Literatura rezidenţei- Ledig House inainte de lectura (3)

(prima parte – aici)

(a doua parte – aici)

Ultima saptamana de rezidenta la Ledig House a inceput cu un drum pana in statul vecin. Elias a avut ideea facem un drum pana la Arrowhead.

O vizita

arrowNu prea sunt eu un fan al caselor memoriale, dar la fosta casa a lui Herman Melville a cam meritat sa ajung. La fiecare ora, un ghid insoteste grupurile de vizitatori prin camerele casei in care autorul romanului “Moby Dick” a stat 13 ani, dupa ce a vrut sa fie mai aproape de prietenul sau Nathaniel Hawthorne care locuia aici in Berkshire. Si cand spun ghid spun o persoana care putea sa raspunda la intrebari si sa faca din jumatatea de ora de vizita o poveste pe care sa o urmaresti fascinat. Aici se afla si caminul despre care a scris Melville o povestire, si cineva a scris pe perete fragmente din text.

In casa nu ai voie sa faci fotografii, dar poti sa surprinzi perisajul prin fereastra, cu muntele Greylock profilat in zare “ca profilul unei balene”, cum spun toti de aici. Tadeusz a gasit o descriere mai plastica: “boob mountain”.

Una dintre povestile cele mai neasteptate de aici a fost aceea potrivit careia, intimpul in care a lucrat in New York, Melville trebuia sa dea 20% din salariu unui partid politic astfel incat sa isi pastreze postul. Ca si obiceiul scriitorului de a adnota orice carte cumpara, chiar si pe cele pe care le facea cadou: “Am corectat-o” spunea el.

Mount Greylock

Vizitatori si lecturi

Si in al doilea weekend am avut oaspeti.

Jennifer Acker a venit cu revista The Common, o publicatie bianuala dedicata prozei, eseurilor, poeziei dar si reportajelor care investigheaza sensurile moderne ale localizarii, fie ca este vorba despre spatii reale ori imaginare. Daca intrati pe site, numarul patru al publicatiei contine o antologie de poezie contemporana sud-africana. Pentru ca tot a venit vorba despre reviste, una dintre descoperirile mele din timpul acestei rezidente este n+1, publicatie de “politica, literature si cultura” cu numere dedicate unor subiecte usor de localizat. Cand toata lumea se pregatea de Halloween, in Ledig House a fost o intalnire a World Policy Institute. Kate Maloff si Todd Lester au strans mai multi colaboratori ai institutiei fondate in 1961. Kate si-a amintit ca in timpul facultatii a avut o specializare pe Romania comunista. Kavitha Rajagopalan vroia sa afle mai multe despre poezia relatiei dupa ce m-a auzit rostind termenul “négritude”. Abia atunci cand mi-a spus ca nu se astepta sa fie un concept cultural mi-am dat seama ca zona francofona a domeniului nu are chiar cele mai bune momente.

Dupa o saptamana am aflat de la Michael Reynolds povestea editurii Europa infiintata la Roma si dedicata traducerilor dar adaptata pietei americane dupa ce prima lor carte lansata aici a ajuns best-seller. O altfel de poveste a spus Tom Mayer, de la WW Norton, o editura in care angajatii detin toate actiunile companiei. Tom a fost prima persoana pe care am intalnit-o aici care a fost incantat sa schimbe impresii despre Brancusi.

Mic interludiu turistic

routeIn fiecare seara Rita (nascuta in San Miguel, cea mai mare insula din Azore) ne-a pregatit cina, iar de Halloween a fost gazda pentru cei dintre noi care vroiau sa vada cum se intampla toata treaba cu copiii de Halloween. Impreuna cu Anja, Elias si Albert am stat pe veranda casei si ne-am amuzat unii de altii de cate ori se apropiau copiii. Nu se asteptau sa gaseasca trei personaje vopsite cu alb pe fatza chiar langa Rita cu palaria ei impozanta de vrajitoare. Apoi inapoi pe drumul care se numeste 66 si, evident, coincidenta de nume cu fosta autostrada interstatala care pornea din Chicago merita folosit turistic macar pentru spirite cititoare ca ale noastre.

 

Lecturi si insemnari

Fredy a avut ideea unor liste pe care sa notam fiecare cate trei carti, filme si site-uri care sunt importante pentru noi. Se vede in acest link ce a iesit. Din biblioteca Ledig House, mie unul mi-au folosit cel mai mult revistele. Numere din ultimii ani din Paris Review si altele s-au potrivit cu ceea ce aveam eu nevoie pentru eseul despre poezia relatiei. Cel mai bine cred ca mi-a prins obiceiul tuturor celor pe care i-am cunoscut aici de a intreba mai putin “de ce” si mai mult “in ce fel”.

Cam asta a fost povestea pe care am lasat-o si in interviul pentru care am fost recomandati cativa dintre noi de Cheryl. O poveste care nu ar fi intreaga fara:

–      povestile pe care Liz le-a legat de cartea pe care o pregateste pe urmele celor care si-au inscenat moartea.

–      Billy pe care il gaseam dimineata in bucatarie mirat ca stau sa fotografiez caprioarele cu care ma trezeam la fereastra.

Acum, in momentul in care scriu, Anja Majnarić este pe drum spre NY, unde o sa alerge in maratonul de maine dimineata. Am gasit un link, unde puteti sa vedeti ce traduce ea din engleza si norvegiana in croata (S. King, Gaiman, etc). De fapt ei ii datorez si faptul ca, avand in cv si niste romane grafice traduse, l-a facut pe Ross sa ne aduca o geanta plina cu lucruri de genul asta. Eu m-am ales cu lectura 100 Bullets #8 si John Constantine – Hellblazer: Good Intentions (amandoua cu povesti de Brian Azarello). Acum, ca am pus la punct si lecturile nu pot sa ma hotarasc ce sa citesc pana maine (Hellboy – Strange places de Mike Mignola sau John Constantine – Helblazzer: Haunted de Warren Ellis si John Higgins) Probabil ca pentru prietenii mai mai urbani, diminetile cu caprioare care iti vin la geam si veveritze dungate care alearga pe langa casa nu inseamna mare lucru, dar pe mine m-au surprins. DW Gibson (Director), Rose Vining(Facilities Director), Ruth Adams(Administrative Director), Meagan Vining (House Manager), Ross Willows si Jim au avut grija de noi la Ledig.

welcome to ny

Maine pornim spre lectura de final a rezidentei in New York. Despre lecturile care urmeaza in New York puteti citi aici cu tot cu programul KGB (duminica, 3 nov, de la 19.00), Bowery Poetry Club (4 nov. de la 21.00) si ICNY Auditorium (marti, 5 nov. de la 19.00).

One comment on “Literatura rezidenţei- Ledig House inainte de lectura (3)

  1. Peter Sragher spune:

    O experienta de neuitat. Ce bine cand se intalneac scriitorii si traducatorii. Ce iese. Cred ca vei simti un gol cand vei pleca. Pentru ca o parte din sufletul tau este acolo. Ledig. Va dura putin ca sa eealizezi ca si tu ai luat o parte din Ledig si spiritul locului cu tine si nu te va parasi. Peter S.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: