Câștigători, note de lectură și punctaje din Concursul de poezie Constantin Virgil Bănescu 2016

 

La ediția a VII-a a Zilelor de Poezie Constantin Vigil Bănescu, Jurizarea a arătat după cum se va vedea mai jos.

Notelor mele de lectură le alătur punctajele juraților care nu au refuzat să le fie făcute publice notele acordate. Felicitări tuturor participanților.

 

Republica poetica

„Cu puţin exerciţiu poţi ajunge să vezi aerul” scria Radu Petrescu în „Ocheanul întors” (Cartea românească, 1977, p.107). Fiecare întâlnire de poezie ne oferă ocazia să ne găsim locul în acest aer. Fiecare poezie, de la imitaţiile cele mai banale, până la exerciţiile riscante cărora îţi vine greu să le găseşti repere literare, toate definesc poziţia celui care citeşte mai mult decât pe cea a celui care scrie. Sigur, şi pentru autor e o definire, dar mai puţin cea pe care o trăieşte cititorul.

Este al şaptelea an când autori de poezie care încă nu au apucat să debuteze îşi trimit textele pentru a participa la concursul organizat la Târgovişte în cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu”. Pentru un autor aflat la început cel mai mult contează reacţiile pe care le poate avea la poezia sa. Fie că sunt reacţii de aprobare sau de dezaprobare, nimic nu este mai frustrant decât să scrii în gol. Cândva cenaclurile literare puteau să satisfacă nevoia unei reacţii directe. Chiar avantajul că nu mai sunt limitate la o perioadă de timp face însă site-urile de poezie să îşi piardă impactul. Oricând calc într-un târg de carte sunt copleşit de numărul mare de cărţi de poezie publicate de toate editurile. Nu mă număr printre cei care să pretindă că poezia nu mai contează. Dimpotrivă, fiecare detaliu al vieţii mele a fost modelat de poezia pe care am scris-o sau am citit-o. Întâlnirile cu oameni care mi-au tăiat respiraţia a venit tot din poezie şi doar ce am scris a putut să mă pregătească pentru asta.

Închipuiri

Desigur, aceasta ar putea să nu fie „importanţa” cu care suntem obişnuiţi. Aproape că nu poţi să te întorci fără să dai de cineva care îţi explică nişte lucruri. Şi toate explicaţiile astea, nu doar în cazul poeziei, mai mult ne derutează. Viziunile diferite asupra poeziei s-au manifestat în fiecare an în care am simţit apăsarea notei pe care o să o acord fiecărui participant. De aceea am adăugat de fiecare dată notele mele de lectură, pentru că, dacă se simte cineva nedreptăţit, să ştie de ce am greşit în cazul în care nu am ştiut să citesc poemele lor. De altfel, nici nu are cum să existe o jurizare perfectă. E un lucru pe care putem să învăţăm să ni-l asumăm pentru că toate greşelile pe care le putem face tot noi suntem. Perfect, aşadar nu este ceea ce ne închipuim, ci ceea ce reuşim să fim chiar şi în faţa poeziei fără să simţim nevoia să transformăm totul într-o scuză. 

Specialitatea poezie

Criticii literari au treaba lor pe care o fac fiecare cum ştie. Poeţii, în schimb, trebuie să înţeleagă faptul că nimeni altcineva nu este responsabil pentru poezia lor. Nici ignoranţa unui membru al juriului, nici mecanismele obosite ale lumii editoriale, nici aroganţa Uniunii Scriitorilor nu rezolvă ceea ce tu însuţi nu ai găsit în tine.

Criza instituţiilor literare este doar reflectarea unei fragilităţi a poeziei în spaţiul public. Cei care cândva erau respectaţi riscă oricând să se transforme în repere ale absolutismului pe care altădată îl urau. Pentru că poezia este capabilă să actualizeze spaţiile libertăţii şi asta ţine de fiecare dintre cei care participă la ea.

