Violonistul francez Renaud Capuçon dirijează în premieră Orchestra Filarmonicii George Enescu în două concerte sold out, arată un comunicat de presă.
Renaud Capuçon va concerta în premieră și în dubla ipostază de dirijor și solist, împreună cu Orchestra Filarmonicii George Enescu, în cadrul Stagiunii simfonice 2024/2025. Cele două concerte au în program lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart și Anton Bruckner și vor avea loc în Sala Mare a Ateneului Român, pe 31 octombrie și 1 noiembrie, notează organizatorii.
Pianista Ilinca Dumitrescu susţine un recital extraordinar cu prilejul Zilei limbii, alfabetului şi culturii armene, arată un comunicat.
Filarmonica George Enescu invită publicul la un recital extraordinar susţinut de pianista Ilinca Dumitrescu, ce se va desfăşura marţi, 15 octombrie 2024, de la ora 19, în Sala mare a Ateneului Român, cuprinzând lucrări ale unor compozitori armeni emblematici, precum: Arno Babageanian, Komitas, Gayane Cebotarian, Suren Zakarian, Aram Satian, Karen Ananian, Aram Haciaturian.
Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 46 de ţări, 39 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. S-a născut la Bucureşti, într-o familie de artişti (tatăl – compozitorul Ion Dumitrescu, profesor universitar emerit, membru corespondent al Institutului Franţei – Académie des Beaux-Arts, mama – poeta şi actriţa Mariana Dumitrescu). A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea şi Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier la Conservatorul de Stat P. I. Ceaikovski din Moscova, încheiat în 1978 cu distincţia maximă Diplomă de Merit. Cu prilejul concertului de absolvire, Arno Babageanian, pianist, şef de catedră şi preşedinte al comisiei de examen, a remarcat, în iunie 1978: „Ilinca Dumitrescu – o pianistă care simte cu fineţe diversitatea stilurilor lucrărilor cântate. Foarte sensibilă, muzicală. Stăpâneşte instrumentul la perfecţiune. O aşteaptă un mare viitor artistic.”
Despre prilejul acestui eveniment, jurnalista Madeleine Karacașian, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Uniunii Scriitorilor din Armenia, apreciază:
Instituirea în România, în 2019, a unei asemenea sărbători (12 octombrie) a fost o premieră pentru Diaspora armeană. Nicăieri în lume nu a existat așa ceva până în ziua în care Parlamentul țării a adoptat, cu unanimitate de voturi Legea nr. 18 din același an, iar Președintele Klaus Iohannis a semnat, la 10 octombrie 2019, Decretul pentru promulgarea acestei Legi, privind instituirea zilei de 12 octombrie ca “Ziua limbii, alfabetului și culturii armene”. A fost un gest nobil și remarcabil al Statului și al aurorităților sale față de comunitatea armeană din România, care dăinuie pe acest pământ ospitalier de aproape un mileniu.
De ce 12 octombrie?
Deoarece Biserica Apostolică Armeană sărbătorește la această dată “Ziua Traducătorilor”, dar care în Armenia variază totuși de la o zi la alta, așa cum se întâmplă și în România.
În anul 301, Armenia, cu o istorie multimileară, a devenit prima țară din lume care a proclamat creștinismul ca religie de stat, după ce propovăduitorul Grigore Luminătorul a botezat regele, armata și întregul popor de la poalele biblicului Ararat, iar el a devenit primul Catolicos și Patriarh al Armenilor, fiind sanctificat după moarte. Trebuie remarcată perenitatea acestui alfabet, creat în 405, de către teologul și lingvistul Mesrop Maștoț, alfabet alcătuit din 36 de litere, cărora li s-au adăugat litere O și F în Evul Mediu. M. Maștoț a fost și el sanctificat ulterior.
Doresc să atrag atenția oaspeților noștri că limba armeană a contribuit la păstrarea identității naționale a poporului armean. Iată și câteva amănunte interesante: Marele poet englez George Gordon Byron care învățase limba armeană la Congregația Mekhitariștilor de pe insula San Lazzaro de lângă Veneția, considera că armeana este singura limbă prin care se poate vorbi cu Dumnezeu. Tot la Veneția, în 1512 a fost tipărită prima carte în limba armeană, iar în 1794, la Madras (India) a apărut prima revistă în armeană. Întorcându-mă la alfabetul armean, trebuie de subliniat că, în 2016, el a fost inclus de către UNESCO în patrimoniul imaterial al umanității, explică organizatorul.
Sărbătorim evenimentul de astăzi grație generozității conducerii Filarmonicii “George Enescu” din București, un spațiu mitic al muzicii și, în general, al culturii.”, se arată în comunicat.
Foto: Aram Haciaturian şi Ilinca Dumitrescu, Conservatorul P.I. Ceaikovski, Moscova, 1975; La pian, în clasa de compozitie
Ateneul Român Marţi, 15 octombrie 2024, ora 19 Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene Recital extraordinar de pian ILINCA DUMITRESCU
Program Arno Babageanian – 3 piese Komitas – G. Saragian – Krunk (Cocorul) Gayane Cebotarian – 6 preludii Suren Zakarian – Humoreska Aram Satian – Sonatina Karen Ananian – 3 piese de jazz Aram Haciaturian – 4 piese
Cuvânt introductiv: VARUJAN VOSGANIAN Prezentare: MADELEINE KARACAŞIAN În colaborare cu Arhiepiscopia Armeană din România şi Uniunea Armenilor din România
În anul 2024, România va marca 145 de ani de la momentul când primul evreu a devenit cetățean român. O etapă fundamentală în constituirea Statului Român modern, acest proces a făcut parte dintr-un îndelungat demers național, care a creat legătura unică dintre România și Comunitățile Evreiești care există pe teritoriul său.
