Targoviste- Zilele Constantin Virgil Banescu – 2011 -constituirea noilor limbaje- si un pdf cu poeme

afis-invitatie

-constituirea noilor limbaje-

Inventarea unui limbaj este sinonimă cu inventarea unui organism viu lăsa să se înţeleagă Ludwig Wittgenstein, unul dintre “sfinţii” filosofiei din secolul XX. Acest lucru poate fi sesizat şi în cele mai proaspete poeme semnate de tineri autori din România, autori care încă nu au apucat să debuteze în volum, dar sunt în momentul în care îşi conturează propriile formule de exprimare a poeziei.

Scurtă schiţă a descendenţelor poetice

Apăruţi după ce toate războaiele literare din jurul Generaţiei 2000 par să se fi încheiat cu un armistiţiu cât se poate de trist, cei mai tineri autori de poezie au ocazia să ilustreze o stare de fapt cu totul nouă pentru literatura română. Jocul literar impus la standarde universitare de scriitori ca Mircea Cărtărescu pe urmele formulărilor celebre în a doua jumătate a secolului XX din realismul magic al romanelor sud-americane, până la manierizarea mecanismelor propuse de generaţia beat din Statele Unite pentru sondarea realităţii, ca şi permanenta stare de contestare a oricărui mecanism social drept falsificator coborâtă din vremurile învolburate ale avangardei româneşti şi europene, par să iasă într-un luminiş o dată şi cu cei pe care îi citiţi în volumul de faţă.

„Trebuie să organizăm întâlniri la care poeţii să primească bani pentru ceea ce scriu” spunea Constantin Virgil Bănescu la ultimul Colocviu al Tinerilor Scriitori la care ne-am văzut. Transformarea scrisului în din valoare în sine în reper al comunicării încă nu s-a încheiat. Dar poezia a ieşit din ţarcul strict estetic pe care tradiţia secolului XX a ţinut să i-l impună.

Promisiuni şi realizări

Printre lucrurile abolite o dată cu ultimele ciocniri poetice din peisajul românesc se numără şi validitatea oricărui criteriu generaţional în judecarea unor texte literare. De aceea, tinerii strânşi în acest volum propun variante profund personale în scrierea poeziei reuşind să îşi delimiteze domeniile proprii foarte clar între limitele de orientare care definesc atât exteriorul poeziei (fie el literar ori social) cât şi procesele de definire ale identităţii intime.

Din 2005 am făcut mereu parte dintr-un juriu care citea poemele elevilor de liceu. De la un an la altul am remarcat schimbări majore în ceea ce venea din cele mai proaspete producţii poetice. Dacă la jumătatea anilor 2000 majoritatea propunerilor se limitau la imitarea a ceea ce putea să semene a poezie, preluând de obicei instrumentele şi sonorităţile clasice sau, cel mult, ale unui modernism încheiat cu Nichita Stănescu, pe măsură ce primul deceniu al secolului XXI s-a apropiat de final, tot mai mulţi tineri au optat pentru un nou pact cu instrumentele poeziei. Mult mai intransigent decât până acum cu tot ceea ce este acceptat în literatură, mai abrupt în relaţia cu cititorul şi chiar şi cu realitatea, noul discurs poetic include şi o asumare a riscurilor pe care cel care scrie trebuie să le aibă în vedere.

Mai mult decât oricând poezia lor nu se fereşte să pară ne-poetică şi chiar şi atunci când folosesc rima sau metafora clasică întreaga lume este pusă în joc pentru ei. Pentru un cititor este o ocazie rară: aceea de a asista la formarea noilor înţelesuri pe care poezia şi le găseşte.

Direcţii şi repere

Un lucru special pe care cititorul îl poate remarca aici este şi diversitatea pe care o arată în inspiraţie autorii tineri. Unii aleg să îşi prezinte poezia cu versuri din piese de teatru care ţin de tinerii furioşi, alţii se întorc la citate din modernismul târziu românesc, în veme ce foarte mulţi găsesc potrivită alăturarea versurilor lor cu fragmente din autori care au debutat în ultimii zece ani. Gabriel Daliş, Constantin Virgil Bănescu, Iulian Tănase sunt câteva dintre numele pe care tinerii poeţi ţin să le numere ca referinţe pentru legătura lor cu poezia de azi.

