Arhive categorii: actual

informatii, stiri, premii de poezie

O nouă ediție a romanului Istanbul Istanbul, de Burhan Sönmez apare la București

O nouă ediție a romanului Istanbul Istanbul, inspirat din propria experiență de detenție a scriitorului Burhan Sönmez, președintele PEN International este anunțată în România, portivit unui comunicat de presă.

Recent, a sosit din tipografie o nouă ediție a unuia dintre cele mai îndrăgite romane traduse în ultimii ani în limba română. Este vorba despre Istanbul Istanbul al scriitorului turc de origine kurdă Burhan Sönmez, carte publicată sub umbrela imprintului Anansi. World Fiction din cadrul Grupului Editorial Trei.

Astăzi, Burhan Sönmez este președinte PEN International, organizație care de mai bine de o sută de ani luptă pentru libertatea de expresie a autorilor din toată lumea. La mijlocul anilor ‘90, în perioada în care  lucra ca avocat și susținea activ cauza kurzilor persecutați de regimul turc, Sönmez a fost ținta unui atentat și a fost grav rănit. În 1996, a fost torturat de poliţie, dar a rămas fidel libertăţii de expresie. Deși cunoscuse și înainte violența sistemului și chiar fusese trimis la închisoare în anii ‘80, gravitatea atacului l-a determinat să aleagă exilul. În prezent, își împarte viața între Cambridge și Istanbul.

Dintre cele cinci romane pe care le-a publicat până acum și care au fost traduse pretutindeni în lume, trei au fost publicate și în limba română: două în premieră în cadrul Anansi. World Fiction, iar acum, cel de-al treilea, în reeditare.

Roman tradus în peste 50 de limbi și câștigător al EBRD Literature Prize, Istanbul Istanbul (traducere de Leila Ünal) este inspirat din experiența de detenție a autorului. Protagoniștii romanului  sunt patru prizonieri închiși în celulele subterane ale unui centru pentru tortură. Atunci când nu sunt chinuiți de gardieni, aceștia-și spun unii altora povești ca să le treacă vremea. Firul narativ subpământean devine treptat cel al lumii de deasupra. Pornind de la oameni, povestea începe să se rotească în jurul orașului Istanbul. Deasupra, în oraș, e la fel de multă suferință și iubire precum în celulele subterane. Un roman deopotrivă politic, dar și despre dragoste.

Istanbul Istanbul e una dintre cele mai intense și puternice cărți pe care le-am citit în ultimul deceniu. Burhan Sönmez geminează aici Șeherezada și Infernul: în infernul concentraționar turc se supraviețuiește, literalmente, prin poveste. Acolo, în subpământă, între ședințele de tortură, iluminați doar de flacăra dublă a memoriei și imaginației, oamenii se țin în viață unul pe celălalt prin cuvinte. Frumusețea există și salvează – chiar și în infern. Îi datorăm lui Burhan Sönmez această splendidă demonstrație”, a declarat scriitorul Radu Vancu cu ocazia reeditării cărții lui Burhan Sönmez.

La rândul său, Burhan Sönmez le-a transmis un mesaj cititoprilor români cu ocazia noii ediții a cărții: „Am avut ocazia să călătoresc de multe ori în România și să mă întâlnesc cu cititorii. Interesul lor pentru literatură și literatura universală, în mod particular, este copleșitoar. De aceea este o plăcere și un motiv de mândrie pentru mine să mă întâlnesc cu cititorii dintr-o astfel de țară. Sper să ajung cât mai curând în România”.

Burhan Sönmez (n. 1965) a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat. A colaborat la mai multe reviste și ziare, cu articole pe teme culturale și politice. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioadă mai lungă în Marea Britanie. În 2009 i-a apărut primul roman, Miazănoapte, urmat în 2011 de Păcate și inocenți. Cel de-al treilea roman, Istanbul Istanbul, publicat în 2015, i-a adus EBRD Literature Prize în 2018. Păcate și inocenți a fost recompensat cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din Turcia.

Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în 2018. Cărțile lui au fost traduse în peste 50 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul, iar din 2021 este președintele PEN International.

În Anansi. Contemporan au apărut romanele Labirint și Piatră și umbră.

Labirint (Anansi, 2021, traducere de Adal Hanzade) este o meditație despre rolul memoriei care ne construiește pe fiecare dintre noi. Protagonistul, un muzician care devine amnezic în urma unei tentative de sinucidere, se pierde în labirintul Istanbulului și încearcă să elucideze un mister esențial: ce ne face să fim ceea ce suntem? Ce este mai eliberator pentru individ sau societate – să-și cunoască trecutul sau să-l uite?

Piatră și umbră (Anansi, 2023, traducere de Veronica D. Niculescu) este istoria în oglindă, a unui om și a unor locuri. Viața unui meșter care creează pietre de mormânt e lentila prin care se reflectă aproape un secol de transformări ale Turciei, cu toată diversitate și tensiunile ei. O istorie neoficială a Turciei, un text cu multiple ferestre și cu foarte multe perspective, în care curgerea timpului este întreruptă de o structură dinamică, plină de zig-zaguri.

În pregătire, Îndrăgostiții lui Franz. K, în traducerea Luminiței Munteanu.

„Lumea romanelor lui Burhan Sönmez face parte dintr-o constelație literară ce-i cuprinde pe Gabriel García Márquez, scriitorul turc Tanpınar, Tolstoi, Wittgenstein și poeta iraniană Forugh Farrokhzad.” (The Guardian)

Clădirea ICR Londra şi expoziția Via Transilvanica în cadrul Open House Festival

Aflat la cea de-a 13 participare în cadrul Open House Festival – sărbătoare dedicată arhitecturii clădirilor londoneze, Institutul Cultural Român de la Londra îşi deschide porțile vizitatorilor în perioada 18 – 22 septembrie, oferind o suită de evenimente prezentate în premieră britanică, arată un comunicat.   

Ȋn cadrul Open House Festival dar şi ulterior acestei perioade, pe simezele exterioare ale clădirii din Belgrave Square, va putea fi admirată o inedită expozitie de fotografie dedicată traseului “Via Transilvanica – drumul care uneşte”.  Parterul instituției oferă celor prezenți ocazia de a descoperi două expoziții distincte: cea din hol înfățisând istoria clădirii din cartierul Westminster și expoziția de pictură „Inner Landscapes”” semnată de Bogdan Mihai Radu, găzduită de Galeria Brâncuși.

În Sala Enescu, situată la primul etaj, va fi prezentat în premieră la Londra filmul Oamenii drumului: Terra Banatica, primul documentar dedicat traseului Via Transilvanica. Atât despre expoziție – realizată în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, cât şi despre traseu şi diversitatea culturală a României, va vorbi invitatul Institutului Cultural Român de la Londra, Alin Uşeriu, unul dintre fondatorii proiectul care, în 2023, a câştigat Premiul European pentru Patrimoniu/ Premiul Europa Nostra.

Via Transilvanica a fostinaugurată în data de 8 octombrie 2022. Traseul de drumeții este un proiect îndrăzneț, ce măsoară aproximativ 1400 de kilometri. Acesta se împarte în șapte mari secțiuni, care străbat nu mai puțin de 10 județe, (Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți). Supranumit și „Camino de România” sau „drumul care uneşte”, acest traseu istoric străbate cele mai pitorești zone, de la Putna până la Drobeta Turnu-Severin.

Open House Festival este un program de educație publică desfășurat an de an în capitala Marii Britanii, o sărbătoare a întregului oraș care pune în valoare moștenirea arhitecturală. Festivalul oferă șansa de a explora clădirile și peisajele remarcabile ale Londrei și este o oportunitate pentru comunități și organizații de a-și spune poveștile. Festivalul Open House atrage sute de mii de vizitatori și include cele mai multe cartiere londoneze.

