La ediția a VII-a a Zilelor de Poezie Constantin Vigil Bănescu, Jurizarea a arătat după cum se va vedea mai jos.
Notelor mele de lectură le alătur punctajele juraților care nu au refuzat să le fie făcute publice notele acordate. Felicitări tuturor participanților.
Republica poetica
„Cu puţin exerciţiu poţi ajunge să vezi aerul” scria Radu Petrescu în „Ocheanul întors” (Cartea românească, 1977, p.107). Fiecare întâlnire de poezie ne oferă ocazia să ne găsim locul în acest aer. Fiecare poezie, de la imitaţiile cele mai banale, până la exerciţiile riscante cărora îţi vine greu să le găseşti repere literare, toate definesc poziţia celui care citeşte mai mult decât pe cea a celui care scrie. Sigur, şi pentru autor e o definire, dar mai puţin cea pe care o trăieşte cititorul.
Este al şaptelea an când autori de poezie care încă nu au apucat să debuteze îşi trimit textele pentru a participa la concursul organizat la Târgovişte în cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu”. Pentru un autor aflat la început cel mai mult contează reacţiile pe care le poate avea la poezia sa. Fie că sunt reacţii de aprobare sau de dezaprobare, nimic nu este mai frustrant decât să scrii în gol. Cândva cenaclurile literare puteau să satisfacă nevoia unei reacţii directe. Chiar avantajul că nu mai sunt limitate la o perioadă de timp face însă site-urile de poezie să îşi piardă impactul. Oricând calc într-un târg de carte sunt copleşit de numărul mare de cărţi de poezie publicate de toate editurile. Nu mă număr printre cei care să pretindă că poezia nu mai contează. Dimpotrivă, fiecare detaliu al vieţii mele a fost modelat de poezia pe care am scris-o sau am citit-o. Întâlnirile cu oameni care mi-au tăiat respiraţia a venit tot din poezie şi doar ce am scris a putut să mă pregătească pentru asta.
Închipuiri
Desigur, aceasta ar putea să nu fie „importanţa” cu care suntem obişnuiţi. Aproape că nu poţi să te întorci fără să dai de cineva care îţi explică nişte lucruri. Şi toate explicaţiile astea, nu doar în cazul poeziei, mai mult ne derutează. Viziunile diferite asupra poeziei s-au manifestat în fiecare an în care am simţit apăsarea notei pe care o să o acord fiecărui participant. De aceea am adăugat de fiecare dată notele mele de lectură, pentru că, dacă se simte cineva nedreptăţit, să ştie de ce am greşit în cazul în care nu am ştiut să citesc poemele lor. De altfel, nici nu are cum să existe o jurizare perfectă. E un lucru pe care putem să învăţăm să ni-l asumăm pentru că toate greşelile pe care le putem face tot noi suntem. Perfect, aşadar nu este ceea ce ne închipuim, ci ceea ce reuşim să fim chiar şi în faţa poeziei fără să simţim nevoia să transformăm totul într-o scuză.
Specialitatea poezie
Criticii literari au treaba lor pe care o fac fiecare cum ştie. Poeţii, în schimb, trebuie să înţeleagă faptul că nimeni altcineva nu este responsabil pentru poezia lor. Nici ignoranţa unui membru al juriului, nici mecanismele obosite ale lumii editoriale, nici aroganţa Uniunii Scriitorilor nu rezolvă ceea ce tu însuţi nu ai găsit în tine.
Criza instituţiilor literare este doar reflectarea unei fragilităţi a poeziei în spaţiul public. Cei care cândva erau respectaţi riscă oricând să se transforme în repere ale absolutismului pe care altădată îl urau. Pentru că poezia este capabilă să actualizeze spaţiile libertăţii şi asta ţine de fiecare dintre cei care participă la ea.
