Pregătind o lectură publică dedicată direcţiilor reprezentate de autorii de proză românească de până în 40 de ani, ziarul ring a găzduit opiniile a trei critici literari privind dezvoltările de ultimă oră. În finalul dezbaterii vă oferim o prezentare a titlurilor şi autorilor care au fost luaţi în discuţie de la începutul dezbaterii şi până acum, urmând, ca în scurt timp, în urma discuţiilor cu organizatorii evenimentului ce va avea loc într-o capitală din centrul Europei să fie anunţaţi cei şase autori care vor participa la lectura „pROvocarea ficţiunii”.

Proza contemporană reflectă situaţia imaginarului din societatea de azi. Ceea ce succesiunea ştirilor publicate în presă nu reuşeşte să surprindă este tocmai structura de profunzime a actelor pe care le descoperim ca fundamentale pentru imaginea noastră despre noi şi despre ţara în care trăim. În ultimii 20 de ani, proza românească s-a concentrat asupra unor direcţii distincte, autorii care nu au împlinit încă 40 de ani fiind cei care au ocazia să aleagă şi să constituie propriile variante ale acestei imagini. Dacă istoria ficţiunii clasice este legată de imitarea naturii, cea modernă de reconsiderarea referinţelor şi instrumentelor literare în raport cu domeniul estetic, proza contemporană românească are şansa unei adevărate culturi a provocării realităţii, impactul ficţiuniide azi fiind piatra de încercare pentru cei mai noi autori.

De pe 30 august până pe 14 septembrie, site-ul www.poetic.ro a propus spre dezbatere direcţiile ce se pot identifica în proza românească scrisă de autori care nu au împlinit încă 40 de ani. De pe 7 septembrie, varianta online a site-ului www.ziarulring.ro a găzduit texte scrise de critici literari contemporani pe această temă. Marius Chivu, Irina Petraş şi Nicolae Bârna s-au aflat printre criticii a căror părere a fost consultată în legătură cu direcţiile prozei de azi.

Ficţiunea istoriei

“Viaţa închipuită a micului N. Ceauşescu” (proza scurta) de Cosmin Perta intretese fantasme si date istorice intr-o poveste provocatoare.

Dragos Voicu în “Coada” oferă o poveste relaxată a istoriilor mici si a viselor din timpul comunismului.

“Gluma ruseasca” a lui Dragos Ghitulete despre care Matei Visniec scria ca “reuseste sa urce pe versantul cel mai dificil al meseriei de scriitor, pentru ca reuseste sa povesteasca. Are un dar al naratiunii si o privire interesanta asupra unor subiecte cu conotatie istorica. El face parte de altfel din acea generatie care a fost putin marcata de comunism, dar suficient pentru a-l pastra in memorie si a incerca acum sa descifreze mecanismele schizofrenizarii fiinţei umane prin ideologie si printr-o anumita practica istorica revolutionara”.

Naraţiunile prezentului

Costi Rogozanu în ”Fuck the cool” schiteaza relaxat pe marginea situatiilor crispate din care este facut peisajul urban romanesc.

Adina Rosetti (”Deadline” editura Curtea Veche) pentru ca reuseste sa stranga intr-o carte impresionanta un puzzle de povesti din lumea de azi pornind de la cazuri reale.

Jean Lorin Sterian – “Lorgean” (Polirom, 2006)  este scriitorul care a aratat ca poate sa gloseye pe teme clasice cu o privire contemporana care strabate medii romanesti dintre cele mai diferite.

Bogdan Cosa (”Poker”) pentru ca dezvaluie un întreg peisaj afectiv specific unui tânăr de azi în situaţii care altădată puteau să fie tragice sau teatrale, dar care acum pot să pară naturale şi să lase loc pentru cele mai sensibile declaraţii de dragoste pe care o carte românească le-a putut conţine. Iar personajele lui Coşa sunt orice în afară de “delicaţi”.

Evadarea textuală

“Irezistibi” (roman) de dan coman, o autofictiune despre interactiunea regimurilor fictional si factual (propus de Ioana Dunea)

Iulian Tanase tocmai a castigat un premiu in Austria pentru proza suprarealista din “Trei Oase”

Matei Florian – “Hams si Regretel” (roman) , un “Fantasy clinic, „Şi Hams Şi Regretel” este poemul eroic al lumii interioare în degradare” (Marius Chivu)

“Benzi desenate” de Adrian Chivu  e al doilea roman al lui mizând pe o zonă foarte vizuală si dinamică, după ce în prima carte jongla cu perspectiva infantila pana la cruzime.