Sediul Institutului Cultural Român, situat în 1 Belgrave Square, face parte din patrimonial arhitectural londonez, aflânsu-se în proprietatea statului român. Construită în anii 1820 de Thomas Cubitt, spațiul  a stârnit de-a lungul anilor interesul turiștilor. La ediţia de anul acesta, vor fi deschise clădiri precum Parlamentul, Palatul Kensington, Royal Academy of Music, Royal Academy of Arts, RIBA (Royal Institute of British Architects), Arts Council, Wellington Arch, London Olympic Park, Whitechapel Gallery sau reședința prim-ministrului al Marii Britanii..

Expoziția pictorului Bogdan Mihai Radu, “Inner Landscapes”, prezintă 20 de lucrări inspirate de natură și filtrate prin percepțiile și emoțiile artistului. Unele dintre ele înfățisează peisaje pastorale, idilice, din Transilvania și Munții Carpați, altele au fost inspirate de dragostea artistului pentru iriși și flori sălbatice dar şi pentru peisajele britanice. Artistul își descrie lucrările ca fiind creații dense, cu multiple straturi de culoare, texturi și teme. Bogdan Mihai Radu a fost  acceptat anul acesta cu lucrarea „After the Rain” / „După ploaie”, la prestigioasa expoziție de vară organizată de Academia Regală de Arte / Summer Exhibition Royal Academy of Arts, precum şi la expoziția organizată de Hampstead Art Society din Londra.

Mai multe detalii despre proiectele în desfășurare ale ICR Londra pot fi găsite pe rețelele de socializare și website-urile institutului:

https://www.rcilondon.co.uk/
www.facebook.com/ICRLondon
twitter.com/RCILondon
https://www.instagram.com/rcilondon/

„Vis. Viață” ajunge în cinematografele din România între 18 și 23 septembrie

Între 18 și 23 septembrie, lungmetrajul documentar „Vis. Viață”, regizat de Ruxandra Gubernat, va fi difuzat în cinematografele din București, Timișoara și Cluj, arată un comunicat de presă. Filmul, care a fost produsul unui efort îndrăzneț de patru ani, prezintă realitățile, aspirațiile și provocările tinerilor din Generația Z.

Libertatea descrie documentarul drept: “Filmul ne dezvăluie o lume sensibilă și fragilă, pe alocuri derutantă, foarte intensă emoțional care deseori ne face să trecem prin stări puternică.”

Despre „Vis. Viață”

„Vis. Viață” este un documentar observațional care urmărește viața a patru adolescenți pe parcursul tranziției de la copilărie la maturitate. Regizoarea Ruxandra Gubernat, cu experiență în proiecte sociale și cinematografice de impact, reușește să surprindă cu empatie și profunditate conflictele lor interioare și exterioare, între presiunile societale și dorințele lor intime.

Proiectul a început cu o dorință de a examina modul în care tinerii de astăzi percep lumea înconjurătoare și cum își construiesc identitatea într-o societate care se schimbă în fiecare zi. Filmările au durat patru ani și au reușit să arate evoluția personajelor principale într-un mod autentic.

„Am simțit că miza e cea mai mare la adolescenți. Mi se pare – de fapt, nu doar că mi se pare, e o certitudine că incertitudinile cresc exponențial pentru ei, că nu mai au nici măcar stabilitatea nesigură pe care o avem noi, millenialii, și că provocările vin din toate direcțiile: derivă socială, insecuritate materială, sănătate mintală, droguri și multe altele. Mai mult de-atât, deși mi s-a mai spus “ah, not another teenage movie”, nu știu niciun documentar românesc care să meargă acolo, printre ei, să vadă cum e viața de adolescent de la nivelul lor, nu top-down, nu ce ne imaginăm noi, din afară, că se întâmplă cu ei. Și mi-am dorit să fac asta. Să trăim un timp împreună. Și am avut norocul că m-au lăsat să exist lângă ei.” spune Ruxandra Gubernat într-un interviu.