Întâlnirea fără început şi sfârşit
Una dintre dificultăţile majore cu care se confruntă oricine scrie poezie este spaţiul în care reperele valorice par să nu mai funcţioneze. Chiar dacă acest lucru poate părea un dezavantaj, de fapt măsura în care fiecare dintre cei care scriu şi citesc poezie reuşesc să-şi găsească reperele (şi să le legitimeze) devine esenţială. Dintre toate lucrurile pe care putem să le facem, felul în care putem fi împreună încă îl mai avem de descoperit. Aerul poeziei îl vedem toţi la un moment dat sau altul, ce facem cu el, în schimb… este tot ce arătăm de câte ori citim sau scriem poezie şi de câte ori ne surprindem ghemul acela din piept retrăgându-se terifiat din fiecare ungher al corpului. Unii îl văd ca o lumină, alţii ca o flacără ori o stafie, îi zic suflet, minte şi toate celelalte metafore, după cum îi ajută. Fiecare suntem blocaţi în câte un moment al istoriei poeziei (unele trecute, altele viitoare) iar întâlnirile pe care reuşim să le realizăm sunt ocazii de a pune faţă în faţă aceste momente şi de a formula prezentul poetic aşa cum este mereu.
Punctaje și note de lectură- Răzvan Țupa
|
80 |
Cel mai interesant lucru din acest grupaj de poeme este atentia indreptata asupra unor elemente care definesc percepţiile violenţei în copilărie & adolescenţă. Surpinzătoare este senzaţia de dozare foarte atentă a textelor scrie în notă confesivă: „la trei dimineaţa vreau să ascult rock la volum maxim să dau din cap frenetic până ce mă voi lovi de un perete” |
|
10 |
Ritm ul şi rima, în cazul de faţă, în loc să potenţeze efectele poemului se transformă în dispozitive pur mecanice, fără ca lucrul acesta să fie asumat în vre+un fel „Au tras ca parcă din pistol/ Tu mai lăsat de totul gol / Eu am rămas cu amintirea/ Dar tu cu cel, ce-i zice mire.” |
|
90 |
Referinţele livreşti sunt animate prin versul bine dozat şi ritmul viu al poemului: « n-a mai plouat de două luni iar blocurile sufocă de obicei în serile de miercuri intrăm în oblivion circulația periferică proastă ne strică socoteala» |
“ Fiecare dintre noi este un “cel ce na
fost Cezar”, deși a îndeplinit toate condițiile pentru a fi. ”
|
75 |
Explorare clinică a apropierii cu o căutare continuă a secvenţelor care pot să trezească senzaţii. Frazată atent, poezia are unele momente în care se pierde în evidenţe sau formulări artificiale: „căci tu ai graiul neiubirii mele
și eu am chipul neiubirii tale” |
|
65 |
Cu o poetică relaxată, textele acestea declarative sunt reuşite numai din punctul de vedere al recuzitei folosite. Asocierile sunt uneori neaşteptate şi asta arată că autorul are cu ce lucra: « n-ai să mai mergi cu mâinile în buzunare
și mâinile mele vor fi de ajuns n-o să te aștepte nimeni acasă și o singură femeie va plânge în gară când al treilea război mondial ne va lua toți bărbații” |
|
88 |
Seria de poeme vine cu multe surprize atât în ceea ce priveşte frazarea cât şi în alegerea motivelor: „au trecut 13 ore fredonez coloana sonoră
a unui film apocaliptic bulele de săpun din vană se sparg una câte una şi nu ştiu, zău, nu ştiu câte şosete a-ncălzit apa asta până la mine.” |
|
77 |
Între construcţii ezitante şi descrieri paradoxale, se distinge un fragment pe care simţi nevoia să-ţi suni prietenii să le citezi reuşita neaşteptată :
„singurul lucru mai rău decât să te naşti e să te naşti în vaslui eu nu o spun în schimb urlă despre asta copii născuţi cu sevraj” |
|
88 |
