Calendarul selectiei la care va invit este deja mai clar, structura evenimentului de proza incepe sa se clarifice. Ne-am propus sa facem in strainatate o lectura publica de proza romaneasca contemporana scrisa de autori de pana in 40 de ani.
Orientativ, impreuna cu cititorii blogului poetic.ro am propus o serie de titluri de carti publicate in ultimii 15 ani care ar putea sa ofere subiecte de discutie pentru selectia directiilor relevante pentru o asemenea prezentare. De cand am inceput discutia (anul trecut) o parte dintre autorii propusi au depasit varsta propusa, astfel ca nu vom reusi sa ii pastram pentru selectia noastra.

Va invit acum sa continuam dezbaterea (pana pe 14 septembrie), urmand ca lectura publica sa aiba loc pe 24 noiembrie intr-o capitala din centrul Europei.

Propun mai jos cateva directii de ordonare pentru lectura pe care o pregatim, urmand ca in final sa selectam 6 autori din cei propusi de cei care vor participa la discutie.

Fictiunea istoriei

“Viaţa închipuită a micului N. Ceauşescu” (proza scurta) de Cosmin Perta intretese fantasme si date istorice intr-o poveste provocatoare.

Dragos Voicu în “Coada” oferă o poveste relaxată a istoriilor mici si a viselor din timpul comunismului.

“Gluma ruseasca” a lui Dragos Ghitulete despre care Matei Visniec scria ca “reuseste sa urce pe versantul cel mai dificil al meseriei de scriitor, pentru ca reuseste sa povesteasca. Are un dar al naratiunii si o privire interesanta asupra unor subiecte cu conotatie istorica. El face parte de altfel din acea generatie care a fost putin marcata de comunism, dar suficient pentru a-l pastra in memorie si a incerca acum sa descifreze mecanismele schizofrenizarii fiintei umane prin ideologie si printr-o anumita practica istorica revolutionara”.

Naratiunile prezentului

Costi Rogozanu în ”Fuck the cool” schiteaza relaxat pe marginea situatiilor crispate din care este facut peisajul urban romanesc.

Adina Rosetti (”Deadline” editura Curtea Veche) pentru ca reuseste sa stranga intr-o carte impresionanta un puzzle de povesti din lumea de azi pornind de la cazuri reale.

Jean Lorin Sterian – “Lorgean” (Polirom, 2006)  este scriitorul care a aratat ca poate sa gloseye pe teme clasice cu o privire contemporana care strabate medii romanesti dintre cele mai diferite.

Bogdan Cosa (”Poker”) pentru ca dezvaluie un întreg peisaj afectiv specific unui tânăr de azi în situaţii care altădată puteau să fie tragice sau teatrale, dar care acum pot să pară naturale şi să lase loc pentru cele mai sensibile declaraţii de dragoste pe care o carte românească le-a putut conţine. Iar personajele lui Coşa sunt orice în afară de “delicaţi”.

Evadarea textuală

“Irezistibi” (roman) de dan coman, o autofictiune despre interactiunea regimurilor fictional si factual (propus de Ioana Dunea)

Iulian Tanase tocmai a castigat un premiu in Austria pentru proza suprarealista din “Trei Oase”

Matei Florian – “Hams si Regretel” (roman) , un “Fantasy clinic, „Şi Hams Şi Regretel” este poemul eroic al lumii interioare în degradare” (Marius Chivu)

“Benzi desenate” de Adrian Chivu  e al doilea roman al lui mizând pe o zonă foarte vizuală si dinamică, după ce în prima carte jongla cu perspectiva infantila pana la cruzime.

“Aproape a şaptea parte din lume” de Catalin Pavel este un roman propus de White Noise pentru povestea care se petrece peste tot si nicaieri.

Peisaje narative

Scotch (Polirom, 2010), de Ioana Bradea ofera un adevarat tur de forta in contradictiile si senzatiile lumii post-industriale romanesti.

Augustin Cupsa – Perforatorii – Captivant prin economia de mijloace cu care poate sa decupeze scene si situatii narative.

“Dupa gaste”, povestirea lui Lucian Dan Teodorovici a fost inclusa in antologia “Best European Fiction” (SUA),

Vocile contraculturii

“Bong” de Alexandru Vakulovski,  nimic mai insight contraculture decat Pizdet&co

“Dilar pentru o zi” si “Soni” de Andrei Ruse sunt doua carti care au vizat o plaja de cititori din Romania mai putin cautati de edituri cu produse autohtone. Analizele pe care Ruse le ofera cultului figurii marginalului sunt dinamice si arunca perspective inedited asupra lumii romanesti de azi.

Adrian Schiop a lansat “Zero grade Kelvin” al doilea roman e un pic strivit de apropierile de Houellebecq dar primul, “Pe bune/Pe invers” rezista si acum in promisiunile lui de contracultura auto-critica sau asa ceva.

Romanele “Control” unde insailarea e alta decat cea din romanul romanesc obisnuit, tema e diferita si are si nuanta fantastica si “!nfernul” primul disaster novel din literatura romana sunt  propuse de Leonard Ancuta.

„Kasa Poporului” este a treia carte semnata de Mitos Micleusanu, un volum care confirmă o proză provocatoare, dispusă să abordeze motive ce ţin de istoria dictaturilor şi de cruzimile ideologiilor din secolul XX.

Povestile afectivitatii

Ana Maria Sandu cu proza ei e speciala si concentrata pana la halucinatie

Cecilia Stefanescu, singura dintre cei tineri care are o carte ecranizata iar al doilea roman al ei duce mai departe incursiunea in partea intunecata a unei povesti de dragoste.

Lorena Lupu este specialista la zi in proza ambiguitatilor social-sexual-afective

Din pacate, din lista propusa anul trecut au iesit numai din cauza faptului ca trebuie sa limitam la 40 de ani varsta autorilor din lectura

Marin Malaicu Hondrari, una dintre vocile contemporane cele mai inchegate atunci cand este vorba despre fantasmele unei “globalizari” romanesti.

Dana Fodor Mateescu ale carei carti ( vin cu o perspective amanuntita asupra trairilor si ambitiilor din Romania de azi.

Liviu Bîrsan, Asylant, Editura Curtea Veche – e unul dintre putinii prozatori care dau povesti fara sa stii de unde sa ii apuci.

Am mai primit propunerea lui Stefan Doru Dancus cu George Corbeanu – “Dreptul de a sta”, Ed. Domino, 2009, un titlu despre care pana acum nu am gasit referinte sau detalii.

White Noise a mai propus romanele „Pavel si ai lui” de Alexandru Potcoava ca si „In vitro” de Daniela Ratiu, dar am nevoie de pledoarii pentru ele.

Personal mi-ar fi placut ca in dezbatere sa fie si „Halterofilul din Vitan” al Mariei Manolescu dar si „Blocul 29 apartamentul 1” de Corina Sabau dar chiar nu imi dau seama daca originalitatea minutioasa a acestor carti poate sa fie surprinsa la o lectura fragmentara, ca si in cazul romanului „69” de Ionut Chiva.