Vis. Viață a fost inclus în selecția oficială a Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, a Festivalului internațional de film documentar Astra Film și a Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială Moldox.

A fost apreciată și coloana sonoră din cadrul documentarului, după cum afirmă Libertatea: “Aș menționa aici muzica foarte bine aleasă (Sunet: Florin Tăbăcaru, Victor Miu), montajul tare bine realizat de Robert Bitay și cu o imagine muncită la greu de Andrei Dudea.”

Sinopsis

„Vis. Viață” urmărește viața a patru adolescenți din România pe parcursul a patru ani de tranziție și căutare de sine. În timp ce navighează prin complexitatea relațiilor lor cu familia, societatea și propriul eu, adolescenții încearcă să-și construiască propriile identități într-o lume definită de consum și așteptări sociale.

Program proiecții:

Biletele sunt disponibile pe Eventbook.

Distribuția: Una Toma, Ștefania Gârțu, Habet Gilbert

Echipa:

Regizor: Ruxandra Gubernat

Producător: Monica Lăzurean-Gorgan, Elena Martin

Scenariu: Ruxandra Gubernat, Irina Dobriță, Henry Rammelt

Imagine: Andrei Dudea

Editor: Robert Bitay

Filmul a fost realizat prin casa de producție Manifest Film, în co-producție cu Avanpost Media, Patrupetrei, Ruxandra Gubernat-Rammelt, cu sprijinul Creative Europe Programme – MEDIA of the European Union și UPFAR ARGOA.

Ruxandra Gubernat este regizor și scenarist

Regizoare de film documentar și cercetătoare. Vis.Viață (Imaginary Youth) este debutul regizoral al Ruxandrei, care a mai co-regizat Portavoce (2018), un documentar de mediu metraj tip colaj despre valurile de proteste din România ultimilor cincisprezece ani, nominalizat la cel mai bun documentar românesc la Astra Film Festival 2018 și proiectat în mai multe festivaluri naționale și internaționale. Experimentează cu diferite sub-genuri de documentar și, în prezent, regizează și co-produce documentarul de animație Childless (în dezvoltare) și documentarul observațional Love and Porn (în dezvoltare). În paralel, pregătește performance-ul Not this baby in my belly, despre experiența traumatică a pierderii de sarcină, urmată de o naștere în perioada pandemiei. Din 2019, este mentor în programul de media literacy Focus, un proiect de împuternicire prin artă cinematografică, dedicat copiilor din comunități cu acces limitat la cultură. În 2023, a co-fondat Asociația Patrupetrei, unde lucrează pe proiecte care explorează marginalizarea și sub-reprezentarea, drepturile femeilor, sau reprezentarea și participarea civică a tinerilor.

Pe producători îi găsești aici: Website, Instagram, Facebook, TikTok

Visiting Recent History – prezentare de artist la Chișinău

Visiting Recent History este o prezentare de artist, Miercuri, 18 septembrie 2024, ora 19:00-23:00 în Zpațiu / Grădina Stalker (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău), arată organizatorii.

Visiting Recent History, un proiect organizat de MATCA artspace din Cluj-Napoca (RO), urmărește prezentarea unei expoziții colective care va avea loc la ȚOL Artist Run Space și o discuție cu public la Zpațiu urmată de socializare în Grădina Stalker (Casa Zemstvei), în Chișinău.

Proiectul conectează țări care împart granița cu România sau țări care au trecut prin revoluții în anul 1989 – de-a lungul unui itinerar abordat atât fizic, cât și imaginar – conceput pentru a pune la dispoziție oportunități de cercetare pentru artiști și artiste, în cadrul unui proiect inspirat de tranziții, mutații și „trecutul continuu” al culturii central-est-europene. Tema întregului proiect este problematizarea paradoxurilor care stau la baza conceptului de libertate.