Poeme scrise cu o stiinta a limpezirii discursului. Autorul (sau autoarea) investigheaza contextualizări simbolice care uneori par supralicitate:
“ţi-ai întins mâinile înaintea inimii ţi-ai căţărat trupurile unul câte unul deasupra stâncilor te clătinai obosit dintr-o viaţă în alta de parcă nimic nu ar fi putut creşte în afară şi totuşi” |
|
92 |
Secvenţele investigate aici vin din cotidian dar sunt trtatate în termenii senzaţiilor acute :« acum când tot ce mai rezistă în noi/ e un cocon de hormoni care împinge limitele până la” |
|
60 |
În ciuda unui motto care porneşte de la limbaj, textele sunt concentrate într+o zonă intimistă, fără să greşească prea mult dar şi fără să rişte ceva din punct de vedere expresiv: „şi apăru în pat, trăgând pătura peste noi şi făcându-şi cuib în pieptul meu
îi simţeam respiraţia mulându-se pe bătăile inimii mele, pielea lipindu-se de a mea” |
|
50 |
Confesiunea este aici destul de mecanică iar simpla asociere a motivelor ce ţin de cotidian cu sugestii viscerale nu este suficientă:„Printre coaste am o conductă care s-a spart şi ca un clei lipicios îmi alunecă pe buza ei” |
|
25 |
Firul confesiv este abia controlat iar rezultatele rămân destul de modeste din punct de vedere expresiv: „
nu ți-e frică de fantome de casa aceea de bronz părăsită te înspăimântă ochii mei comportamentul meu obraznic” |
|
20 |
În ciuda demersului care accentuează o căutare a motivelor şi cuvintelor preţioase, rezultatul e o poezie statică în care cuvintele par să nu-şi prea răspundă: Din granulele „expandate ale persoanei a II-a
singular, pe tine, tu-ul eului abandonat în conurbaţii acvatice, vindicativ, inconştient sacadat, teluric-scadent val minor, te revendic.” |
|
60 |
Frazări atente şi uneori destul de puternice în jurul diferitelor interacţiuni din viaţa de zi cu zi„singurătatea pute a durere îţi vine să-ţi smulgi oamenii din piept să-i pui să danseze” |
|
45 |
Senzaţia un pic demonstrativă ştirbeşte din interesul pentru tehnica frazării. De asemenea inistenţa cu care sunt rezolvate diferite situaţii poetice prin metaforă tinde să devină mecanică:
„O foarfecă taie un fir în întuneric. O ceață galbenă mă înconjoară. O săgeată de aur se înfige în baza turnului.” |
|
79 |
Atenţia pentru sintagmele expresive şi proaspete ajută mult aceste poeme care conturează scenarii afective: „sub patul de hârtie e hrană destulă cât pentru
17 ani cât pentru încă 17 mă amețești chicotești & în cameră tavanul strălucește subit ploaia are azi gust și culoare până când umerii noștri se leagă” |
|
15 |
Versificarea facilă poate să fie tentantă, dar are puţine şanse să prezinte relevanţă în afara unei serioase investigări a spaţiului descris. Riscul principal este acela de succesiunea a evidenţelor specific textului unei manele:
„Stelele s-au coborât din cer, Eu le-am prins. Până-ți le-am adus ție, Ele s-au stins. Însă ochii tăi lucesc mai tare decât orice stea Și privirea ta ma arde când ma uit la firea ta.” |
|
11 |
Un alt mod de eşuare pentru poezie este meditaţia care uită că versurile includ partea sonoră a cuvintelor:„Nu-i uşor să cauţi neiubirea. Trebuie să pleci, poate o eternitate sau numai o secundă, spre locul inimii tale, spre acest altar interior…” |
|
5 |
Lipsit de referinţe vii, textul se rezumă la un exerciţiu de imitaţie fără obiect :
« Sunt sicriul tău acum tot ce-i mort devine viu limpede sau fără sens sunt al tău lăcaș etern” |
|
90 |
