclus 483 de răspunsuri complete ale profesorilor participanți, iar etapa calitativă a cuprins 8 interviuri în profunzime cu profesori de limba și literatura română, matematică, istorie, biologie și chimie.
Elevii au nevoie să vadă utilitatea a ceea ce învață
66% dintre profesorii participanți indică exemplele practice și aplicațiile în viața reală printre principalele caracteristici ale modului în care elevii de liceu învață. Conținutul vizual și structura clară a lecțiilor se află, de asemenea, printre elementele importante pentru implicarea elevilor.
Profesorii descriu elevii actuali ca fiind mai orientați către tehnologie și mai greu de menținut concentrați atunci când nu percep utilitatea informației. Participanții subliniază nevoia ca informația să fie corelată cu utilizarea sa practică, iar manualul să contribuie la acest echilibru între cerințele programei și interesul elevilor.
Diferențele apar și între discipline. La materiile din profilul real, explicațiile etapizate, exemplele aplicate și repetiția și consolidarea sunt considerate deosebit de importante: în cazul matematicii, 87% dintre profesori indică nevoia unei structuri clare și a unor pași mici de învățare.
Inteligența artificială: profesorii văd oportunitățile, dar și riscurile
Utilizarea AI de către elevi este una dintre schimbările care influențează deja activitatea profesorilor: 76% dintre profesorii cu care am stat de vorbă afirmă că elevii folosesc frecvent instrumente de inteligență artificială pentru teme și lucrări.
Profesorii nu resping însă tehnologia, ci caută modalități de a o folosi responsabil. Aproape opt din zece (77%) își doresc formare pentru integrarea AI în predare. Șapte din zece consideră că aceasta poate contribui la personalizarea activităților de la clasă (72%) sau poate economisi timp (70%).
Preocupările rămân, totuși, semnificative. Cea mai mare temere este cea legată de impactul AI asupra gândirii critice și originalității elevilor (71%), urmată de pierderea controlului profesorilor asupra modului în care elevii folosesc AI la teme și teste (60%).
Studiul arată că profesorii caută instrumente care îi ajută să facă informația relevantă pentru elevi. În acest context, rolul profesorului devine tot mai mult acela de ghid care îi îndrumă pe elevi să înțeleagă, să verifice și să aplice informația.
Manualul ideal: corect, clar și ușor de folosit, aliniat cu programa școlară în același timp
Cea mai mare importanță este acordată conținutului, menționat de majoritatea profesorilor cu care am stat de vorbă (83%), urmat de valoarea educațională (68%) și experiența de utilizare (62%).
Când evaluează caracteristicile unui manual, prioritățile sunt clare:
- Corectitudinea științifică 95%
- Calitatea și acuratețea conținutului 89%
- Claritatea limbajului 86%
- Alinierea cu programa școlară 83%
- Actualitatea informațiilor 83%
- Explicațiile clare pe niveluri 82%
- Ușurința în utilizare 81%
- Adaptat generației curente 75%
- Creativitatea și gândirea critică 73%
- Baza de cunoștințe echilibrată 73%
Rezultatele indică faptul că, pentru profesori, manualul nu este doar o sursă de informație, ci un instrument care trebuie să sprijine înțelegerea, aplicarea și consolidarea cunoștințelor.
Profesorii anticipează două mari provocări: adaptarea la diferite stiluri de învățare ale elevilor și volumul de materie, alături de deficitul de atenție al elevilor
În contextul noilor programe, profesorii identifică drept principale provocări adaptarea la diferențele dintre nivelurile elevilor și volumul de conținut care trebuie parcurs.
45% dintre respondenți anticipează dificultăți legate de adaptarea la diferențele dintre elevi, iar 43% se referă la problema orelor supraîncărcate și a materiei dificil de acoperit — o dificultate pe care un profesor participant la interviuri o descrie astfel: „fac un slalom prin materie”.
Nevoia de diferențiere este reflectată și în caracteristicile dorite ale manualului: explicații pe niveluri, exerciții relevante și o structură care să permită profesorului să lucreze cu elevi cu niveluri diferite de pregătire.
Alegerea manualului se face în principal la nivelul catedrei sau al profesorului
Rezultatele studiului ne ajută să înțelegem și cine participă efectiv la decizia privind alegerea manualului. Aproape jumătate dintre profesori (47%) spun că manualele sunt alese prin decizia catedrei sau prin vot colectiv, iar aproximativ patru din zece (41%) declară că aleg individual. Împreună, cele două modalități acoperă aproape 9 din 10 decizii.
Datele subliniază astfel rolul central al profesorilor în alegerea noilor manuale pentru liceu — așa cum rezumă un profesor participant la interviuri criteriul decisiv: „un manual pe care nu îl poți folosi efectiv la oră va fi ignorat, indiferent de calitatea teoretică”.
Școala devine mai digitală, dar manualul fizic rămâne utilizat
Infrastructura digitală de bază este prezentă în majoritatea școlilor reprezentate în cercetare: 92% dintre profesori spun că școala lor dispune de table inteligente, iar 81% au acces stabil la internet în clasă. În ceea ce privește utilizarea, 83% folosesc frecvent tabla inteligentă, în timp ce 76% utilizează frecvent manualul fizic.
Datele indică, astfel, o utilizare în paralel a resurselor digitale și a manualului fizic în activitatea profesorilor. Tehnologiile emergente sunt însă mai puțin răspândite: 31% dintre profesori spun că școala lor dispune de echipamente de realitate virtuală, dar doar 5% ajung să îi și folosească. În plus, tabletele pentru elevi sunt disponibile în doar 11% dintre școli.
Despre studiu
Cercetarea AHA Moments (agenție independentă de cercetare de piață) pentru Litera Educațional a fost realizată în două etape: un studiu calitativ bazat pe 8 interviuri în profunzime cu profesori de liceu — 2 profesori de limba și literatura română, 2 de matematică, 2 de istorie, 1 de biologie și 1 de chimie — și un studiu cantitativ bazat pe 483 de răspunsuri complete, colectate online în perioada iunie–iulie 2026.
Rezultatele reflectă percepțiile profesorilor participanți la cercetare și nu reprezintă o măsurare directă a comportamentelor tuturor profesorilor sau elevilor si nici a infrastructurii tuturor liceelor din România.