Cea de-a VIII-a ediție a prestigiosului Festival Internațional Shakespeare (președinte de onoare, Radu Beligan) va debuta în acest an, la Craiova, pe 23 aprilie, cu Shakespeare’s Sonnets, prezentat de Berliner Ensemble din Berlin, spectacol realizat de Robert Wilson și Rufus Wainwright. Ediția de la Craiova se va derula până pe data de 1 mai, într-un regal de spectacole străine și românești, în timp ce în Capitală spectacolele vor fi prezentate în perioada 30 aprilie-12 iulie.

Tema ediției din acest an este “Lumea-i un teatru, noi suntem actorii”. Emil Boroghină, președintele Fundației Shakespeare, co-organizatoare a Festivalului alături de Teatrul Național “Marin Sorescu”, Centrul de Proiecte Culturale ARCUB București și Institutul Cultural Român, speră ca festivalul din acest an să capteze atenția publicului și a specialiștilor de teatru, prin prezentarea unor spectacole de reală valoare din Germania, Rusia, Marea Britanie, Africa de Sud, România, Danemarca, Coreea de Sud, Lituania, Franța. Notorietatea unor companii de teatru precum “Berliner Ensemble”, “Shakespeare’s Globe” (Londra), “Teatrul Municipal OK Vilnius”, Compania “Scene en vie” (Grenoble), Compania Proppeller (Marea Britanie), Teatrul Kolyada (Ekaterinburg, Rusia), Odin Theatret (Danemarca), Teatrul Național București, Teatrul Național ”Marin Sorescu” (cu un excelent spectacol semnat de Silviu Purcărete) face și din această ediție una de incontestabilă valoare artistică. Vor avea loc spectacole de muzică simfonică și operă pe o tematică shakespeariană prezentate de Filarmonica din Oltenia și Teatrul Liric Craiova, ca și un spectacol de teatru de păpuși realizat de Teatrul Țăndărică din București, jucat la Portul Cultural Cetate.

Prezența unor shakespeareologi precum Stanley Wells, Paul Edmondson, Michael Dobson, Lawrence Guntner asigură un înalt nivel al dezbaterilor care vor însoți spectacolele prezentate în Festivalul Internațional Shakespeare. Secțiunea de comunicări “Mari aventuri shakespeariene pe scene românești și străine” (moderatori George Banu și Ludmila Patlanjoglu) va avea ca participanți, între alții, pe Yun Cheol-Kim, președinte AICT/IATC, Alice Georgescu, președinte AICT/IATC, secția română, Michel Vaïs, Maria Shevtsova, Ian Herbert, Mira Iosif, Mirela Patureau, Monica Săvulescu, Doina Modola Doina Papp, Adrian Mihalache, Ion Cocora etc.

In cadrul Festivalului este programata decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova doamnei Maria Shevtsova, reputat critic și teoretician al teatrului din Marea Britanie sau decernarea Premiului Internațional Shakespeare, ediția a III-a, regizorului lituanian Eimuntas Nekrosius.

Programul Festivalului

CRAIOVA
23 aprilie – 1 mai 2012

Continuă lectura Festivalul Internațional Shakespeare, Craiova-București 2012 →

Dintre toate clişeele legate de poezia contemporană, cel care susţine că poetul ca persoană trebuie să fie într-un fel sau altul pare cel mai greu de demontat. Mircea Ivănescu a fost poetul român care s-a aflat cel mai departe de clişee.

„Măştile lui M.I.” (Editura Humanitas) este un dialog între filosoful Gabriel Liiceanu şi Mircea Ivănescu. Ceea ce de obicei este un defect într-un interviu, necunoaşterea prealabilă a personalităţii şi a operei celui intervievat s-a transformat într-o calitate. Gabriel Liiceanu face paranteze necesare şi transformă discuţia într-un spectacol. Mircea Ivănescu parcurge în această carte o întreagă istorie personală, de la copilărie la legendele create în jurul său ca poet şi traducător. Să vorbeşti despre modestia lui Mircea Ivănescu a devenit în sine un loc comun atunci când e vorba despre poezia românească din ultimii ani.

