Construim în jur pentru ca la un moment dat să punem ultima piatră și să rămână totul în loc

I.

Impresia că o altă ordine este posibilă dincolo de ordinea economică actuală felul în care dăm posibilitatea oamenilor să facă ceea ce își doresc din ce în ce mai bine și că poti spune că mizele sunt în cu totul altă parte decât ați fost obișnuiți. Nu nemurire, nu faimă, doar Leul la metru folosit de Clau.

Dacă iau o singură gură din ceva iau lumea toată între judecățile gustului meu. și scriu de fapt fiecare moment

În mintea mea

Fără să-l pun pe hârtie

și acum scriu ceea ce am controlat în întregul nostru univers

să fie

încât să se ajungă la

această formulă în care

pun vârful delicat dar ascuțit: blând

II.

Faptul.Cei mai tineripar să creadă în propria lor viață

Mai mult decât oricând

Au încredere în propria lor realitate și te fac să crezi că vor reuși

chiar dacă

Îi surprinzi în situații jenante în care

Sunt obligați de context. Speri

Că ei vor mai mult decât asta & că

Nu vor fi mutilați în felul ăsta

Prin reducere la situația ridicolă atât de exterioară lor

și o adolescentă dansează lasciv în mijlocul tribunei

conștiincioasă ca o contabilă

ceea ce te face să îi vezi așa începe cu

felul în care ei privesc:

într/un fel interiorizat în jur

conștienți de ei. Prezenți

și merge până la

felul în care

hainele lor includ tot felul de amănunte

& pentru prima dată scriu despre niște ei cu admirație

Pentru noi ei era o vorbă despre dușman. Acum

Este despre

sufletul meu care este celălalt

III.

Organizăm lumea

tot timpul

și numai lipsa de încredere în noi înșine ne face să

credem că nu suntem în același timp cu toți oamenii care au trăit vreodată

și nu doar oamenii ci și toate formele pe care

conștiința le lasă să fie și le realizează

mereu.

Iar mine și eu ești tu și asta

Ne desface lumea din jurul nostru în feliile unei mandarine

Uneori avem nevoie

să fim duși de mână și mereu

Degetele noastre suntem noi

Aproape

foarte puțin din tot ce sunt eu

Răzvan și cerul. Poezie.ro

și dincolo de toate intențiile noastre

e soarele

atât de real

și-atât de diferit

de fiecare dată

când tricourile nastre cu canguri

sunt puse la uscat

acoperind cerul.

IV.

Încă nu am înțeles

De ce alții fac

Ceea ce facem noi

În altă limbă!

și asta ne ține împreună

încât devii conștient că

fiecare dintre cei care au fost sau vor trăi

este acum prin tine

și tu le întărești o moștenire completă a lumii.

Semnele sunt atât de rele că nu poți fi decât

Fericit

că nu se întâmplă prea urât

V.

LUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUMELUME

e

calm

frumos

și fiecare

se întâlnește

aici cu cu toți ceilalți

CONȘTIENTIZARE

și iar fiecare dintre noi ne izolează în ceva complet important pentru dezorientarea lui ca funcție constitutivă. A fi poezie, poemul, poetic, poetizant, poetizator de sus până jos și totuși complet real.

Poetic este desenul cu linii de tensiune deasupra casei din linii de pix și stinghia cu care ar fi trebuit

Dată jos minge rămasă pe streașină, totul de mână

Pe casă. și pe geam întind viespea de care ne-am speriat

Puțin

Până a omorât-o cineva a omorât-o cu un ziar

Îi întind aripile de o parte și de alta a trupului ei mic

și dintr-o dată insecta se încordează și îmi înfige în deget

acul viu