Un grupaj cu abordări foarte variate ale frazării şi ale prezentării poemului din punct de vedere grafic. Versurile se adună în jurul imaginilor simple investite cu noţiuni afective sau morale:„să pui piciorul într-un loc & să începi să tremuri e un act de curaj
înțeles doar de bunicii care-și plimbă nepoții în cărucior în serile de joi” |
|
61 |
Perspectiva inversată este mecanismul pe care alege să îşi dezvolte poemele autorul (autoarea) aici. Relevanţa referinţelor religioase sau artistice este formulată prin motive contemporane sau, alteori, raporturile dintre persoane sunt definite prin evenimente din altă parte:
« iar artistul din faţa ta te-a părăsit minute bune ca să desfacă o cola în cutie de aluminiu. » |
8 |
Imitaţii şi efuziuni lirice fără niciun fel de atenţie acordată omniprezenţei clişeelor deopotrivă afective şi expresive:
„O seară și-ncă una Și tot nu înțeleg De ce am zis poate O să mai doresc?” |
|
|
55 |
Fiecare poem arată o atenţie specială acordată frazării. Poate utilă ar fi o revedere a sintagmelor din punctul de vedere al acurateţii expresive: « eu care am văzut oameni ieșindu-și din minți
în cele mai intime momente știu deja fericirea e cea mai riscantă pretenție » |
|
53 |
Pe cât de sofisticată este din punct de vedere religios şi lingvistic, pe atât de palidă este reuşita expresivă în acest caz:
« Omamori oblânduiește reunirea mea de sine Nu cumva să se întâlnească cele doua părti din mine. Partea mea cea ferecată,îngropată,aruncată Cu lumina acumulată dintr-o lume încifrată. » |
|
57 |
Motivele sunt izolate atent iar valorificarea lor expresivă e împinsă uneori până la simbolizare:
“-rogvaiv pe asfalt- (cu capul spart) un alt protestatar își plânge mintea, iar Copila nu se mai ridică.. » |
|
93 |
Sondarea pulsiunilor violente a fost mereu o formulă fertilă pentru frazarea poetică. Sintagmele care trezesc reacţii afective imediate sunt pietrele preţioase ale acestui discurs: „după o lungă
Şi lentă dezintegrare, mă–ntorc Şi aduc confuzie şi spaimă în aerul acesta, în beznă, în sângele vostru-n hibernare” |
|
12 |
Cel mai uşor poate fi făcută distincţia între versurile care spun şi cele care arată “ești supliciul din zâmbetul
unui om trist ce poartă măști, și dorința altui om, de a-si ingropa nostalgiile, într-un cimitir, în care nu poti sa te mai intorci; » |
|
95 |
Simplitatea expresiei, care nu este lăsată să devină luxuriantă, funcţionează foarte bine aici în relaţie cu motivele intimităţii:« îmi place în întunericul de pe bancheta din spate
aici nu mă poți vedea umezindu-mi buzele înainte ca fumul din gurile noastre să danseze înspre ieșirea de urgență” |
|
98 |
Poezia contemporană tinde să îşi creeze codurile ei. Tocmai ieşirea din aceste coduri şi investigarea unor situaţii şi motive proaspete pot să surprindă: „mâna speră și caută lângă
mâna găsește liniștea animalului blocat în capcană mâna se retrage în buzunarul hanoracului” |
|
44 |
Sintagme paradoxale şi construcţii pe spaţii mici au şansa unei valorificări aici. Din păcate, instrumentul folosit cu obstinaţie este simpla juxtapunere de elemente care nu reuşeşte să pună în valoare potenţialul fondului poetic din aceste texte:
“Şi Wagner are o scenă cât o geană. Cancerul este boala preferată A celor bogaţi.” |
|
3 |
Invocarea motivelor consacrate este superficială, automată :
« Au plâns zeii de mila mea, În munţii cei mai înalţi, În Roma sau în oceane, În lumina felinarelor care nu existau” |