În acest context, Federația Comunităților Evreiești din România și Guvernul României organizează în perioada 29-30 septembrie 2024 o serie de evenimente dedicate acestui moment unic.
Orchestra Filarmonică din Israel, una dintre cele mai importante orchestre la nivel mondial, va oferi două concerte extraordinare la București, sub bagheta Maestrului Zubin Mehta, cu participarea violonistei Lisa Batiashvili și pianistei Martha Argerich în calitate de soliste. Cele două evenimente vor avea loc în 29 septembrie la Ateneul Român și 30 septembrie, la Sala Palatului, fiind organizate de către Federația Comunităților Evreiești din România.
Duminică, 29 septembrie 2024, de la ora 19:30, va avea loc la Ateneul Român un recital de excepție susținut de Orchestra Filarmonicii din Israel la pupitrul căreia se va afla Maestrul Zubin Mehta, având-o drept solistă pe binecunoscuta violonistă Lisa Batiashvili.
Programul serii va cuprinde Concertul op. 35 în re major pentru vioară și orchestră și Simfonia a IV-a de Piotr Ilici Ceaikovski.
Luni, 30 septembrie 2024, începând cu ora 19:30, va avea loc la Sala Palatului concertul susținut de Orchestra Filarmonicii din Israel la pupitrul căreia se va afla Maestrul Zubin Mehta, având-o drept solistă pe una dintre cele mai importante și iubite pianiste din lume, Martha Argerich.
Programul serii va cuprinde Concertul nr. 1 op.15 în do major pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven și Simfonia a IV-a de Anton Bruckner.
Orchestra Filarmonicii din Israel a fost înființată în 1936 de Bronislaw Huberman, iar concertul de inaugurare, care a avut loc la 26 decembrie 1936, a fost dirijat de Arturo Toscanini. IPO – Israel Philharmonic Orchestraeste una dintre cele mai renumite orchestre filarmonice la nivel mondial. De-a lungul timpului, orchestra i-a avut alături pe cei mai mari dirijori și soliști din lume.
Zubin Mehta (n. Bombay, 1936), este unul dintre cei mai importanți dirijori ai lumii. Cu o carieră internațională de peste 65 de ani, Mehta a fost invitat din 1961 să dirijeze Orchestrele Filarmonicilor din Viena și din Berlin, cât și Filarmonica din Israel, orchestre cu care se mândrește cu o colaborare de peste 50 de ani.
Director muzical al Orchestrei Simfonice din Montreal (1961-1967) și al Filarmonicii din Los Angeles (1962-1978), a fost numit, în 1977, director muzical al Filarmonicii din Israel, al cărei director muzical a devenit, din 1981, pe viață. În octombrie 2019 a părăsit conducerea după mai bine de 50 de ani și a fost numit director emerit. În 1978 și timp de 13 ani, cea mai lungă perioadă din istoria orchestrei, Zubin Mehta a devenit director muzical al Filarmonicii din New York, iar din 1985 până în 2017 a fost numit dirijor principal al Orchestrei del Maggio Musicale Fiorentino, al cărei director onorific pe viață este până în prezent. Maestrul Zubin Mehta este Președintele onorific al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.
Martha Argerich este născută în Buenos Aires (Argentina), și a luat primele lecții de pian la vârsta de cinci ani cu Vincenzo Scaramuzza. Considerată un copil minune, nu a trecut mult timp până când a început să susțină concerte și recitaluri regulate. În 1955, s-a mutat în Europa și a continuat studiile la Londra, Viena și Elveția cu Bruno Seidlhofer, Friedrich Gulda, Nikita Magaloff, Dinu Lipatti și Stefan Askenase. În 1957, a câștigat atât Concursul de pian de la Bolzano, cât și cel de la Geneva, iar în 1965 a continuat cu Concursul Internațional Chopin de la Varșovia. De atunci, a fost considerată una dintre cele mai proeminente pianiste din lume, atât ca abilitate, cât și ca popularitate.
În ciuda faptului că firea ei a condus-o adesea spre capodoperele virtuozității din secolele XIX și XX, Martha Argerich păstrează un repertoriu extins, care include, dar nu se limitează în niciun caz la operele lui Bach, Bartók, Beethoven și Messiaen, precum și Chopin, Schumann, Liszt, Debussy, Ravel, Franck, Prokofiev, Stravinski, Șostakovici și Ceaikovski.
Martha Argerich a înregistrat pentru EMI, Sony, Philips, Teldec și DGG, multe dintre interpretările sale fiind difuzate la televiziuni din întreaga lume. De asemenea, a primit numeroase premii Grammy dar și Premiul Gramophone pentru Artistul anului.
Lisa Batiashvili este una dintre cele mai mari violoniste ale lumii. Aclamată pentru virtuozitatea sa atât de public cât și de către criticii de specialitate, multiplu premiată, Batiashvili a dezvoltat relații de lungă durată cu orchestrele, dirijorii și muzicienii de top din lume.
A fost artistă rezidentă a Filarmonicii din Berlin, iar acum agenda sa de concerte include colaborări cu Orchestra Tonhalle Zürich (dirijor Paavo Järvi), Orchestra Regală Concertgebouw Amsterdam (dirijor Klaus Mäkelä), Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia (dirijor Daniel Harding) și London Symphony Orchestra (dirijor Antonio Pappano).
Biletele pentru aceste evenimente se pot achiziționa online, de pe platforma www.eventim.ro, dar și în format fizic, din Librăriile Cărturești, Librăriile Humanitas, magazinele Carrefour sau Good2Go.
To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