Întâlnirea fără început şi sfârşit

Una dintre dificultăţile majore cu care se confruntă oricine scrie poezie este spaţiul în care reperele valorice par să nu mai funcţioneze. Chiar dacă acest lucru poate părea un dezavantaj, de fapt măsura în care fiecare dintre cei care scriu şi citesc poezie reuşesc să-şi găsească reperele (şi să le legitimeze) devine esenţială. Dintre toate lucrurile pe care putem să le facem, felul în care putem fi împreună încă îl mai avem de descoperit. Aerul poeziei îl vedem toţi la un moment dat sau altul, ce facem cu el, în schimb… este tot ce arătăm de câte ori citim sau scriem poezie şi de câte ori ne surprindem ghemul acela din piept retrăgându-se terifiat din fiecare ungher al corpului. Unii îl văd ca o lumină, alţii ca o flacără ori o stafie, îi zic suflet, minte şi toate celelalte metafore, după cum îi ajută. Fiecare suntem blocaţi în câte un moment al istoriei poeziei (unele trecute, altele viitoare) iar întâlnirile pe care reuşim să le realizăm sunt ocazii de a pune faţă în faţă aceste momente şi de a formula prezentul poetic aşa cum este mereu.

 

Punctaje și note de lectură- Răzvan Țupa

  1. „Când l-am întâlnit astfel prima oară pe diavol, am tresărit. Avea chipul meu.” (Sânge satanic, Cristina Nemerovschi)

80

Cel mai interesant lucru din acest grupaj de poeme este atentia indreptata asupra unor elemente care definesc percepţiile violenţei în copilărie & adolescenţă. Surpinzătoare este senzaţia de dozare foarte atentă a textelor scrie în notă confesivă: „la trei dimineaţa vreau să ascult rock la volum maxim să dau din cap frenetic până ce mă voi lovi de un perete”

  1. „Suflarea ta de moarte, pătrunde în casa mea”

10

Ritm ul şi rima, în cazul de faţă, în loc să potenţeze efectele poemului se transformă în dispozitive pur mecanice, fără ca lucrul acesta să fie asumat în vre+un fel „Au tras ca parcă din pistol/ Tu mai lăsat de totul gol / Eu am rămas cu amintirea/ Dar tu cu cel, ce-i zice mire.”
  1. „Bem o licoare pe care nici eu, nici tu, nici un al treilea n-a pregătit-o: sorbim ceva gol, ceva de sfârşit.” (Paul Celan)

90

Referinţele livreşti sunt animate prin versul bine dozat şi ritmul viu al poemului: « n-a mai plouat de două luni iar blocurile sufocă de obicei în serile de miercuri intrăm în oblivion circulația periferică proastă ne strică socoteala»

Fiecare dintre noi este un “cel ce na

fost Cezar”, deși a îndeplinit toate condițiile pentru a fi.

  1. Max Blecher

75

Explorare clinică a apropierii cu o căutare continuă a secvenţelor care pot să trezească senzaţii. Frazată atent, poezia are unele momente în care se pierde în evidenţe sau formulări artificiale: „căci tu ai graiul neiubirii mele

și eu am chipul neiubirii tale”

  1. „despre defectele unei existențe ce pare să se consume în altă parte.” (t.s. khasis)

65

Cu o poetică relaxată, textele acestea declarative sunt reuşite numai din punctul de vedere al recuzitei folosite. Asocierile sunt uneori neaşteptate şi asta arată că autorul are cu ce lucra: « n-ai să mai mergi cu mâinile în buzunare

și mâinile mele vor fi de ajuns n-o să te aștepte nimeni acasă

și o singură femeie va plânge în gară

când al treilea război mondial ne va lua toți bărbații”

  1. ,,nu ştiu nimic despre dragoste, nu ştiu nimic despre moarte, nimic/despre extratereştri/uneori urc sau cobor cu liftul şi-mi spun/las-o baltă, omule, las-o baltă/şi asta-i tot ce se întamplă cu-adevărat.”

88

Seria de poeme vine cu multe surprize atât în ceea ce priveşte frazarea cât şi în alegerea motivelor: „au trecut 13 ore fredonez coloana sonoră

a unui film apocaliptic bulele de săpun din vană

se sparg una câte una şi nu ştiu, zău, nu ştiu

câte şosete a-ncălzit apa asta până la mine.”

