De la receptarea clasică la performance-ul radical: cum și-a găsit poezia experimentală drumul spre public pe scenele bucureștene ale FIPB-ului
Fondat în 2012 și ajuns în 2025 la cea de-a XV-a ediție, Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) a evoluat spectaculos de la un proiect cultural modest la unul dintre cele mai importante evenimente poetice din Europa Centrală și de Sud-Est. Organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, festivalul a crescut exponențial, reunind anual în București sute de poeți din peste 30 de țări. Dar dincolo de cifre și prezențe internaționale, FIPB a marcat o transformare fundamentală în percepția poeziei contemporane: evoluția de la lectura clasică la performance-ul experimental, de la vers recitat la spectacol poetic integral.
Prima mișcare: DADA 100 și inițierea spectacolului poetic în FIPB (2016)
Anul 2016 marchează primul moment de cotitură în istoria FIPB-ului.
Ediția a VII-a a introdus pentru prima dată o seară consistentă dedicată explicit poeziei în spectacol: evenimentul „DADA 100 – poezie sonoră, simultană, experimentală și de avangardă”, găzduit de Teatrul Excelsior. Curatoriul Simonei Nastac și moderarea lui Claudiu Komartin au orchestrat o seară memorabilă care a adus pe scena bucureșteană nume mari ale experimentului poetic international: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Joël Hubaut (Franța), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia) și Hannah Silva (Anglia), alături de românii Mugur Grosu și Claudiu Komartin.
Tomomi Adachi, unul dintre cei mai importanți sound-poeți contemporani, a reinterpretat „Ursonate” de Kurt Schwitters, demonstrând că poezia DADA poate fi readusă la viață prin gesturi corporale, electronică și improvizație vocală. Alături de el, Jaap Blonk a propus „dialoguri asemice” cu improvizație vocală și experimentalism lingvistic, evocând esența dadaistă: nonsens, șoc și creativitate sonoră. Mugur Grosu a valorificat versul de spectacol românesc, combinând tradiția DADA cu manifestul artistic contemporan, iar Enzo Minarelli a pus în scenă manifestări dadaiste cu interpretări vocale extreme și montaj vocal.
Pentru prima dată într-un context festivalier românesc major, poezia nu mai era doar citită sau recitată, ci trăită pe scenă cu voce, corp, limbaj și tehnologie. Și se întrevedea o alternativă la maratoanele de poezie consacrate. Publicul bucureștean a descoperit că versul poate deveni acțiune scenică, că poemul poate fi experiment fonic și că tradiția avangardistă DADA nu era doar istorie literară, ci realitate performativă contemporană.
Consolidarea: metaMorph și poetry as performance (2017)
Succesul din 2016 a determinat organizatorii să continue experiența. În 2017, ediția a VIII-a a FIPB a găzduit la POINT evenimentul „metaMorph ~ un punct plecat la plimbare – performance de poezie experimentală”, din nou curatoriat de Simona Nastac. Acest titlu sugera deja o mai mare maturitate conceptuală: poezia nu mai era doar experimentată, ci devenise „metamorfoză”, transformare continuă între formă și conținut, între text și acțiune.
Lista invitaților a fost și mai diversă internațional: Christian Foley (Anglia), SJ Fowler (Anglia), Max Hofler (Austria), Christian Bök (Canada/Australia), Maja Jantar (Olanda/Belgia), LaTasha N. Nevada Diggs (SUA), Tara Skurtu (SUA), completată de românii Mugur Grosu, Claudiu Komartin și Răzvan Țupa. Christian Foley, unul dintre cei mai inovatori spoken word poets și freestyleri, a demonstrat cum poezia poate fi construită live din propozițiile publicului, transformând recitalul în debate și show participativ. SJ Fowler a adus experiența sa din organizarea evenimentelor internaționale (Enemies Project, European Poetry Festival), unde poemul se construiește pe scenă cu improvizație, dialog și multimedia.
Christian Bök, autorul experimentului lingvistic „Eunoia”, a mers de la poezia vizuală la proiecte de microbiologie poetică, demonstrând că poezia poate deveni literalmente „act de laborator”. Maja Jantar a combinat vocea expandată cu limbajul asemic, colaborând pentru spectacole de poetry-sound-art unde versurile devin „material” scenic. Această ediție a consolidat ideea că performance-ul poetic nu este doar o alternativă la lectura clasică, ci o formă artistică distinctă, cu propriile sale reguli, estetici și posibilități expresive.