Un alt element care şi-a pierdut funcţionalitatea în lumea de azi este autoritatea criticului literar. La începutul anilor 2000, textele pe care Marin Mincu sau Al. Cistelecan le scriau în întâmpinarea noilor volume de poezie erau definitorii pentru ceea ce însemna peisaj poetic românesc. Între timp poezia publicată pare că pune în dificultate până şi pe cei mai pricepuţi comentatori astfel încât numai inconştienţii şi semidocţii par să mai fie capabili să aibă pretenţia că ar emite judecăţi general valabile pentru ceea ce citesc. De fapt suntem martorii unui moment cât se poate de fast pentru creaţia poetică. Discursurile justificatoare şi-au pierdut puterea iar mizele poeziei sunt chiar în textele pe care le citim.

Unii dintre aceşti autori noi (sau vechi) pe care îi citim azi şarjează printre faldurile unei realităţi capricioase, aşezând în pagină adevărate confruntări cu sensurile sociale. Alţii lucrează la definirea unor repere de identitate intimă formulate până la limita sensibilităţii patetice (cum se vede uneori şi în culegerea de faţă).

O direcţie care mă interesează în mod deosebit aici este depăşirea acestei separări între intim şi social şi încercările de relaţionare pe care unii poeţi încearcă să le aducă în textele pe care le scriu. Fie că îşi iau asupra lor sarcina de a încerca toate capriciile memoriei ori ale eu-lui traumatizat de fetişuri ale tradiţiei, ori aleg să se confrunte cu zonele în care limbajul poetic nu este încă legat, aceştia ştiu să urmărească măsura în care versul lor poate să fie efectiv, să îşi facă treaba, renunţând de cele mai multe ori la ceea ce este redundant ori nesigur în poezia pe care o scriu. Aşa se face că poezia nu mai are cum să fie singură, doar cuvinte pe hârtie ci îi regăseşte pe toţi cei care au scris vreodată poezie. Şi poetul are şansa să aleagă ce vrea să reprezinte şi să continue din toate discursurile poetice închegate.

Astfel s-a constituit antologia de faţă pornind de la cele trei direcţii pe care le-am numit mai sus.

Concursurile poeziei

Dificultatea oricărui concurs de poezie vine mai ales din faptul că textele propuse sunt, de obicei, lucrări de trecere pentru cei care participă. Aflaţi în momentul în care încep să îşi formuleze propriile linii de forţă în poezie, tinerii scriitori au cele mai înşelătoare propuneri. Întotdeauna juriul este obligat să puncteze doar textele intrate în concurs. Pe cât de just, pe atât de frustrant este acest lucru. Şi asta numai pentru că, de foarte multe ori, cei care scriu poezie foarte bine la o vârstă fragedă ajung să renunţe la domeniul în care se remarcă. Într-un fel este normal. Niciun fel de structură oficială nu vine să încurajeze arta poeziei o dată ce autorii încep să confirme. Astfel, este greu să mai scrie poezie mai ales cei care ajung la o formulă clară a discursului personal. De aceea, este de aşteptat ca în jurul celor care au şarjat poezia asemenea lui Constantin Virgil Bănescu să se lege întâlniri care să confirme puterea pe care poezia a avut-o mereu legând punţi între cei care i se dedică dar şi între vremurile marcate de profilul pe care arta cuvântului a reuşit să îl aibă.

Poezia Cea Mai Noua

La propunerea lui Tudor Cristea, membru al juriului care a notat poemele propuse de participanti in sectiunea concurs a Festivalului Constantin Virgil Banescu, s-a ales o grila de punctaj de la 1 la 10o pentru cele 39 de selectii de poeme care au ajuns la Targoviste.

Rezultatele le puteti vedea mai jos

Motto: “Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos… ” (Corintineni, 12:6)

BELEA MIRUNA ŞTEFANA – CN “IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU” TĂRGOVIŞTE 88

Motto: “Sunt schimbul trei/ al Vandaliei” (Şt. Aug. Doinaş)

LUPAŞCU ANA-MARIA – CN „PETRU RAREŞ” SUCEAVA  81

Motto: “Nu sunt o fiinţă morală. Cine, trăind, ar putea rămâne curat şi integru? ”

TELIBAN ANDREEA – CN „PETRU RAREŞ” SUCEAVA 79

Motto: «Poate că vorba finala este la infinit penultima…»
PETROIU DIANA ELENA – BUCUREŞTI 77,6

Motto: “sunt ca un câine mare şi alb abia găsit” (Gabriel Daliş)

RADU NIŢESCU – CN “SF. SAVA” BUCUREŞTI 75,6

Motto: „Aş putea spune că încă nu am terminat cu acest poem Mai sînt cîteva lucruri care trebuie spuse”(Iulian Tănase – „Poemul incendiului orb”)

EVELINA PORUMB – CLUJ NAPOCA 74,8

Motto: „Ar trebui să se pună un grătar la intrarea în orice suflet ca să nu se bage nimeni în el cu cuţitul”

GHICA ANDREEA – CN „CONSTANTIN CARABELLA” TÂRGOVIŞTE 72

Motto: „De unde va ieşi pulsul şi radiatorul roşu va ieşi.”