Ciocnirea limbajelor
Insolită este în volumul de faţă şi întâlnirea dintre două tipuri de limbaj cât se poate de diferite. Pe de o parte este filosoful care plasează exact evenimente şi nuanţe între istoriile paralele ale ultimei jumătăţi de secol, iar pe de altă parte este o personalitate interesată în primul rând să nu îşi falsifice relatările nici măcar pentru clasicele clasificări literare. De mai multe ori, Mircea Ivănescu, cel de al cărui nume rămâne legat, pe lângă traducerile din autori dificili ca Joyce ori Kafka, un univers poetic profund personal şi, în acelaşi timp, corelat cu evoluţiile poetice contemporane lui în spaţiul anglo-saxon, insistă să minimalizeze orice tendinţă de apreciere a operei sale. Nu doar că refuză orice intenţie literară insistând asupra adevărului din poemele sale, dar, de fiecare dată când are aprecieri critice (despre Marin Sorescu de exemplu), adaugă: „Oricum, era un poet mult mai bun decât mine”.

din ziarul ring

Joi, 5 aprilie, la ora 18.00, la Libraria Carturesti Verona (mansarda) din Bucuresti, va avea loc lansarea volumului de eseuri La foc marunt de Livius Ciocirlie, recent aparut la editura Cartea Romaneasca se arata intr-un comunicat.

Prezinta: Carmen Musat, Eugen Negrici, Cosmin Ciotlos

Dincolo de modestia jucata a titlului, La foc marunt arata un Livius Ciocirlie in plina forma intelectuala. Fie ca e vorba de lecturi, evenimente existentiale sau ale vietii publice, inclusiv politice, reflectiile si notatiile sale diaristice sint cit se poate de vii, de proaspete si de spirituale, stimulind reactii pe masura din partea cititorilor. Descoperim, in aceste pagini sclipitoare, un Livius Ciocirlie mai implicat si mai combativ, un „avocat al batrinetii constiente de sine” care-si pune in scena vulnerabilitatile cu acelasi farmec discret al autoironiei devenit, deja, marca inregistrata.

Cartea este publicata si in editie digitala. Click aici pentru a vizualiza intreaga lista de eBook-uri Polirom si Cartea Romaneasca.

Livius Ciocirlie s-a nascut la 7 octombrie 1935, in Timisoara. Este critic literar, prozator si eseist, laureat al Premiului National de Literatura. In 1958 isi incheie studiile filologice la Universitatea din Bucuresti si, revenit in orasul natal, lucreaza ca bibliotecar, profesor in invatamintul secundar, muzeograf la Muzeul Regional al Banatului. In 1963 devine asistent la Catedra de Limba si Literatura Franceza a Universitatii din Timisoara (iar in 1990, profesor). Studiaza citeva luni − in perioada 1972-1973 − la Ecole Pratique des Hautes Etudes, unde il cunoaste pe Gerard Genette. Intre 1990 si 1994 este profesor invitat la Universitatea din Bordeaux. Din 2000 se stabileste la Bucuresti. Publica in revistele Orizont, Romania literara, Caiete critice, Vatra. Este membru al Fundatiei ,,A Treia Europa’’. Scrie despre Balzac, Flaubert, Zola, Baudelaire, Rimbaud, Mallarme, Valery, Proust, Robbe-Grillet sau gruparea ,,Tel Quel” (si despre multi alti autori francezi), dar si despre Hoffmann, Poe, Hawthorne, Melville, Kafka, Eminescu, Creanga, Voiculescu, G. Calinescu sau Cioran. Este totodata autorul unor experimente prozastice situate la granita dintre fictiune si non-fictiune si al unor volume ,,autobiografice” neconventionale.