Imnul României – fragment

images(o lectură)

(…)

Poţi să stai în cel mai liniştit loc şi brusc
Să te lovească fericirea. Nici n-ai bă-
nui, pentru că n-ai şti cum să zici şi cui.
Ar putea să te şi omoare. Şi numai
pentru că nu eşti gata să fii fericit

multe zâmbete şi o confortabilă
amorţeală afectivă, asta ne tot
enervează mereu. Legile grupului
s-au schimbat între timp,  sunt astea, ori mergi pe
ele ori mori dar poţi sa pleci oricând şi când

suntem
toţi trişti suntem toţi glumeţi şi mereu
alţii sunt de vină dar poţi să pleci oricând/
asta
ne
sparge
de râs. vintage love, vintage ideology
vintage ideal, fuckfriends, clubfriends, wc-friends

dar poţi
să pleci oricând
şi asta ne sparge de râs. numai mane-
chinele din vitrine nu pleacă nicio-
dată cu ochii de ghips fix pe hainele
trecătorilor, numai haine pe care
manechinele le-au purtat deja
şi nu or să

le mai
poarte niciodată. Doar oamenii se mai
îmbracă cu hainele de care ghipsul
nu mai
are
nevo-
ie şi manechinele din plastic doresc,
se uită cu jind. Iarăşi asta ne sparge
de râs

(şi oricum ştim pe cineva care a fost
acolo) complet afectiv, asta ne tot
enervează mereu. Legile grupului
s-au schimbat între timp,  sunt astea, ori mergi pe
ele ori mori dar poţi sa pleci oricând şi când

Poţi să stai în cel mai liniştit loc şi brusc
Să te lovească fericirea. Nici n-ai bă-
nui, pentru că n-ai şti cum să zici şi cui.
Ar putea să te şi omoare. Şi numai
pentru că nu eşti gata să fii fericit
(…)

4 comentarii la „Imnul României – fragment”

  1. cel mai mult mi-au plăcut strofele cu oamenii şi ghipsul care nu mai are nevoie de haine.
    dar şi prima, reluată la sfârşit, cu afirmaţii simple şi care justifică titlul, după părerea mea, e tare.
    mi-a plăcut mult poemul ăsta 🙂

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.