Diversificarea: MultiVerse și Euphonia (2018-2019)
Anii 2018 și 2019 au marcat o nouă etapă de diversificare și rafinament. În 2018, evenimentul „MultiVerse – performance de poezie experimentală” a avut loc la Apollo 111 (Palatul Universul), cu o listă de invitați din ce în ce mai eclectică: Emma Bennett (Anglia), Anne-James Chaton (Franța), Paula Dunker (România), Robert G. Elekes (România), Eduard Escoffet (Spania), Douglas Kearney (SUA), Oyio (România), Eugene Ostashevsky (SUA), Holly Pester (Anglia), Andra Rotaru (România), W. Mark Sutherland (Canada), Erica Zingano (Brazilia). Moderatorul Cosmin Perța a orchestrat o seară în care geografia poeziei experimentale s-a extins semnificativ.
Emma Bennett a reimaginat versul ca acțiune scenică prin proiecte precum „Birdsong Pieces”, aducând poezia în zonele sonor și corporal cu accent pe absurdul cotidian și pe actul fizic al vorbirii. Anne-James Chaton a explorat limitele limbajului prin recitări cu acompaniament electronic, deconstruind discursul public și cotidian. Douglas Kearney a demonstrat energia americană în performance-ul poetic, combinând versuri politice cu sound art și gestică.
În 2019, „Euphonia – seară de poezie experimentală” a adus o notă și mai rafinată, cu invitați precum Serena Braida (Italia), Iris Colomb (Franța), Brandon Downing (SUA), dar și legendara Katalin Ladik (Serbia/Ungaria), celebră pentru performanța vocală expansivă și happening-urile avangardiste. OTTARAS, duoul internațional Taras Mashtalir (Rusia) și Ottar Ormstad (Norvegia), a demonstrat cum poezia vizuală și digitală poate deveni performanță colaborativă experimentală cu limbaj asemic și sunete manipulate electronic.
Pauza și reinventarea: revenirea cu Peter Sragher (2023)
După pauza impusă de pandemie și reorganizările interne, seara dedicată poeziei în performance a revenit abia în 2023, la ediția XIII, dar într-o formulă nouă. La ARCUB Lipscani, gazda serii a devenit Peter Sragher, poet, traducător și performer care organizează evenimente de performance poetic și „Seri de Slam Poetry”. Această schimbare a marcat o nouă direcție: de la curatoriatul internațional specializat la organizarea locală cu deschidere către comunitatea poetică românească.
Lista invitaților a reflectat această nouă orientare: Artur Cojocaru (Republica Moldova), Sorin Despot (România), Mircea Dan Duță (România), Dumitru Fanfarov (Republica Moldova), André Ferenc (România), Silvia Grădinaru (România), Mugur Grosu (România), Benji Horváth (România), Ligia Keșișian (România), Jaan Malin aka Luulur (Estonia), Mitoş Micleuşanu (România), Tiberiu Neacșu (România), Livia Ștefan (România), Răzvan Țupa (România). Prezența lui Jaan Malin (Luulur) din Estonia a adus o perspectivă est-europeană asupra experimentului poetic, cu performance vocal, limbaj asemic și colaborări multimedia.
Sragher a propus poezia ca spectacol viu, unde versul se naște în interacțiune, reacție și gest. Această abordare mai puțin academică și mai participativă a marcat o democratizare a experimentului poetic, făcându-l accesibil unei comunități mai largi de creatori și public.
Maturizarea: ateliere și diversificare (2024)
Ediția a XIV-a din 2024 a reprezentat momentul de maturizare completă a experimentului poetic în cadrul FIPB. Pentru prima dată, festivalul a inclus nu una, ci patru componente dedicate poeziei experimentale: un recital dedicat, o seară de performance, plus două ateliere cu prezentări finale.
Recitalul dedicat i-a aparținut lui Chris Tănăsescu aka Margento (Citizen of the Universe), unul dintre pionierii manifestărilor performative ale poeziei în România anilor 2000.
Seara de performance de la ARCUB, moderată din nou de Peter Sragher, a reunit Higyed Alexandru & Andreea Ioniță (duo performativ), Florin Dan Prodan, Sorin Despot, Lorena Enache, Mugur Grosu, Angyal Gyula (Ungaria) și Radu Nițescu. Prezența lui Angyal Gyula a adus spiritul maghiar al slam-ului și performance-ului poetic, cu dialog scenic, improvizație și ludic sub influențe dadaiste.
Dar adevărata noutate a constituit-o introducerea atelierelor formative. Andy Willoughby din Marea Britanie a susținut atelierul „From Page to Stage”, unde participanții au deprins recitarea solo și de grup, tehnici de slam colaborativ și experiment lingvistic scenic. Atelierul s-a remarcat prin accent pe improvizație, transpunerea textului în spațiu și implicarea trupului și vocii, rezultatele fiind prezentate într-o seară colectivă pe scena ARCUB.