|
100 |
Textul reuşeşte să se deschidă într-o succesiune de imagini şi fragmente orchestrate cu o lejeritate naturală:„oboseala se autoflagelează timpul trece mă simt ca un meteorit căzut care se dezintegrează lent /în descompunere/ îmbrățișez perna ca pe reprezentarea în plan fizic a divinității” |
|
43 |
Intenţia autorului pare onestă din punct de vedere poetic, însă măsura în care limbajul şi frazarea sunt investigate din acelaşi punct de vedere pare deocamdată minim:
« Reclamă timpuri de aur ce par netrăite dar rămăşiţe de întrebări încă-i sugrumă.” |
|
92 |
Siguranţa cu care autorul plonjează în subiecte riscante (familie, religie) este dublată de o predispoziţie pentru ritualuri gestuale : « suntem buni.autentici.sălbatici nu există mâini ce pot atinge aici/acolo
pentru că în noi se adăposteşte toată ceaţa” |
|
30 |
Ideile de la care pornesc textile acestea sunt foarte vii (mai ales cea privind Colectiv), poemele însă se diluează şi eşuează în formule facile: “Acum cerul e o pânză pe care sunt pictaţi toţi
morţii rânjind, e un tablou de-a lui Goya. » |
|
25 |
Din nou avem de-a face cu un eu viu sufocat expresiv de referinţe automate şi lungimi de text inutile:
„Ne-am îmbătat, ascultam Maria Tănase, şi ne sărutam sângerând şi plângând. Era ultima zi a lumii şi nu ne mai aducem aminte dacă am şi murit.” |
|
99 |
Foarte rar reuşeşte un poem să funcţioneze atât de puternic pe spaţii atât de mici. Iar în grupajul acesta se întâmplă de fiecare dată:„am văzut toată fragilitatea și stângăcia
din mișcarea umană expuse la rând pe aceste peroane » |
|
96 |
Formulările lasă să se întrevadă o conştiinţă auctorială dispusă să negocieze capacitatea textului de a funcţiona ca loc al întâmplării ş nu ca simplă evocare a unui eveniment: „două săptămâni în decembrie alergi la metrou costumul care nu te prinde şioamenicaretrecînghesuiţipestradă fără spații în care să m-ascund” |
|
20 |
Simbolurile depăşesc puterea de formulare şi asumare a textelor de faţă: „Frânturi luate din amurg, din apus şi dospite la amiază Coapte bine în bătaia vântului şi răsucite pe ambele părţi într-un trup…” |
|
69 |
Ceea ce funcţionează fără dubii aici sunt construcţiile palpitânde din elemente contondente : « apasă pedala jugularei mele până la
160 de bătăi pe minut și accelerează acum pe drum închis [mie mi-au însorit peisajul de la creier la inimă cu apă de răcire]” |
Je chante aussi, moi:
Environnez-moi De gloire pudique… etc.…,
|
21 |
Repertoriul acestor poeme pare foarte variat. De la referinţe istorice, la motive literare celebre, toate par să alterneze într-un joc de suprafaţă:“Iată carele egiptenilor. Iată mandibulele egiptenilor.
Iată foarte scurta sclipire a dintelui de lapte. Iată apoi acoperirea lui și a egiptenilor cu aceleași sau alte ape.” |
|
49 |
Efuziuni lirice jucate în linii minore: „Frumusețea antică a prezentului Ideea despre cum urâții iubesc mereu mai mult Tot ei sunt ăia care se preling pe bluze și sutiene rupte În degete strâmbe și în riduri” |
|
100 |
Curajul de a formula textele fără niciun fel de prejudecăţi este una dintre şansele pe care poezia de azi le are şi acest lucru ajunge destul de departe atunci când este pusă în joc şi o privire acidă asupra efectelor stilistice :« între vocea ta și vocea mea
ciocane care-mi zguduie căpățâna & ssssee ccclaaaattinăăă un clovn pe arcuri” |
|
22 |