VĂSIEŞ ALEXANDRU – CN „ANDREI MUREŞANU” BISTRIŢA 72

Motto: „Singura limită sunt eu însămi”

POPESCU MARINA – BUCUREŞTI 71,2

Moto: „Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta” (Mircea Eliade)

GHEORGHE ALEXANDRA – CN „CONSTANTIN CARABELLA” TÂRGOVIŞTE 70,4

Motto: „Departe, lătratul câinilor, îţi tot repeţi.”

BUCUR ALEXANDRA-EMILIA – BUCUREŞTI 70

Motto: „Am o singură moarte şi o întorc pe toate părţile…”

GRIGORE CĂTĂLINA ELENA – CN „NICOLAE GRIGORESCU” CÂMPINA 67,8

Motto: „La-nceput a fost Cuvântul…”

JACOB SYNTHIA – PITEŞTI 67,6

Motto: „Sârmă tâlmă, moţul gol, trei gâscani într-un stol…unu-o ia de-a dreptul, altul zboară şui unul zboară peste cuibul cucului…  “KEN KESEY – Zbor deasupra unui cuib de cuci

VALERIU MITITELU – BRĂILA 66,6

Motto: “câteodată mă înspăimânt privind la mulţimea mea” (Constantin Virgil Bănescu)

UŢA SILVIANA – ELENA – CN „NICOLAE TITULESCU” PUCIOASA 62

Motto: „Deşertăciunea deşertăciunilor, şi toate sunt deşarte”

PANTELIMON CRISTIAN SORIN – CN „CONSTANTIN CANTACUZINO” TÂRGOVIŞTE 60,6

Motto: „mi-aş adăuga o talpă  la piciorul stâng” (Constantin Virgil Bănescu)

CHIŢU ANDRA IOANA – CN „NICOLAE TITULESCU” PUCIOASA 59,8

Motto: „ŞANSA”

MARICA HAGIANU VIORICA – CĂLĂRAŞI 57

Motto: „şi toate acestea pentru a-l trezi, poate, din moarte.” (Saint Exupery)

VASILE LAURA IOANA – CN „NICOLAE TITULESCU” PUCIOASA 57

Motto: „îmi cer scuze daca devin uşor homeric din când în când. E tot o chestie genetică.”    (Jeffrey Eugenides)

POPA VALENTINA ANDRADA – CN „NICOLAE TITULESCU” PUCIOASA 56

Motto: “de aceea preferam bâiguielile iniţiale nedestinate să devină poheme”

ORBAN ANDREEA – BISTRIŢA 54

Motto: „Îndrăzneşte, calcă înainte, iar dacă pământul spre care înaintezi nu există încă, Dumnezeu îl va crea special pentru a-ţi răsplăti efortul.”

STANCIU FLAVIA IOANA – TÂRGOVIŞTE 54

Motto: “Love hurts…but sometimes il’s a good hurt. And it feels like Vm alive”

PETRESCU ADRIANA MARIA – CN „IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU” TÂRGOVIŞTE 51

Motto : “Ca tu să mă auzi,  cuvintele mele se îngustează câteodată   precum urmele pescăruşilor pe plaje.   ………………………………………    Şi cuvintele mele prind culoare în iubirea ta.  Totul se umple de tine, şi tu umpli totul…”       (Pablo Neruda – “Poemul V”)

ŞANDOR DORINA – TG. MUREŞ 49

Motto: „Străbatem prezentul cu ochii legaţi” (Milan Kundera – “Iubiri caraghioase “)

CĂLOIU OANA RALUCA – CN „NICOLAE TITULESCU” PUCIOASA 48,4

Motto: “Din atâtea cărţi atârnate de mine, nicio identitate !”

ZĂINEL EMILIA – CRAIOVA48

Mot to: “Love cannot save you from your own fate.”

