dar asta stim deja.

Cei mai multi dintre cei care fara sa aiba vreo pasiune legata de poezie azi se vad pusi in situatia de a-si numi poeti preferati vor spune fara nicio retinere Adrian Paunescu.

si totusi

mi se pare ca intr-o zi o sa fim in forma si o sa putem sa spunem de ce nu este poezie tot ce se numeste poezie (asta deja suntem toti obisnuiti). Dar, nu stiu daca e frumos sa spunem asta 🙂

pe langa urlatul plagiatului, catalogarea drept poezie sau non poezie a textelor care le cad sub nas este probabil a doua pasiune pentru orice incepator.

iar unii, ca mine, ramanem incepatori pana foarte tarziu. probabil ca partea cea mai grea este sa nu incepi deloc. dar:

daca nu spui ca ai terminat prima parte din ceea ce faci, deci chiar inceputul se numeste ca ai inceput? Deci am inceput inceputul. si atunci… ce sa fii altceva decat un incepator.

a, da. pana cand ajungi la o concluzie.

Dar la concluzii pripite sunt foarte buni tot incepatorii (de toate felurile> adolescenti inchipuiti etc)

Acum un an ma gandeam ca o sansa a poeziei sunt veleitarii. dar greseam atunci cand credeam ca sansa pe care ei o reprezinta este accesata prin deprinderea lor de a scrie poezii. Acum stiu ca m-am inselat. Sansa pe care ei o reprezinta nu tine de scris ci de conceptiile care ii impiedica sa scrie ceva relevant.

1. impresia ca numele spune ceva
2. iluzia cuvintelor care ar face treaba in locul tau
3. inexactitatea formularilor
4. generalizarile
5. idolatrizarea istoriilor literare
6. ipocrizia lecturii lenese
7. minciuna duiosiei gretos elocvente
8. simbolizarea trasa de par
9. moartea respectabila
10. amagirea ca poezia este unica

si astea sunt numai lucrurile care nu inseamna nimic, iar poezia scrisa dupa ele ar fi dragut daca s-ar anula dar in realitate doar prelungeste orice discutie inutila.

cu acelasi limbaj, aproape cu aceleasi teme… cei care fac poezie pot sa faca sa fie toata povestea o provocare si nu o taraganare egocentrica:

poetic> in fiecare zi la ora 17.00 scriu ceva pe carnet, pe telefon sau in calc.

si cineva canta aici

Latter edit: Despre cum a fost la Institut a scris mai bine decat as putea eu acum Cezar Gheorghe in Observator cultural.

Continuă lectura videopoetice poetici, primavara la institut si ce mi-a mai placut →

Ce faceti voi trebuie sa se intample
si cu cat faceti mai mult timp ce ati inceput
cu atat o sa fie mai important

si o sa-i raspundem lui Holderlin citit de Heidegger ca sigur ca poetic locuieste omul
dar
locuitea este civilizare si toate astea sunt poetice. doar valorile tind sa devina implicite.

imi pare rau ca intre voi incap momente asa triste
cand am inceput poeticile cotidianului mi-as fi dorit sa apara si alte
evenimente care sa acopere celelalte zone ale povestilor cu literatura
acum sunteti voi si fiecare dintre voi face cu totul altceva
decat facem ceilalti doi

chiar trei pentru ca nu e vorba numai de voi doi si de mine
mai vechi si decat mine in povestea asta este cristi si amandoi
aveti sau ati avut certuri si cu el.

v-as ruga sa nu va mai impungeti. sau daca o faceti
sa o faceti doar intre voi. pentru ca de jur imprejur o sa vedeti
este plin de imitatori si ce faceti voi este

vreti nu vreti

civilizare. intr-o lume culturala tot mai pasionata
de revelatii de tabloid, de momentul mortii oricaruia
dintre noi, filmat cat mai atent, cat mai patetic si apoi comentat
ca si cum ar fi vorba despre suflete bune si nu despre viitorii morti

ar trebui sa stiti ca voi civilizati

pana si poezie punct ro este o incercare si
singurul lucru pe care il poti reprosa este acela ca ei cred mai mult in nume
decat in ceea ce este scris. dar fiecare crede in ce vrea pana la urma
si miza ar trebui sa fie ceea ce este de facut nu cum se numeste.

fiecare poetic civilizeaza lumea

ca si cristi, ca si mine ca si oricine a luat in serios vreodata poezia &
a crezut ca lucrurile pe care le spunem pot sa fie mai mult decat zgomot pentru galerie
si
sa fie, sa fie, sa fie.

puteti? si daca nu,
ar trebui sa stiti ca
eu sunt de vina.
pentru ca nu v-am convins.