După o scurtă pauză, CNDB își redeschide porțile pentru public la prezentările finale ale Laboratoarelor Academiei de Dans și Performance.

Pe 7, 21 și 22 august, vă invităm să descoperiți 11 lucrări performative și coregrafice semnate de participantele și participantul acestei ediții la programul intensiv de formare. Sunt spectacole care încheie un an de cercetare, experiment și creație, dar care marchează și începutul unor noi parcursuri artistice. Laboratoarele Academiei de Dans și Performance sunt dedicate practicilor de mișcare, performative și creației coregrafice și oferă un cadru de dezvoltare profesională pentru artiști aflați la început de drum sau în căutarea consolidării propriului demers artistic. Cele 11 lucrări finale reflectă universuri personale, metode de lucru distincte și preocupări care traversează corpul, memoria, identitatea, relațiile și transformarea. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Design grafic: Alexia Nedeluț PROGRAM 7.08, orele 19:30 (durată totală: 130 minute) Desynchronosis A.K.A. Jet Lag de Cristina Tudor Atunci când parcurgi mai multe fusuri orare într-un interval scurt de timp, corpul tău rămâne în urmă. Atunci când te naști, poveștile alor tăi rămân în urmă. Atunci când cineva nou pășește în viața ta, privești aproape compulsiv în urmă. Cum (te) recuperezi? Cum îți aduci trăirile și corpul în prezent atunci când timpul emoției și timpul fizic nu sunt unul și același Printr-un melanj de scrisori și dans, Desynchronosis te invită să-ți explorezi nevoia de sincronie cu propriile experiențe și idei. O crevasă inundată de Ilinca Budeanu Cum arată un loc care îți permite să trăiești (chiar și pentru câteva secunde) în afara Timpului? Cine sau ce te însoțește pe drumul către acest loc? Printr-„O crevasă inundată” căutăm întreruperea cursului zilnic al corpului și al gândurilor, în favoarea unei stări de suspensie în care putem regăsi un flux natural. Amintiri afective și senzoriale sunt aduse în spațiu prin corpuri care caută constant să se adapteze schimbării și pierderii. TESERACT de Iustin Danalache Un performance autoficțional care explorează felul în care relația cu figurile parentale lasă urme afective și psihice care continuă să modeleze identitatea. Pornind dintr-o arhivă personală de amintiri, experiențe și fragmente biografice, lucrarea construiește cinci ipostaze ale aceluiași „fiu”, fiecare întruchipând o formă distinctă de raportare la vulnerabilitate, vinovăție, revoltă, epuizare, afecțiune sau împăcare. Îmbinând textul, mișcarea, muzica și performativitatea, spectacolul transformă memoria într-un spațiu de întâlnire între trecut și prezent, unde experiențele intime sunt reconfigurate prin corp. Inspirată de structura narativă a lui Kafka, cu texte de Iustin Danalache și reinterpretări ale unor texte de Mircea Cărtărescu, dar ancorată într-un demers profund personal, lucrarea propune o reflecție asupra felului în care identitatea se construiește din urmele lăsate de familie, încercând nu să ofere răspunsuri, ci să facă vizibile procesele prin care acestea continuă să existe în noi. Belonging Bodies de Teodora Tudose Acest solo explorează, prin text și mișcare, sentimentul de apartenență la un spațiu necunoscut și felul în care corpul poate recunoaște un loc înainte ca mintea să îl înțeleagă. Pornind de la experiența unei familiarități inexplicabile față de un loc vizitat pentru prima dată, lucrarea investighează întrebările: Cum poate un spațiu necunoscut să se simtă mai mult ca acasă decât propria casă? și Cum se manifestă senzația de „acasă” în corp? Spectacolul urmărește relația dintre apartenența la un spațiu și apartenența la propriul corp, construind un dialog între memorie, percepție și prezență. Îmbinând textul și mișcarea, lucrarea propune o reflecție asupra graniței dintre familiar și necunoscut și asupra modului în care corpul își poate descoperi un nou sentiment de „acasă”. Treshold de Iulia Andro Pornind de la imaginea sistemului nervos central ca rețea distribuită în întregul corp, această lucrare explorează relația dintre atenția conștientă, percepția senzorială și mișcare. Trei performeri sunt expuși acelorași stimuli, pentru a observa felul în care fiecare corp procesează informația și generează răspunsuri în timp real. Spectacolul investighează posibilitatea apariției unui spațiu comun de rezonanță între corpuri și pune în discuție întrebări precum: pot aceiași stimuli să producă impulsuri similare în corpuri diferite? Cum poate deveni vizibil un proces esențialmente invizibil? Fără a căuta concluzii definitive, lucrarea propune un cadru de observare a mecanismelor prin care corpul percepe, integrează și transformă experiența în mișcare, invitând publicul să participe la începutul unei cercetări dedicate relației dintre sistemul nervos, percepție și prezență.foto: Maria Bărbulescu 21 august, orele 19:30 (durată totală: 105 minute) IN/HER/IT de Ana Costache IN/HER/IT este o explorare a memoriei care nu începe și nu se încheie odată cu noi. Corpul devine un spațiu de arhivare și transmitere, purtând urme ale poveștilor, gesturilor și tăcerilor care circulă din generație în generație. Momentul compus de mine este o investigație a felului în care moștenirea transgenerațională se înscrie în corp și cum poate fi aceasta readusă la suprafață, în mod conștient prin mișcare și cuvânt.  Construit în jurul tehnicii de micro-mișcări creată de Rebecca Journo, cu care am avut ocazia sa lucram in cadrul Academiei, spectacolul propune o privire atentă asupra detaliului. Mișcări aproape imperceptibile devin purtătoare de sens, iar transformările subtile ale corpului dezvăluie tensiuni, amintiri și ecouri care nu pot fi întotdeauna exprimate prin gesturi ample. Voice Legacy de Alexandra Necula Voice Legacy este o cercetare performativă care pornește de la relația dintre voce, memorie și corp. Din cântece auzite pe parcursul vieții, din fragmente păstrate fără voie, din urme care continuă să existe în felul în care respirăm, ascultăm și ne mișcăm.  Lucrarea pornește de la ideea că vocea nu este un element exclusiv personal, ci un teritoriu construit din influențe, cântece, gesturi, accente și moduri de a fi transmise de-a lungul timpului. Cercetează vocea ca moștenire vie și ca spațiu de rezonanță, ca spațiu de întâlnire între trecut și prezent, între ceea ce primim și ceea ce alegem să purtăm mai departe. Vocea apare ca arhivă afectivă, ca loc al transformării și apartenență culturală. Prin intermediul practicilor de mișcare, al vocii live și al compoziției coregrafice, cercetarea explorează întrebări precum: Ce înseamnă să îți găsești propria voce? Ce este moștenit și ce este ales? Cum se transformă o voce atunci când trece prin timp și prin corp? Ce păstrăm? Ce lăsăm să dispară? Ce continuă să trăiască prin noi? Procesul va investiga noțiuni precum rezonanța, transferul, recuperarea, simbioza și continuitatea și construieste un spațiu în care vocea devine atât arhivă personală, cât și loc de întâlnire între experiențe individuale și colective. ICSPRES IORSELF de Daiana Sargan O femeie îndrăgostită de o rană își povestește aventurile erotice și lupta cu lipsurile financiare. Apelează la poezie și la repetiție pentru a se exprima. În formatul unui spectacol de stand-up comedy, își scoate treptat hainele. Reprezentația este întreruptă de o reclamă.foto: Maria Bărbulescu 22 august, orele 19:30 (durata totală: 135 minute) Every house has a door de Bianca Ardeleanu Pornind de la o reîntoarcere în copilărie din perspectiva adultului, lucrarea explorează urmele pe care experiențele timpurii le lasă în corp, în memorie și în felul în care ne raportăm la lume. Fără a căuta răspunsuri definitive, spectacolul aduce în prim-plan întrebări despre cuvintele care ne-au format, fricile pe care le purtăm și mecanismele de control pe care le dezvoltăm pentru a ne proteja. Jocul devine principalul instrument de cercetare și un spațiu de negociere între trecut și prezent. Reguli familiare sunt transformate, iar joaca capătă valențe noi, dezvăluind amintiri, vulnerabilități și tipare repetitive. Îmbinând textul, dialogul și mișcarea, lucrarea propune un proces performativ deschis, în care riscul, improvizația și prezența în timp real devin modalități de a explora relația dintre traumă, memorie și posibilitatea de a redescoperi jocul ca spațiu al libertății. What if today…? de Ada Anghel Pornind de la întrebarea cât control mai avem, de fapt, asupra propriilor vieți, acest solo explorează tensiunea dintre nevoile personale și presiunile exterioare. În încercarea de a răspunde așteptărilor celorlalți și de a-și găsi propriul loc, corpul ajunge să oscileze între alertă, confuzie și nevoia de liniște, într-un echilibru mereu fragil. Prin mișcare, lucrarea urmărește un corp aflat într-o căutare continuă: momentele de calm și reconectare cu sine sunt constant întrerupte de impulsuri care îl readuc într-o stare de agitație și nesiguranță. Spectacolul invită publicul să reflecteze asupra propriului raport cu controlul, responsabilitatea și presiunile cotidiene, transformând experiența individuală într-o întrebare comună despre felul în care ne locuim propriile vieți. Wow! You’re a dancer?! Can you show me a split? de Sofia Sitaru-Onofrei Pornind de la propriul parcurs în dans al autoarei, acest solo performativ explorează corpul ca o arhivă vie, în care rămân înscrise experiențele, emoțiile și transformările acumulate de-a lungul anilor. Lucrarea construiește o hartă personală a devenirii unui dansator, revenind asupra momentelor care au modelat atât corpul, cât și identitatea performativă. Îmbinând mărturisirea directă cu mișcarea, piesa aduce în prim-plan realități adesea invizibile din viața dansatorilor: accidentările, presiunea audițiilor, adaptarea continuă la așteptările industriei, tranziția de la baletul clasic la dansul contemporan și nevoia de odihnă și recuperare. În același timp, lucrarea revizitează începuturile dansului, întorcându-se la copilul care a descoperit bucuria mișcării înainte ca aceasta să devină profesie. Deși pornește dintr-o experiență autobiografică, spectacolul work in progres propune o reflecție asupra memoriei corpului și asupra modului în care traseul fiecărui dansator este construit din urme vizibile și invizibile, păstrate în mișcare. Program cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.Cu sprijinul: Forumul Cultural Austriac București, Goethe-Institut România, Institutul Francez din România, Institutul Polonez București.Vezi mai multe despre activitatea noastră, detalii și bilete, pe site!