  1. „e fericit. are treizeci de ani de moarte de la naștere încoace” – (Ioan Es. Pop)

77

Între construcţii ezitante şi descrieri paradoxale, se distinge un fragment pe care simţi nevoia să-ţi suni prietenii să le citezi reuşita neaşteptată :

„singurul lucru mai rău decât să te naşti

e să te naşti în vaslui eu

nu o spun în schimb

urlă despre asta copii născuţi cu sevraj”

  1. “—We’re not our skin of grime, we’re not dread bleak dusty imageless locomotives, we’re golden sunflowers inside, blessed by our own seed & hairy naked accomplishment-bodies growing into mad black formal sunflowers in the sunset.” Allen Ginsberg, Sunflower Sutra

88

Poeme scrise cu o stiinta a limpezirii discursului. Autorul (sau autoarea) investigheaza contextualizări simbolice care uneori par supralicitate:

“ţi-ai întins mâinile înaintea inimii ţi-ai căţărat trupurile unul câte unul

deasupra stâncilor te clătinai obosit

dintr-o viaţă în alta

de parcă nimic nu ar fi putut creşte în afară şi totuşi”

  1. Motto:“Sînt o casă veche în care se învîrt deştepţii” – Anda Amir

92

Secvenţele investigate aici vin din cotidian dar sunt trtatate în termenii senzaţiilor acute :« acum când tot ce mai rezistă în noi/ e un cocon de hormoni care împinge limitele până la”
  1. “I am interested in language because it wounds or seduces me.”

60

În ciuda unui motto care porneşte de la limbaj, textele sunt concentrate într+o zonă intimistă, fără să greşească prea mult dar şi fără să rişte ceva din punct de vedere expresiv: „şi apăru în pat, trăgând pătura peste noi şi făcându-şi cuib în pieptul meu

îi simţeam respiraţia mulându-se pe bătăile inimii mele, pielea

lipindu-se de a mea”

  1. Motto: „Presiunea-forţa vitală care face ca totul să se întâmple în noi”

50

Confesiunea este aici destul de mecanică iar simpla asociere a motivelor ce ţin de cotidian cu sugestii viscerale nu este suficientă:„Printre coaste am o conductă care s-a spart şi ca un clei lipicios îmi alunecă pe buza ei”

  1. „singurul loc pe care-l mai pot privi este locul înăuntrului meu” ( Constantin Virgil Bănescu)

25

Firul confesiv este abia controlat iar rezultatele rămân destul de modeste din punct de vedere expresiv: „

nu ți-e frică de fantome

de casa aceea de bronz părăsită

te înspăimântă ochii mei

comportamentul meu obraznic”

  1. Motto: „Sunt bolnav. Mă doare o rană/ călcată-n copite de cai fugind.” (Nichita Stănescu)

20

În ciuda demersului care accentuează o căutare a motivelor şi cuvintelor preţioase, rezultatul e o poezie statică în care cuvintele par să nu-şi prea răspundă: Din granulele „expandate ale persoanei a II-a

singular, pe tine, tu-ul eului abandonat în conurbaţii

acvatice,

vindicativ, inconştient sacadat, teluric-scadent val minor,

te revendic.”

  1. Motto:Dincolo de mine sunt eu

60

Frazări atente şi uneori destul de puternice în jurul diferitelor interacţiuni din viaţa de zi cu zi„singurătatea pute a durere îţi vine să-ţi smulgi oamenii din piept să-i pui să danseze”

  1. Lift Your Skinny Fists Like Antennas to Heaven

45

Senzaţia un pic demonstrativă ştirbeşte din interesul pentru tehnica frazării. De asemenea inistenţa cu care sunt rezolvate diferite situaţii poetice prin metaforă tinde să devină mecanică:

„O foarfecă taie un fir în întuneric.

O ceață galbenă mă înconjoară.

O săgeată de aur se înfige în baza turnului.”