Scenarii afective descrise cu jocuri de perspective:“Irişii mei înfloresc doar pe-o parte,/ cealaltă rămânând blocată în cerneala uscată a începutului şi nu pot / decât să privesc mută noaptea unui vis/ cum creşte din pământul pe care-l călcăm în fiecare zi.” |
45.
come to me now drive off this brutal distress accomplish what my pride demands come, please, and in this batle stand at my side -Sappho |
93 |
Fluxul relaxat si variatia fertila a motivelor fac din aceste poeme o lectie de conducere poetica:„pentru că asta înseamnă autocontrolul
o bucată de lemn umflată în ceva lipicios curat & verde sau poate un pinguin strabic e amuzant e trist seamănă cu tine” |
Punctaje finale
NR. CONCURS |
NUMELE ȘI PRENUMELE | JUD. |
IOANA GEACĂR |
RITA CHIRIAN |
RĂZVAN ȚUPA |
TOTAL |
LOCUL |
3 |
BELDEANU DIANA | SV |
95 |
93 |
90 |
348 |
1 |
43 |
VINTILĂ IOANA | SB |
84 |
87 |
100 |
346 |
2 |
38 |
TEMNEANU IRINA | TL |
93 |
87 |
96 |
341 |
3 |
20 |
IACOB IOANA | PH |
84 |
89 |
90 |
338 |
4 |
34 |
SÎRBU ANA MARIA | BZ |
89 |
92 |
92 |
338 |
5 |
9 |
CHIPER ANDREEA | TL |
73 |
85 |
92 |
335 |
6 |
26 |
NEGRU ALEXANDRA | SV |
76 |
80 |
93 |
334 |
7 |
37 |
SUDITU CĂTĂLINA | IS |
89 |
67 |
99 |
330 |
8 |
45 |
RUSU IRIS | SB |
79 |
85 |
93 |
327 |
9 |
7 |
BRAD LUCIAN-MARIAN | IS |
87 |
90 |
77 |
319 |
10 |
29 |
PASCALE ADELINA | TL |
71 |
90 |
98 |
319 |
11 |
6 |
BOLDOR ELENA | BH |
80 |
80 |
88 |
318 |
12 |
16 |
DUMENCU ALEXANDRA BIANCA | SV |
77 |
87 |
79 |
318 |
13 |
28 |
NUȚU IRIS | B |
78 |
90 |
95 |
318 |
14 |
21 |
LIPOT ALEXANDRU HORAȚIU | B |
90 |
90 |
61 |
311 |
15 |
32 |
RĂDUȚĂ MIRCEA TEODOR | TL |
77 |
73 |
100 |
310 |
16 |
5 |
BOANTĂ RALUCA | BN |
85 |
86 |
65 |
306 |
17 |
8 |
CATANA
IVONA |
TL |
65 |
80 |
88 |
303 |
18 |
23 |
MALENDA ALEXANDRA DIANA | TL |
88 |
85 |
55 |
288 |
19 |
4 |
BIGHIU TALIDA | VS |
60 |
80 |
75 |
285 |
20 |
40 |
TRĂISTRAU ANCA | BV |
81 |
75 |
69 |
280 |
21 |
10 |
CLONDIR ADELINA GABRIELA | CL |
78 |
75 |
60 |
278 |
22 |
14 |
DOZESCU ADELINA GEORGETA | TM |
62 |
80 |
60 |
267 |
23 |
1 |
ANDREI BOGDAN DANIEL | DB |
83 |
60 |
80 |
263 |
24 |
11 |
CRINU ALEXANDRA | AG |
75 |
70 |
50 |
255 |
25 |
42 |
VASILESCU TEODORA | AG |
76 |
70 |
49 |
250 |
26 |
12 |
CRISTIAN CORINA FLORENTINA | DB |
82 |
65 |
25 |
242 |
27 |
35 |
STĂNEIU ROXANA MARIA | BV |
68 |
80 |
30 |
223 |
28 |
25 |
MARCU VLAD | SV |
67 |
65 |
57 |
219 |
29 |
44 |
VOICU STELIANA CRISTINA | PH |
77 |
65 |
22 |
219 |
30 |
15 |
DRAGOMIR MARIUS | SB |
40 |
70 |
45 |
210 |
31 |
36 |
STOEAN MIHAI ROBERT | B |
64 |
70 |
25 |
199 |
32 |
33 |
SCHOPPEL CARLA FRANCESCA | BV |
55 |
68 |
43 |
196 |
33 |
13 |
DEACONESCU ANDREEA-MARIA | AG |
50 |
65 |
20 |
185 |
34 |
41 |
VĂIDEAN VLAD | SM |
35 |
80 |
21 |
171 |
35 |
30 |
PĂTULEA IOANA DOINA | DB |
25 |
72 |
44 |
166 |
36 |
24 |
MANOLE BIANCA-ELENA | AG |
42 |
60 |
53 |
165 |
37 |
39 |
TEUTIȘAN LUCIA MARIA | CJ |
68 |
62 |
20 |
160 |
38 |
18 |
GĂINARU GEORGE-SEBASTIAN | GL |
55 |
50 |
11 |
126 |
39 |
27 |
NEDELEA NARCIS GEORGE | AG |
42 |
50 |
12 |
114 |
40 |
17 |
FACAS DUMITRU | UK |
20 |
50 |
15 |
95 |
41 |
19 |
GAVRILOVICI EDUARD | SV |
35 |
40 |
5 |
95 |
42 |
31 |
RĂDULESCU RALPH IOAN | AG |
30 |
50 |
3 |
93 |
43 |
2 |
BÂCU ADRIAN | UK |
30 |
40 |
10 |
90 |
44 |
22 |
LUPAŞCU FLORIN LIVIUS | SV |
25 |
45 |
8 |
88 |
45 |
Cum putem accesa si noi, cei de pe margine, textele concurentilor si chiar notele judecatorilor?
Mii de multumiri!
SARBATORI CU SANATATE SI FERICIRE ALATURI DE CEI DRAGI