IAMANDI ADRIANA CRISTINA – CN „IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU” TÂRGOVIŞTE 48

Motto: “Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă !” (Nichita Stănescu)

DIACONESCU RUXANDRA MARIA – CN „NICOLAE TITULESCU” PUCIOASA 46,2

Motto: „Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.   Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.”     (Nichita Stănescu, “Cântec de dor”)

POPESCU DIANA COSTINA – CN „NICOLAE TITULESCU” PUCIOASA 43

Motto: “Ceea ce vezi nu este adevărat.”

ŞIŞU RALUCA MIHAELA – CRAIOVA  40

Motto: ,,..Sometimes you have to be your own hero”

POPA ŞTEFANIA IULIANA – CN „IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU” TÂRGOVIŞTE 40

Motto: „Aleg a fi pentru a descoperi motivul decât să aleg a nu fi pentru a nu avea niciun motiv artistic pe care un portret creator l-a întrupat în mine pictându-mi lumea pe mâini” de Why?… Because

VLADIMIRESCU MIHNEA – CN „IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU” TÂRGOVIŞTE 39

Motto: „Fata cu două inimi”

BIVOL ZINA – CHIŞINĂU – REPUBLICA MOLDOVA 39

Motto: Arta dăruieşte aripi, nu cârje ” (Victor Hugo)

GHEORGHE GEORGIANA LAURA – BRĂILA 38

Motto: “Speranţa este lucrul cu pene, aşezat în suflet şi care cântă melodia fără de cuvinte”(Emily Dickinson)

VARADI CODTUŢA – BECLEAN 38

Moto: „Eu am crescut hrănit din taina lumii” (Lucian Blaga)

SOLOMON ANDREEA – CE „ION GHICA” TÎRGOVIŞTE 37

Motto: „Dragostea de frumos va fi mereu o eternitate de neatins a omului inferior”

STROE ALEXANDRU – COMUNA BĂNEŞTI – PRAHOVA 31

Motto: „Un om cinstit este cea mai nobilă lucrare a lui Dumnezeu” (Robert Burns)

NEACŞU CATINCA – ŞCOALA „IOAN VLĂDUŢIU” LUDUŞ 22

Motto : „…şi gândurile toate se sparg de întuneric, pierzându-se în noapte”

MORARU CRISTINA BORIS – BOGHENII VECHII – REPUBLICA MOLDOVA 19

NOU
doua formate pentru varianta e-book gratis pot fi incarcate aici

poezia cea mai noua a 5.mobi
sau
poezia cea mai noua.epub

6 comentarii la „Targoviste- Zilele Constantin Virgil Banescu – 2011 -constituirea noilor limbaje- si un pdf cu poeme”

  1. Inainte sa globalizati pe internet si pe alte site-uri poeziile,ar fi trebuit sa-i intrebati si pe concurenti.
    Nu a fost vorba de asa ceva.Zic asta,pentru ca am participat si mi se pare un mic delict la adresa autorului.Ar fi omenesc sa le stergeti,cel putin de pe scribd.
    POstati poeme personale,daca simtiti nevoia.
    In regulament s-a vorbit numai despre publicarea in revista,pt.castigatori.Daca ati scris prefata,asta tot nu va da dreptul sa faceti ce vreti cu ele.Asta demonstreaza inca o data sau pt a n oara cum merg concursurile romanesti…

  2. Ma bucur ca sunteti interesat de drepturile pe care le are autorul.
    Din pacate, formula de la punctul “5. Lucrările nu se returnează, ele urmând a intra în patrimoniul concursului Constantin Virgil Bănescu” din regulamentul concursului arata ca va inselati.

    Din punct de vedere uman, ca sa folosesc formula dumneavoastra, ar fi normal sa va cereti scuze pentru neintelegerea de mai sus.

  3. Buna seara. Am accesat site-ul si am fost uimita sa-mi vad doua din poezii publicate pe pagina web. A fost o onoare sa particip la acest concurs. A fost o provocare grea pentru mine, dar cel putin am capatat putina experienta. Poate voi avea norocul sa particip si alte concursuri.

    Va multumesc.

    Cu stima,
    Laura

  4. Buna seara. Va rog frumos sa-mi spuneti daca poeziile au fost publicate doar pe acest site sau si in alte reviste.

  5. Buna ziua,

    va multumesc pentru interes. Doar organizatorii concursului va pot spune unde s-au publicat poemele.
    aveti adresa lor de e-mail in anunt.

    cu bine

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.