  1. toate lucrurile care îmi descheie sângele (claudiu komartin)

79

Atenţia pentru sintagmele expresive şi proaspete ajută mult aceste poeme care conturează scenarii afective: „sub patul de hârtie e hrană destulă cât pentru

17 ani cât pentru încă 17

mă amețești chicotești & în cameră tavanul

strălucește subit ploaia are azi gust și culoare

până când umerii noștri se leagă”

  1. „Poetul este un minciunos care spune întotdeauna adevărul” Jean Cocteau

15

Versificarea facilă poate să fie tentantă, dar are puţine şanse să prezinte relevanţă în afara unei serioase investigări a spaţiului descris. Riscul principal este acela de succesiunea a evidenţelor specific textului unei manele:

Stelele s-au coborât din cer,

Eu le-am prins.

Până-ți le-am adus ție,

Ele s-au stins.

Însă ochii tăi lucesc mai tare decât orice stea

Și privirea ta ma arde când ma uit la firea ta.”

  1. ,,Grăbeşte-te, Sisif, te aşteaptă sus Prometeu!”

11

Un alt mod de eşuare pentru poezie este meditaţia care uită că versurile includ partea sonoră a cuvintelor:„Nu-i uşor să cauţi neiubirea. Trebuie să pleci, poate o eternitate sau numai o secundă, spre locul inimii tale, spre acest altar interior…”

  1. „Libertate sau Moarte!“

5

Lipsit de referinţe vii, textul se rezumă la un exerciţiu de imitaţie fără obiect :

«  Sunt sicriul tău acum

tot ce-i mort devine viu

limpede sau fără sens

sunt al tău lăcaș etern”

  1. Nimic din glasul greierului nu vestește cât de aproape-i e sfârșitul.

90

Un grupaj cu abordări foarte variate ale frazării şi ale prezentării poemului din punct de vedere grafic. Versurile se adună în jurul imaginilor simple investite cu noţiuni afective sau morale:„să pui piciorul într-un loc & să începi să tremuri e un act de curaj

înțeles doar de bunicii care-și plimbă nepoții în cărucior

în serile de joi”

  1. În beciul cu morţii Ion e frumos (Tudor Arghezi)

61

Perspectiva inversată este mecanismul pe care alege să îşi dezvolte poemele autorul (autoarea) aici. Relevanţa referinţelor religioase sau artistice este formulată prin motive contemporane sau, alteori, raporturile dintre persoane sunt definite prin evenimente din altă parte:

« iar artistul din faţa ta te-a părăsit minute bune

ca să desfacă o cola în cutie de aluminiu. »

8

Imitaţii şi efuziuni lirice fără niciun fel de atenţie acordată omniprezenţei clişeelor deopotrivă afective şi expresive:

„O seară și-ncă una

Și tot nu înțeleg

De ce am zis poate

O să mai doresc?”

  1. Creația: singurul surâs al tragediei noastre. ” Friedrich Nietzsche

55

Fiecare poem arată o atenţie specială acordată frazării. Poate utilă ar fi o revedere a sintagmelor din punctul de vedere al acurateţii expresive: « eu care am văzut oameni ieșindu-și din minți

în cele mai intime momente

știu deja

fericirea e cea mai riscantă pretenție »

  1. Trebuie să știi când se încheie o etapă din viața ta. Dacă te încăpățânezi să rămâi mai mult decât e necesar, pierzi bucuria de a trăi și sensul vieții.” Paulo Coelho

53

Pe cât de sofisticată este din punct de vedere religios şi lingvistic, pe atât de palidă este reuşita expresivă în acest caz:

« Omamori oblânduiește reunirea mea de sine

Nu cumva să se întâlnească cele doua părti din mine.

