Merdenele și croissant, unt și margarină: Cum arată drumul prin presă de la o controversă gastronomică la o conversație despre societate (studiu)

București, 25 august 2026: O controversă pornită de la un video filmat în stradă și postat în social media a trecut, în doar câteva zile, prin patru canale media: social media, presă online, televiziune și radio și a ajuns, în cele din urmă, în offline. În centrul controversei s-au aflat Edmond Niculușcă, unul dintre cofondatorii La Mița Biciclista, și Nea Mihai, proprietarul Patiseriei Amzei, cunoscută pentru merdenelele sale.

Discuția inițială despre croissant versus merdenea, unt versus margarină, s-a transformat rapid într-un subiect de interes mult mai larg, în jurul căruia s-au conturat mai multe narațiuni.

Analiza mediaTRUST, pentru perioada 20 – 24 august, a identificat un volum de 4.673 de materiale în mediile monitorizate, cu o audiență cumulată de peste 47,97 milioane de contacte potențiale și o valoare estimată a expunerii media (AVE) de peste 10,78 milioane de euro.

Primul val de reacții s-a format în social media, unde au fost identificate 2.411 materiale. Ulterior, subiectul a fost preluat de presa online (1.952 materiale), numărul publicațiilor care au relatat despre controversă crescând rapid. Cu aproximativ 93% din volum concentrat în social media și presa online, acestea au reprezentat principalele spații de amplificare a conversației, în timp ce preluările din televiziune și radio (310 materiale) indică extinderea subiectului către noi categorii de public.

În topul surselor online care au generat cele mai multe materiale, g4food.ro se detașează cu 26 de articole, urmat de dcnews.ro (20), gandul.ro (19), ziare.com (18 materiale) și hotnews.ro (14).

Un alt indicator important al amplificării îl reprezintă trecerea subiectului din online către televiziune, ajungând astfel la un public mult mai larg și diversificat.

În topul surselor tv care au generat cele mai multe materiale se află Realitatea Plus (36 materiale), Antena 3 CNN (35), România TV (30), Digi24 (28), Aleph News și B1 TV (câte 27 materiale fiecare).

Un moment relevant în evoluția subiectului a fost trecerea fenomenului din mediul online în offline, unde a produs consecințe vizibile. În urma valului de atenție, la Patiseria Amzei s-au format cozi de peste o oră pentru merdenele. Mai multe publicații au relatat despre oamenii care au venit să susțină patiseria și să cumpere produsele devenite subiectul controversei.

În același timp, reacțiile unor personalități publice și instituții au contribuit la extinderea conversației. Printre cei care au reacționat public se numără Loredana Groza, David Popovici, Mihai Bendeac, Dan Teodorescu, iar alte intervenții au venit inclusiv din partea Ambasadei Danemarcei și a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”. Controversa a generat poziționări diferite chiar în rândul unor reprezentanți ai aceluiași partid. Ciprian Ciucu și Alina Gorghiu, ambii membri PNL, au avut abordări diferite în raport cu disputa. Totodată, un videoclip care îl surpinde pe Nicușor Dan mâncând o merdenea în față la Patiseria Amzei, în timpul campaniei electorale din 2025, a revenit în atenția presei.

Un alt element relevant este diversificarea temelor asociate subiectului. De la produsele celor două locații, conversația s-a extins către teme precum tradiție, strategie de marketing, elitism, diferențe sociale, prețuri, profitul celor două afaceri. Într-o etapă ulterioară, controversa a devenit pretext pentru o discuție despre mobilizarea socială, plecând de la observația că oamenii sunt dispuși să stea două ore la coadă pentru o merdenea, dar nu ies în stradă pentru a protesta față de problemele societății. O altă direcție a conversației a vizat comportamentul utilizatorilor în social media. Reacțiile online au devenit ele însele subiect de dezbatere, cu referiri la agresivitatea discursului, atacurile la persoană, ironie, bullying și limitele criticii în spațiul digital.

Câteva observații:

  • Cazul evidențiază cât de repede poate circula un conținut creat pentru rețelele sociale prin întregul ecosistem media. Preluarea succesivă de către presa online, televiziune și radio a făcut ca mesajul să ajungă la categorii de public diferite și să depășească audiența inițială din social media.
  • Într-o primă etapă, reacțiile din social media au fost dominate de ironie și umor, prin care publicul a sancționat derapajul de comunicare. Pe măsură ce conversația s-a amplificat, o parte dintre reacții au depășit critica comportamentului și s-au transformat în atacuri la persoană și comentarii bazate pe prejudecăți.
  • Un video de câteva zeci de secunde devenit viral în social media nu doar că a depășit spațiul digital, dar a ajuns să producă efecte concrete în offline.
  • Poate cel mai relevant aspect este că viralizarea nu înseamnă doar vizibilitate. Ea înseamnă și pierderea controlului asupra direcției în care evoluează conversația.

Metodologie

Studiul a fost realizat pentru perioada 20 – 24 august 2026.

Analiza a fost realizată pe baza materialelor identificate printr-un set de cuvinte-cheie asociate subiectului, precum „merdenea”, „croissant”, „unt”, „margarină”, „Nea Mihai”, „Patiseria Amzei” și „La Mița Biciclista”, fiind luate în considerare doar mențiunile relevante pentru contextul temei analizate. În social media au fost monitorizate doar conturile și paginile publice.

Mediile monitorizate au fost presa scrisă, radio, televiziune, online și social media.

Social media include următoarele platforme: Facebook; Twitter; platforme foto, inclusiv Instagram; platforme video, inclusiv YouTube; bloguri; forumuri.

Despre mediaTRUST România

mediaTRUST România este cea mai mare companie de monitorizare media din România. Având cea mai îndelungată experiență pe piață (peste 25 ani) si cel mai vast portofoliu de clienți (peste 600 clienţi în anul 2023), mediaTRUST România s-a afirmat ca un actor esențial în industria sa și este recunoscută drept un reper al domeniului. Din anul 2004, compania este membră a FIBEP (Federation Internationale des Bureaux d’Extraits de Presse), iar din 2014 este afiliată organizațiilor profesionale din România, precum BRAT (Biroului Român de Audit Transmedia) şi ARMA (Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor). mediaTRUST România aduce în prim-plan servicii premium și utilizează tehnologii de monitorizare și analiză media de ultimă generație.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.