curand spre sa puteti vedea si alte clip-uri. Pana una-alta iata ce a filmat Veronica. (A Dinis, ca sa vezi de ce sunt importantesi cele pe care le-ai filmat tu si intarzie:)
Toate articolele scrise de Răzvan Țupa
Poesis International, numarul 2
Cu ceva timp in urma anuntam ca a fost lansata o noua revista de poezie. Poesis International a ajuns la numarul 2 si arata din ce in ce mai bine pentru un cititor de poezie de azi. La Atelierelationale #3 ati putut sa vedeti in fuga pe unde se misca acest numar, acum il aveti la indemana.
din cuprinsul numărului 2:
invitat: Radmila Lazić (poeme, interviu în sârbă şi română)
portret: Eugen Cioclea
poemul de colecţie: Ioan Es. Pop, „Năneşti” (în română şi maghiară)
anchetă: „Ce i-aţi recomanda să citească unei persoane care nu are habar de poezie, dar vrea să se facă bine?” (răspund 16 autori din 4 ţări)
eseuri de Radu Vancu, Chris Tanasescu, Răzvan Ţupa, Felix Nicolau, Adam J. Sorkin
3 tineri poeţi turci traduşi în româneşte
portret: John Berryman (în engleză şi română)
prezentarea editurii Tracus Arte
poeme de Gerevich András (în maghiară şi română), Nichita Danilov (română şi cehă), David Baker (engleză şi română), Dan Sociu (maghiară), Mirt Komel (slovenă şi engleză), George Vulturescu (engleză), Jorge Palma (maghiară), Timo Berger (germană), George Achim (română şi germană), Usha Akella (engleză), Benő Attila (maghiară), Kinde Annamária (maghiară), Nora Iuga, Miruna Vlada, Nicolae Avram, Dumitru Păcuraru
debut: Deniz Otay
5 tineri poeţi români (C.V. Bănescu, Rita Chirian, Gabriel Daliş, Domnica Drumea, Cosmin Perţa) traduşi în arabă de Salah Mahdi
cronici de carte, artă, film (Octavian Soviany, Aura Maru, Dan-Liviu Boeriu, Farkas Gábor, Ioan Nistor, Diana Marincu, Camelia Toma)
proză de Augustin Cupşa, Bálint Peter (maghiară), Constantin Severin (în spaniolă), Ioan Radin
însemnări de Nora Iuga
Un scriitor si institutiile
Herta Muller a mai fost in Romania. Dar parca doar securitatea in formele ei mai mult sau mai putin actualizate, mai mult sau mai putin interiorizate o considera un star. Dupa ce premiul care isi propune sa rascumpere toata dinamita din lume i-a rasplatit franchetea si credinta in instrumentele literaturii publicul din Romania a facut coada sa o vada. Cum era de asteptat, nu toata lumea a fost multumita de opiniile pe care Herta Muller, de altfel le tot repeta (si se pare ca nu destul pentru noi) de multa vreme.
Mai intai, Nicolae Manolescu tine sa ii aminteasca cat de importanta este pozitia corecta in Romania literaturii cuminti. Ce uita insa cunoscutul critic este faptul ca nici nu prea ar trebui sa conteze ce spune un presedinte sau altul. Atata timp cat majoritatea covarsitoare a unei culturi poate sa iti debiteze oricand enormitati incantate de „conditia scriitorului” mult mai apreciat in comunism decat acum, ori despre bunatatea naiva a celui in jurul caruia se grupase comunismul national in Romania, putem sa fim linistiti: dictatura este in continuare in capul nostru.
In cealalta directie il citesc pe Petre Barbu. Daca numai autorul „Ultimei tresariri a submarinului legionar” ar fi fost in Ateneul Roman in fata Hertei Muller, tot ar fi meritat sa vina autoare inca o data in Romania: „Herta Müller a vrut să ne spună că nu există „rezistenţă prin cultură” într-o dictatură. Există ori disidenţă, ori tăcere, laşităţi şi compromisuri.” Punct ochit, punct lovit.
Pentru ca un scriitor poate sa acceseze constiinte asa cum nici macar 100 de declaratii si comisii presidentiale nu au reusit vreodata, cred ca orice greseala „de nuanta” pe care un scriitor poate sa si-o asume este mult mai aproape de adevar decat o declaratie cu parafa puterii.