În urma unui apel care a fost deschis pe durata lunii Iulie, numit Rezidențe în mișcare* – echipa de proiect a selectat 5 aplicații care urmează să fie dezvoltate de către artiștii selectați până pe data de 10 septembrie. S-au deplasat în mobilități de cercetare Clara Caradimu și Teodor Georgescu – Rep. Moldova; Lorena Cocioni – Bulgaria; Teona Galgoțiu – Germania; Győrfi Kata – Ungaria; Andreea Ciutac și Marco Verhoogt – Cehia și Slovacia. Parte din rezidenți vor participa pe data de 18 septembrie la o discuție publică găzduită de Asociația Oberliht la Zpațiu, discuție urmată de muzică și socializare în Grădina Stalker din curtea Casei Zemstvei. În cadrul acestui eveniment, echipa MATCA artspace va prezenta activitatea mai mult sau mai puțin recentă, iar parte din artiștii prezenți vor prezenta cercetarea lor din cadrul Rezidențelor în mișcare.

Într-un context în care deplasările cetățenilor români în afara țării erau rar posibile înainte de 1989, actul de a călători dincolo de graniță are un rol conceptual în structura proiectului și în relație cu tema „Libertate”. Conectarea cu Republica Moldova, de asemenea, nu este întâmplătoare – este aleasă expunerea a 11 artiști și artiste într-un stat în care libertatea este un construct care marchează puternic identitatea acestui loc, atât în strânsă legătură cu istoria ultimelor decenii, cât și cu fragilitatea și proximitatea față de războiul din Ucraina.

*Rezidențe în mișcare oferă context pentru explorarea zonelor din Europa Centrală și de Est și relația acestora cu libertatea în ultimii 35 de ani. Prin examinarea aspectelor paradoxale care stau la baza libertății, căutăm contribuții care să investigheze aspectele care încă nu sunt rezolvate în ceea ce privește acest subiect. Posibile teme de reflecție includ societatea din Europa Centrală și de Est reflectată prin prisma capitalismului, a puterii politice și de consum, moduri de a locui și gentrificare, conflicte politice actuale, migrație, muncă/exploatare, educație, minorități, solidaritate, condiția femeii în societatea central-est-europeană, sisteme corupte care creează un cadru sigur în care puterea politică poate să existe, etc. Sunt chestionate în acest context paradoxuri ale conceptului de libertate în spațiul european, în special în țările care împart granița cu România, sau țări care au trecut prin revoluții în anul 1989.

Rezidențe în mișcare a invitat artiști și artiste să propună subiecte de cercetare care pot fi aprofundate prin deplasare, într-un context în care fiecare aplicant are libertatea de a alege durata, locul și subiectul cercetării sale individuale.

// parte din Visiting Recent History, un proiect care investighează relația dintre libertate și schimbările recente care au avut loc în istoria comună a țărilor central-est-europene.

Proiect inițiat de Alexandra Mocan și curatoriat împreună cu Matei Toșa.

Expoziția de la ȚOL Artist Run Space, care se va deschide publicului pe data de 20 Septembrie, are două moduri prin care include contribuțiile artistice în spațiul expozițional: va include cele 5 contribuții dezvoltate în cadrul apelului Rezidențe în mișcare și contribuțiile a încă 6 artiști/duo-uri artistice: Mihai Grecu, Roberta Curcă, Vlad Olariu, Alexandru Mihai Budeș & Lisa Marie Schmitt, Tudor Pătrașcu, Istvan Gergely & Alexandru Muraru. În timpul vernisajului, va avea loc și o proiecție video în curtea ȚOL Artist Run Space.

***
MATCA artspace este un spațiu independent inițiat și curatoriat de trei artiști vizuali (Alexandra Mocan, Alexandru Muraru, Matei Toșa) din Cluj-Napoca de la începutul anului 2017 până în prezent.

