Svetlana Cârstean, Ioana Nicolaie, Gabi Eftimie, Vlad Moldovan, V.Leac, Sorin Ghergut și Răzvan Țupa au scris la Berlin pentru cititorii care au solicitat, aceste poeme:
Boris’ poem…
Already brought a titanic
Breeze in Berlin’s October
We all have heroes and
All these years latter
We start enjoying
A sense that actually
We are the heroes
Of our titans
(razvan)
Poemul Tinei
este cu totul altfel
decat ceea ce te face
să treci de la o zi la alta
și nici măcar speranța că
într-o zi ceilalți ar putea
să termine cu toanele
nu mai este destul
și atunci, ca să te răzbuni
zâmbești
(răzvan 2009)
Poemul Denizei
nu o să fie niciodată
atât de singur
cât poate să fie
un singur
cuvânt:
Marea
și în jurul ei
numai străini.
(razvan)
Pentru Eva & Bioern
O să fie scorțișoară
Clinchete, nu amintire
Ce te cheamă și coboară
Din trecut, cu multe fire
Este-un scamator pe aproape
Va roti spre voi baloane
Albăstrii și peste pleoape
DOARE dulce. Din crutoane
J-ul face. –In prăjitură
Orele fără obloane
El le-nchide. Nu-I măsură
Repede în sărbătoare
Ninge pentru voi cu soare
(Ioana Nicolaie)
Vizită în oraș
Visez uneori clădiri impozante. Știu deja, când se
întîmplă așa, că urmează un eveniment important,
încă o ocazie, de-obicei pierdută.
Pentru că sînt clădiri pe care le văd de-afară
printre care mă plimb, nu intru niciodată înăuntru.
Deocamdată.
Acum nu visez, sînt într-un oraș foarte întins,
Scriu pe o masă rece ca marmura
Iar poemul acesta îl voi sfârși, cu siguranță, acasă
(Sorin Gherguț)
Inbox
.alergam pe malul canalului
cu primul meu zmeu primit de la
verișoara mea plecată în Algeria
era un zmeu verde colorat
avea și niște fluturi albaștri
în final am reușit să-l înalț
dar din păcate a avut o soartă tristă
a fost lovit de un card de rațe
sălbatice. O să-ți povestesc mai multe
când ajung acasă,
cu drag,
v.leac
poemul lui Dieter
Două avioane
două mașini
o escală într-un loc necunoscut
toate m-au adus până aici
în seara aceasta încă străină,
față în față cu tine
Nu te cunosc.
Aș vrea să îți spun cine sînt
Aș vrea să îți spun cum
O noapte întreagă
m-am gândit că n-am să
mă arunc
în necunoscut
(Svetlana Cârstean)
Dorothee s poem
should bring in the
middle of the city
a white forest
white as any moment
when we ll think of a a Russian
line written on our hands
warmth surrounded by October
(razvan 2009)
Toamna
Cărămidă – cărămiziu
Oamenii trec pe stradă și mă întreabă
Cum te simți?
Da, îmi merge bine, mersi
Ok, recuzitele ar fi
Berlinul înainte de a ateriza,
(câți oameni rîd chiar acum?)
Copacii roșii și galbeni
Da, mă simt bine, mersi.
(Gabi Eftimie)
. era un cățel rătăcit într-o uzină
mirosul ăsta mă dă peste cap
iar indicatoarele sînt în germană
și nici un cățel în toată clădirea
dacă aș întâlni un cățel fie el și (…)
aș fi salvat
noi cățeii ne înțelegem de minune pe (…)
dar într-o uzină suntem pierduți
mai ales când rămânem singuri.
v.leac
Am sosit aici pentru prima oară
Am coborât vreo două plăpumi
De nori
Asta e o poezie experimental
și de fapt e o poezie pe stradă
Inspirația în frig vine mai
greu
dar dacă Ovid a făcut-o
atunci și noi putem
(Vlad Moldovan)
Poemul Isabelei
trebuie să aibă umor
altfel nu e nimic rău
dar ar fi util să
ne întâlnim și uite:
fără nicio limbă comună
să ne împrumutăm zâmbete
(răzvan)
Poemul lui Harry
este aproape tot ce
îți poți imagina așa
cum fiecare peisaj pe care
l-ai putea vedea este
déjà în spatele pleoapelor
tale cu fiecare animal
care a existat vreodată
(răzvan)
