Muzeul Național de Artă al României vă invită joi, 5 februarie 2026, de la ora 18:00, la lansarea catalogului expoziției-eveniment „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, semnat de Erwin Kessler, curatorul expoziției, arată un text al organizatorilor.
Invitați: Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunității La Blouse Roumaine
Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și marchează ultimele zile de vizitare ale expoziției, deschisă până la 8 februarie 2026.
„La fel ca expoziția, catalogul reliefează utilizarea în artă a costumului popular și îndeosebi a iei ca un construct mental, crucial în agregarea vizuală a identității naționale, din cele mai vechi timpuri până la ora actuală. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției oferă și o perspectivă critică asupra utilizării propagandistice a iei în diversele regimuri totalitare prin care a trecut România în secolul XX, pe care expoziția România o face vizibilă și accesibilă societății noastre, pentru a îndemna la atenție, reflecție și creație”, declară Erwin Kessler.
„Fundația Amzei este onorată să fie partener al Muzeului Național de Artă al României în realizarea expoziției și a catalogului „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, o inițiativă care valorifică patrimoniul prin cercetare riguroasă, dialog interdisciplinar și deschidere către publicul contemporan”, precizează reprezentanții Fundației Amzei.
Pe durata expoziției, MNAR a organizat un program extins de evenimente conexe, simpozioane, dezbateri și prezentări, concerte, vizite ghidate ateliere și șezători legate de subiectul iei și a portului popular, dintre care amintim: performance susținut de Mircea Cantor, atelierele susținute de Șezătoare București, simpozionul național „IA la descusut”, concertul „Dincolo de stele” susținut de corul feminin Arpeggio, conferința „Stereotipul etno-politic în România interbelică”, susținută de prof. univ. dr. Marius Turda.
Despre expoziție
Curator: Erwin Kessler
Echipa curatorială: Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel
Consultanți: Luiza Medeleanu, Adrian-Nicolae Furtună
România prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură și sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume și manuale școlare.
Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate și prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice.
Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările costumului național românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele.
Acestor creații li s-au adăugat lucrări de Henri Matisse, inclusiv celebra pictură La Blouse Roumaine, capodoperă iconică a modernității universale, parte a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris – lucrare care părăsește Franța pentru prima oară și care este împrumutată în mod excepțional pentru expoziția România – reprezentarea identitară a portului popular în artă de la MNAR.
Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză și internațională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală – sunt prezentate în expoziție, pentru a releva cele două planuri majore și corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic și cel decorativ-comercial.
Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artiști și colecționari români și de la 30 de muzee și instituții partenere.