Răzvan Țupa a coordonat „Atelierul poetic relațional”, dedicat formulării identității artistice și prezentării directe în fața cititorului. Participanții – Cătălina Ceaușescu, Daniela Bejinariu, Daniela Toma, Emil Iulian Sude, Ionuț Calotă, Iulia Grigorie, Maria Ciurea, Oana Angelo, Valentina Cornescu și Vlad Minea – au experimentat cu limbajul, vocea și gestul pentru a reda poezia ca spațiu interactiv și vizual live. În seara de prezentare, fiecare autor și-a afirmat viziunea poetică în cheie performativă, dezvoltând poemul ca dialog, acțiune scenică și manifest colaborativ.
Impactul și transformarea
Pe parcursul acestor opt ediții cu componente experimentale consistente (2016-2024), FIPB a reușit să transforme fundamental peisajul poeziei românești contemporane. De la un mediu dominat de lectura clasică și recitalul tradițional, festivalul a creat o comunitate activă de poeți-performeri, a format un public dedicat experimentului poetic și a legitimat poezia ca spectacol în spațiul cultural românesc.
Simona Nastac, principala curatoare a primilor ani, a reușit să construiască o punte între avangarda istorică (DADA, Futurism) și experimentele contemporane, aducând la București cele mai importante voci ale poetry performance-ului mondial. Peter Sragher a preluat această moștenire și a democratizat-o, făcând-o accesibilă unei comunități mai largi de creatori români și din spațiul ex-sovietic.
Evoluția listelor de participanți reflectă această transformare: de la starurile internaționale ale experimentului (Adachi, Blonk, Minarelli) la comunitatea locală de performeri (Grosu, Komartin, Țupa), și apoi la atelierele formative care pregătesc noile generații. Această progresie de la import cultural la producție locală marchează succesul real al proiectului.
Perspectivele de viitor
Ajuns la ediția a XV-a în 2025, FIPB se poate mândri că a reușit să introducă și să legitimeze poezia experimentală în peisajul cultural românesc. Peste 200 de poeți din 30 de țări participă anual la festival, iar componenta experimentală și-a câștigat un loc stabil în programul evenimentului.
Provocarea următorilor ani va fi să mențină echilibrul între inovație și accesibilitate, între experimentul radical și comunicarea cu publicul larg. Modelul atelierelor formative din 2024 pare să ofere o soluție sustenabilă: în loc să importe doar performance-ul finit, festivalul începe să producă local experiența experimentului, să formeze comunități și să creeze context pentru dezvoltarea acestei arte.
Festivalul Internațional de Poezie București a demonstrat că poezia poate fi mult mai mult decât literatură citită în tăcere sau recitată clasic. Ea poate fi spectacol, experiment, dialog, acțiune socială și manifest artistic. După 15 ediții, FIPB nu mai este doar un festival de poezie – este un laborator al formelor poetice viitoare, o scenă unde se negociează sensurile și posibilitățile artei versului în secolul XXI.
În 2025, Două evenimente distincte se concentrează spre poezia în performance în cadrul FIPB. Joi, 18 septembrie, seara de Slam poetry & spoken poetry este coordonată și moderată de Tiberiu Neacșu. Invitați sunt Lalo Barrubia (Uruguay/Suedia), Sorin Despot (România), Victor Drăghici (România), Mugur Grosu (România), Colin Herd (Marea Britanie), Alexandru Codruț Ivașcu (România), Yekta (Franța), Ligia Keșișian (România), Claudiu Komartin (România), Răzvan Omotă (România), Florentin Popa (România), Livia Ștefan (România) și Péter Závada (Ungaria).
@razvantupa poetic de răzvan țupa în #performance de #poezie 2024-2001 countdown din proiectele (volume cu poezie) 2024 poetic relațional (@edituracartier ♬ Forzisimo – Adrián Berenguer
Iar sâmbătă, 20 septembrie, separat, are loc Seara performance, de la ora 18.00, în Sala Mare de la ARCUB, Strada Lipscani 84-90. Invitați sunt Sorin Despot (România), Mugur Grosu (România), Ligia Keșișian (România), Jyrki Kiiskinen (Finlanda), Florentin Popa (România), Livia Ștefan (România), Răzvan Țupa (România), Peter Wessel (Danemarca/Spania) & Mihai Iordache, saxofonist și compozitor de jazz (România). Moderator este Peter Sragher.
De altfel pe lista celor aproximativ 200 de invitați din FIPB 15 se regăsesc autori precum Zuzana Husarova (Slovacia), Bengt Berg (Suedia), Wang Xiaolu (China), Ke Yang (China), Sylvestre Clancier (Franța), Gregory Rateau (Franța), sau Clyo Mendoza (Mexic), autoarea volumului Anamneză tradus în română în 2025 de Marian Mihai.
Un gând despre „Experimentul poetic în scenă: 15 ediții de negociere a poeziei împreună cu publicul la Festivalul Internațional de Poezie București”