Partea mea cea ferecată,îngropată,aruncată

Cu lumina acumulată dintr-o lume încifrată. »

  1. Rețeta unor vremuri mohorâte

57

Motivele sunt izolate atent iar valorificarea lor expresivă e împinsă uneori până la simbolizare:

“-rogvaiv pe asfalt-

(cu capul spart)

un alt protestatar

își plânge mintea,

iar Copila nu se mai ridică.. »

  1. “ Să vrei înapoi carnea şi sângele ficţiunilor tale: iată prostia, iată demenţa” Mariana Marin

93

Sondarea pulsiunilor violente a fost mereu o formulă fertilă pentru frazarea poetică. Sintagmele care trezesc reacţii afective imediate sunt pietrele preţioase ale acestui discurs: „după o lungă

Şi lentă dezintegrare, mă–ntorc

Şi aduc confuzie şi spaimă

în aerul acesta, în

beznă, în sângele vostru-n hibernare”

  1. „Iubirea e tare ca moartea, grea ca iadul”

12

Cel mai uşor poate fi făcută distincţia între versurile care spun şi cele care arată “ești supliciul din zâmbetul

unui om trist ce poartă măști,

și dorința altui om,

de a-si ingropa nostalgiile,

într-un cimitir,

în care nu poti sa te mai intorci; »

  1. ,,toate aceste răni care s-au închis greșit/ toate aceste rupturi de oase care s-au sudat prost/ toate aceste mângâieri sînt acum anestezii care nu prind“ Svetlana Cârstean

95

Simplitatea expresiei, care nu este lăsată să devină luxuriantă, funcţionează foarte bine aici în relaţie cu motivele intimităţii:« îmi place în întunericul de pe bancheta din spate

aici nu mă poți vedea umezindu-mi buzele

înainte ca fumul din gurile noastre să danseze înspre ieșirea de urgență”

  1. „suntem la fel ca ceilalţi/ doar că stăm la subsol” (Ana Donţu)

98

Poezia contemporană tinde să îşi creeze codurile ei. Tocmai ieşirea din aceste coduri şi investigarea unor situaţii şi motive proaspete pot să surprindă: „mâna speră și caută lângă

mâna găsește liniștea animalului

blocat în capcană

mâna se retrage în buzunarul hanoracului”

  1. „Visând cu ochii larg închişi”

44

Sintagme paradoxale şi construcţii pe spaţii mici au şansa unei valorificări aici. Din păcate, instrumentul folosit cu obstinaţie este simpla juxtapunere de elemente care nu reuşeşte să pună în valoare potenţialul fondului poetic din aceste texte:

Şi Wagner are o scenă cât o geană.

Cancerul este boala preferată

A celor bogaţi.”

  1. „Privesc spre norii muribunzi”

3

Invocarea motivelor consacrate este superficială, automată :

« Au plâns zeii de mila mea,

În munţii cei mai înalţi,

În Roma sau în oceane,

În lumina felinarelor care nu existau”

  1. ”Vom lăsa mașinile să plângă-n locul nostru“(C. Komartin)

100

Textul reuşeşte să se deschidă într-o succesiune de imagini şi fragmente orchestrate cu o lejeritate naturală:„oboseala se autoflagelează timpul trece mă simt ca un meteorit căzut care se dezintegrează lent /în descompunere/ îmbrățișez perna ca pe reprezentarea în plan fizic a divinității”

  1. „Visele sunt seminţele realităţilor”

43

Intenţia autorului pare onestă din punct de vedere poetic, însă măsura în care limbajul şi frazarea sunt investigate din acelaşi punct de vedere pare deocamdată minim:

« Reclamă timpuri de aur ce par netrăite

dar rămăşiţe de întrebări încă-i sugrumă.”

  1. „Tu dormi, dragostea mea. Sunt singur, am inventat poezia şi nu mai am inimă. ” Virgil Mazilescu

92

Siguranţa cu care autorul plonjează în subiecte riscante (familie, religie) este dublată de o predispoziţie pentru ritualuri gestuale : « suntem buni.autentici.sălbatici nu există mâini ce pot atinge aici/acolo

pentru că în noi se adăposteşte toată ceaţa”

  1. Întreaga poezie ,,Dacă” (”If”) de Rudyard Kipling

30

Ideile de la care pornesc textile acestea sunt foarte vii (mai ales cea privind Colectiv), poemele însă se diluează şi eşuează în formule facile: “Acum cerul e o pânză pe care sunt pictaţi toţi

morţii rânjind, e un tablou de-a lui Goya. »

  1. „..sunt la vârsta dintre liceean şi regret.”