Programul Cantemir

𝐕𝐢𝐬𝐢𝐭𝐢𝐧𝐠 𝐑𝐞𝐜𝐞𝐧𝐭 𝐇𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐲, un proiect organizat de MATCA artspace din Cluj-Napoca (RO), urmărește prezentarea unei expoziții colective care va avea loc la ȚOL Artist Run Space și o discuție cu publicul la Zpațiu / Zpace (Casa Zemstvei), în Chișinău, arată și ICR.

Proiectul conectează țări care împart granița cu România sau țări care au trecut prin tranziții sau schimbări de regim în anul 1989 – de-a lungul unui itinerar abordat atât fizic, cât și imaginar – conceput pentru a pune la dispoziție oportunități de cercetare pentru artiști și artiste, în cadrul unui proiect inspirat de tranziții, mutații și „trecutul continuu” al culturii central-est-europene. Tema întregului proiect este problematizarea paradoxurilor care stau la baza conceptului de libertate.

În urma unui apel care a fost deschis pe durata lunii Iulie, numit Rezidențe în mișcare – echipa de proiect a selectat 5 aplicații care au fost dezvoltate de către artiștii selectați până în prezent. S-au deplasat în mobilități de cercetare Clara Caradimu și Teodor Georgescu – Rep. Moldova; Lorena Cocioni – Bulgaria; Teona Galgoțiu – Germania; Győrfi Kata – Ungaria; Anio Ciutac și Marco Verhoogt – Cehia și Slovacia. Parte din rezidenți vor participa pe data de 18 septembrie la o discuție publică găzduită de Asociația Oberliht la Zpațiu, discuție urmată de muzică și socializare în Grădina Stalker din curtea Casei Zemstvei. În cadrul acestui eveniment, echipa MATCA artspace va prezenta activitatea mai mult sau mai puțin recentă, iar parte din artiștii prezenți vor prezenta cercetarea lor din cadrul Rezidențelor în mișcare, sau vor vorbi despre practica lor.

Visiting Recent History – discuție publică
Miercuri, 18 septembrie 2024, ora 19:00-23:00
Zpațiu / Grădina Stalker (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău)
Cu Alexandra Mocan, Matei Toșa, Anio Ciutac, Kata Győrfi, Clara Caradimu & Teodor Georgescu, Gergely István, Alexandru Muraru
Program muzical cu Cezar Cîmpeanu, Alexandra Mocan și alți invitați

Expoziția de la ȚOL Artist Run Space, care se va deschide publicului pe data de 20 Septembrie, are două moduri prin care include contribuțiile artistice în spațiul expozițional: va cuprinde cele 5 contribuții dezvoltate în cadrul apelului Rezidențe în mișcare și contribuțiile a încă 6 artiști/duo-uri artistice: Mihai Grecu, Roberta Curcă, Vlad Olariu, Alexandru Mihai Budeș & Lisa Marie Schmitt, Tudor Pătrașcu, Istvan Gergely, Alexandru Muraru. În timpul vernisajului, de la ora 20.00, va avea loc și o proiecție video în curtea ȚOL Artist Run Space cu lucrări ale artiștilor Mihai Grecu, Lisa Marie Schmitt și Alexandru Mihai Budeș.

RE:Visiting Recent History – expoziție de grup
Artiști și artiste: Anio Ciutac & Marco Verhoogt, Teona Galgoțiu, Lorena Cocioni, Kata Győrfi, Clara Caradimu & Teodor Georgescu, Mihai Grecu, Roberta Curcă, Vlad Olariu, Alexandru Mihai Budeș & Lisa Marie Schmitt, Tudor Pătrașcu, Gergely István, Alexandru Muraru
20.09.2024 – 03.10.2024
Vernisaj: Vineri, 20 septembrie, ora 18.00
Proiecție video: Vineri, 20 septembrie, ora 20.00
ȚOL Artist Run Space, str. Mitropolit Vaarlam 50, Chișinău

Mai multe informații sunt disponibile aici.