“Aproape a şaptea parte din lume” de Catalin Pavel este un roman propus de White Noise pentru povestea care se petrece peste tot si nicaieri.

Peisaje narative

Scotch (Polirom, 2010), de Ioana Bradea ofera un adevarat tur de forta in contradictiile si senzatiile lumii post-industriale romanesti.

Augustin Cupsa – Perforatorii – Captivant prin economia de mijloace cu care poate sa decupeze scene si situatii narative.

“Dupa gaste”, povestirea lui Lucian Dan Teodorovici a fost inclusa in antologia “Best European Fiction” (SUA),

Vocile contraculturii

“Bong” de Alexandru Vakulovski,  nimic mai insight contraculture decat Pizdet&co

“Dilar pentru o zi” si “Soni” de Andrei Ruse sunt doua carti care au vizat o plaja de cititori din Romania mai putin cautati de edituri cu produse autohtone. Analizele pe care Ruse le ofera cultului figurii marginalului sunt dinamice si arunca perspective inedited asupra lumii romanesti de azi.

Adrian Schiop a lansat “Zero grade Kelvin” al doilea roman e un pic strivit de apropierile de Houellebecq dar primul, “Pe bune/Pe invers” rezista si acum in promisiunile lui de contracultura auto-critica sau asa ceva.

Romanele “Control” unde insailarea e alta decat cea din romanul romanesc obisnuit, tema e diferita si are si nuanta fantastica si “!nfernul” primul disaster novel din literatura romana sunt  propuse de Leonard Ancuta.

“Kasa Poporului” este a treia carte semnata de Mitos Micleusanu, un volum care confirmă o proză provocatoare, dispusă să abordeze motive ce ţin de istoria dictaturilor şi de cruzimile ideologiilor din secolul XX.

Poveştile afectivităţii

Ana Maria Sandu cu proza ei e specială şi concentrată până la halucinaţie.

Cecilia Stefanescu, singura dintre cei tineri care are o carte ecranizata iar al doilea roman al ei duce mai departe incursiunea in partea intunecata a unei povesti de dragoste.

Lorena Lupu este specialista la zi în proza ambiguităţilor social-sexual-afective.

Din păcate, din lista propusă anul trecut au ieşit numai din cauza faptului ca trebuie să limităm la 40 de ani vârsta autorilor din lectură. Marin Malaicu Hondrari, una dintre vocile contemporane cele mai bine închegate atunci când este vorba despre fantasmele unei “globalizari” româneşti. Dana Fodor Mateescu ale cărei cărţi ( vin cu o perspective amănunţită asupra trăirilor şi ambiţiilor din Romania de azi. Liviu Bîrsan autorul romanului “Asylant”, Editura Curtea Veche, e unul dintre puţinii prozatori care dau poveşti fără să se încadreze în grilele obişnuite ale literaturii. Este un povestitor.

Am mai primit propunerea lui Stefan Doru Dăncuş cu George Corbeanu autorul cărţii “Dreptul de a sta”, Ed. Domino, 2009. White Noise a mai propus romanele “Pavel şi ai lui” de Alexandru Potcoavă ca şi “In vitro” de Daniela Raţiu, dar aceste nominalizări nu au fost însoţite de pledoarii care să le susţină în proiect.

Din listă la care s-a ajuns lipsesc “Halterofilul din Vitan” al Mariei Manolescu dar şi “Blocul 29 apartamentul 1″ de Corina Sabău motivul fiind că originalitatea minutioasă a acestor cărti ar fi aproape imposibil să fie surprinsa la o lectura fragmentara, ca şi în cazul romanului “69″ de Ionuţ Chiva. O situaţie special are Florin Lăzărescu, prozatorul care anul trecut a câştigat Marele Premiu pentru Literatură Est Europeană la Frankfurt, astfel că ar fi fost ironic să considerăm că o lectură pe care o organizăm acum ar fi putut să îl promoveze. (Răzvan Ţupa)