25

Din nou avem de-a face cu un eu viu sufocat expresiv de referinţe automate şi lungimi de text inutile:

Ne-am îmbătat, ascultam Maria Tănase,

şi ne sărutam sângerând şi plângând.

Era ultima zi a lumii şi nu ne mai aducem aminte

dacă am şi murit.”

  1. “Era un joc frumos și necesar, voiam să mă echilibrez” (Gellu Naum)

99

Foarte rar reuşeşte un poem să funcţioneze atât de puternic pe spaţii atât de mici. Iar în grupajul acesta se întâmplă de fiecare dată:„am văzut toată fragilitatea și stângăcia

din mișcarea umană expuse

la rând pe aceste peroane »

  1. “atunci când sufletele noastre sparte de melancolie/ mult se încovoaie sub apăsarea cuvintelor/ ca de la zăpadă, pomii.” –Vlad Drăgoi

96

Formulările lasă să se întrevadă o conştiinţă auctorială dispusă să negocieze capacitatea textului de a funcţiona ca loc al întâmplării ş nu ca simplă evocare a unui eveniment: „două săptămâni în decembrie alergi la metrou costumul care nu te prinde şioamenicaretrecînghesuiţipestradă fără spații în care să m-ascund”

  1. Motto: „Dacă vrei să reziste ceva, trebuie să ai puterea de a risca să se prăbușească” Ibsen

20

Simbolurile depăşesc puterea de formulare şi asumare a textelor de faţă: „Frânturi luate din amurg, din apus şi dospite la amiază Coapte bine în bătaia vântului şi răsucite pe ambele părţi într-un trup…”

  1. „Ție îți place de toată lumea; ceea ce e totuna cu a spune că toți oamenii îți sunt indiferenți” – Oscar Wilde

69

Ceea ce funcţionează fără dubii aici sunt construcţiile palpitânde din elemente contondente : « apasă pedala jugularei mele până la

160 de bătăi pe minut

și accelerează acum pe drum închis

[mie mi-au însorit peisajul de la creier la inimă

cu apă de răcire]”

Je chante aussi, moi:

Environnez-moi

De gloire pudique…

etc.…,

  1. (Rimbaud)

21

Repertoriul acestor poeme pare foarte variat. De la referinţe istorice, la motive literare celebre, toate par să alterneze într-un joc de suprafaţă:“Iată carele egiptenilor. Iată mandibulele egiptenilor.

Iată foarte scurta sclipire a dintelui de lapte.

Iată apoi acoperirea lui și a egiptenilor cu aceleași

sau alte ape.”

  1. ,,Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic”. – Nichita Stănescu

49

Efuziuni lirice jucate în linii minore: „Frumusețea antică a prezentului Ideea despre cum urâții iubesc mereu mai mult Tot ei sunt ăia care se preling pe bluze și sutiene rupte În degete strâmbe și în riduri”

  1. “…after my flesh had rotten I still went on dreaming.” – Roberto Bolano

100

Curajul de a formula textele fără niciun fel de prejudecăţi este una dintre şansele pe care poezia de azi le are şi acest lucru ajunge destul de departe atunci când este pusă în joc şi o privire acidă asupra efectelor stilistice :« între vocea ta și vocea mea

ciocane care-mi zguduie căpățâna

& ssssee ccclaaaattinăăă un clovn pe arcuri”

  1. Am închis primăvara în surâsul unei licorne…

22

Scenarii afective descrise cu jocuri de perspective:“Irişii mei înfloresc doar pe-o parte,/ cealaltă rămânând blocată în cerneala uscată a începutului şi nu pot / decât să privesc mută noaptea unui vis/  cum creşte din pământul pe care-l călcăm în fiecare zi.”
45.

come to me now drive off this brutal distress accomplish what my pride demands come, please, and in this batle stand at my side -Sappho

93

Fluxul relaxat si variatia fertila a motivelor fac din aceste poeme o lectie de conducere poetica:„pentru că asta înseamnă autocontrolul

o bucată de lemn umflată

în ceva lipicios

curat & verde

sau poate

un pinguin strabic

e amuzant e trist

seamănă cu tine”

Punctaje finale

 

NR. CONCURS

NUMELE ȘI PRENUMELE JUD.

IOANA GEACĂR

RITA CHIRIAN

RĂZVAN ȚUPA

TOTAL

LOCUL

3

BELDEANU DIANA SV

95

93

90

348

1

43

VINTILĂ IOANA SB

84

87

100

346

2

38

TEMNEANU IRINA TL

93

87

96

341

3

20

IACOB IOANA PH

84

89

90

338

4

34

SÎRBU ANA MARIA BZ

89

92

92

338

5

9

CHIPER ANDREEA TL

73

85

92

335

6

26

NEGRU ALEXANDRA SV

76

80

93

334

7

37

SUDITU CĂTĂLINA IS

89

67

99

330

8

45

RUSU IRIS SB

79

85

93

327

9

7

BRAD LUCIAN-MARIAN IS

87

90

77

319

10

29

PASCALE ADELINA TL

71

90

98

319

11

6

BOLDOR ELENA BH

80

80

88

318

12

16

DUMENCU ALEXANDRA BIANCA SV

77

87

79

318

13

28

NUȚU IRIS B

78

90

95

318

14

21

LIPOT ALEXANDRU HORAȚIU B

90

90

61

311

15

32

RĂDUȚĂ MIRCEA TEODOR TL

77

73

100

310

16

5

BOANTĂ RALUCA BN

85

86

65

306

17

8

CATANA

IVONA

TL

65

80

88

303

18

23

MALENDA ALEXANDRA DIANA TL

88

85

55

288

19

4

BIGHIU TALIDA VS

60

80

75

285

20

40

TRĂISTRAU ANCA BV

81

75

69

280

21

10

CLONDIR ADELINA GABRIELA CL

78

75

60

278

22

14

DOZESCU ADELINA GEORGETA TM

62

80

60

267

23

1

ANDREI BOGDAN DANIEL DB

83

60

80

263

24

11

CRINU ALEXANDRA AG

75

70

50

255

25

42

VASILESCU TEODORA AG

76

70

49

250

26

12

CRISTIAN CORINA FLORENTINA DB

82

65

25

242

27

35

STĂNEIU ROXANA MARIA BV

68

80

30

223

28

25

MARCU VLAD SV

67

65

57

219

29

44

VOICU STELIANA CRISTINA PH

77

65

22

219

30

15

DRAGOMIR MARIUS SB

40

70

45

210

31

36

STOEAN MIHAI ROBERT B

64

70

25

199

32

33

SCHOPPEL CARLA FRANCESCA BV

55

68

43

196

33

13

DEACONESCU ANDREEA-MARIA AG

50

65

20

185

34

41

VĂIDEAN VLAD SM

35

80

21

171

35

30

PĂTULEA IOANA DOINA DB

25

72

44

166

36

24

MANOLE BIANCA-ELENA AG

42

60

53

165

37

39

TEUTIȘAN LUCIA MARIA CJ

68

62

20

160

38

18

GĂINARU GEORGE-SEBASTIAN GL

55

50

11

126

39

27

NEDELEA NARCIS GEORGE AG

42

50

12

114

40

17

FACAS DUMITRU UK

20

50

15

95

41

19

GAVRILOVICI EDUARD SV

35

40

5

95

42

31

RĂDULESCU RALPH IOAN AG

30

50

3

93

43

2

BÂCU ADRIAN UK

30

40

10

90

44

22

LUPAŞCU FLORIN LIVIUS SV

25

45

8

88

45

Un gând despre „Câștigători, note de lectură și punctaje din Concursul de poezie Constantin Virgil Bănescu 2016”

  1. Cum putem accesa si noi, cei de pe margine, textele concurentilor si chiar notele judecatorilor?
    Mii de multumiri!
    SARBATORI CU SANATATE SI FERICIRE ALATURI DE CEI DRAGI

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.